Fibromul uterin

Fibromul uterin este o masa celulara ce se dezvolta la nivelul uterului. Fibromul se poate dezvolta
in interiorul cavitatii uterine, la exteriorul uterului sau in grosimea peretelui acestuia.
Fibromul mai este numit si tumora fibroasa, leiomiom sau miom, dar acesta nu este o tumora maligna
(cancer). Fibromul nu trebuie tratat decat in momentul in care creeaza probleme.
Fibroamele sunt mai frecvent intalnite la femei de 3040 de ani. Pana la varsta de 50 de ani, 80%
din femei prezinta fibroame uterine.
Cauza exacta a fibroamelor este necunoscuta. Ele apar cand celulele cresc peste masura in stratul
muscular al uterului.Odata ce fibromul se dezvolta, estrogenii si progesteronul par a influenta cresterea
acestuia. La o femeie cantitatea cea mai mare din acesti hormoni se secreta in timpul sarcinii. Dupa
menopauza, cand scade cantitatea de hormoni secretata, de obicei fibroamele se micsoreaza sau dispar.
Estrogenul joaca un rol major in dezvoltarea fibroamelor deoarece acestea:
- tind sa creasca mai mult cand organismul feminin produce mai mult estrogen (in timpul sarcinii)
- de obicei se micsoreaza cand este secretat mai putin estrogen (dupa menopauza).
Progesteronul pare sa stimuleze cresterea fibroamelor, chiar in absenta estrogenilor.
Simptomatologia se poate dezvolta incet in cativa ani sau rapid in cateva luni. Majoritatea
pacientelor cu fibrom uterin prezinta simptome usoare sau sunt asimptomatice si nu vor avea nevoie
niciodata de tratament.Pentru unele paciente, simptomatologia fibromului devine o problema. In unele
cazuri, primul semn poate fi dificultatea aparitiei unei sarcini.
Simptomele si problemele cauzate de fibromul uterin sunt:
- sangerari menstruale anormale; pana la 30% din paciente prezinta schimbari ale ciclului menstrual, de
exemplu:
- cicluri menstruale prelungite care pot cauza aparitia anemiei
- dismenoree
- sangerari inainte sau dupa menstruatie
- sangerari intre menstre
- durere sau presiune pelvina, de exemplu:
- durere in abdomen, pelvis sau partea inferioara a spatelui
- durere la contact sexual
- distensie si presiune abdominala
- probleme urinare, de exemplu:
- mictiuni frecvente
- incontinenta urinara
- blocaj renal aparut dupa blocaj ureteral (rar)
- alte simptome:
- dificultate tranzit intestinal
- infertilitate uneori, fibromul face dificila aparitia unei sarcini
- probleme in timpul sarcinii, cum ar fi dezlipire de placenta si travaliu prematur
- avort spontan.
Fibromul uterin se poate dezvolta in interiorul cavitatii uterine, in grosimea peretelui uterin sau pe
peretele extern al acestuia. Cu inaintarea in varsta, femeile au predispozitie mai mare pentru fibrom
uterin, in special din decadele treipatru pana la menopauza (in jurul varstei de 50 de ani). Pana la varsta
de 50 de ani, 80% din femei prezinta fibroame uterine. Fibromul poate sa ramana neschimbat ani intregi
cu putine simptome sau chiar asimptomatic sau se poate dezvolta rapid.
Majoritatea fibroamelor sunt inofensive, nu cauzeaza simptomatologie si se micsoreaza dupa
menopauza. Totusi, unele fibroame sunt dureroase, preseaza pe alte organe interne, sangereaza si
cauzeaza anemie sau determina complicatii in sarcina. In cazul fibromului uterin exista cateva tipuri de
tratament de luat in calcul. Fibromul poate fi extirpat chirurgical, intregul uter poate fi extirpat sau poate
fi micsorat medicamentos. Alegerea tratamentului va fi facuta in functie de severitatea simptomelor si de
importanta pastrarii fertilitatii.

Tratament ambulator. Tratamentul ambulator poate usura durerea menstruala si anemia care poate
fi legata de fibromul uterin.
Ameliorarea durerii menstruale. Ciclurile menstruale dureroase (dismenoree) sunt cele mai
frecvente simptome ale fibromului uterin.
Cauza durerii provocate de fibrom nu este cunoscuta. Contractiile menstruale puternice pot fi o
incercare de a expulza fibromul din uter. Pentru usurarea durerilor menstruale se pot incerca urmatoarele:
- aplicarea de caldura pe abdomenul inferior folosind o perna electrica, o sticla cu apa calda sau o baie
calda; caldura imbunatateste fluxul sangvin si poate ameliora durerea pelvina
- pacienta intinsa in pat cu o perna asezata sub genunchi, aceasta pozitie ameliorand durerea
- pacienta intinsa pe o parte cu genunchii la piept, usurand contrapresiunea
- folosirea unor tampoane igienice in locul celor obisnuite
- exercitii fizice, care vor imbunatati fluxul sangvin si vor scadea durerea.
Pentru ameliorarea durerii se pot administra unele medicamente:
- antiinflamatoarele nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul (Advil, Motrin) sau naproxenul (Aleve), reduc
crampele menstruale si durerea prin scaderea nivelului de prostaglandine din uter; nivelurile crescute de
prostaglandine au fost gasite in sangele menstrual la femei cu menstruatii dureroase
- daca antiinflamatoarele nesteroidiene nu reduc durerea, se va incerca acetaminofen, de exemplu Tylenol
sau Panadol
- administrarea dozei recomandate de antialgic, cand apare disconfortul sau cu o zi inainte de inceperea
ciclului
- administrarea medicamentului pe perioada de timp cat ar dura simptomele daca medicamentul nu ar fi
luat.
Exista unele precautii ce trebuie urmate:
- citirea cu atentie si urmarea indicatiilor scrise pe cutia medicamentului
- administrarea fara excese a dozei maxime recomandate
- nu se vor lua medicamentele la care au existat reactii alergice
- pacientele sfatuite sa evite anumite medicamente, trebuie sa consulte medicul
- in prezenta unei posibile sarcini, trebuie consultat medicul inaintea administrarii oricarui medicament
- nu se va administra aspirina celor mai tinere de 20 de ani, cu exceptia prescrierii de catre medic
- evitarea alcoolului in cazul folosirii unei doze mari de acetaminofen.
Medicatia poate fi folosita pentru a usura problemele fibromului uterin. Scopurile tratamentului
medicamentos sunt:
- ameliorarea durerii severe sau a altor simptome determinate de fibrom uterin
- corectarea anemiei determinata de sangerari masive
- micsorarea fibromului inainte de extirparea chirurgicala (miomectomie) sau extirparea chirurgicala a
uterului (histerectomie)
- evitarea histerectomiei.
Cand tratamentul este oprit, simptomele de obicei reapar.
Urmatoarele medicamente sunt folosite pentru sangerare menstruala masiva, anemie sau dureri
menstruale (ele nu micsoreaza in marime fibromul):
- antiinflamatoarele nesteroidiene: reduc crampele menstruale si sangerarile menstruale la multe femei;
totusi, nu exista o evidenta a reducerii durerii sau sangerarilor cauzate de fibroame
- contraceptive orale: micsoreaza sangerarea menstruala si durerea in timp ce previne si sarcina (oricum,
ele nu micsoreaza marimea fibromului, dar nici nu o cresc)
- suplimentele de fier, disponibile fara reteta: sunt o parte importanta in corectarea anemiei cauzate de
pierderea sangvina datorata fibromului.
Urmatoarele medicamente sunt folosite pentru a micsora fibroamele inainte de tratamentul
chirurgical si de a ameliora temporar simptomele: analogi de hormoni eliberatori de gonadotropina
(GnRH), aduc organismul intr-o stare asemanatoare menopauzei, care ajuta la micsorarea uterului si
fibromului. Terapia poate fi folosita cateva luni deoarece slabeste rezistenta osului si poate cauza
simptome neplacute care apar in timpul menopauzei. Dupa ce terapia a fost intrerupta, fibromul se
dezvolta la loc.

Tratamentul chirurgical poate fi folosit in scopul extirparii fibromului (miomectomie) sau al

intregului uter (histerectomie).
- histerectomia sau inlaturarea uterului in intregime, fiind recomandata numai pacientelor care nu isi mai
doresc copii. Histerectomia este singurul tratament care previne reaparitia fibromului. Imbunatateste
calitatea vietii la multe femei, dar poate avea si efecte secundare de lunga durata, cum ar fi prolapsul
organelor pelvine.
Miomectomia sau histerectomia pot fi realizate prin una sau mai multe incizii mici, folosind
laparoscopia, prin vagin sau printr-o incizie mare abdominala. Metoda folosita depinde de caz, incluzand
localizarea, marimea, tipul fibromului si optiunea pacientei de a ramane insarcinata sau nu.
Embolizarea fibromului uterin este o optiune nechirurgicala care micsoreaza sau distruge fibromul,
intrerupandu-i aprovizionarea cu sange.