3.

Funcionalitatea sistemului financiar public al Romniei

Interdependentele dintre componentele sistemului financiar public sunt esentiale
pentru functionarea sistemului financiar public in ansamblul sau. Pentru functionarea optima a
sistemului financiar public, in concordanta cu nevoile pe baza carora se configureaza acesta,
este important ca determinarea componentelor acestuia sa aiba o baza rationala si de
asemenea si modul de concepere a interdependentelor dintre aceste componente. Aportul
sistemului financiar public in functionarea mecanismului economic, este conditionat de modul
in care interdendentele dintre componentele sale sunt concepute si promovate in practica. In
conceperea acestor interdependente se porneste de la asigurarea premiselor echilibrului
bugetar, echilibru ce este dependent de modul in care veniturile si cheltuielile sunt delimitate
intre ele, in cazul fiecarei componente. Astfel, echilibrul bugetar presupune echilibrarea
fiecarei componente, precum si corelarea cadrului si a conditiilor de functionare ale acestora.

3.1 Funcionalitatea sistemului financiar public al Romniei prin prisma formrii

veniturilor publice
Prin intermediul bugetului general consolidat se asigur reflectarea global a
veniturilor publice i de asemenea i reflectarea pe componente bugetare. Acesta ndeplinete
o funcie de informare i concentreaz sintetizator fluxurile financiare publice de mobilizare,
alocare i utilizare a resurselor financiare publice pentru ndeplinirea obiectivelor autoritilor
publice.1 Bugetul general consolidat reprezint un suport indispensabil n fundamentarea
deciziilor financiare la nivel macroeconomic i de asemenea pentru efectuarea controlului
asupra elementelor financiare de efort i efect ale asumrii sale la nivel statal. n tabelul
urmtor este redat situaia veniturilor bugetului general consolidat i a principalelor
componente ale sale n perioada 2007-2013.

Oprea, Florin, Sisteme bugetare publice, Editura Economic, Bucureti, 2011, p.230;

Tabelul nr. 9 : Mrimea i evoluia veniturilor bugetului general consolidat i a PIB n Romnia, n perioada
2007-2013
Buget

Mrime*/Pondere

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

BGC

Mrime nominal

127108.2

164466.8

156624.9

168598.4

181566.9

193148.2

200045.7

% n PIB

32.5%

32%

31%

33%

33.1%

33%

32%

Mrime nominal

48984.6

61030.2

54678.3

68050.7

79371.2

87171.5

90561.4

% n PIB

11.77%

11.87%

10.91%

13.01%

14.24%

14.87%

14.42%

% n VBGC

38.53%

37.10%

34.91%

40.36%

43.71%

45.13%

45.27%

Mrime nominal

24615.6

33653.9

39431.3

42871.9

48141.9

48858.3

50111.6

% n PIB

5.91%

6.54%

7.87%

8.19%

8.64%

8.33%

7.97%

% n VBGC

19.36%

20.46%

25.17%

25.42%

26.51%

25.29%

25.05%

Mrime nominal

36803.1

45697.7

46757.6

50018.3

51858.2

53441.7

56875.4

% n PIB

8.84%

8.89%

9.33%

9.56%

9.31%

9.11%

9.05%

% n VBGC

28.95%

27.78%

29.85%

29.66%

28.56%

27.66%

28.43%

BS

BASS

BL

*Milioane lei
Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,
www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Conform datelor cuprinse n tabel se poate observa c, componenta major este

reprezentat de bugetul de stat datorit veniturilor acestuia n bugetul general consolidat,
urmat de bugetele locale i bugetul asigurrilor sociale de stat.
Greutatatea specific a bugetului de stat n bugetul general consolidat a sczut n ceea
ce privete veniturile de la 38.53% n anul 2007 pn la 34.91% n anul 2009 ca urmare a
creterii veniturilor bugetelor locale, crescnd astfel greutatea acestora n bugetul general
consolidat. n perioada urmtoare greutatea specific a bugetului de stat a crescut de la
34.91% n anul 2009 pn la 45.27% n anul 2013, aceasta datorit faptului c ponderea
veniturilor bugetelor locale n veniturile totale ale bugetului general consolidat s-a redus de la
29.85% n anul 2009 pn la 28.43% n anul 2013.
n ceea ce privete greutatea specific a bugetului asigurrilor sociale de stat n
bugetul general consolidat, aceasta a crescut n perioada analizat, de l9.36% n anul 2007
pn la 25.05% n anul 2013. n figura urmtoare este reflectat o imagine mai sugestiv a
acestor evoluii.

Figura 12: Evoluia ponderii veniturilor principalelor componente ale sistemului financiar public n veniturile
bugetului general consolidat n Romnia, n perioada 2007-2013.
50
P
o
n
d
e
r
e

40
30
20
10
0

2007

2008

2009
BS

2010
BASS

2011

2012

2013

BL

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,

www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Aa cum observm din figura de mai sus, pe parcursul perioadei 2007-2009, datorit
procesului de descentralizare, acesta i-a redus greutatea specific n bugetul general
consolidat. Astfel, reducerea unor surse de venit la nivelul bugetului de stat datorat
transferului de competene ctre bugetele locale a condus la o cretere a greutii specifice a
bugetelor locale in bugetul general consolidat. Pe parcursul perioadei 2009-2013 a crescut
greutatea specific a bugetului de stat n bugetul general consolidat i astfel s-a redus
greutatea specific a bugetelor locale. De asemenea putem observa c bugetul de stat deine
nc un rol important datorit mobilizrii de resurse financiare publice ntr-o msur mai mare
comparativ cu bugetele locale.
n ceea ce privete bugetele locale, procesul de descentralizare i recunoaterea
autonomiei locale a presupus cedarea surselor de venit corespunztoare. Astfel, n afara
veniturilor proprii, bugetele locale au beneficiat de anumite sume defalcate de la bugetul de
stat pentru acoperirea cheltuielilor locale.
Referitor la bugetul asigurrilor sociale de stat, nainte de anul 1991 acesta a fost
inclus ca un capitol distinct n bugetul de stat iar dupa anul 1991 a fost declarat ca un buget de
sine stttor cu propriile surse de venit.2 Privite din perspectiva mrimii lor nominale, aceste
bugete sunt prezentate n figura urmtoare.

Oprea, Florin, op. cit., p. 232;

Figura nr. 13: Evoluia mrimii nominale a veniturilor principalelor componente ale sistemului financiar
public n Romnia, n perioada 2007-2013.
Mil. lei
100000
80000
60000
40000
20000
0
2007

2008

2009 2010 2011

BS BASS BL

2012

2013

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,

www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Conform figurei de mai sus, se observ c cele mai mari venituri n mrime nominal
aparin bugetului de stat, urmate de veniturile bugetelor locale i veniturile bugetului
asigurrilor sociale de stat. n mrime nominal, veniturile acestor bugete au cunoscut, n
general,o evoluie ascendent n perioada analizat. De asemenea putem observa c marimea
veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat este cu puin mai mic dect mrimea
veniturilor bugetelor locale, bugetele locale depind bugetul asigurarilor sociale de stat prin
prisma veniturilor datorit faptului c n urma adoptrii Legii nr. 273/2006 privind finanele
publice locale, acestea au beneficiat de trecerea la venituri proprii a cotelor defalcate din
impozitul pe venit.
Modul n care s-au desfurat interdependenele dintre bugetul de stat i bugetele
locale, n perioada analizat, echilibrarea bugetelor locale i corelarea acesteia cu
nesincronizarea dintre momentul i mrimea competenelor transferate la nivel local, precum
i momentul i mrimea surselor de venit acoperitoare, au condus la necesitatea acordrii unor
transferuri din bugetul de stat ctre bugetele locale, precum i acordarea unor subvenii de
echilibrare i transferul unor venituri cu destinaie special. Transferarea din bugetul de stat a
unor sume pentru echilibrarea celorlalte bugete a condus la nregistrarea unui deficit, acesta
fiind parial acoperit n bugetul general consolidat de excedentele altor componenete,
precum fondurile speciale. Pe parcursul acestei perioade, acest deficit este reflectat n figura
de mai jos.

Figura nr. 14: Evoluia soldului principalelor componente ale sistemului financiar n Romnia, n perioada
2007-2013.
10000
5000
0
-5000

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

-10000
-15000
-20000
-25000
-30000
-35000
-40000
Excedent/Deficit BS

Excedent/Deficit BL

Excedent/Deficit BASS

Excedent/Deficit BGC

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,

www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Conform figurei de mai sus, putem constata ca in perioada analizata, deficitul

inregistrat de bugetul general consolidat a fost unul cronic, valori mai mici inregistrandu-se in
perioada 2007-2008, iar apoi acesta s-a agravat urmand ca in perioada 2012-2013 acest deficit
sa se reduca. Aceasta se datoreaza scaderii veniturilor bugetului general consolidat, pe baza
scaderii PIB-ului si a nivelului ridicat al deficitului structural prezent inca din anii de crestere
economica. De asemenea, deficitul bugetului general consolidat s-a datorat deficitelor
inregistrate de celelalte componente, precum bugetul de stat sau unele fonduri speciale, dar
acest deficit a fost compesat partial prin excedentele inregistrate de bugetele locale. Totodata,
deficitul inregistrat de bugetul de stat se datoreaza transferului unor sume din veniturile sale
catre bugetele locale pentru echilibrarea acestora, precum si pentru alte componente.
Cedarea surselor de venit corespunzatoare transferului competentelor de catre
autoritatile centrale catre autoritatile publice locale, a fost efectul descentralizarii
administrative a competentelor precum si conditia de baza a interdependentelor dintre bugetul
de stat si bugetele locale. Evolutia acestor transferuri a fost una ascendenta, asa cum am vazut
in tabelul nr. 5 referitor la mrimea i ponderea cotelor i sumelor defalcate ctre nivelul local
din unele venituri ale bugetului de stat n Romnia, n perioada 2007-2013, din cadrul
capitolului 2, subcapitolul 2.1, iar o consecinta a acestor transferuri este faptul ca bugetul de
stat ramane cu o suma redusa la dispozitia sa, aceasta datorita faptului ca aceste transferuri
reprezinta cea mai mare parte a veniturilor bugetului de stat.

Pentru a putea caracteriza gradul de autonomie financiara sau dependenta financiara a

autoritatilor locale fata de autoritatile centrale este necesara calcularea unor raporturi, precum
cel dintre veniturile proprii si veniturile totale ale autoritatilor locale, acesta reflectand gradul
de autonomie financiara, si cel dintre veniturilor proprii si cheltuielile totale ale acestora,
acesta reflectand capacitatea de autofinantare a autoritatilor locale. In tabelul de mai jos sunt
evidentiate aceste raporturi, iar in cadrul veniturilor proprii sunt incluse si cotele defalcate din
impozitul pe venit.
Tabelul nr. 10 : Raportul dintre veniturile proprii i veniturile/celtuielile totale ale autoritilor publice locale n
Romnia, n perioada 2007-2013.

Indicator/Anul

2007

Venituri totale (mil. lei)

2008

2009

2010

2011

2012

2013

36805.2 43629.1

43526.1

43922.2

44803.9

45419.3

48092.6

Cheltuieli totale (mil. lei)

33982.3 42210.2

42074.5

41207.1

44003.8

46333.4

47380.4

Venituri proprii (mil. lei)

17317.4 20587.7

21117.6

21251.4

21968.9

21622.5

23300.3

47.05%

47.18%

48.51%

48.38%

49.03%

47.61%

48.44%

50.96%

48.77%

50.19%

51.57%

56.74%

46.66%

49.16%

Grad de autonomie financiara

(%)
Capacitate de autofinanare
(%)

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic, pe
www.insse.ro, Buletinele Ministerului Finanelor Publice i rapoartele Directiei pentru politici fiscale i bugetare
locale.

Din datele cuprinse in tabelul de mai sus, se observa ca gradul de autonomie financiara
a autoritatilor publice locale fata de cele centrale a crescut, in general, in perioada 2007-2013,
de la 47.05 % in anul 2007, pana la 49.03% in anul 2011, apoi a urmat o usoara scadere a
acestuia. Aceasta evolutie se datoreaza cresterii veniturilor proprii ale bugetelor locale si a
procesului de descentralizare financiara, iar gradul de dependenta fata de autoritatile centrale
reducandu-se. De asemenea, remarcam ca si capacitatea de autofinantare a cunoscut o
evolutie ascendenta, in general, nivelul maxim inregistrandu-se in anul 2011, de 56.74%.
Aceste evolutii sunt explicabile datorita faptului ca procesul de descentralizare
administrativa necesita sustinere financiara din partea autoritatilor centrale, iar transferul de
competente de la nivel central catre nivelul local implica si transferul de resurse acoperitoare.
Modul in care sunt fundamentate aceste transferuri este important din prisma rationalitatii
interdependentelor dintre componentele sistemului financiar public, producand efecte asupra
functionalitatii sistemului in ansamblul sau.
6

Referitor la modul de stabilire al sumelor si cotelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, in Romania, Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, stabileste
in mod expres3 ca o cota de 41,75% din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul
unitatilor administrativ-teritoriale se aloca lunar, intr-un termen de 5 zile lucratoare la
bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara
activitatea platitorii de impozite, o cota de 11,25% la bugetul judetean si o cota de 18,5% se
aloca intr-un cont distinct, deschis la trezoreria municipiului resedinta de judet, cont deschis
pe seama directiei generale a finantelor publice judetene pentru echilibrarea bugetelor locale.
In ceea ce priveste repartizarea catre municipiul Bucuresti, cota de 71,5% din impozitul pe
venit se repartizeaza astfel: o cota de 20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, o cota de 44,5% la bugetul local si o cota de 7% intr-un cont distinct deschis la
Trezoreria Municipiului Bucuresti, cont deschis pe seama Directiei Generale a Finantelor
Publice a Municipiului Bucuresti, pentru echilibrarea bugetului local si a bugetelor locale ale
sectoarelor municipiului Bucuresti.4 Tot in termen de 5 zile lucratoare, aceste sume constituite
pe baza cotei de 18,5%, respectiv 7% in cazul municipiului Bucuresti sunt alocate de catre
Directiile Generale Judetene a Finantelor Publice catre bugetele locale pentru echilibrarea
acestora. Totodata, aceste sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sunt
repartizate pe judete, in functie de anumite criterii:
a) Capacitatea financiara, in proportie de 70%, ce se determina pe baza
impozitului pe venit incasat pe locuitor, conform formulei:5
Sr.j =

x Sr.tj

unde:
Ivm.j- reprezinta impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe judet in anul anterior
anului in care se face calculul
Ivm.tj-reprezinta impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe totalitatea judetelor
in naul anterior anului in care se face calculul
Nr. Loc.j- reprezinta numarul locuitorilor din judet
Nr. Loc.tj- reprezinta suma locuitorilor judetelor
Sr.j- reprezinta sumele defalcate repartizate judetului
3

Art. 32, alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, publicata in Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 618 din 18.07.2006, actualizata la 24.04.2014.
4
Ibidem, art. 32, alin. (3)
5
Idem, art. 33, alin. (2)

Sr.tj- reprezinta sumele defalcate de repartizat pe totalitatea judetelor

b) Suprafata judetului in proportie de 30%
Un aspect ce tine de modul de fundamentare al transferurilor, al cotelor si al sumelor
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat este cel referitor la momentul stabilirii
acestora. In mod normal, marimea acestor sume trebuie fundamentata pe baza deficitului real
al bugetelor locale si pe baza judecarii si aprobarii a acelor proiecte viabile ale autoritatilor
locale, cuprinse obligatoriu in programul de investitii la nivel local, ce furnizeaza informatii
necesare, referitoare la strategia de investitii, sursele de finantare, analiza cost-beneficii etc. In
realitate, aprobarea vizeaza doar obiectivele de noi investitii ce sunt finantate din imprumuturi
externe si se completeaza cu transferurile provenite de la bugetul de stat si de asemenea si
cele finantate integral sau partial din fonduri externe contractate sau garantate de catre stat.
Acesta modalitatea de lucru este favorabila exercitarii autonomiei locale, insa exista si
posibilitatea supraindatorarii autoritatilor locale in finantarea unor proiecte de investitii
sustrase aprobarii Guvernului, ce are efecte directe in functionalitatea sistemului financiar.6
In modul de fundamentare al marimii sumelor si cotelor defalcate de la bugetul de stat
ar trebui sa se impuna o evaluare obligatorie ex-ante a solicitarilor provenite de la
ordoncatorii principali de credite bugetare ai bugetelor locale.

Referitor la interdependenta dintre bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul de

stat, veniturile primului buget sunt formate din contributiile de asigurari sociale suportate de
angajatori, angajati si alte persoane asigurate, ce reprezinta forma specifica prelevarilor fiscale
directe, precum si contributiile pentru bilete de tratament si odihna, valorificarea activelor sau
dobanzi, ce reprezinta forma veniturilor nefiscale. In afara acestor venituri, bugetul
asigurarilor sociale de stat primeste in anumite situatii, subventii de la bugetul de stat si au un
caracter exceptional. Aceste subventii se acorda pentru acoperirea deficitului bugetului
asigurarilor sociale de stat in cazul in care s-au utilizat deja disponibilitatile ramase din anii
anteriori, precum si fondul de rezerva. Datele referitoare la veniturile bugetului asigurarilor
sociale de stat in perioada de analiza sunt redate in tabelul urmator.

Oprea, Florin, op. cit., p. 244.

Tabelul nr. 11 : Structura, mrimea i ponderile principalelor venituri ale bugetului asigurrilor sociale n
Romnia, n perioada 2007-2013.

Indicator Marime/Pondere 2007

BASS

Mrime

2008

2009

2010

2011

2012

2013

24615.6 33653.9 39431.3 42871.9 48141.9 48858.3 50111.6

nominal

(mil.

lei)
% n PIB

5.91%

6.54%

7.87%

8.19%

8.64%

8.33%

7.97%

% n VBGC

19.36%

20.46%

25.17%

25.42%

26.51%

25.29%

25.05%

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,
www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Conform datelor cuprinse in tabel, remarcam ca veniturile bugetului asigurarilor

sociale de stat, in marimea nominala, au crescut simtitor in perioada de analiza, ajungand la
nivelul de 50111,6 milioane lei, dublu fata de primul an din perioada de analiza, cand
marimea acestora era de 24615,6 milioane lei. Acest lucru se datoreaza cresterii numarului de
salariati, a castigului salarial mediu brut si a salariului minim, precum si modificarilor cotelor
de contributie. Din prisma ponderii acestor venituri in totalul veniturilor bugetului general
consolidat se constata o evolutie ascendenta a acestora pana in anul 2011, dupa care aceasta
pondere se diminueaza. De asemenea si ponderea acestora in PIB inregistreaza o evolutie
ascendenta in acelasi interval, dupa care se diminueaza. In figura de mai jos este redata o
imagine mai sugestiva a acestor venituri.
Figura nr. 15: Evoluia veniturilor totale ale bugetului asigurrilor sociale de stat n Romnia, n perioada
2007-2013
50000
40000
30000
20000
10000
0
2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Mrime nominal (mil. lei)

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,
www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Din figura de mai sus, putem constata ca evolutia veniturilor bugetului asigurarilor
sociale de stat a fost una ascendenta in perioada de analiza datorita modificarilor legislative
9

privind cotele de impozitare pentru obtinerea unei legaturi mai stranse intre veniturile acestuia
si cheltuielile suportate de acesta. Din aceasta perspectiva, aceasta evolutie a veniturilor
bugetului asigurarilor sociale de stat necesita o apreciere si din punct de vedere a suficientei
acestor venituri cu cheltuielile acestuia. In figura de mai jos este prezentat soldul inregistrat de
bugetul asigurarilor sociale de stat in perioada 2007-2013.
Figura nr. 16: Evoluia soldului (excedent/deficit) nregistrat de bugetul asigurrilor sociale de stat n Romnia,
n perioada 2007-2013
6000

5065.3

4000
2000

1538.3
248.1

232.5

175.4

2009

2010

2011

213.6

0
2007
-2000

2008
-872

Mil. lei

2012

2013

Excedent (+)/Deficit (-) BASS

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,
www.insse.ro.

Conform figurei, bugetul asigurarilor sociale de stat a avut suficiente resurse

acoperitoare pentru cheltuielile efectuate, exceptie facand anul 2008 cand situatia soldului s-a
deteriorat si s-a inregistrat un deficit. Acest deficit s-a inregistrat datorita faptului ca in
perioada 2007-2008 pensiile s-au marit cu 50% ceea ce a adus la dezechilibrul bugetului
asigurarilor sociale de stat si de asemenea datorita pensionarilor anticipate la varste intre 4550 de ani.7
In acest context, trebuie respectat cu strictete principiul realitatii bugetului pe baza
caruia se fundamenteaza bugetele publice. Acest principiu solicita mai mult realism din partea
autoritatilor publice, in legatura cu aprecierea si dimensionarea nivelului de crestere
economica la care, prin elementele sale structurale, aceste proiectii bugetare se raporteaza.8
Disfunctionalitatile inregistrate in ultimii ani si in perioada actuala de catre bugetul
asigurarilor sociale de stat, precum si de catre alte bugete, au avut repercursiuni asupra
sistemului financiar public prin prisma functionarii acestuia. Astfel, este necesara mentinerea
unei legaturi mai prudente intre contributii si beneficii, diferit in cazul bugetului asigurarilor
sociale de stat fata de cazul securitatii sociale, acestea fiind adesea confundate.
7
8

Oprea, Florin, op. cit., p. 249

10

In ceea ce priveste bugetul asigurarilor pentru somaj, acesta se constituie si se

administreaza distinct de bugetul asigurarilor sociale de stat si de bugetul asigurarilor de
sanatate, in afara bugetului asigurarilor sociale de stat.9 Acest buget nu ocupa un loc
considerabil in cadrul bugetului general consolidat, asa cum putem observa din datele
cuprinse in tabelul urmator.
Tabelul nr. 12 : Mrimea i ponderile veniturilor bugetului asigurrilor pentru omaj n Romnia, n perioada
2007-2013.

Indicator
Veniturile
BAS

Mrime

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

1963.5

1482.7

1320.1

2409.4

1914.5

1772.5

1.19%

0.94%

0.78%

1.05%

0.95%

1.39%

0.38%

0.29%

0.25

0.43%

0.32%

0.28%

Mrime
nominala 2472.1
(mil. lei)
Pondere
n VBGC 1.94%
(%)
Pondere
n

PIB 0.59%

(%)
Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Conform datelor cuprinse in tabel, veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj au

fluctuat in perioada de analiza, inregistrandu-se o scadere pana in anul 2011, cand s-a
inregistrat o crestere a acestora, dupa care a urmat iar o perioada de scadere. Ponderea acestor
venituri in totalul veniturilor bugetului general consolidat este foarte redusa comparativ cu
celelalte bugete. De asemenea si ponderea acestora in PIB este foarte redusa, sub un procent.
Evolutia acestora este evidentiata mai sugestiv in figura urmatoare.

Idem, art. 78, alin. (1).

11

Mrime nominal (mil. lei)

Figura nr. 17: Evoluia veniturilor bugetului asigurrilor pentru omaj n Romnia, n perioada 2007-2013.

2500
2000
1500
1000
500
0
2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Anul
Veniturile BAS
Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Din figura prezentata, se poate observa ca veniturile bugetului asigurarilor de somaj au

inregistrat o evolutie descendenta pana in anul 2011, cand s-a inregistrat o crestere
semnificativa, de 45.21% fata de anul 2010, dupa care s-a inregistrat iar o evolutie
descendenta dar nu in aceeasi masura comparativ cu primul interval.

3.2 Funcionalitatea sistemului financiar public al Romniei prin prisma formrii

cheltuielilor publice
Cheltuielile publice bugetare din Romania, incluse in bugetul general consolidat, au
inregistrat o crestere in marime nominala in perioada 2007-2013, asa cum putem observa si in
tabelul de mai jos, crestere determinata de mai multi factori, printre care: majorarea deficitelor
bugetare acumulate din anii precedenti si cresterea imprumuturilor pentru acoperirea acestora,
cresterea platilor facute pentru servicii medicale si medicamente din Fondul National de
Sanatate, majorarea salariilor in sectorul bugetar etc.10 In tabelul urmator sunt redate datele
corespunzatoare cheltuielilor principalelor componente ale sistemului financiar public.

10

Institutul National de Statistica, Raport Anual 2013, Bucuresti, 2013

12

Tabelul nr. 13 : Mrimea cheltuielilor bugetului general consolidat i ale principalelor componente ale acestuia
n Romnia, n perioada 2007-2013.

Indicator

2007

2008

2009

2010

136556.5

189121.7

193025.4

201903.63 205403.6 207922.1 215816.9

64373.5

80886.4

89851.7

102627.8

106088.7 104569.8 110128.1

cheltuieli totale 47.14%

42.76%

46.54%

50.83%

51.64%

50.29%

51%

33982.3

42210.2

42074.5

41207.1

44003.8

46333.4

47380.4

cheltuieli totale 24.88%

22.31%

21.79%

20.40%

21.42%

22.28%

22%

23093.7

33704.6

40390.8

42640.5

47968.6

43784.3

49915.5

cheltuieli totale 16.91%

17.82%

20.92%

21.11%

23.35%

21.05%

23.12%

Cheltuieli totale
BGC (mil. lei)
Cheltuieli totale
BS (mil. lei)

2011

2012

2013

Pondere

BS n CBGC
Cheltuieli totale
BL (mil. lei)
Pondere

BL n CBGC
Cheltuieli totale
BASS (mil. lei)
Pondere

BASS n CBGC
Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,
www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Conform datelor sintetizate in tabel, putem observa cresterea cheltuielilor in marime

nominala ale bugetului general consolidat, precum si a celorlalte componente dar nu in
aceeasi masura. Astfel, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut in anul 2013 cu
36,72% fata de primul an din perioada de analiza, cele ale bugetului de stat au crescut cu
41,54%, cele ale bugetelor locale cu 28,27%, iar cele ale bugetului asigurarilor sociale de stat
cu 53,73%.
Cresterea cheltuielilor in marime nominala a bugetului general consolidat este
expresia cresterii cheltuielilor bugetelor publice, asa cum se poate observa in figura de mai
jos.

13

Mrime nominal (mil. lei)

Figura nr. 18: Evoluia cheltuielilor bugetelor publice n Romnia, n perioada 2007-2013.
250000
200000
150000
100000
50000
0
2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Anul
Cheltuieli totale BGC

Cheltuieli totale BS

Cheltuieli totale BL

Cheltuieli totale BASS

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, 2008, Institutul Naional de Statistic,
www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Asa cum putem observa din figura de mai sus, in perioada analizata bugetul de stat
ocupa prima pozitie in ceea ce priveste nivelul cheltuielilor acestuia in bugetul general
consolidat, iar aceasta de justifica prin faptul ca autoritatile centrale inca detin un rol major in
satisfacerea nevoilor publice. Cheltuielile bugetelor locale in bugetul general consolidat au
fost deasupra cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat pana in anul 2010, cand au
declasate de acestea din urma si mentinandu-se pe aceasta pozitie pana la sfarsitul perioadei
de analiza, exceptie fiind anul 2012 cand s-au inversat din nou pozitiile. Acest lucru se
datoreaza crizei economice si a recesiunii din perioada imediat urmatoare cu care tara noastra
s-a confruntat, ce a avut efecte negative precum cresterea somajului si a inflatiei sporind astfel
nevoia de protectie sociala.
Interdependentele dintre bugetele publice mai pot fi analizate si din prisma
cheltuielilor finantate. Astfel, interdependentele pot fi analizate din prisma cheltuielilor pentru
actiuni social-culturale, a cheltuielilor pentru actiuni economice, a cheltuielilor pentru aparare,
ordine publica si siguranta nationala si a cheltuielilor pentru servicii publice generale.
In ceea ce priveste cheltuielile pentru actiuni social-culturale, aceste sunt structurate
pe categorii, astfel: cheltuieli pentru invatamant, cheltuieli pentru sanatate, cheltuieli pentru
asigurari si asistenta sociala si cheltuieli pentru cultura, recreere si religie.
Asa cum am vazut anterior,cadrul capitolului doi, in tabelul nr. 1 privind marimea
cheltuielilor pentru actiuni social-culturale ale bugetelor publice in Romania, in perioada

14

2007-2013, aceste cheltuieli au cunoscut o evolutie sinuoasa de-a lungul perioadei de analiza,
datorita procesului de descentralizare, a evolutiei PIB-ului, a modificarilor numarului
beneficiarilor etc.
Interdependenele dintre bugetul de stat i bugetele locale, din punct de vedere al
cheltuielilor pentru aciuni social-culturale, se manifest prin prisma subgrupelor coninute.
Evolutia primei subgrupe de cheltuieli pentru actiuni social-economice, cea a cheltuielilor
pentru invatamant am analizat-o in cadrul capitolului doi si astfel vom analiza evolutia
celorlate sugrupe. Astfel, o alta subgrupa a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale este cea
a cheltuielilor pentru asigurari si asistenta sociala, iar marimea acestora este redata in tabelul
urmator.
Tabelul nr. 14: Mrimea cheltuielilor pentru asigurri i asisten social n bugetele publice n Romnia, n
perioada 2007-2013.
Indicator

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

64373.5

80886.4

89851.7

102627.8

106088.7

104569.8

110128.1

social BS (mil. lei)

14267.9

18500.3

20384.6

22267.4

17807.4

17490

17184.5

Pondere n BS (%)

22.16%

22.87%

22.68%

21.69%

16.78%

16.72%

15.60%

Cheltuieli totale BL

33982.3

42210.2

42074.5

41207.1

44003.8

46333.4

47380.4

social BL (mil. lei)

5276.9

6324.9

6368.4

6743.4

5769.7

5891.3

6316.4

Pondere n BL (%)

15.52%

14.98%

15.13%

16.36%

13.11%

12.71%

13.33%

23093.7

33704.6

40390.8

42640.5

47968.6

43784.3

49915.5

social BASS (mil. lei)

23073.7

33677.4

40360.6

42612.1

47873

43689.8

49818.7

Pondere n BASS (%)

99.91%

99.92%

99.92%

99.93%

99.80%

99.78%

99.80%

Cheltuieli

totale

BS

(mil. Lei)
Asigurri i asisten

Asigurri i asisten

Cheltuieli totale BASS

(mil. lei)
Asigurri i asisten

Sursa: prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, pe www.insse.ro.

Conform datelor din tabel, putem observa c finanarea cheltuielilor pentru asigurri i
asisten social revine n cea mai mare parte, aa cum era si normal, bugetului asigurrilor
sociale de stat. De asemenea putem observa c ponderea cheltuielilor pentru asigurri i
asisten social n bugetul de stat a sczut n perioada analizat, n timp ce ponderea acestor
cheltuieli n bugetele locale a fluctuat. O imagine mai sugestiv a evoluiei acestor cheltuieli
este redat n figura nr. 2 care evideniaz mrimea cheltuielilor pentru asigurri i asisten
social n bugetele publice, n Romnia, n perioada 2007-2013.

15

Figura nr. 19: Ponderea cheltuielilor pentru asigurri i asisten social, n bugetele publice n Romnia, n
perioada 2007-2013
99.91% 99.92% 99.92% 99.93% 99.80% 99.78% 99.80%
100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00% 22.16% 22.87% 22.68% 21.69%
14.98% 15.13% 16.36% 16.78%
13.33%
13.11% 16.72%
12.71% 15.60%
20.00% 15.52%
10.00%
0.00%
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Pondere n BS

Pondere n BL

Pondere n BASS

Sursa: prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, pe www.insse.ro.

Asa cum observm n figura de mai sus, ponderea cheltuielilor pentru asigurri i
asisten social a cunoscut o evoluie ascendent n bugetul asigurrilor sociale de stat n
perioada analizat, n timp ce n cadrul bugetului de stat, ponderea acestor cheltuieli a
cunoscut o evoluie ascendent n perioada 2007-2010 i o evoluie descendent n perioada
2011-2013, iar n cadrul bugetelor locale, a fluctuat de-a lungul perioadei analizate.
In cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat, aceste cheltuieli imbraca forma
cheltuielilor efectuate de stat in legatura cu plata pensiilor de asigurari sociale, a ajutoarelor
acordate pensionarilor pentru decese, a indemnizatiilor pentru concediile de maternitate, a
indemnizatiilor pentru incapacitate de munca, pentru accidente de munca, boli profesionale
etc.
De asemenea si cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii sunt un rezultat al actiunii
statului privind mentinerea starii generale de sanatate a populatiei, reprezentand o premisa a
dezvoltarii socio-economice si apar ca si consumuri de produs intern brut, insa indirect, aceste
cheltuieli au un aport important la cresterea economica. In tabelul urmator sunt redate
cheltuielile cu ocrotirea sanatatii in bugetele prublice din Romania.

16

Tabelul nr. 15: Finanarea ocrotirii sntii n bugetele publice n Romnia, n perioada 2007-2013.
Indicator

Mrime/Pondere

Cheltuieli

Mrime

pentru

nominal

sntate

lei)

(mil.

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

1752.9

2408.1

2063.9

2076.9

2435.1

2224.6

2725.3

2.72%

2.97%

2.29%

2.02%

2.29%

2.12%

2.47%

163.6

244.3

452,7

708

947

989.8

1032.2

0.48%

0.57%

1.07%

1.71%

2.15%

2.13%

2.17%

BS
Pondere n total
cheltuieli BS
Cheltuieli

Mrime

pentru

nominal

sntate

lei)

(mil.

BL
Pondere n total
cheltuieli BL

Sursa: prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, pe www.insse.ro.

Din datele prezentate in tabel, se observa faptul ca in marime nominala, aceste

cheltuieli au crescut la nivelul bugetului de stat, de la 1752,9 milioane lei in anul 2007, pana
la 2725,3 milioane lei in 2013. In ceea ce priveste ponderea acestor cheltuieli in totalul
cheltuielilor bugetului de stat, a scazut in ultimul an de analiza, la 2,47% comparativ cu
primul an de analiza cand ponderea era de 2,72%. In cadrul bugetelor locale, cheltuielile
pentru ocrotirea sanatatii au crescut in ultimul an de analiza cu 84,15% comparativ cu primul
an si de asemenea si ponderea acestora in totalul cheltuielilor a crescut. Insa, putem observa
ca atat in marime nominala cat si in marime relativa, aceste valori sunt reduse comparativ cu
alte cheltuieli, iar aceasta se explica prin existenta bugetului asigurarilor de sanatate.
La fel ca si in cazul bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor de
sanatate primeste periodic subventii pentru echilibrare de la bugetul de stat. Deficitele
inregistrate de bugetul asigurarilor sociale de sanatate se datoreaza sporirii personalului
medical, precum si a cresterilor salariale repetate, deficite ce nu pot fi acoperite din resursele
proprii, fiind necesare transferurile de la bugetul de stat pentru acoperirea acestora. Uneori, se
intampla sa se inregistreaza excedente pe baza sumelor primite de la bugetul de stat, iar
bugetul de stat sa inregistreze deficit deoarece se suplimenteaza cheltuielile efectuate pentru
echilibrare. Prin prisma acestor transferuri, rationalizarea cheltuielilor pentru sanatate
reprezinta elementul primordial in conceperea si promovarea interdependentelor dintre
bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de sanatate.11

11

Oprea, Florin, op. cit., p. 218

17

Cheltuielile pentru cultura, recreere si religie este ultima subgrupa a cheltuielilor

pentru actiuni social-culturale si cuprind activitati si actiuni in scopuri de politica sociala in
domenii precum cultura, sport, arte etc. In tabelul urmator este redata marimea acestora in
bugetele publice din Romania in perioada 2007-2013.
Tabelul nr. 16: Mrimea i ponderile cheltuielilor pentru cultura, recreere i religie finantae din bugetele
publice n Romnia, n perioada 2007-2013.
Indicator

Mrime/Pondere

Cheltuieli

Mrime

pentru cultur,

nominal

recreere

lei)

si

(mil.

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

1550.1

1958.3

1912.5

1948

1971.8

1774.7

1700.9

2.40%

2.42%

2.12%

1.89%

1.85%

1.69%

1.54%

0.37%

0.38%

0.38%

0.37%

0.35%

0.30%

0.27%

6.44%

6.47%

6.47%

6.36%

7.46%

6.96%

6.67%

2196.2

3056.6

3076.8

3024.8

3715.9

4001

3680.5

6.46%

7.24%

7.31%

7.34%

8.44%

8.63%

7.76%

0.52%

0.59%

0.61%

0.57%

0.66%

0.68%

0.58%

12.30%

13.72%

13.66%

14.27%

18.25%

18.53%

16.00%

religie - BS
Pondere n total
cheltuieli BS
Pondere n PIB
Pondere n grupa
chelt.

social-

culturale
Cheltuieli

Mrime

pentru cultur,

nominal

recreere

lei)

si

(mil.

religie - BL
Pondere n total
cheltuieli BL
Pondere n PIB
Pondere n grupa
chelt.

social-

culturale
Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, Institutul Naional de Statistic,

www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Din datele sintetizate in tabel, constatam faptul ca in perioada de analiza, pentru aceste
actiuni s-au alocat sume destul de reduse din bugetele publice. De asemenea se observa ca
aceste cheltuieli sunt mai reduse in bugetul de stat comparativ cu bugetele locale, precum si
ponderea acestora in PIB. Faptul ca aceste cheltuieli sunt mai ridicate in bugetele locale
evidentiaza faptul ca Romania s-a aliniat la tendinta generala a statelor moderne si s-a atribuit
autoritatilor locale competenta in materie de cultura, recreere si religie.
18

Datorita faptului ca efectele acestor cheltuieli nu pot fi cuantificabile decat prin

anumiti indicatori dar care nu reflecta in mod vizibil efectul utilizarii in mod rational a
sumelor alocate, se pune in discutie eficienta acestor cheltuieli. Astfel, metoda cost-avantaje
sta la baza aprecierii efectelor utilizarii sumelor aferente actiunilor pentru cultura, recreere si
religie.12

O alt categorie de cheltuieli finanatata din bugetele publice si care reflect

interdependena dintre acestea este cea a cheltuielilor pentru aciuni economice.
Cheltuielile pentru aciuni economice reflect intervenia pe care statul o are n
susinerea economiei naionale sau influenarea acesteia i de cele mai multe ori, aceste
cheltuieli fiind finanate din bugetul de stat, expresie a rolului important pe care autoritile
centrale l au n ceea ce privete stabilitatea economic.13 Asumarea de ctre stat de a asigura
dezvoltarea socio-economic i progresul economic se concretizeaz n adoptarea i
promovarea de politici economice specifice, care se finalizeaz prin finanarea unor cheltuieli
specifice din bugetele publice. n tabelul urmator sunt evideniate mrimea i ponderea
cheltuielilor pentru aciuni economice n bugetele publice, n Romnia, n perioada 20072013.
Tabelul nr. 17: Mrimea si ponderea cheltuielilor pentru aciuni economice n bugetul de stat si bugetele locale
n Romnia, n perioada 2007-2013.

Denumire

2007

2008

Cheltuieli totale - BS

64373.5

80886.4 89851.7 102627.8 106088.7 104569.8 110128.1

economice BS

13558.3

17088.6 17165.8 21196

22646.7

19850.6

20945.9

Pondere in total cheltuieli -BS

21.06%

21.12%

20.65%

21.34%

18.98%

19.01%

Cheltuieli totale - BL

33982.3

42210.2 42074.5 41207.1

44003.8

46333.4

47380.4

economice- BL

7712.6

8844.6

7720.2

8714.1

10608.7

10916.6

10562.3

Pondere in total cheltuieli- BL

22.69%

20.95%

18.34%

21.14%

24.10%

23.55%

22.29%

Cheltuieli

Cheltuieli

pentru

pentru

2009

2010

2011

2012

2013

aciuni

19.10%

aciuni

Sursa: prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, pe www.insse.ro.

Asa cum putem observa din datele din tabelul de mai sus, cheltuielile pentru aciuni
economice, n mrime absolut, sunt mai mari comparativ cu mrimea acestora n bugetele
locale, n perioada analizat. Aceste cheltuieli au crescut n cadrul bugetului de stat, n
perioada 2007-2011, de la 11558.3 milioane lei pna la 22646.7 milioane lei, semnificnd
12
13

Oprea, Florin, op. cit., p. 222

Ibidem.

19

implicarea mai activ a statului n finanarea acestei categorii de cheltuieli datorit crizei
economice cu care s-a confruntat Romnia n decursul acestei perioade. n anul 2012
cheltuielile pentru aciuni economice au sczut cu 12,34% fa de anul precendent, ca mai
apoi n 2013 s creasc cu 5,22% fa de anul 2012. n cadrul bugetelor locale, mrimea
acestor cheltuieli a fluctuat n perioada 2007-2010, dup care a urmat o cretere a acestora
pn n anul 2012, ca mai apoi s scad cu 3,24% fat de anul 2012. De asemenea, putem
observa c ponderea pe care o dein cheltuielile pentru aciuni economice din totalul
cheltuielilor bugetelor locale este ridicat datorit serviciilor de dezvoltare public, mediu i
ape, locuine, finanate din bugetele locale, servicii ce in de competena bugetelor publice.
Evoluia mai sugestiv a acestor cheltuieli este prezentat n figura urmtoare.
Figura nr. 20: Implicarea bugetului de stat i a bugetelor locale n finanarea cheltuielilor pentru aciuni
economice publice n Romnia, n perioada 2007-2013
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
2007

2008

2009

Ponderea in total cheltuieli - BS

2010

2011

2012

2013

Ponderea in total cheltuieli- BL

Sursa: prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, pe www.insse.ro.

Conform figurei de mai sus, putem observa o evoluie fluctuant a acestor cheltuieli,
att n bugetul de stat, ct i n bugetele locale. Astfel, cheltuielile pentru aciuni economice n
bugetul de stat, au cunoscut o evoluie ascendent pn n anul 2008, iar apoi una
descendent, pentru ca mai apoi, n perioada 2010-2011 s se nregistreze o evoluie
ascendent. n anul 2012 se observ o scdere a ponderii acestor cheltuieli, de 2,36 % fa de
anul 2011, iar mai apoi s-a nregistrat o uoar cretere a acestora. Tendina de descretere a
acestor cheltuieli, n perioada analizat, este datorat integrrii Romniei n Uniunea
European din anul 2007, ceea ce a insemnat reglementri mai stricte n privina ajutorului de
stat. In bugetele locale, se observ o tendina de descretere a acestor cheltuieli, apoi o
tendin de cretere urmat de o tendin de descretere. Tendina de cretere a acestor

20

cheltuieli n bugetele locale este explicat prin prisma finanrii serviciilor de dezvoltare
public, serviciilor de mediu i ape, locuine etc.

Cheltuielile pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala reflecta atat interesele
statului cat si pe cele ale cetatenilor si se refera la o serie de actiuni precum: apararea statului,
asigurarea ordinii si a linistii publice, asigurarea protectiei cetatenilor si a proprietatilor lor,
combaterea fenomenelor infractionale etc. Cheltuielile legate de apararea si siguranta
nationala sunt finantate aproape in totalitate din bugetul de stat, iar cele legate de ordine
publica sunt finantate si din bugetele locale. Finantarea cheltuielilor pentru aparare, ordine
publica si siguranta nationala prin bugetele publice sunt redate in tabelul urmator.

Tabelul nr. 18: Mrimea cheltuielilor pentru aprare, ordine public i siguran naional finanate din
bugetele publice n Romnia, n perioada 2007-2013.
Indicator

Mrime/Pondere

Cheltuieli

Mrime

pentru

nominal

aprare,

lei)

ordine

Pondere n total

public

siguran
naional

cheltuieli BS

2010

2011

2012

2013

14251.9

16465.1

14690.1

14686

15566

16163.9

18428.4

22.13%

20.35%

16.34%

14.30%

14.67%

15.45%

16.73%

3.42%

3.19%

2.93%

2.80%

2.79%

2.75%

2.93%

385.8

609

655.8

533.5

485.7

553.1

651.7

1.13%

1.44%

1.55%

1.29%

1.10%

1.19%

1.37%

0.09%

0.11%

0.13%

0.10%

0.08%

0.09%

0.10%

Mrime

pentru

nominal

aprare,

lei)

ordine

Pondere n total
i

siguran

BL

2009

Pondere n PIB

Cheltuieli

naional

2008

(mil.

BS

public

2007

(mil.

cheltuieli BL
Pondere n PIB

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, Institutul Naional de Statistic,

www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

Datele sintetizate in tabel demonstreaza faptul ca in perioada analizata, sumele

predominante pentru finantarea acestor cheltuieli au provenit de la bugetul de stat. Bugetele
locale finanteaza aceste cheltuieli intr-o limita redusa in baza competentelor atribuite de la

21

nivel central. Cheltuielile pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, in marime
nominala,

finantate din bugetul de stat au cunoscut o evolutie ascendenta de-a lungul

perioadei analizate. Ponderea acestora in totalul cheltuielilor din bugetul de stat a scazut in
ultimul an analizat cu 5,4% fata de primul an de analiza cand ponderea acestora era de la
22.13%. Observam ca si ponderea acestora in PIB s-a redus de la nivelul de 3,42% in anul
2007, la 2.93% in anul 2013. In ceea ce priveste ponderea acestor cheltuieli in totalul
cheltuielilor bugetelor locale este foarte redusa, nedepasind nivelul de 2%, nivelul maxim
fiind de 1.55% inregistrat in anul 2009.

In ceea ce priveste cheltuielile pentru servicii publice generale, acestea satisfac nevoile
de ordin general, pentru intreaga societate si sunt considerate indispensabile functionarii
statului.14 Aceste cheltuieli sunt destinate mentinerii aparatului de stat pentru realizarea
activitatii de guvernare, inclusiv sustinerea financiara pentru functionarea autoritatilor
legislative, Presedintiei, a Guvernului, si a altor servicii publice.15 Implicarea bugetelor
publice din Romania in finantarea acestor cheltuieli este reflectata in tabelul urmator.

Tabelul nr. 19: Mrimea i ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale finanate din bugetele publice
n Romnia, n perioada 2007-2013.
Indicator

Mrime/Pondere

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Cheltuieli

Mrime

pentru

nominal

servicii

lei)

11117.7

14870.8

25064.4

33369.3

37968.8

40261.2

42436.1

publice

Pondere n total

generale

cheltuieli BS

17.27%

18.38%

27.89%

32.51%

35.78%

38.50%

38.53%

BS

Pondere n PIB

2.67%

2.88%

5%

6.73%

6.82%

6.85%

7%

Cheltuieli

Mrime

pentru

nominal

servicii

lei)

4257.6

5668.9

5821.5

5235

5180.6

5561.8

5825.8

publice

Pondere n total

generale

cheltuieli BL

12.52%

13.43%

13.83%

12.70%

11.77%

12%

12.29%

BL

Pondere n PIB

1.02%

1.10%

1.16%

0.99%

0.93%

0.94%

0.92%

(mil.

(mil.

Sursa: Prelucrare dup datele cuprinse n Anuarul Statistic al Romniei, Institutul Naional de Statistic,

www.insse.ro i Buletinele Ministerului Finanelor Publice.

14
15

Filip, Gh., op. cit., p. 133.

Florin, Oprea, op. cit., p.

22

Din datele sintetizate in tabel, constatam faptul ca in perioada analizata, cheltuielile

pentru servicii publice generale au fost finantate in mare parte din bugetul de stat si au
cunoscut o evolutie ascendenta atat in bugetul de stat cat si in bugetele locale, dar intr-o
masura mai mica in cazul celor din urma. Astfel, in bugetul de stat, aceste cheltuieli au crescut
in ultimul an de analiza cu 73,80% fata de primul an luat in calcul. Ponderea acestora in
totalul cheltuielilor bugetului de stat s-a dublat in anul 2013 comparativ cu valoarea
inregistrata in anul 2007. De asemenea si ponderea acestora in PIB a crescut de la 2,67% in
anul 2007, la 7% in anul 2013. In bugetele publice, aceste cheltuieli detin o pondere mai
scazuta si de asemenea si in PIB detin o pondere foarte redusa, nedepasind valoare de 2%.
Cheltuielile pentru servicii publice generale manifesta o tendinta de crestere datorita
dezvoltarii generale a colectivitatilor centrale precum si al dezvoltarii vietii din punct de
vedere economic si social.16 Evolutia acestor cheltuieli este influentata de o serie de factori
precum: marime si structura aparatului de stat, modernizarea acestor servicii, marimea
salariilor functionarilor publici, aparitia si amplificarea unor noi riscuri pentru societate etc17.
Insa, o evolutie ascendenta a acestor cheltuieli nu este benefica pentru economie datorita
faptului ca aceste cheltuieli au un caracter neproductiv. Asa cum am vazut din datele din
tabel, Romania a inregistrat o evolutie ascendenta a acestor cheltuieli, ceea ce nu a fost
benefic pentru economia tarii inregistrandu-se dezechilibre.

3.3 Mutatii in structura si functionarea sistemului financiar al Romaniei

Restructurarea sistemului finananciar din tara noastra s-a amplificat odata cu tranzitia
de la economia etatista la cea de piata, iar prima actiune in aceste sens a fost reinstituirea
bugetului asigurarilor sociale de stat ca un buget public, acesta fiind pana atunci cuprins in
bugetul de stat ca un capitol distinct si de asemenea a crescut si importanta bugetele locale,
care si-au marit gradul de autonomie locala in urma procesului de descentralizare financiara si
administrativa.
Disfunctionalitatile inregistrate in ultimii ani si in perioada actuala de catre bugetul
asigurarilor sociale de stat, precum si de catre alte bugete, au avut repercursiuni asupra
sistemului financiar public prin prisma functionarii acestuia. Problemele cu care se confrunta
bugetul sigurarilor sociale de stat in perioada actuala au la baza, pe langa lipsa de coordonare
a politicilor promovate, exploatarea in mod excesiv a acestor masuri si beneficierea de

16
17

Ibidem, p. 133.
Ibidem.

23

anumite persoane ce nu se incadreaza in normele legale, de asigurari sociale publice pe baza

lipsei controlului eficient si regulat in institutiilor publice. Aceste fenomene au un puternic
impact asupra sustenabilitatii si functionarii sistemului financiar.
Un fenomen ce a afectat simtitor sustenabilitatea bugetului asigurarilor sociale a fost
cel al pensiilor speciale. Modul de stabilire a marimii acestor pensii a condus la existenta in
sistemul public a unor pensii a caror marime este impresionanta si de asemenea si discrepante
majore.18
Deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat din anul 2008 s-a inregistrat datorita
faptului ca in aceasta perioada pensiile s-au marit cu 50%, de la 416 lei la 697 lei, ceea ce a
adus la dezechilibrul bugetului asigurarilor sociale de stat si de asemenea datorita
pensionarilor anticipate la varste intre 45-50 de ani, precum si a fraudelor inregistrate in cazul
pensionarii pe caz de boala.19 De asemenea, criza bugetului a devenit evidenta si in anul 2009,
cand desi a fost proiectat cu un excedent de 221 milioane lei,20 a necesitat subventii de la
bugetul de stat in valoare de 6397,5 milioane lei, adica 15,83% din totalul cheltuielilor.
Numarul subventiilor a crescut cu 78,43% in anul 2009 comparativ cu anul precedent. De
asemenea numarul acestora a continuat sa creasca in perioada urmatoare, bugetul asigurarilor
sociale de stat primind finantare de la bugetul de stat in valoare de 12254,2 milioane lei in
anul 2013, adica 24.54% din totalul cheltuielilor.
In mod asemanator, desi bugetul asigurarilor pentru somaj a fost proiectat cu un deficit
de 69 milioane lei ce trebuia acoperit din disponibilitatile inregistrate in anii precedenti21,
acesta a incheiat anul 2009 cu un deficit de 1292 milioane lei ce a fost acoperit din
disponibilitatile inregistrate in anii precedenti.
Modul de abordare rational al problemelor cu care se confrunta sistemul financiar
constituie o premisa a restructurarii acestuia, iar pentru aceasta este necesara o reconsiderare a
cheltuielilor fiecarei componente a sistemului financiar, ceea ce se presupune si o
reconsiderare a gradului de implicare al bugetului de stat in ceea ce priveste cheltuielile de
asigurari si asistenta sociala.
In plan mai larg, ar trebui ca statul sa se degraveze intr-o anumita masura de problema
securitatii sociale si sa implice cu caracter de obligativitate a asigurarii, institutiile private.22
Pentru aceasta, ar trebui sa se respecte anumite conditii, precum: intarirea institutiilor publice,
18

Florin, Oprea, op. cit., p. 313.

Lzroiu: Majorarea pensiilor n perioada 2007-2008, principala cauz pentru deficitul bugetului asigurrilor
sociale, articol publicat la data de 31.08.2011, www.agerprss.ro.
20
Legea nr. 19/2009 privind bugetul asigurarilor sociale de stat, publicata in M. Of. al Romaniei, partea I, nr.
122 din 27.02.2009.
21
Idem, art. 4, alin. (2)-(3).
22
Florin, Oprea, op. cit., p. 314
19

24

rigurozitatea controlului si a normelor de drept si de asemenea si constrangeri bugetare mai

ferme. Astfel, in anul 2010 s-a aprobat Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscalbugetara, ce a insemnat o premisa benefica in ceea ce priveste restructurarea sistemului
financiar.
O alta masura luata pentru restructurarea sistemului financiar a fost cea a consolidarii
bugetelor locale. Astfel, s-a intarit procesul de descentralizare administrativa si financiara,
proces ce a fost reglementat din anul 199123. S-a produs insa o disfunctionalitate in sistemul
financiar datorita faptului ca descentralizarea financiara a fost devansata de cea
administrativa, ceea ce nu a fost asa cum se asteptate initial. Legea nr 273/2006 privind
finantele publice locale a configurat interrelatiile dintre bugetele locale si bugetul de stat ca o
expresie a restructurarii sistemului financiar. De asemenea, pe parcursul perioadei urmatoare
au avut loc noi modificari, exemplu fiind reglementarea conditiilor in care se pot imprumuta
autoritatile publice locale, acestea neputand contracta imprumuturi in cazul in care totalul
datoriilor anuale, incluzand ratele scadente la imprumuturile contractate sau garantate, precum
si dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care se doreste a fi
contractat sau garantat in anul respectiv, depasesc 30% din media aritmetica a veniturilor
proprii cu reducerea veniturilor provenite din valorificarea unor bunuri, pe ultimii 3 ani
anteriori anului pentru care se solicita imprumutul sau garantarea acestuia.24 Astfel, se
limiteaza accesul autoritatilor locale la imprumuturi daca acestea inregistreaza arierate sau
daca se inregistreaza o crestere a acestor arierate.
Sumele provenite din donatii si sponsorizari se includ in bugetele locale doar prin
rectificari bugetare, aceasta insemnand o alta masura ce creeaza un cadru adecvat in judecarea
capacitatii financiare a autoritatilor locale. Aceasta constituie o masura rationala deorece in
lipsa acesteia s-ar putea produce distorsiuni in legatura cu veniturile si cheltuielile bugetelor
locale si a capacitatii financiare locale.
O alta masura luata pentru restructurarea sistemului financiar a fost instituirea
bugetului centralizator al unitatilor administrativ-teritoriale ceea ce a favorizat procesul
decizional in materie de fiscalitate.
In anul 2010 s-a instituit obligativitatea ca ordonatorii principali de credite sa utlizeze
instrumente adecvate in elaborarea proiectelor de bugete locale.25 Un asemenea instrument
este reprezentat de prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociale pentru anul

23

Idem, p. 315
OUG. nr. 47/2012 privind modificarea si completarea unor acte normative si reglementarea unor masuri fiscalbugetare, publicata in M. Of. al Romaniei, parte I, nr. 635 din 6.09.2012.
25
Florin, Oprea, op. cit., p. 320.
24

25

pentru care se elaboreaza proiectul de buget si de asemnea si pentru urmatorii 3 ani, elaborate
de organele specializate.26 Aceasta masura are un efect pozitiv in asigurarea unei stari reale si
de echilibru a bugetelor locale.
Procesul integrarii la Uniunea Europeana a presupun masuri de restructurare a
componentelor sistemului financiar, a interdependentelor dintre acestea, precum si a
subsistemelor de venituri si cheltuieli aferente acestor componente. Astfel, o prima masura
pentru simplificarea sistemului financiar a fost reducerea gradului de utlizare a fondurilor
speciale. Astfel, s-a intarit pozitia componentelor bugetare locale in cadrul sistemului
financiar, precum si clarificarea interdependentelor dintre acestea si bugetul de stat, precum si
intre ele. Insa, aceste interdependente nu sunt structurate optim datorita faptului ca bugetul de
stat inca inregistreaza deficite bugetare cauzate si de marime transferurilor de echilibrare catre
bugetele locale, iar acestea din urmand putand chiar inregistra excedente bugetare. Asadar, o
conditie esentiala pentru frunctionarea oprima a celor doua componente si a sistemului
financiar in ansamblul sau, o constituie regularizarea transferurilor de la bugetul de stat catre
bugetele locale, pe baza excedentelor inregistrate de acestea din urma.
In cazul subsistemelor de venituri si cheltuieli aferente bugetelor publice, efectul
procesului de integrare europeana s-a simtit prin prisma structurarii acestora, precum si a
dimenisunii lor. In acest context, au fost incluse venituri reflectand asistenta financiara
nerambursabila si cheltuieli privind contributia nationala la bugetul comunitar, iar pentru
aceasta s-a instituit bugetul fondurilor externe nerambursabile.
O alta cerinta impusa de aderarea la Uniunea Europeana este cea privitoare la
armonizare care presupune includerea in bugetul general consolidat a tuturor componentelor
bugetare publice pentru o comparabilitate a datelor cu cele ale altor tari, asigurarea undei
discipline fiscal-bugetare, mentinerea in anumite limite a deficitului bugetului general
consolidat etc.27
Un alt aspect important referitor la structurarea si functionarea sistemului financiar al
Romaniei face referire la bugetele institutiilor publice, precum si la relatiile cu celelalte
bugete publice. Prin prisma alegereii modalitatii tehnice de desfasurare a interdependentelor
dintre institutiiile publice si bugetele publice, se poate spune ca in cazul institutiile publice ce
activeaza in sfera activitatatilor nemateriale, se va alege metoda finantarii intergrale din
bugetele publice deoarece aceste institutii nu produc venituri pentru asigurarea functionarii,
iar pentru institutiile care obtin venituri partiale din activitatea desfasurata pentru asigurarea

26
27

Idem, art. 25.

Idem, p. 324.

26

functionarii, se va alege metoda finantarii partiale din bugetele publice, iar cele ce obtin
veniturile necesare asigurarii functionarii, se va recurge la autofinantare. Asemanator ar trebui
procedat si in cazul institutiilor publice de subordonare locala sau care se afla in relatie de
interdependenta cu bugetele locale.
In ceea ce priveste interrelatiile dintre bugetul de stat sau a bugetelor locale cu
institutiile publice, restructurarea mai consistenta sistemului financiar s-a produs prin prisma
ajutorului de stat, avand la baza regulile europene.
Concluzionand, restructurarile produse in cadrul sistemului financiar din Romania au
imbunatatit functionarea acestuia dar aceste restructurari nu trebuie incetate ci trebuie
continuate pentru a intari disciplina fiscal-bugetara agregata.28 Aceasta trebuie completata cu
simplificarea interdependentelor dintre componentele sistemului financiar si o degrevare a
bugetelor autoritatilor publice se anumite sarcine asumate in mod excesiv, pentru a putea
permite sustenabilitatea pe termen lung a acestor componente.

28

Florin, Oprea, op. cit., p. 330.

27