Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini.

Plutarh

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

SUMAR

1. ISO 9001:2015 un fresh start sau un makeover?

2.Despre apa potabila si analizele fizico-chimice
3.Despre apa potabila si analizele microbiologice
4.Despre apa si sanatate, aspecte esentiale
5.Hidratarea corecta a organismului,
esentiala pentru sanatate si starea generala de
bine
6.Reguli pentru buna funcionare a reelei de
canalizare
7.Romnul care ctig 300.000 de euro pe lun!
8.Apa vie in lupta cu maladii grave
9.Apa potabil - din casele romnilor, amendat de
UE cu 10.000 de euro/zi

1. ISO 9001:2015 un fresh start sau un

makeover?
Deja sunt peste 20 de ani de cand familia de
standarde ISO 9000 este utilizata ca
instrument de management al calitatii
recunoscut pe piata internationala, tinta
declarata fiind aceea de imbunatatire continua
a activitatii unei companii, indiferent de
domeniul de activitate sau numarul de
angajati.
In multe state ISO 9001 a devenit un criteriu
preliminar de calificare la licitatii sau criteriu de
acceptare ca furnizor agreeat al marilor
companii, transformandu-se astfel intr-o

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

cerinta sine qua non pentru castigarea unor
oportunitati de afaceri.
Totusi, in contextul globalizarii, ultimele studii de piata
au aratat o scadere a importantei ISO 9001 datorita
implementarii formale a acestuia la nivelul
organizatiilor.
Presiunea mediului de afaceri a facut ca dupa mai
mult de 2 ani de dezbateri si analize privind revizia
editiei din 2008 a standardului ISO 9001, noua editie,
intrata in vigoare in septembrie 2015 sa impuna un
concept de dezvoltare sustenabila a sistemului de
management al calitatii tinand cont de riscurile afacerii
in scopul cresterii eficienei i mbuntirii satisfaciei
clienilor in contextul cerintelor tuturor partilor
interesate.

cu alte standarde de management ( mediu,

securitatea informatiei, etc...) .
Tranzitia de la ISO 9001:2008 la ISO
9001:2015 trebuie sa tina cont de conceptul
"Gndirii bazat pe risc".
Pentru organizatiile deja certificate ISO 9001
este de dorit ca la prima supraveghere sa
ceara organismelor de certificare sa inceapa
tranzitia la noul referential.Termenul maxim de
tranzitie este septembrie 2018.

Accentul pus pe implicarea managementului la cel mai

inalt nivel in mod activ, renuntarea la documentatia
birocratica, "Gndirea bazat pe risc", cerinte specifice
activitatilor de prestare a serviciilor promit a fi cheia
succesului pentru a avea un management flexibil in
contextul globalizarii cat si pentru a face fata cerintelor
crescute ale clientilor si partilor interesate.
Printre beneficiile noului standard se asteapta
cresterea duratei de viata a unui business, cresterea
profitabilitatii si reducerea impactului asupra mediului
si sanatatii si securitatii in munca.
Adoptarea HLS (High Level Structure) aa cum a fost
stabilit n Anexa SL a Directivelor ISO/IEC stabilete
structura standardelor pentru sist. de management,
astfel incat noul ISO 9001:2015 devine usor integrabil

1.1. Ce inseamna analiza de risc ceruta

de noile standarde ISO 9001:2015,
ISO 14001:2015?
ISO 9001:2015 , ca si ISO 14001:2015, se
alineaza Anexei SL emisa de ISO in anul
2012.
O cerinta absolut noua in noua versiune a
celor doua standarde este cea legata de
riscurile organizatiei. Exista si alte cerinte dar

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

in acest articol o sa tratam doar aceste aspecte ,
intrucat sunt cele mai importante si mai dificil de
inteles de majoritatea organizatiilor certificate ISO
9001 si ISO 14001.
Articolul propune doar o abordare ce ar trebui sa fie
acceptata de catre auditorii organismelor de certificare
dar mai pot fi si altele.
Noua abordare de a face business in marile companii
este cea bazata pe conceptul de Risk Governance.
Acest concept se refera la faptul ca resursele
companiei (ex: oameni, financiare, timp) precum si
actiunile/prioritatile acesteia de business se aloca,
respectiv se iau, in functie de riscurile de business la
care compania se expune in contextul sau.

1.2. Ce inseamna context

organizational?

Standardele
ISO
definesc
contextul
organizational ca fiind totalitatea factorilor care
influenteaza pozitiv si negativ activitatile
organizatiei respective.
Aici standardul ISO 9001:2015 dar si ISO
14001:2015 disting doua categorii de factori:
cei interni (care provin din interiorul
organizatiei) si cei externi(care provin din
exteriorul acesteia).
Factorii interni sau aspectele interne sunt
reprezentati(e) de tipul de procese specifice
din cadrul organizatiei, modul de organizare
(fluxuri informationale si de lucru, structuri
ierarhice), cultura organizationala, obiective
impuse de management, competentele
angajatilor, particularitati ce tin de
infrastructura utilizata etc.
Factorii externi sau aspectele externe sunt
reprezentati(e) de profilul si nr.furnizorilor de
servicii (inclusiv personal colaborator) cu care
organizatia lucreaza, legislatia si cerintele de
reglementare specifice, cerinte de la clienti si
tipologia acestora, aspecte ce tin de zona
geografica in care organizatia activeaza.

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

1.3. Ce trebuie sa faca o companie certificata
ISO 9001:2008 si/sau ISO 14001:2004
pentru a putea implementa noile cerinte de
tranzitie la ISO 9001:2015 si/sau ISO
14001:2015 ?
Noile standarde au venit cu cateva cerinte noi fata de
versiunile anterioare, dar cele mai importante cerinte
sunt cele referitoare la abordarea riscurilor.
Pentru a putea face tranzitia la noile standarde,
organizatiile trebuie sa isi identifice riscurile de
business pe baza contextului organizational. Primul
pas ce trebuie realizat dupa identificarea contextului
specific este identificarea riscurilor si analiza lor.
Simplu de spus, dar ce riscuri ce trebuie identificate?
O sa luam ca exemplu ISO 9001:2015.
Pentru Sistemul de Management al Calitatii sunt
importante riscurile care tin de non-calitatea
serviciilor/produselor organizatiei. Adica acele riscuri
pe care organizatia le are, in contextul in care
functioneaza, si care pot influenta negativ serviciile /
produsele acesteia.Ca exemplificare, in analiza de risc
specifica ISO 9001:2015 ar trebui sa se regaseasca
identificate urmatoarele riscuri:
Neatingerea nivelului dorit al satisfactiei
clientilor.

Pentru acest risc trebuie identificati factorii (ex:

amenintarile si vulnerabilitatile organizatiei) care ar
putea conduce la aparitia lui.

Cresterea numarului de produse defecte

Aparitia unui numar mare de reclamatii din
partea clientilor / furnizorilor
Neindeplinirea cerintelor contractuale
privind serviciile/produsele organizatiei
conform specificatiilor clientilor
Neincadrarea in parametrii de performanta
a serviciilor/produselor organizatiei
Pentru ISO 14001:2015 este important sa se
identifice riscuri precum:
Aparitia unui incident/accident care ar
duce la poluarea mediului
Lipsa de conformare cu cerintele legale si
eventual, amendarea organizatiei de catre
autoritatile competente
Gestionarea necorespunzatoare a
deseurilor (efectele ei)
Daca presupunem ca aceste riscuri au fost
identificate, organizatia trebuie sa isi ia niste
masuri de prevenire/contracarare ale aparitiei
acestor riscuri.
Pot fi mai multe masuri ce trebuie luate pentru
a diminua (mitiga) un anumit risc. Important
este ca organizatia sa poata demonstra, in
cazul unui audit de tranzitie, ca a depus toate
eforturile pentru a reduce nivelul riscului de la
valoarea initiala la o valoare acceptata de
catre management sau
proprietarii/responsabilii de risc desemnati de
catre conducerea organizatiei.

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

Acest proces de reducere a nivelului initial al riscului
la o valoare tolerabila de catre organizatie se poate
realiza prin aplicarea metodei celor 4T:
Tratare cu actiuni specifice,
Transfer (ex: incheierea unei polite de asigurare sau
externalizarea unui proces sau unei activitati),
Tolerare (nu exista actiuni ce se pot intreprinde
pentru prevenirea aparitiei riscului , dar organizatia
poate crea un plan de actiune care sa fie testat si
aplicat atunci cand apare riscul, in scop corectiv, in
vederea diminuarii consecintelor si a impactului).
Aici ne referim la riscuri care tin de calamitati naturale
care nu pot fi prevenite dar fara a ne limita la acestea.
Terminare (organizatia renunta complet la o
activitate/resursa care ii introduce riscul respectiv). Mai
rar dar se poate intampla

1.4. Ce urmareste un auditor de sisteme

de management atunci cand
realizeaza un audit de tranzitie la
noile standarde ISO 9001:2015
respectiv ISO 14001:2015 ?
In primul rand auditorul urmareste daca
organizatia si-a identificat corect si complet
contextul. Ulterior, daca pe baza contextului,
si-a identificat riscurile calitatii/de mediu si
daca pentru fiecare risc a identificat si aplicat o
serie de actiuni de contracarare (ex: metoda
celor 4T explicata mai sus).
Va mai urmari trasabilitatea cu obiectivele
organizatiei si politica in domeniul calitatii
si/sau de mediu.
Este posibil ca programul de obiective anual
si/sau politica sa fie influentate de riscurile si
masurile de contracarare identificate.
Acest lucru inseamna ca organizatia a adoptat
conceptul de Risk Governance si l-a integrat
in SMC respectiv SMM (implicit in procesele
de business).
Nu este o cerinta a standardelor ca riscurile
identificate sa fie si reduse complet sub un
nivel de prag (definit si acceptat de catre
management). Important este ca organizatia
sa demonstreze ca si-a identificat corect
riscurile specifice SMC/SMM si le tine sub
control.

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

In mod normal, neconformitati pot fi identificate atunci
cand organizatia nu demonstreaza o trasabilitate intre
context, analiza riscurilor, masurile de
tratare/contracarare ale riscurilor, Politica si obiective.

2. Despre apa potabila si analizele

fizico-chimice

Mai pot fi identificate neconformitati evident si atunci

cand lipsesc unele din elementele de mai sus.
In mod normal auditorii externi (din partea
organismelor de certificare) nu ar trebui sa dea
neconformitati , ci doar niste recomandari de
imbunatatire atunci cand lipsesc anumite riscuri
punctuale daca organizatia demonstreaza ca are
implementat tot fluxul de analiza-tratare al riscului si le
tine sub control in mod adecvat si daca procesul este
documentat si trasabil. Dar depinde de la caz la caz

Cateva dintre cele mai importante aspecte de

care depinde calitatea apei pe care o bem si
care necesita analize speciale pentru
determinarea coeficientilor specifici sunt:
turbiditatea apei, concentratia de saruri si
nivelul pH-ului, clorul rezidual sau duritatea
apei.
Turbiditatea reprezinta, in termeni
tehnici, transparenta unui lichid si este
unul dintre cei mai importanti
parametrii ai apei potabile. Daca in
apa exista materii nedizolvate,
particule de natura organica sau
anorganica, atunci apa isi pierde din
claritate, iar calitatea este slaba.
Este important sa remarcam ca turbiditatea si
culoarea apei sunt lucruri diferite si reflecta
aspecte diferite in ce priveste calitatea aei.

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

Daca turbiditatea arata prezenta unor particule solide
in apa, culoarea apei este data de substantele
dizolvate.
Analizele pentru determinarea nivelului turbiditate la
apa potabila se realizeaza cu un dispozitiv electronic
special numit turbidimetru, iar pentru cresterea calitatii
apei si reducerea turbiditatii se folosesc filtre speciale.
Prin continutul de cloruri din apa
potabila,specialistii
reflecta
salinitatea
acesteia.
Analiza apei care determina nivelul de salinitate este
importanta mai ales in zonele de coasta, unde din
cauza infiltratiilor, apaare un gust sarat sau amar.
Apa cu o salinitate ridicata afecteaza instalatiile si
aparatura electrocasnica, fiind extrem de coroziva, si
nu este recomandata nici pentru cosum.
Statiile de purificare si ratare a apei potabile cu
osmoza inversa sunt recomandate pentru sursele de
apa cu nivel ridicat de cloruri.
Prin pH se masoara si se exprima nivelul
de aciditate al apei intr-un interval valoric de
la 0 la 14.
Pentru organismul uman, pH-ul neutru este 7,
valoare sub care apa este acid, iar peste 7 apa
devine alcalina. Intervalul valoric al pH-ului tolerat
de organismul nostru este intre 6,5 si 9.
Determinarea pH-ului la apa potabila si uzata se
efectueaza cu ajutorul pH-metrului electronic
prevazut cu electrod de sticla.

Specialistii din intreaga lume sunt

de acord asupra eficientei clorului
in dezinfectarea apei potabile si
distrugerea factorilor din apa ce ne pot
afecta sanatatea.
La fel de adevarate si dovedite stiintific
sunt efectele nocive ale clorului asupra
sanatatii in timp. Chiar si intr-o cantitate
foarte mica, poate fi extrem de periculos
pentru femeile insarcinate si pentru
bebelusi clorul din apa consumata. Pentru
reducerea clorului rezidual din apa
potabila se foloseste o instalatie speciala.

O prezenta excesiva de saruri de

calciu si magneziu in apa se
intalneste de obicei in apele provenite
din puturi.
Duritatea excesiva face ca aceste ape sa
nu poata fi folosite in nici un domeniu,
casnic sau industrial, datorita agresivitatii
chimice care provoaca depuneri de saruri
de calciu si magneziu pe conducte, iar
consumul zilnic al acesteia conduce
adesea la formarea de calculi renali.
Pentru reducerea duritatii apei se folosesc
adesea filtre si instalatii de dedurizare.

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

care trebuie sa respecte valorile prevazute de
normativele sanitare din standardul de stat.Va
prezentam si noi cateva dintre tipurile de
analize microbiologice ale apei potabile,
precum si simptomele cauzate de prezenta
unor bacterii in apa pe care o consumam:
Determinare Enterococci
(Streptococci fecali)
Una dintre analizele apei potabile importante
este cea de determinare a prezentei
Enterococcilor in apa sau infestarea acesteia
cu Streptococci fecali.
3. Despre apa potabila si analizele
microbiologice
Apa potabila
Apa pe care o consumam acasa sau la serviciu, ori la
scoala, apa pe care o folosim pentru gatit sau apa
folosita in industria alimentara trebuie sa indeplineasca
o serie de conditii, pentru ca sanatatea noastra sa nu
fie in pericol.
Testele pentru determinarea compozitiei apei potabile
sunt variate si vizeaza componentele chimice, dar si
eventuala infestare cu microorganisme.
Pentru identificarea microorganismelor din apa
potabila sunt analizate probe recoltate in mod aseptic,
cu ustensile sterile, recipiente pentru colectare
sterilizate ce trebuie ferite de orice contaminare
externa.
Apa folosita in industria alimentara trebuie, de
asemenea, sa fie potabila, verificata in privinta indicilor
organoleptici, fizico-chimici, bacteriologici, biologici,

Contaminarea apei poate fi cauzata de

infiltrarea streptococilor in panza freatica, iar
efectele apei potabile infestate asupa sanatatii
sunt sunt neplacute si uneori chiar grave:
crampe severe la stomac si abdomen
sensibil
diaree apoasa initial care poate deveni in
evolutie sanguinolenta
greata si varsaturi.
.
Determinare coliformi totali
Coliformii sau Enterobacteriile sunt o Familie
de bacili (bacterii in forma de bastonas) care
pot sa cauzeze tulburari la nivelul tubului
digestiv, stari de voma, ameteli, diaree. Unele
tulpini de E. Coli sunt cauza unor imbolnaviri
grave care pot determina chiar si decesul.
Determinare Pseudomonas
Aeruginosa
Pseudomonas Aeruginosa este o bacterie
destul de frecventa ce se regaseste in sol, in
apa sau in flora pielii dar si in alte medii si care

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

cauzeaza afectiuni atat la om cat si la animale.
Infectiile cauzate de bacteria Pseudomonas
Aeruginosa au diferite tipuri de simptome, precum
crampe severe la stomac, diaree, greata si varsaturi.
Determinarea Clostridium perfringens
Clostridium perfringens din clasa bacteriilor Grampozitive este prezent in natura ca o componenta
normala a vegetatiei in descompunere, sedimente
marine, tractul intestinal al oamenilor si a altor
vertebrate, insecte dar si in sol.

afectiuni grave cauzate de deshidratare sau de

apa de calitate foarte proasta.
Trebuie sa notam si ca apa buna de baut si
benefica pentru organism contine minerale
care asigura buna functionare a organismului,
precum sodiu si potasiu, calciu, magneziu sau
oligo-elemente.
Pe durata unei zile obisnuite pierdem atat apa,
cat si minerale prin procesele naturale de
transpiratie, evaporare pulmonara sau urinare.

Bacteriile Clostridium cauzeaza infectii digestive,

infectii supurative ale structurilor tisulare profunde,
infectii ale pielii si tesuturilor moi, dar si bacteriemie.

Purificarea si tratarea apei potabile prin

clorinare sau lampi cu UV

In functie de gravitatea infestarii apei, solutiile pentru

tratarea si purificarea acesteia sunt decontaminarile
prin clorinare, dar si lampile cu UV.
4. Despre apa si sanatate, aspecte esentiale
Sanatate
Dupa oxigen, apa este cel mai important element din
organismul uman, avand o pondere medie de 65%. In
cifre mai exacte, apa reprezinta 85% din creierul
nostru, 83% din sange, 70% din muschi, 22% in oase
si 2% in dinti.
De aceea lipsa apei din organism nu poate avea decat
urmari negative, de la un simplu disconfort, pana la

Ce roluri indeplineste apa in organismul

uman:
mentine temperatura corpului la 37C;
asigura cantitatea suficienta de sange
si lichid limfatic in corp;
lubrifiant in functionarea articulatiilor si
a ochilor;
purifica organismul si contribuie la
eliminarea deseurilor si a toxinelor;
hidrateaza pielea;
asigura buna functionare a creierului;
faciliteaza digestia si tranzitul
intestinal.

10

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

10

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

5. Hidratarea corecta a organismului,
esentiala pentru sanatate si starea
generala de bine

6. Reguli pentru buna funcionare a

reelei de canalizare

Odata cu inaintarea in varsta, hidratarea

corespunzatoare devine si mai importanta, mai ales ca
senzatia de sete se diminueaza, in timp ce
medimecamentele duiretice sau laxative contribuie la
pierderea de apa din organism.
Primele semne ale unei deshidratari usoare sunt
oboseala si durerile de cap, dificultatea in concentrare
si atentie, pielea uscata, constipatia sau crampele
musculare.
Consumul mediu zilnic de lichide ce asigura necesarul
de apa in organism este de 1,5 L 2 L, insa acesta
depinde si de factori specifici individuali, precum
greutatea, clima sau activitatile zilnice
Iata cateva sfaturi pentru o hidratare zilnica buna:
consumati fructe si legume crude, proaspete,
pentru ca ele au un continut de apa de 80%;
infuziile si ceaiurile sunt recomandate pentru
hidratare, dar si pentru digestie si un somn
linistit;
nu asteptati sa simtiti setea, pentru a bea apa;
este bine sa aveti intotdeauna apa de baut la
indemana;
beti apa proaspata, si mai ales, inlocuiti
sucurile cu apa minerala sau plata.
Sursa: www.journal-ensemble.org

Folosim apa potabil zilnic, n majoritatea

activitilor noastre obinuite: o bem,
gtim, ne splm, splm vase i haine.
Odat utilizat, apa potabil devine ap uzat.
Colectarea apelor uzate i meteorice se
realizeaz printr-un sistem unitar, format din
reeaua de canale de serviciu i din canale
colectoare.
Uleiurile uzate, duse la reciclat
Sistemul de canalizare, administrat de
operatorii de apa si canalizare , colecteaz i
transport apele uzate la staia de epurare
unde se face curirea lor, nainte de a se
ntoarce n mediul nconjurtor.
Dar gradul de poluare al apelor uzate generate
depinde de noi, consumatorii.Dac respectm
cteva reguli simple, atunci apele uzate sunt
mai uor de curat.

11

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

11

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

n primul rnd, obiectele solide sau tioase se arunc
la gunoi, nu n reeaua de canalizare.
La fel i vopseaua pe baz de latex, dar dup ce o
lsai s se usuce complet. ns, n cazul vopselei pe
baz de ulei este indicat s-o ducei la un centru de
colectare a deeurilor toxice.
Apoi, uleiul alimentar folosit sau grsimea care rmne
dup gtit v poate nfunda instalaiile sanitare dac le
aruncai n chiuvet sau n WC.
n Uniunea European, aceast practic este interzis
prin lege, uleiul uzat fiind considerat unul dintre cei mai
periculoi poluani.
Cel mai bine este s l ducei la reciclat, la firme
specializate, pentru c din el se pot fabrica glicerin,
combustibil bio-diesel, diferite emulsii etc.
n ce privete uleiul de main uzat, acesta trebuie
predat la service-urile auto.
Medicamentele polueaz apa!
Nu aruncai medicamente n toalet sau n chiuvet,
pentru c substanele chimice vor ajunge n apa uzat.

i produsele cosmetice sau cele de igien

personal trebuie s ajung, exclusiv, la gunoi,
nu n canalizare!
Resturile alimentare se arunc la gunoi
Apoi, resturile menajere nu trebuie aruncate
prin scurgerea de la chiuvet, pentru c se
depun pe evi, putrezesc i dau un miros
neplcut. n plus, nfund evile i v putei
trezi cu inundaii.
Pentru produsele electrocasnice stricate i
bateriile folosite s-au amenajat spaii speciale
de depozitare i reciclare n majoritatea
supermarketurilor, iar resturile de asfalt, beton,
nisip, pietri, materiale de construcii, trebuie
transportate n zonele special amenajate cu
ajutorul firmelor de salubritate.
Apoi, atenie la coninutul foselor septice, care
trebuie preluat doar de firmele specializate,
care au contracte cu operatorii de apa si
canalizare, pentru preluare i descrcare n
locuri speciale. n niciun caz, coninutul lor nu
trebuie aruncat, oriunde, n canalizare,
deoarece aceast aciune poate echivala cu o
bomb epidemiologic la nivelul oraului.

Multe dintre componentele medicamentelor sunt greu

de eliminat din apa uzat sau chiar imposibil. Cutai o
farmacie care s colecteze pastile expirate sau
aruncaile la gunoi, dup ce ai sigilat recipientele n
care se afl.

12

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

12

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

Avei grij de gurile de scurgere
Nu blocai accesul la gurile de scurgere i cminele de
vizitare cu autoturismele proprietate personal sau cu
alte obiecte. n timpul unei ploi abundente, o main
parcat n dreptul unui canal blocheaz scurgerea
apei i poate provoca inundarea zonei. Apoi, iarna,
cnd v curati locul de parcare i trotuarul din faa
imobilului dumneavoastr, avei grij s nu depozitai
zpad pe gura de scurgere.
Dac observai c o gur de scurgere este acoperit
cu zpad, putei contacta instituiile abilitate n
asigurarea cureniei la nivel de ora sau de sector
pentru a ridica zpada, dac nu doriti s o degajai
personal sau nu sunt condiii de depozitare n imediata
vecintate.
7. Romnul care ctig 300.000 de euro pe
lun!
Autor: capital.ro | joi, 17 martie 2016

Cel mai bine pltit romn a ctigat, anul trecut,

16,3 milioane de lei, echivalentul a 3,6 milioane de
euro, din colectarea deeurilor nepericuloase,

potrivit datelor transmise, la solicitarea

News.ro, de Agenia Naional de
Administrare Fiscal (ANAF).
Datele se refer la clasamentul celor mai mari
venituri de natur salarial obinute n
Romnia, n 2015, i declarate la Fisc, scrie
news.ro
Este pentru prima dat n ultimii ani cnd un
romn ajunge pe primul loc n topul veniturilor
cu
ctiguri
provenite
din colectarea
deeurilor.
n 2014, cel mai bine pltit romn a lucrat n
domeniul imobiliar i a avut un venit anual,
declarat la Fisc, de circa 1,8 milioane de euro.
ns cei mai bogai romni au venituri n
principal din dividende, adic din profitul
realizat de societile la care dein aciuni.
Pentru 2015, topul salariilor fabuloase este
completat de un IT-ist care a plecat acas,
anul trecut, n fiecare lun, cu echivalentul a
aproape 165.500 de euro.
Veniturile lui anuale au fost de 8,8 milioane de
lei, adic circa 1,9 milioane de euro.
i consultana n afaceri s-a dovedit a fi
bnoas, potrivit Fiscului. Al treilea salariat
milionar n euro lucreaz n acest domeniu i a
ctigat, anul trecut, 7,4 milioane de lei,
echivalentul a circa 133.000 de euro n fiecare
lun.

13

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

13

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

Locul patru n top i revine unui contribuabil dintr-un
domeniu nou fa de anii trecui, respectiv intermedieri
n comerul cu diverse produse. Venitul net anual
raportat n acest caz a fost de 7,1 milioane de lei,
adic circa 1,5 milioane de euro.
Domeniul financiar revine pe poziia a cincea n top, cu
un angajat din consultan n afaceri care a ctigat, n
2015, nu mai puin de 5,3 milioane lei (1,2 milioane
euro), adic 100.000 de euro lunar.
Cultivarea strugurilor este prezent n top, pe locul
ase, cu un angajat care a avut, anul trecut, venituri tot
de peste 5,3 milioane de lei (1,2 milioane euro).

Valoarea total a ctigurilor obinute de

romnii din top 10 se ridic la 70,1 milioane de
lei, echivalentul a 15,6 milioane de euro, cu
mai bine de 3,3 milioane de euro peste
veniturile raportate n 2014.
La nivel naional, ctigul salarial mediu net a
crescut cu 11,7% n ultimul an, pn la 1.943
de lei (circa 430 euro) n luna ianuarie 2016,
arat statisticile oficiale.
Romnia are aproape 5,3 milioane de angajai,
dar mai puin de 4% dintre ei au venituri lunare
de peste 5.000 de lei.

Industria salubritii mai are un reprezentant i pe locul

apte n top. Acesta a raportat un venit net de
5 milioane de lei, adic circa 1,1 milioane de euro), din
colectarea deeurilor nepericuloase.
Fabricarea de instrumente i dispozitive pentru
msur, verificare, control i navigaie ocup locul opt
n clasamentul veniturilor obinute anul trecut, o
persoan din acest domeniu ncasnd 4,9 milioane
de lei, echivalentul a puin peste un million de euro.
O singur dat n clasament apare i domeniul
lucrrilor de instalaii electrice, pe poziia a noua, cu un
angajat care a ctigat, anul trecut, 4,8 milioane de lei,
adic tot peste un million de euro.
Topul este ncheiat de un al treilea angajat care
lucreaz n consultan pentru afaceri i management,
cu un ctig net de 2,6 milioane de lei.

8. Apa vie in lupta cu maladii grave

Viata s-a nascut in apa, dar intr-una cu totul
speciala. Este ipoteza conform careia
datoram existenta noastra apei primordiale,
care avea calitati deosebite si un continut
scazut in deuteriu.

14

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

14

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

Aceeasi apa speciala este explicatia longevitatii si
sanatatii unor populatii care traiesc aproape de
Polul Nord si care beau doar apa de ghetar.

Cercetarile din ultimii 20 de ani au demonstrat ca apa

cu un continut scazut in deuteriu creste spectaculos
activitatea noastra metabolica.
Putem compara actiunea apei cu un continut scazut
in deuteriu cu functionarea perfecta a unui motor care
primeste intotdeauna ulei de cea mai buna calitate.
Astfel, lipidele, glucidele si proteinele sunt procesate
aproape perfect", explica profesorul Ioan Nedelcu,
Spitalul Militar Central Bucuresti, performantele pe
care organismul nostru le poate atinge atunci cand
este alimentat cu apa speciala.
Evolutia spectaculoasa a tehnologiei face astazi
posibila obtinerea apei cu un continut scazut in
deuteriu chiar din apa obisnuita.
Este un proces tehnologic destul de costisitor, dar
merita tot efortul. Unele plante comestibile udate cu
apa vie isi cresc productivitatea de cateva ori, iar
cobaii de laborator traiesc de doua ori mai mult si sunt
mai activi sexual.

deuteriului
in
organism.
Adesea,
degenerescenta si moartea se traduc prin
productii celulare scapate de sub control care,
in timp, duc la formarea de tumori maligne
generatoare de moarte.
Studiile facute pe plan modial, pe culturi de
celule, pe sobolani si pe oameni au aratat un
efect spectaculos al apei saracite in deuteriu in
stoparea evolutiei tumorilor maligne", sustine
prof. Nedelcu, medicul care a reusit sa tina
sub control evolutia bolii canceroase la mai
multi pacienti.
Administrarea apei saracite in deuteriu este un
tratament in toata regula, insotit permanent de
monitorizarea pacientilor.
Exista efecte spectaculoase si in cazul
bolnavilor de diabet care au supravietuit fara
insulina injectabila.
La ora actuala, in Occident, exista in
supermarket-uri diverse tipuri de apa saracita
in deuteriu, care mentine starea de bine fizic si
psihic a consumatorilor. Cercetatorii au
observat ca apa vie combate starile depresive,
insomnia si grabeste recuperarea dupa
accidente vasculare cerebrale.

"Se pare ca intarzie instalarea proceselor degenerative

care atrag batranetea si moartea.
Apropo de batranete si de moarte, se pare ca o
multime de suferinte sunt induse si de acumularea

15

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

15

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

Cu toate acestea, ara noastr este indexat la
nivel internaional drept locul n care nu exist
nicieri ap potabil, altfel dect mbuteliat.
Ne ncadrm perfect n sumbrul peisaj zonal,
dat fiind faptul c, n jumtatea estic a
Europei, nu exist ri cu ap potabil, n afar
de Grecia i Macedonia, potrivit unui studiu al
ageniei NeoMan.
9. Apa potabil - din casele romnilor,
amendat de UE cu 10.000 de euro/zi
Publicat: 26 ian 2016 |

Nu acelai lucru se poate spune i despre

jumtatea vestic a continentului, unde toate
rile ofer ap potabil.

Romnia ar putea plti amenzi de 10.000 de euro

pe zi, ncepnd cu aceast lun, pentru faptul c
nu asigur ap potabil locuitorilor din toate
colurile rii.

Apa destinat consumului uman trebuie s fie

de nalt calitate, sigur i suficient, dat fiind
faptul ca ea este esenial pentru viaa de zi
cu zi, pentru but, gtit, splat sau menaj.

Un asemenea comportament este catalogat drept

inuman, de Uniunea European. Problema este cu
att mai grav cu ct situaia local nu este un caz
izolat, ci vast ntlnit n ntreaga lume, indiferent de
continent.

Uniunea European are o istorie de peste 30

de ani de politic a apei potabile, iar aceast
politic asigur faptul c apa destinat
consumului uman poate fi but n siguran,
pe termen lung. principalii piloni ai
reglementrii n domeniu sunt urmtorii:
Calitatea apei potabile este controlat
prin standarde bazate pe ultimele
dovezi tiinifice
Monitorizarea se face sigur i eficient,
stabilind permanent calitatea apei
Consumatorii trebuie informai
temeinic asupra calitii apei potabile,
se arat n Directiva European
pentru Apa Potabil (European
Drinking Water Directive)

Dar cu adevrat ngrijortor este faptul c aceia

care sunt responsabili de situaie sunt deja
amendai lunar, fr niciun efect.
n Romnia, calitatea apei potabile este reglementat
prin lege, iar periodic se ntocmesc rapoarte privind
calitatea apei.

16

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

16

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

Regulamentul UE permite autoritilor libertatea de
a stabili ce, cnd i cum msoar
Singura problem ar fi libertatea lsat autoritilor n
stabilirea standardelor, parametrilor i frecvenei
msurtorilor.
Oficialitile locale pot decide care sunt zonele care nu
prezint risc i s nu mai efectueze msurtori n
respectivul perimetru. Astfel, standardele de siguran
a apei difer de la zon la zon. Iar acolo unde nu se
ntrunesc standardele, nici mcar amenzile nu ajut. n
Ploieti se gsete unul dintre cazurile reprezentative
n acest sens.
Potrivit Regiei Apele Romne, regia de ap din Ploieti
este amendat cu 200.000 de lei pe lun, dar apa
continu s fie mai toxic dup epurare dect nainte.
Guvernul Romniei calculeaz acum amenzile care
vor fi pltite de fiecare ora n parte, sumele variind
ntre 2.000 i 12.000 de euro pe zi de ntrziere.
Acestea vor fi pltite din banii contribuabililor, de ctre
Guvernul Romniei explic Vasile Ionescu, director
interimar RASP Ploiesti
n ar, dosarele de finanare sunt blocate iar
aparaturile noi se stric nainte de a fi folosite.
Mai multe judee din ar se asund n spatele faptului
c dosarele de finanare european le-au fost respinse
i, n lips de fonduri, nu au putut moderniza sistemul
de epurare.

Primria din Ploieti chiar a chemat n

judecat Ministerul Dezvoltrii, pentru c nu a
mai finanat lucrarea de modernizare a staiei
de epurare, pentru care era nevoie de o
investiie de 4 milioane de euro, din totalul de
22 de milioane.
Din birourile Uniunii Europene, perspectiva
este alta: ctre Romnia s-au dislocat zeci de
milioane de euro pentru a rezolva problema
apei potabile.
n orice caz, problema persist i poate aduce
complicaii majore. Indiferent dac este but
sau utilizat pentru menaj, apa poate fi sursa
unor boli grave, precum holera, diareea
cltorului sau hepatita A.
Apa de la robinet trebuie s fie sanogen i
curat, adic s fie lipsit de microorganisme,
parazii sau substane care, prin numr sau
concentraie, pot constitui un pericol potenial
pentru sntatea uman.
Parametrii chimici analizai trebuie s se
ncadreze sub concentraia maxim admis
prevzut de Legea privind calitatea apei
potabile.
n apa potabil furnizat prin sistemul
centralizat sunt permise ntr-o anumit
concentraie,
urmtoarele
substane:
acrilamida, arsen, benzene, bor, bromate,
cadmiu, clorura de vinil, cianuri totale, crom
total, cupru, 1,2 dicloretan, epilclorhidrina,
fluoruri, hidrocarburi policiclice aromatice,

17

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

17

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI

Cheam norocul n ajutor, dar d i din mini. Plutarh

mercur, nichel, nitrai, nitrii, pesticide, plumb, seleniu,
stibiu, tricloretena, tetracloretena i trihalometani,
arat un studiu al Asociaiei pentru Protecia
Consumatorilor Romnia.
Monitorizarea calitii apei potabile se asigur de ctre
productor, distribuitor i de autoritatea de sntate
public judeean.
Productorii de ap potabil n sistem centralizat au
obligaia de a publica lunar pe site-ul acestora
buletinele de analiz a apei furnizat consumatorilor.
Sursele ce asigur apa potabil n mediul rural,
respectiv fntni, puuri de mic adncime i captri
de ap, exploatate n sistem local, vor fi controlate, la
un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de ap
i analize de laborator.
Potrivit directivelor Uniunii Europene, aceste
modernizri ar trebui s fie implememtate i
funcionale n toate localitile care au mai mult de
2.000 de locuitori.

18

BULETINUL CALITATII NR.22 trim.1-2016

Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chitu

18

SC APAVIL SA VLCEA
MANAGEMENTUL CALITII I MEDIULUI