Medierea este posibila pentru toate infractiunile in care exista faptuitor si victima/parte vatamata,

persoana fizica sau persoana juridica. Medierea reprezinta solutionarea conflictului privat dintre
faptuitor si partea vatamata a faptei sale. Conflictul penal se mediaza sub aspectul raporturilor private dintre
aceste parti ale diferendului, in scopul solutionarii si stingerii conflictului pe cale amiabila, prin discutii
facilitate de mediator, prin negocieri directe ori indirecte cu ajutorul mediatorului, negocieri ce privesc o
solutie de intelegere totala in conflictul penal.
Nici o parte din conflictul penal nu poate fi obligata ori constransa in vreun fel sa participe la procedura
medierii, ci medierea se poate demara si desfasura doar in baza deciziei voluntare a fiecarei parti din
conflictul penal. Asemenea si intelegerea finala din mediere este solutia expresa a partilor care au participat
la discutiile cu mediatorul , luata in cunostinta de cauza, in mod liber si avand discernamantul si
consimtamantul neviciat.
Medierea presupune discutii ale mediatorului cu fiecare parte din conflict, in sesiuni-intalniri comune, ori
in sesiuni-intalniri separate, si priveste analiza conflictului penal, viziunea partilor din conflict asupra
efectelor conflictului, si punctele lor de vedere privind solutiile amiabile posibile. Mediatorul are rolul de a
evalua impreuna cu fiecare parte situatia si modurile de solutionare posibile si multumitoare pentru toate
partile implicate in conflictul penal.
In urma medierii, ACORDUL DE MEDIERE, care reprezinta actul redactat de mediator in care se
stipuleaza in mod exact si concret intelegerea partilor asa cum a fost discutata si agreata de acestea, poate
privi orice aspecte ori obligatii civile intre acestea. ACORDUL DE MEDIERE este actul final al unei
medieri in care partile unui conflict penal mediat au ajuns la o intelegere. In cazul in care medierea nu s-a
finalizat cu un ACORD DE MEDIERE, mediatorul intocmeste doar Procesul Verbal de Inchidere a
Medierii. ACORDUL DE MEDIERE reprezinta vointa expresa a partilor si contine in mod concret
solutiile amiabile agreate in urma medierii. Din acordul de mediere trebuie sa reiasa in mod expres
ca partile s-au inteles definitiv si in totalitate, ca acel conflict dintre ele s-a stins, ca nu mai au nici o
pretentie una fata de alta, victima declarand cu doreste ca faptuitorul sa nu mai raspunda penal, si sa
fie exonerat de orice raspundere penala, conform legilor in vigoare.
Asa cum aminteam mai sus orice infractiune este mediabila atat timp cat exista un faptuitor si o parte
vatamata. Desigur mai multi faptuitori si mai multe parti vatamate fac ca respectiva cauza sa fie mai
complexa, dar este la fel de mediabila ca oricare alta cauza penala de o complexitate redusa.
Cu privire la efectele procesual penale ale unui ACORD DE MEDIERE al unei fapte, acestea difera in
functie de stadiul procesual si de incadrarea faptei penale asa cum va fi decisa de procuror ori de catre
judecator:
1. In cazul infractiunilor urmaribile la plangere prealabila ori pentru care impacarea inlatura
raspunderea penala (enumerate mai jos), ACORDUL DE MEDIERE are EFECT DEPLIN in ceea ce
priveste exonerarea de raspundere penala a faptuitorului daca Acordul intervine pana la ramanerea
definitiva a sentintei penale. La aceste infractiuni ACORDUL DE MEDIERE este o cauza distincta
(institutie procesual penala distincta de retragerea plangerii ori impacare) care inlatura raspunderea penala,
procesul penal incetand sub toate aspectele sale in baza ACORDULUI DE MEDIERE.
2. Efectele Acordului de Mediere raportat la renuntarea la urmarirea penala, renuntarea la aplicarea
pedepsei, acordul de recunoastere a vinovatiei.
a. In cazul infractiunilor cu pedeapsa de pana la 7 ani de zile, in cursul urmaririi penale, ACORDUL
DE MEDIERE poate sta la baza deciziei procurorului de a renunta la urmarirea penala in conditiile
art 318 din Noul Cod de Procedura Penala, si astfel partile din conflictul penal odata intelese prin

mediere, pot stinge si efectele penale ale infractiuni in functie si de circumstantele cauzei. Asadar, in cazul
infractiunilor cu pedeapsa prevazuta pana la 7 ani, ACORDUL DE MEDIERE constitutie un element forte
in decizia procurorului de a exonera de raspundere penala faptuitorul, in functie si de gravitatea (pericolul
social al faptei) si rezonanta cazului.
b. In cazul infractiunilor cu pedeapsa prevazuta pana la 5 ani de zile, in faza de judecata, Acordul de
Mediere poate sta la baza deciziei judecatorului de renuntare la aplicarea pedepsei in conditiile art
80 din Noul Cod Penal.
c. In cazul infractiunilor cu pedeapsa prevazuta de pana la sapte ani, Acordul de Mediere intervenit
intre faptuitor si victima, pe langa Acordul de recunoastere a vionovatiei dintre procuror si inculpat,
sta la baza deciziei judecatorului de admitere a Acordului de recunoastere a vinovatiei incheiat de
procuror, conform art 483 alin 3 si art 485 din Noul Cod de Procedura Penala.
3. In cazul tuturor celorlalte infractiuni, efectele procesual penale ale unui ACORD DE MEDIERE
vor fi beneficii pentru faptuitor in ceea ce priveste individualizarea unei pedepse mai mici, luand in
considerare atitudinea acestuia de reparare sau incercare de reparare a prejudiciilor produse de fapta sa, si
de intelegere amiabila cu victima faptei sale. Individualizarea pedepsei poate avea efecte si la decizia de
suspendare a executarii pedespei cat si la cuantumul pedepsei. Astel un ACORD DE MEDIERE poate avea
ca efect decizia judecatorului de a suspenda executarea pedepsei, ori de a stabili ani mai putini de
executare.
4. In cazul unui ACORD DE MEDIERE dupa condamnarea faptuitorului, efectele procesual penale
ale acestuia pot privi eliberarea conditionata cat si reabilitarea judecatoreasca (Conditiile de la art
168 lit b din Noul Cod Penal). Existenta unei intelegeri privind solutionarea obligatiilor civile asumate
benevol de faptuitor ori impuse prin sentinta judecatoreasca pot face obiectul unor renegocieri intre
faptuitor si parte vatamata, sub forma de concesii, negocieri privind alte pretentii civile, renuntari, etc.
Toate acestea pot fi supuse medierii in baza principiului lor privat ce deriva din disponibilitatea partilor de a
isi indeplini si de a cere indeplinirea unor astfel de obligatii civile, si sunt luate in considerare in momentul
deciziei de eliberare conditionata ori reabilitare judecatoreasca.
5. Cat priveste latura civila a infractiunii, aceasta poate fi solutionata oricand si pentru orice
infractiune, fara exceptii, prin mediere. Mediatorul este alegerea potrivita pentru negocierea unor solutii
amiabile dintre faptuitor si partea vatamata ori pagubita, avand in vedere ca deseori intre acestia nu exista
nici o legatura de comunicare. Mediatorul avand rolul de comunicator si facilitator al discutiilor va putea
indruma partile spre o intelegere amiabila, avantajoasa si multumitoare deopotriva faptuitorului cat si
victimei, intr-un timps scurt fata de durata procesului judiciar.
Infractiunile pentru care Codul penal prevede ca se pun in miscare la plangerea prealabila a persoanei
vatamate pentru care ACORDUL DE MEDIERE inlatura in totalitate rapsunderea penala:

Lovirea sau alte violente (art. 193 C.P. * act de violenta cauzator de suferinte fizice, cu ingrijiri

medicale 0-90 zile )

Vatamarea corporala din culpa (art. 196 C.P. lovire sau alte violente sau vatamare corporala

savarsite din culpa )

Amenintarea (art. 206 C.P. amenintarea cu o actiune care provoaca stare de temere)
Hartuirea (art. 208 C.P. urmarirea repetata a unei persoane, careia i se creeaza o stare de temere,

sau abuzul de comunicare apel telefonic, email etc. care cereaza o temere destinatarului
comunicarii)
Violul in forma simpla (art. 218, alin. 1 si 2 C.P. act sexual fortat, sau tentativa acestuia, savarsit
de un singur faptuitor, fara vatamari corporale, fara scopuri pornografice si asupra unei persoane care
nu este ruda sau in ingrijirea faptuitorului; orice alt caz, considerat de lege ca forma agravanta, nu face
obiectul medierii)

Agresiunea sexuala in forma simpla (art. 219, alin. 1 C.P. similar violului in forma simpla, dar

privind orice act de natura sexuala neprevazut de lege ca viol)

Hartuirea sexuala (art. 223 C.P. pretinderea repetata de favoruri sexuale in cadrul unei relatii

de munca sau similare, avand ca efect intimidarea sau umilirea victimei)

Violarea de domiciliu (art. 224 C.P * patrunderea fara drept in imobil, fara consimtamantul

utilizatorului sau, sau refuzul de a parasi imobilul la cererea sa)

Violarea sediului profesional (art. 225 C.P. similar cu violarea de domiciliu, in cazul in

care imobilul este sediul unei persoane juridice sau sediul profesional al unei persoane fizice)
Violarea vietii private (art. 226 C.P. inregistrarea fara drept a imaginilor si sunetelor unei

persoane aflata intr-un spatiu care tine de ea, si/sau aducerea lor la cunostinta altor persoane, fara
drept; fapta are unele exceptii si limitari stablite de lege in acelasi articol)
Divulgarea secretului profesional (art. 227 C.P. divulgarea fara drept, cu efecte de prejudiciu,

de informatii despre o persoana, despre care s-a luat cunostinta in virtutea profesiei sau functiei care
obliga la confidentialitate)
Furtul (art. 228 C.P), Furtul calificat (art. 229 C.P.) si Furtul in scop de folosinta ( art. 230 C.P.)

sau tentativa lor (art.232 C.P.), savarsite de un minor in paguba tutorelui sau de catre persoana
gazduita sau cu care se locuieste, in paguba persoanei vatamate ( conform art. 231 alin. 1 C.P.; pentru
descrierea pe scurt a infractiunilor, a se vedea si mai jos >>>)
Abuzul de incredere (art. 238 C.P. insusirea/dispunerea/folosirea pe nedrept a unui bun mobil de

catre cel caruia i-a fost incredintat, sau refuzul de a il restitui)

Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor (art. 239 C.P.-

instrainarea/ascunderea/deterioarea/distrugerea de parti din patrimoniul propriu sau tentativa acestora,

sau invocarea de acte/datorii fictive, sau tentativa acestora, in scopul fraudarii creditorilor, sau
achizitia de bunuri/servicii in paguba creditorilor)
Bancruta simpla (art. 240 C.P. intarzierea >6 luni a depunerii cererii de deschidere a procedurii

insolventei)
Bancruta frauduloasa (art. 241 C.P. falsuri/sustrageri/distrugeri in documentele contabile si

financiare, in frauda creditorului, sau instrainarea unor active, in caz de insolventa a creditorului; se
pedepseste si tentativa)
Gestiunea frauduloasa (art. 242 C.P. pricinuirea, de catre persoana care are grija

administrarii/conservarii, de pagube unei persoane cu ocazia administrarii/conservarii bunurilor)

Distrugerea in forma simpla si prima forma agravanta (art. 253, alin. 1 si 2 C.P.

distrugerea/degradare/aducerea in stare de neintrebuintare/impiedicarea luarii de conservaresalvare/inlaturarea masurilor de conservare-salvare a unui bun apartinand altuia; distrugerea unui
inscris sub semnatura privata, producand o paguba; medierea nu este posibila pentru distrugeri de
bunuri din patrimoniul cultural su pentru distrugeri prin incendiere/explozie, cu sau fara victime)
Tulburarea de posesie (art. 256 C.P. ocuparea integrala sau partiala fara drept, prin

violenta/amenintare/desfiintarea semnelor de hotar, a unui imobil casa, apartament, teren etc. aflat
in posesia altuia)
Asistenta si reprezentarea neloiala ( art. 284 C.P. intelegerea in scopul vatamarii sau vatamarea

intereselor clientului/persoanei reprezentate de catre avocat/reprezentant prin intelegerea frauduloasa a

acestuia cu o persoana cu interese contrare, in proceduri judiciare sau notariale)
Nerespectarea unei hotarari judecatoresti in litigii de munca, pensii si folosinta unui
imobil (art. 287, alin. 1, lit. d,e,f,g neexecutarea unei hotarari judecatoresti pentru reintegrarea in
munca/plata salariilor, nerespectarea unei hotarari judecatoresti privind pensiile, impiedicarea folosirii
unui imobil detinut in baza unei hotarari judecatoresti)

Violarea secretului corespondentei scrise (art. 302 alin. 1 C.P.

deschiderea/sustragerea/distrugerea/retinerea fara drept a corespondentei adresate altuia, si/sau

divulgarea fara drept a continutului ei, cu unele exceptii prevazute de lege la art. 302, alin.5;
corespondenta prin mijloace electronice sau convorbirile telefonice sau prin alte medii sunt incadrate
in alte categorii, pentru care fapta de violare a secretului nu mai este mediabila )
Abandonul de familie (art. 378 C.P. parasirea/alungarea/lasarea fara ajutor, neindeplinirea cu

rea-credinta a obligatiei de intretinere, neplata cu rea-credinta timp de 3 luni a pensiei de intretinere,

neexcutarea cu rea-credinta a unor prestatii de intretinere)
Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului (art. 379 C.P. retinerea copilului

minor de catre un parinte, fara consimtamantul celuilalt parinte, sau impiedicarea repetata a legaturilor
personale ale unui parinte cu minorul)
Impiedicarea exercitarii libertatii religioase (art. 381 C.P. impiedicarea/tulburarea unui ritual

religios legal, obligarea unei persoane sa participe la acte religioase sau fortarea unei persoane sa
indeplineasca un act religios interzis de cultul caruia apartine)
Infractiuni pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala - in care ACORDUL DE
MEDIERE inlatura in totalitate rapsunderea penala

In cazul acestora se poate face o mediere in vederea intelegerii amiabile a partilor:

Violenta in familie ( art. 199 C.P. lovire sau alte violente [vezi art. 193 C.P.] sau vatamare

corporala din culpa [vezi art. 196 C.P.] savarsita asupra unui membru de familie. Atentie: membru de
familie este considerat de legea penala nu doar sotul/sotia sau rudele naturale sau prin adoptie, ci si
persoanele cu care se convietuieste in relatii asemanatoare cu cele de sot-sotie sau parinte-copil)
Furtul (art. 228 C.P. luarea unui bun mobil, inscris, energie aflat in/din posesia/detentia unei

persoane, fara consimtamantul acesteia)

Furtul calificat (art. 229 alin.1 si alin. 2 lit. b, c C.P. furt in timpul noptii/in transport in

comun/mascat/prin efractie,escaladare sau cu chei, prin violare de domiciliu/sediu profesional sau

avand asupra sa o arma, cu exceptia furtului de bunuri din patrimoniul cultural sau a furtului de
combustibili, sau bunuri privind sisteme de irigatii, retele electrice, telecomunicatii, de transport sau
de alertare in caz de urgenta care sunt forme agravante)
Furtul in scop de folosinta (art. 230 C.P. furt de vehicule in scopul folosirii pe nedrept, sau

folosirea, cu consecinte pagubitoare, a unui terminal de comunicatii al altuia sau racordat fara drept la
retea)
Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (art. 243 C.P. nepredarea

autoritatilor/posesorului in termen de 10 zile a unui bun gasit/ajuns din eroare/fortuit in posesia

faptuitorului, sau insusirea pe nedrept a unui bun ajuns din eroare/fortuit in posesia faptuitorului)
Inselaciunea (art. 244 C.P. inducerea in eroare a unei persoane prin mijloacele mentionate de

lege, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust sau priciniuind o paguba; se pedepseste si
tentativa )
Inselaciunea privind asigurarile (art. 245 C.P. inselaciune cu privire la obtinerea frauduloasa a
unei asigurari pentru un bun asigurat sau a unei persoane asigurate; se pedepseste si tentativa)