PROIECT DE CERCETARE AMELIORATIVA

VIOLENTA IN SCOLI

Student: Bondoc Anisoara

Master: Studii de limba si literatura romana
Anul I

In Romania, nivelul de violenta in unitatile de invatamant preuniversitar a devenit

ingrijorator. Concluziile unui studiu realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei "Violenta in
scoli" au aratat ca violenta este mai mare in unitatile de invatamant postgimnazial - 80%, si mai
redus in cazul scolilor generale -73%, mai ales tineri din mediul urban -82% , fata de tinerii din
mediul rural 71%
Datorita acestor cifre ingrijoratoare oamenii sunt tot mai speriati de violenta din randul
adolescentilor manifestata in special in unitatile de invatamant. Tema "violenta in scoli" deja nu
mai este una tabu ci una mult prea des intalnita in jurnalele de stiri si in paginile ziarelor.
Fenomenul violenei colare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o
multitudine de factori. coala insui poate reprezenta o surs a unor forme de violena, ea
reprezint un loc unde elevii se instruesc, nvaa, dar este i un loc unde se stabilesc relaii, se
promoveaz modele, valori, se creeaz condiii pentru dezvoltarea cognitiv, afectiv si moral a
copilului. Clasa colar constituie un grup ai carei membrii depind unii de alii, fiind supui unei
micari de influenare reciproc de a determina echilibrul funcional al cmpului educaional.
n mod tradiional, coala este locul de producere i transmitere a cunoaterii, de formare
a competenelor cognitive, de nelegere a sensului vieii i a lumii care ne nconjoar, de
nelegere a raporturilor cu ceilali i cu noi nine.
n opinia specialitilor n domeniul educaiei, managementul colii i al clasei au ca scop
ncurajarea controlului comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor i
comportamentelor colare pozitive.De aceea, rezultatele colare, eficiena didactic a
profesorului i coportamentul elevilor i a proofesorilor interacioneaz direct cu managementul
clasei i al colii.
Cadrul didactic este cel care reunete toate resursele materiale i umane , resurse logistice
de ordin pedagogic i psihologic i le configureaz ntr-o manier proprie la nivelul casei pe
care o conduce.
Un bun manager al clasei trebuie s fie capabil s realizeze schimbri profunde n cultura,
climatul i instrucia tuturor copiilor, indiferent de naionalitate, n direcia fundamentrii tuturor
demersurilor didactice pe principii democratice, s introduc noi strategii instrucionale care s
ncurajeze colaborarea, tolerana, sporirea ncrederii n forele proprii i mbuntirea
performanelor colare ale elevilor, s realizeze i s utilizeze n procesul didactic proiecte ale
clasei .
Managementul clasei cuprinde trei componente eseniale : managementul coninutului,
managementul problemelor disciplinare i managementul relaiilor interpersonale.
Cercetrile demonstreaz c incidena ridicat a problemelor disciplinare n clas are un impact
semnificativ asupra eficienei predrii i nvrii. Astfel, s-a demonstrat c profesorii care se
confrunt cu asemenea probleme nu pot planifica activiti educaionale adecvate. De asemenea,
acetia tind s neglijeze varietatea metodelor de organizare a coninutuli, solicit foarte rar elevii
n discutarea i evaluarea materialelor nvate. n plus, comprehensiunea temelor studiate nu
este monitorizat cu consecven. Globalizarea interesului fa de violena social este consecina
2

unei constientizri generalizate privind necesitatea punerii violenei pe agendele de lucru ale
diferiilor actori sociali, responsabili de gsirea unor soluii, dar si de mobilizarea corpului social,
a societilor civile pentru luarea de poziie, implicarea si participarea la prevenirea si
combaterea acestui fenomen social.
Deciziile cadrelor didactice n alegerea strategiei optime rezult din compararea
obiectivelor din taxonomiile cognitive, afective i psihomotrice, cu tipurile de inteligen sau cu
diverse metode i tehnici. n asemenea situaii, mliestria profesorului trebuie susinut de
diagnoza psihologic, fiind necesar n acelai timp i o colaborare direct, permanent ntre
profesor i elev.
Rezolvarea conflictelor violente presupune:

implicarea profesorului n problemele elevului

capacitatea profesorului de a stpni comportamentul elevului la un moment dat

direcionarea elevului ctre auotevaluarea comportamentului

ajutorul acordat elevului pentru planificarea schimbrii comportamentului

obinerea angajamentului de respectare a planului de schimbare a comportamentului

refuzul profesorului de a accepta scuze pentru eecul planului de remediere a

comportamentului

profesorul nu trebuie s pedepseasc elevul pentru ntreruperea planului

Profesorul aduce la cunotin elevilor un numr de acte comportamentale neadecvate
(observabile de ctre acetia) care pot interveni pe parcursul unei zile. Profesorul trebuie s
determine dac aceste comportamente pot fi controlate prin ignorare, msuri ulterioare de
corecie. Msurile potrivite trebuie aplicate cu calm, fermitate i obiectivitate. Elevii trebuie
ntiinai de la nceput care sunt msurile crora vor fi supui n cazul comportamentului
neadecvat (n spaiul colii msurile includ ignorarea, controlul proxemic, admonestarea verbal
blnd, aluzii i avertismente, exemplele pozitive, tehnica timpului datorat, eliminarea).
Profesorul trebuie s se asigure c msura corectiv este adecvat comportamentului care a
cauzat-o. n cadrul colii i elevii sunt supui unor riscuri precum:

abuzuri emotionale din partea unor colegi

agresare verbala din partea elevilor problema

riscul de a fi loviti, furati de bani sau obiecte

agresarea verbala sau fizica a elevilor de catre unele cadre didactice

contactarea unor boli transmisibile

discriminare pe motive economice, sociale, rasiale, religioase

invatarea unui limbaj vulgar, utilizat de catre o parte dintre elevi, adus din medii
subculturale

adoptarea, prin imitatie, a comportamentelor de risc:fumat, consum de alcool, droguri

prezenta unor parinti in scoala cu scopul de a-si face dreptate in legatura cu fiul/fiica lor
3


intimidarea si neputinta de autoaparare a unor copii

patrunderea persoanelor straine cu intentii negative : de furt, talharire, santaj, escrocherie,

recuperare de bani sau bunuri

furturi intre elevi

existenta unor grupuri negativiste cu influenta puternica in scoala

accidente din jocuri nesupravegheate

Violena colar este cea mai frecvent conduit de devian colar care, datorit
diversitii formelor sub care se manifest i a gradului lor de periculozitate, prejudiciaz n cel
mai nalt grad calitatea i eficiena educaiei colare. n general, prin violen se definete un
comportament agresiv, realizat prin utilizarea forei i a constrngerii n scopul impunerii
voinei asupra altor indivizi. n mod concret ns, reprezint form de violen orice cuvnt, gest
sau conduit care cauzeaz sau amenin s cauzeze un prejudiciu fizic sau psihic unei persoane
sau bunurilor ei. Dac de cele mai multe ori prin violen se nelege o agresiune fizic asupra
unei persoane, violena psihologic verbal (care afectez, n principal, stima de sine a unei
persoane) se integreaz n aceeai categorie de acte violente. De aceea, n literatura de
specialitate american din ultimii ani se vorbete i despre o violen ascuns (mascat) care
vizeaz manifestri de conduit mai puin vizibile, dar producnd aceleai fenomene de frustrare,
de anxietate, de pierdere. O form specific de violen colar o reprezint actele de vandalism
care, de aceast dat, nu mai sunt ndreptate mpotriva persoanelor (colegi, profesori), ci
mpotriva obiectelor, bunurilor ce aparin instituiei colare sau elevilor. Actele de vandalism
colar se manifest la elevul cu o imagine de sine negativ, care percepe o atitudine ostil a
profesorului fa de el i, n consecin, va declana o aciune distructiv fa de nsemnele
autoritii colare (catalog, material didactic, catedr) cutnd s i restabileasc prin aceasta
echilibrul emoional.
Incidentele violente care se produc cel mai frecvent sunt cele ale elevilor fa de ali
elevi, urmate de cele ale unor persoane din afara colii fa de elevi. Cele mai frecvente tipuri de
agresiuni ntlnite sunt: injurii i vulgariti, ameninri, presiuni psihice (intimidri) i gesturi
agresive moderate (mbrnceli, piedici, loviri umilitoare etc.). Manifestrile de violen colar
apar, de regul, n urma unor conflicte care pot fi interpersonale, dar i intergrupuri. Afilierea la
un grup de elevi are att rolul de a asigura i dezvolta relaii securizante, ct i posibilitatea
creterii stimei de sine a elevului care a recurs la o asemenea modalitate. Odat inclus n aceste
grupuri (bande), elevul se va conforma regulilor impuse n cadrul acestora n schimbul
satisfacerii nevoii de apartenen dar va adopta i un comportament violent, specific grupului,
pentru a dovedi astfel c prezena sa n cadrul grupului nu este ntmpltoare. Violena
instituional (sistemic) se manifest prin faptul c coala rspunde la violenele elevilor prin
msuri de sanciune disciplinar care sunt percepute de elevi tot ca o form de violen. n acest
mod, apare un cerc vicios: la violen se rspunde tot cu violen. De aici rezult c o prim surs
a violenei instituionale se afl n realizarea relaiei dintre profesor i elev exclusiv ca relaie de
putere (relaie care genereaz tensiuni, stres i n final violen). Manifestrile violente ale
4

elevilor fa de profesori apar n acest fel ca reacii de aprare ale elevilor, ca reacii la ceea ce
acetia percep drept violen din partea profesorilor sau a sistemului. Ca reacii la agresivitatea
profesorului, conduitele agresive ale elevului se manifest mai nti n plan verbal (ironie,
sarcasm, denigrare), dar pot evolua i ctre forme mai grave (violen fizic) dac conflictul
profesor-elev se amplific. De aici rezult c o mare parte dintre manifestrile violente de acest
gen se datoreaz lipsei de profesionalism, de tact pedagogic din partea educatorilor ceea ce
nseamn c i modalitile de prevenire a unor astfel de manifestri pot fi cutate tot la acest
nivel.
Elevii care produc frecvent incidente violente sunt percepui de ctre ceilali ca fiind, n
cea mai mare parte, copii cu probleme familiale i materiale deosebite, urmai de categoria
copiilor unor persoane importante pe plan local.
Desi nu sunt prezeni zilnic n spaiul scolii, unii prini manifest comportamente neadecvate,
care in de domeniul violenei. Prinii si legitimeaz astfel de comportamente (fa de profesori
sau fa de ali elevi ai scolii) prin nevoia de a apra drepturile propriilor copii, ntr-un spaiu n
care consider c nu li se ofer acestora suficient securitate.
Ipoteza catharsisului afirma ca pornirea oamenilor -; innascuta, indusa prin socializare sau
provocata de evenimente specifice -; de a se comporta agresiv fata de semenii lor, poate fi
satisfacuta prin actiuni substitutive care sa nu faca rau nici altora si nici lor insile. Se creeaz
posibilitatea ca indivizii sa-si descarce mania si ura prin mijloace inofensive se reduce tensiunea
emotionala, si, prin urmare, probabilitatea ca ei sa savarseasca acte antisociale. Se considera ca
efectul catharsis opereaza prin trei cai principale:
1) vizionarea de materiale cu multe scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole
sportive etc. (idee teoretizata inca de Aristotel);
2) consumarea tendintei agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltata de
Freud);
3) angajarea in actiuni violente efective, dar care nu au consecinte antisociale (practicarea unor
sporturi, agresivitate fata de obiecte neinsufletite), idee anticipata deja de Platon. Privitor la
exprimarea pornirilor agresive in planul imaginarului, aici rezultatele investigatiilor concrete
sunt contradictorii. Consumarea indirecta a frustrarii, maniei, revoltei, prin scenarii ce rezolva
actiuni agresive doar in teritoriul fanteziilor mentale pure sau in cel al povestirilor scrise, al
picturii s.a., conduce, probabil, la o micsorare a tendintei de a realiza practic, in viata reala, acte
de violenta antisociale.
Actiunile prezumate in mod obisnuit ca avand un efect catharsic de prevenire si
reducere a violentei, au in mai mare masura un efect invers, de ingrosare a ei. Nu trebuie sa avem
insa o incredere oarba in rezultatele acestor cercetari. Pentru studiile de laborator, se pune
problema ce relevanta au ele vizavi de dinamica si complexitatea vietii real. In cazul celor
corelationale poate interveni eroarea variabilelor neluate in calcul, si, de asemenea, se ridica
decisiva intrebare cu privire la raportul cauzal in cadrul corelatiei.
In acelasi timp, rezerva noastra trebuie sa fie si mai pronuntata cand e vorba de
reprezentarile si explicatiile populare privind raportul catharsis- agresivitate antisociala. Oricat
5

de contrastanta ar fi imaginea asupra catharsisului oferita de psihlogia sociala fata de cea a

bunului simt, respectiva imagine merita luata in srios in viata si politica culturala.
Toate culturile si societatile au instituit forme de pedeapsa pentru actiunile agresive ce
aduc prejudicii colectivitatii in intregime, sau membrilor lor. Exista un raport de directa
proportionalitate intre gravitatea conduitelor antisociale si intensitatea pedepsei, mergandu-se
pana la privarea de libertate pe toata viata, sau chiar la suprimarea fizica. Pedeapsa, atat cea din
realitatea sociala informala cat mai cu seama cea din sistemul formal (institutional juridic), are
rolul nu numai de a-l sanctiona sau izola pe cel in cauza, de a reduce deci mult probabilitatea ca
ei sa mai savarseasca acte agresive antisociale, ci si de a servi ca exemplu. Prin invatarea sociala
obsrvationala -; a perceptiei consecintelor conduitelor reprobabile -; indivizii isi dau seama la ce
se pot astepta. Astfel incat deopotriva pedeapsa ca si amenintarea cu pedeapsa (directa sau
inversa), conduc la retinerea de la acte de violenta. Este rational sa admitem ca daca n-ar
functiona penalizarile, in diversele lor formule, si constiinta existentei lor, cel putin in actuala
faza de dezvoltare a omenirii supravietuirea ei ar fi greu de imaginat.
Efectul pedepsei si al amenintarii cu pedeapsa nu este nici el atat de mare si pozitiv cum e vazut
de constiinta comuna.
Violena colar este determinat de multiple aspecte (caracteristici individuale, determinani
socio-familiali, factori de mediu colar, cauze sociale), ale cror efecte se cumuleaz i se
poteneaz reciproc. n acest sens pot fi identificate:
Cauze psiho-individuale:
Exist diferene interindividuale la nivelul elevilor cuprinsi ntr-o instituie colar, n ceea ce
privete adoptarea comportamentelor violente. Elevilor violeni le sunt asociai cu preponderen
o serie de factori individuali, precum: tolerana sczut la frustrare, dificultile de adaptare la
disciplina colar, imaginea de sine negativ, instabilitatea emoional, lipsa sau insuficiena
dezvoltare a mecanismelor de autocontrol, tendina ctre comportament adictiv, slaba capacitate
empatic.
Cauze familiale:
Violena n scoal nu poate fi explicat, prevenit, ameliorat sau combtut fr a examina si
mediul familial, acesta avnd un rol esenial n dezvoltarea copilului i a mecanismelor de
autocontrol a impulsurilor violente.
Astfel, se pot determina asocieri semnificative ntre comportamentul violent al elevilor si o serie
de factori familiali, cum sunt: climatul socio-afectiv (relaii tensionate ntre prini, atitudini
violente ale prinilor fa de copil, mediu lipsit de securitate afectiv); tipul familiei
(proveniena elevilor din familii dezorganizate); condiiile economice ale familiei (venituri
insuficiente); dimensiunea familiei (numr mare de copii n familie, situaie care
implic, de multe ori, accentuarea fenomenului srciei); nivelul sczut de educaie al prinilor.

Cauze colare:
Existena n coal a unor probleme ca: dificulti de comunicare elevi-profesori, impunerea
autoritii cadrelor didactice, stiluri didactice de tip excesiv autoritar ale profesorilor, distorsiuni
n evaluarea elevilor.
Alte aspecte de natur scolar ce pot fi identificate drept posibile cauze ale violenei sunt:
prejudecile unor profesori n raport cu apartenena etnic a elevilor, vrsta ca si experien sa
didactic, programe colare
ncrcate.
Dac profesorii identific sursele violenei elevilor mai ales n spaiul formalului
pedagogic (programe ncrcate, programul colar dificil, numrul mare de elevi ntr-o clas, lipsa
infrastructurii scolare), consilierii i mai ales elevii situeaz conflictul n zona interaciunilor
subiective: disponibilitatea redus a profesorilor pentru comunicare deschis n cadrul si n afara
leciilor, distana n comunicare, metode neatractive de predare, descurajarea iniiativelor
elevilor. Unii prini fac referire la aspecte administrative, considernd c o surs a violenei este
i lipsa unor sisteme mai stricte de protecie, control i intervenie specializat mpotriva
violenei n coal.
Elevii resimt mai acut si semnaleaz cu mult mai mult franchee dect cadrele didactice,
directorii, prinii sau consilierii unele fenomene de violen n coal.
n condiiile n care, n Romnia, comportamentul violent n coli a crescut semnificativ
innd cont de cauzele si formele de manifestare ale violenei n mediul colar cei autorizai ar
trebui s emit metode i modaliti de estompare a acestei probleme att de frecvente.
Exist un nivel de indisciplin inerent n coli, ca rezultat al faptului c elevii sunt la o
vrst la care sunt tentai s treac peste reguli, iar aceast indisciplin poate duce la un
comportament violent. Lipsa modelelor sociale, mediatizarea excesiv a cazurilor de violen i
indisciplin pot influena comportamentul elevilor, acetia putnd fi tentai s imite aciunile
vzute la televizor. Societatea romneasc trece printr-o criz din punctul de vedere al valorilor
sociale. Violena este din pcate pentru mijloacele de informare n mas o afacere rentabil, iar
formele dramatizrii i exagerrii atrage publicitatea dorit, rating-ul. n mass-media se pune
accentul pe ideea c nu este nevoie s ai mult coal pentru a avea succes n via i c succesul
se msoar n primul rnd prin bani. Aceste modele sunt perpetuate i n familie, i pe strad, iar
coala are puine anse de a schimba mentalitatea elevilor n condiiile n care toate celelalte
surse de informare spun contrariul. Copiii sunt n coal ase sau apte ore pe zi. n rest sunt
acas, pe strad, se uit la televizor. Tot ce nva n coal cum s vorbeasc, cum s se poarte
este contrazis de ce vd in rest.Agresiunile ntlnite n coal sunt injuriile, jignirile,
mbrncelile, intimidrile, vulgaritile.
Este necesar prezena n fiecare coal a unui psiholog care s consilieze elevii i s
colaboreze cu profesorii, dar se face simit i necesitatea implicarii prinilor, cei care, de multe
ori nu participa suficient la educatia copiilor lor.