UNIVERSITATEA DE VEST TIMIOARA

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE

DEPARTAMENTUL BIOLOGIE-CHIMIE
SPECIALIZAREA T.A.C.A.I.A.F.C

LUCRARE DE
DISERTAIE

TIMIOARA
2016

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL CHIMIE
SPECIALIZAREA T.A.C.A.I.A.F.C

TRATAMENTE
MEDICAMENTOASE
ANTICANCER

Studenta

Coordonator

STOIAN, Larisa-Adelina

Lect.dr. DUDA SEIMAN Corina

ndrumtori
Lect. dr. SINITEAN Adrian
Prof. dr. ing. NEGREA Petru,UPT

Timioara 2016

Prezenta lucrare a fost realizat n cadrul Universitii de Vest din Timioara,

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie, Departamentul Biologie Chimie,
Specializarea CHIMIE ., n vederea obinerii titlului de CHIMIST
Prezenta lucrare a fost susinut n faa comisiei format din:
Preedinte:
Membrii:

n sesiunea

 Copyright / Toate drepturile rezervate

Universitatea de Vest din Timioara, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie,
Departamentul Biologie - Chimie

Tratamente Medicamentoase
Anticancer

Lucrarea de disertaie prezentat de studenta: STOIAN Larisa-Adelina

Teza a fost aprobat ca stil i coninut de:
Conductor tiinific: Prof. Lect. Dr. DUDA SEIMAN Corina
ndrumtor tiinific: Prof. Lect. Dr. SINITEAN Adrian
Subsemnata STOIAN Larisa-Adelina, am luat la cunotin c nici o parte a
acestei lucrri nu poate fi reprodus, stocat ntr-un sistem de arhivare sau transmis
sub orice form sau prin orice mijloace, electronice, mecanice, de fotocopiere,
nregistrare sau altele, fr permisiunea scris a Facultii de Chimie, Biologie,
Geografie, Universitatea de Vest din Timioara, care deine drepturile de autor /
copyright.

Semntura Absolvent

DEDICAIE
Aceast lucrare de disertaie, este dedicat prinilor mei i de asemenea
bunicilor, cci au avut grij s mi ofere toate condiiile necesare descoperirii
unui univers presrat de cunoatere

MULUMIRI
Doresc s mulumesc profesorilor coordonatori, ce m-au ghidat pe tot
parcursul elaborrii lucrrii de disertaie

REZUMAT
Titlul lucrrii:

TRATAMENETE MEDICAMENTOASE ANTICANCER

Tipul lucrrii:

Disertaie de masterat

Student:

STOIAN Larisa-Adelina,

Facultatea:

Universitatea de Vest din Timioara

Departamentul:

Chimie

Specializarea

CHIMIE.

Conductor:

Prof. Lect.dr. DUDA SEIMAN Corina

ndrumtor:

Prof. Lect. dr. SINITEAN Adrian

Comisie evaluare:

Preedinte:
Membri:

Data
lucrrii:

susinerii

Prima parte a lucrrii, partea teoretic , face o introducere n istoria

cancerului,prezint anumite teorii antice cu privire la acesta,dar trateaz i subiecte precum
nanotehnologia n tratarea cancerului; aduce informaii n legtur cu tipurile de cancer i
metodele de tratament ,proprietile farmacologice ale unor leaderi medicamentoi fiind
prezentate.
Cea de-a doua parte cuprinde partea introductiv,aferenta prii experimentale , n
care sunt descrii cei doi compui cu efect anti-cancergen,resveratrolul i capsaicina ,
metodele de extracie, respectiv informaii legate de spetroscopie.

n urma analizei spectroscopice a extractelor obinute ,att prin macerarea

preparatelor din ardei i struguri ct i prin refluxarea acestora, se observa:
-prin metoda refluxarii n soventii metanol, respectiv etanol , proces realizat pe
probele formate din exocarpul ambelor plante s-au extras un numr mai mare de compui
dect prin macerare la rece a acestora,desigur;s-a observant i existena unui numr mai
mare de compui de interes,n pieli dect n semine.

Larisa, STOIAN

TRATAMENTE MEDICAMENTOASE ANTICANCER

CUPRINS
Pagina

DEDICAIE..........................................................................................................
MULUMIRI........................................................................................................
REZUMAT..........................................................................................................
CUPRINS............................................................................................................
LISTA TABELELOR..............................................................................................
LISTA FIGURILOR...............................................................................................
Capitolul 1. Introducere...........................................................................................
Capitolul 2. Boala neoplazic: Istoric si evolutie.............................................................
2.1. Vechi teorii despre cancer...................................................................................
2.1.1. Teoria limfatica..................................................................................
2.1.2. Teoria Blastema..................................................................................
2.1.3. Teoria iritaiei cronice..........................................................................
2.1.4. Teoria Traumei...................................................................................
2.1.5. Teoria Parazit...................................................................................
2.2. Descoperirea oncogenilor si a genelor supresoare tumorale..........................................
2.3. Oncogenele.....................................................................................................
2.4. Genele supresoare tumorale.................................................................................
2.2. Cercetarea actual n domeniul tratamentelor anticanceroase........................................
2.3. Clase de citostatice............................................................................................
2.4. Proprieti farmacologice compui citostatici............................................................
Capitolul 3. Ci de administrare ale chimioterapiei.........................................................
3.1. Chimioterapia intraperitoneal............................................................................
3.2. Chimioterapian perfuzie continu.....................................................................
3.3. Chimioterapia oral..........................................................................................
Laboratoarele de Cercetri Avansate de Mediu
Lucrare
realizat n

Str. Oiutuz 4, Timioara / http://www.elearning-chemistry.ro/lcam1

Larisa, STOIAN

TRATAMENTE MEDICAMENTOASE ANTICANCER

3.4. Chimioterapia intensiv....................................................................................

3.5. Chimioterapia intra-arterial.............................................................................
Capitolul 4. Doza i msurile administrrii..................................................................
4.1. Proprieti fizice i chimice ale leaderilor..............................................................
4.2. Descrierea unor tipuri de tratamente naturale..........................................................
4.2.1. Capsaicina din ardeii iui.....................................................................
4.2.2. Resveratrolul din struguri....................................................................
Capitolul 5. Partea experminental............................................................................
5.1. Introducere...................................................................................................
5.2. Materiale i metode.........................................................................................
5.2.1. Mod de lucru...................................................................................
5.2.2. Spectroscopia IR...............................................................................
5.2.3. Spectroscopia UV-VIS........................................................................
5.3. Rezultate si discutii.........................................................................................
Capitolul 6. Concluzii............................................................................................
Bibliografie........................................................................................................

Laboratoarele de Cercetri Avansate de Mediu

Lucrare
realizat n

Str. Oiutuz 4, Timioara / http://www.elearning-chemistry.ro/lcam1

Larisa, STOIAN

TRATAMENTE MEDICAMENTOASE ANTICANCER

LISTA TABELELOR
Tabel
1 ......................................................................................................................................
pag 6
Tabel
2.......................................................................................................................................
pag 23
Tabel
3.......................................................................................................................................
pag 25

Laboratoarele de Cercetri Avansate de Mediu

Lucrare
realizat n

Str. Oiutuz 4, Timioara / http://www.elearning-chemistry.ro/lcam1

Larisa, STOIAN

TRATAMENTE MEDICAMENTOASE ANTICANCER

Tabel
4.......................................................................................................................................
pag 39

LISTA FIGURILOR

Figura
1............................................................................................................................... pag
25
Figura
2....................................................................................................................................pa
g 26
Figura
3....................................................................................................................................pa
g 27
Figura
4....................................................................................................................................pa
g 28
Figura
5....................................................................................................................................pa
g 30
Figura
6....................................................................................................................................pa
g 30
Figura
7....................................................................................................................................pa
g 32
Laboratoarele de Cercetri Avansate de Mediu
Lucrare
realizat n

Str. Oiutuz 4, Timioara / http://www.elearning-chemistry.ro/lcam1

Larisa, STOIAN

TRATAMENTE MEDICAMENTOASE ANTICANCER

Figura
8....................................................................................................................................pa
g 32
Figura
9....................................................................................................................................pa
g 32
Figura
10..................................................................................................................................pa
g 33
Figura
11..................................................................................................................................pa
g 34
Figura
12..................................................................................................................................pa
g 34
Figura
13..................................................................................................................................pa
g 35
Figura
14..................................................................................................................................pa
g 35
Figura
15..................................................................................................................................pa
g 36

Laboratoarele de Cercetri Avansate de Mediu

Lucrare
realizat n

Str. Oiutuz 4, Timioara / http://www.elearning-chemistry.ro/lcam1

Larisa, STOIAN

TRATAMENTE MEDICAMENTOASE ANTICANCER

Figura
16..................................................................................................................................pa
g 36
Figura
17..................................................................................................................................pa
g 37

Figura
18..................................................................................................................................pa
g 37

Figura
19..................................................................................................................................pa
g 39

Laboratoarele de Cercetri Avansate de Mediu

Lucrare
realizat n

Str. Oiutuz 4, Timioara / http://www.elearning-chemistry.ro/lcam1

Capitolul 1. Introducere
Ce este cancerul,si care este cauza acestuia?
Cancerul se dezvolt atunci cand celule normale,dintr-o zona particulara a
corpului,incep sa creasca necontrolat.Exista diverse tipuri de cancer; toate tipurile de cancer
au aceeasi caracteristica ,si anume :celulele canceroase continua sa creasca sa se divida 5xtra
se re-divida ,in loc sa moar aceasta incepe s formeze celule anormale.Unele tipuri de celule
canceroase ,deseori migreaza spre alte parti ale corpului prin intermediul sistemului circulator
sau vasele limfatice ( in cazul metastazei ),iar de acolo incep sa creasc .De exemplu,atunci
cnd o celula canceroas a snului ,se disperseaz prin sistemul circulator pn in
ficat,cancerul este in continuare numit cancer de san,nicidecum cancer de ficat.In general
,celulele canceroase se dezvolvta din celule normale,al caror nucleu a fost lezat sau a suferit
anumite trauma.De obicei,de fiecare dat cnd genomul este afectat ,corpul este capabil sa il
repare; din nefericire in cazul celulelor canceroase,materialul genetic nu mai poate fi
reparat.Oamenii pot de asemenea mo5teni ADN-ul lezat al prin5ilor ,iar acest fapt este
trecut pe lista cancerului mo5tenit.De multe ori,ns ,ADN-ul unei persoane devine alterat
datorit expunerii la anumiti factori nocivi din mediu, cum ar fi fumatul, sau radia5iile solare.
Cancerul,de obicei se prezint sub forma unei tumori solide.Unele tipuri de
cancer,insa ,cum ar fi leucemia( cancerul sngelui),nu formeaz tumori.n schimb ,n cazul
leucemiei,celulele specifice atacate se regsesc n toate celulele sanguine, ce sunt n estate de
vase de snge,n acest mod,cancerul circulnd de la un organ la altul cu uurin.
Nu toate tumorile sunt canceroase,unele dintre acestea fiind benigne( necanceroase ).
Tumorile benigne nu cresc si nu ameninta viata .Diferite tipuri de celule canceroase se
pot manifesta diferit .Riscul dezvoltarii multor tipuri de cancer,poate fi redus ,prin schimbarile
din stilul de via,prin renunarea la fumat si respectarea unei diete srac n grsimi.Dac
,cancerul este identificat in stadiu incipient ,este uor de tratat si ar putea oferi anse benefice
la o viata indelungata.

GENERALITI

O serie de studii au demonstrat ca resveratrolul are un efect biologic ce asigura

protectie impotriva arterosclerozei ,bolilor coronare ale inimii si cancer.Resveratrolul s-a
dovedit a fi atacat de o enzima unica celulelor canceroase i precanceroase,enzima P450 a
citocromului ,CYP1B1.Compusul convertit este o substanta toxica ,ce determina moartea
celule Figura lor. Drept urmare, resveratrolul a primit titlul de pro-medicament. (Br J Cancer,
2002; 86: 774-778).
Potrivit cercetatorilor Pandy PR (Breast Cancer Res Treat. 2011 Nov 30 (2) 387-98),
resveratrolul are efect anti-tumoral in numeroase tipuri de cancer ,fiind capabil sa determine
apoptoza celulelor. O serie de studii au confirmat ca celulele stem canceroase,pot prolifera si
reinoi in mod expansiv prin abilitatea lor de a genera celule ce impiedica moartea celulei
canceroase,sau generarea de protein rezistente la medicament.Studiul realizat de Shankar S. ,
Nall D, Tang S-N, Meeker D, Passarini J et al(2011) a demonstrat ca resveratrolul inhiba
expansiunea celulelor stem pancreatice ,aratand beneficiile acestuia in tratarea cancerului
pancreatic.
Capsaicina este principala parte component a uleiului eteric, existenta in ardeii uscati
in procent de 1,13%.
Capsaicina(C18H27NO3) are un caracter slab acid, fenolic cu grupri hidroxilice i
metoxilice. Punctul de topire este 64,55 C . Capsaicina este usor solubila in alcool, eter,
cloroform si benzen, fiind greu solubila in eter de petrol si in apa
Dintre aplicaiile medicale ale capsaicinei menionm c aceasta este utilizat ca
analgezic n unguente n concentraii ntre 0,025-0,25% fiinde recomandate pentru tratarea
neuropatiei diabetice, atritelor, nevralgiilor, durerilor de spate i pentru reducerea durerii dup
operaii chirurgicale (Kanwar, 2002). Unele studii au demonstrat c consumul de ardei iui
reduce glicemia i colesterolul i crete metabolismul (Lejeune MP, Kovacs EM, WesterterpPlantenga MS. 2003).
De asemenea,resveratrolul,un compus ce se poate gsi n diverse plante ca raspuns la
infectiile fungice sau stresul abiotic,cum ar fi ionii de metale grele si expunerea la radiatii UV,
are o serie de proprieti farmacologice.Resveratrolul exist n dou forme izomerice ,cis- i
trans-

Capitolul 2. Boala neoplazic: Istoric si evolutie

Cancerul

este

cea

de-a

doua

cauz

morii

,n

lume,dupa

bolile

cardiovasculare.Jumtate din brbai i o treime din femeile din S.U.A ,vor dezvolta cancer,in
cursul vieii.Astzi ,milioane de persoane diagnosticate cu cancer isi mresc durata de via
datoritat identificrii si tratrii la timp,a cancerului.
Cancerul nu este o boala nou ,afectand oameni de pe toata suprafata globului
.Cuvantul

cancer

provine

din

grecescul

karkinos

ce

descrie

carcinomul

tumoral;denumireintrodusa de fizicianul Hippocrates(430-370 .H),insa nu a fost el primul

care a descoperit aceasta boala.Unele dintre cele mai vechi dovezi de cancer osos,au fost
descoperite la mumiile din Egiptul antic si in manuscrisele ce dateaza din 1600 .H.Cel mai
vehi indiciu al unui caz de cancer de san ,la nivel mondial apartine Egiptului antic,al anilor
1500 .H,acesta fiind doar inregistrat in manuscrise,intrucat nu existau tratamente
eficiente,doar tratamente palliative impotriva cancerului.Potrivit inscriptiilor,tumorile de
suprafata erau chirurgical indepartate,intr-un mod similar celui folosit de noi,in ziua de azi.

2.1. Vechi teorii despre cancer

Hippocrates credea c ,corpul uman conine 4 umori(fluide ale corpului),(a) sngele ,
(b)flegma,(c)bila galbena si (d)bila neagr.Orice dereglare a acestor fluide,va da nastere unei
boli,iar excesul de bila neagr intr-un organ particular,se credea a cauza cancer.Aceast teorie
a cancerului a fost cea standard,timp de pn peste 130 de ani .In aceasta perioad,autopsiile
erau interzise ,din motive religioase,si implicit si limitarile cunoaterii cancerului.

2.1.1. Teoria limfatica

Aceast teorie propunea idea formrii cancerului,de catre un fluid numita limf.Viata
era considerat a fi o continu micare a fluidelor cum ar fi sngele si limfa,in corp .Teoria
limfatic a fost susinut in secolul al XVII-lea .
2.1.2. Teoria Blastema
Muller a evideniat faptul c ,cancerul este alctuit din celule dar far limf ,n
1838.Studentul sau ,Virchow(1821-1902) a determinat ca toate celulele ,inclusive celulele
canceroase,au fost derivate din alte celule.
2.1.3. Teoria iritaiei cronice
Virchow a propus faptul ca iritaia cronic este cauzatoare de cancer Mai trziu
Thiersch a realizat c,cancerul intra in metastaza datorit rspndirii celulelor maligne si nu
prin intermediul unui fluid neidentificat.
2.1.4. Teoria Traumei
De la sfarsitul anilor 1800 si pana in 1920,cancerul ,s-a considerat ca apare datorita
unor traume.
2.1.5. Teoria Parazit
Pana in secolul al XVIII-lea ,cercetatorii credeau ca ,cancerul este contagios si se
raspandeste prin intermediul parazitilor
2.2. Descoperirea oncogenilor si a genelor supresoare tumorale
La jumatatea secolului XX ,cercetatorii au inceput rezolvarea unor 5xtract complexe
in chimie si biologie,cu privire la cancer.Watson si Crick au primit Premiul Nobel in 1962
pentru descoperirea structurii in helix,a AND-ului .Mai trziu,cercettorii au inv5at cum
lucreaz genele si cum puteau fi ele distruse de muta5ii.Oamenii de stiinta au identificat
faptul ca,cancerul poate fi provocat de chimicale(carcinogeni) ,radiatii ,virusuri,si mostenit de
la stramosi.Majoritatea carcinogenilor,au vatamat materialul genetic,ceea ce a condus la o
crestere anormala celulara.Celulele canceroase cu AND-ul lezat ,nu mor ,cum se intampla in
cazul celulelor normale.Pe parcursul anilor 70 cercetatorii au descoperit 2 familii importante
de gene.

2.3. Oncogenele
Aceste gene,ce cauzeaza ca celulele normale sa creasca in afara oricarui control,si
devin celule canceroase.Ele sunt formate de mutatiile unor anumite gene celulare
normale,numite proto-oncogene(gene ce controleaza in mod normal,cat de des o celula se
divide si gradul de diferentiere al acesteia)
2.4. Genele supresoare tumorale
Acestea sunt gene normale ce controleaza diviziunea celulara ,repararea AND-ului si
informarea celulelor cand sa moara.Cand o gena supresoare tumorala,nu functioneaza
corespunzator,celulele

se

pot

inmultii

incontrolabil

,ceea

ce

determina

aparitia

cancerului.Cercetatorii au identificat oncogenele si genele supresoare tumorale ,ce sunt

vatamate de chimicale si radiatii .De exemplu,descoperirea genelor BRCA1 si BRCA2.Alte
gene au fost descoperite ,ce sunt 5xtractiv cu cancerul,transmis in familie,cum ar fi
:tiroidian,pancreatic,rectal,de colon,de rinichi ,ovarian si 5xtractive.

2.2. Cercetarea actual n domeniul tratamentelor anticanceroase

Cercettorii au dezvoltat i testat o nou tehnologie pe baz de generare de
nanoparticule

prin

intermediul

unei

simple

injecii

ce

poate

elibera

doxorubicin(Adriamycin),un medicament des folosit in chimioterapie , direct pn n nucleii

celulelor canceroase,aflate n metastaz ,acest proces avnd o eficien nalt.Aceast
descoperire a aprut n Nature Biotechnology ,pe 14 Martie 2016.Echipa de cercettori ce au
condus studiul ,sper s nceap testarea tratamentului,la oameni ,la sfritul anului 2017.
Eficacitatea chemoterapiei,si a medicamentelor pentru terapie directionate este limitata
de barierele biologice ce protejeaza celulele canceroase,inclusiv peretii vaselor de sange ai
tumorii si pompele moleculare in membranele celulei canceroase numite pompe de reflux ,ce
evacueaz substanele toxice.
Pentru a crete potena medicamentelor ,i a reduce riscul ca celulele canceroase sa
dezvolte toleran,cercettorii au dezvoltat o terapie cu nanotehnologie ,ceea ce ei numesc
Generatorul injectabil de nanoparticule(INPG).

2.3. Clase de citostatice

Agenii citostatici pot fi clasificai n funcie de urmtoarele criterii:

o mecanism de aciune.
o surs ( ex. Produse naturale)
o poprieti chimice/mecanism de aciune
Principalele citostatice clasificate dup mecanismul de aciune

Dup mecanismul acestora de aciune i structura lor biochimic, agenii

chimioterapici sunt structurai pe mai multe clase.
Principalele clase reprezentative sunt: agenii alkilani, antimetaboliii, inhibitori de
topoizomeraz , antibioticele antitumorale, precum i alcaloizii de origine vegetal.
Agenii alkilani sunt compui organici a cror aciune este aceea de a elibera o serie
de compusi electrofilici ce se asociaz n mod covalent cu sediile nucleofilicee precum i
cu bazele ADN , i determin astfel apariia de monoaduci sau puni ( crosslinks )ntre
catenele ADN sau, puncte ale unei catene ce impiedic replicarea de ADN.
Bususlfanul

alchil

sulfonai),dacarbazina,

clorambucilul

,melfalanul,

ecloretamina,carmustin,ciclofosfamida,ifosfamida,fotemustin
streptozocin,lomustin,(nitrozuree),temozolamid

(triazene)

,srurile

de

platin

(carboplatin, cisplatin i oxaliplatin.) acioneaz printr-un mecanism asemntor celui

descris la agenii alkilani,cu aciune inclusiv la celulele aflate n faza G0.
Acetia, actioneaza n toate fazele ciclui celular.
Antimetaboliii - reprezentai de ctre analogii structurali ai produilor metabolici ce
participa

n sinteza ADN i ARN, avnd mecanisme de aciune competitive

cu

metabolii sediului catalitic sau regulator al unor enzime- cheie ori au actiune de
substitutie asupra unui metabolit i integrarea acestuia n ADN sau ARN;
n faza ( S) a ciclului celular ia loc aciunea acestora.
Reprezentani: analogii purinici (fludarabina, , 6-mercaptopurina 6- tioguanina),
antifolai ( pemetrexed, metotrexat),analogii adenozinei ( pentostatin, cladribin), analogii
pirimidinei (gemcitabina,

5-fluorouracil, capecitabina, citarabina,), ureea substituita

( hidroxiureea ).
5

 Antitopoizomeraze
Reprezentani:
(a) Antitopoizomeraze de tip I ( camptotecine): topotecan ce are o aciune limitat
dect la nivelul unei catene de ADN,singular i irinotecan ( CPT11 ) ;
(b) Antitopoizomeraze de tip II ( podofitotoxine ): tenoposid ( VM26 ) i etoposid
( VP16 ) .

Enzime : L- asparaginaza,are oactiune de degradare a l-asparaginei mpiedicnd

proliferarea limfoblatilor.

Agenii anti mitotici au actiune directa asupra fusului de diviziune prin conectarea
acestora la proteinele microtubulilor i stopand astfel diviziunea celulei ( in faza M)
Reprezentani: (a) alcaloizii de Vinca (Vinorelbina, Vinblastina, Vincristina ) ce are ca
rezultat polimerizarea tubulilor
(b) taxanii (docetaxel, paclitaxel) care determin depolimerizarea microtubulilor.

Derivaii naturali :
Antibioticele ce lupt impotriva cancerului provin dinmicroorganismece isi

manifesta aciunea prin:

antitopoizomeraze
intercalarea bazelor

ADN perechi, stopand replicarea respectiv transcrierea

INCLUDE;
peroxidarea lipidelor membranare, aparitia radicalilor liberi de oxigen ;
Reprezentanii clasei antibioticelor: neantraciclinele (actinomicina D, bleomicina,
mitomicina C), antraciclinele (doxorubicina , daunorubicina, idarubicina, epirubicina)plus
ali intercalanti ( mitoxantronul) .

Tabel 1

Ageni an
Agenii alkilani

Antimetaboliii

Derivaii naturali

tumorali
diveri

Hexametilmel
Nitrogenmutarii

Mecloretamina,
Clorambucil,
Melfalan,

Antagoniti
de acid folic

Estramustin

Ralitrexed,

Antibiotice

Metotrexat,

antineoplazi

Trimitrexat,

ce

Piritrexim,

Doxorubicina
Daunorubicina
Mitoxantron

Lometroxol

min
Hidroxiuree

L-Asparagina

Mitotan (OpDDP)

,Edatrexat

Procarbazin

Ciclofosfamida,
Oxazofosforine

Analogii

Mercaptopurina

Antibiotice

Dactinomicin

purinelor

6-Tioguanina 6-

neantraciclin

Ifosfamida

Allopurinol

ice:

Fludarabin

Mitomicina C
Bleomicina

fosfat
Azatioprina,

Trietilenthiofosf
Derivai de etilamine:

amid
(Thiotepa)

Analogii
pirimidinici

Citozinarabinozi

Ageni ce

Camptotecine: Irinotecan,

n, 5-Azacitidin

interacione

topotecan

Fluoropirimidin
ele

az cu
topoizomera
z
Ageni cu

Alkilsulfonai

Busulfan

Gemcitabin

hidroxiuree

uree substituit:

aciune pe
microtubulii
fusului de
diviziune

Triazenele

Dacarbazin

Analogi

(DTIC),

adenozinici

Cladribin, Pentostatin

Temozolamid

Etoposid, Teniposid

Carmustine, Lomustine, Streptozocin

Derivaii de
nitrozuree
Cisplatin, Carboplatin, Oxaliplatin, Satraplatin,
Srurile de

Picoplatin

platin

2.4. Proprieti farmacologice compui citostatici

Modul de aciune al citostaticelor raportat la ciclul

xtracti

Agenii chimioterapici sunt clasificati pe mai multe grupe , n funcie de aciunea lor asupra
celulelor existente n ciclul cellular.

n funcie de activitatea lor n ciclul celular,agentii chimioerapici pot fi clasificati in ageni:

o Ciclo specifici ( fazo-nespecifici / fazo-specifici);
o Ciclo nespecifici ( ciclo-independeni );
Marea parte a citostaticelor nu aparin unei singure clase , ns aceast categorisire este
5xtract de benefic n nelegerea activitii lor.
o Agenii fazo-specifici
Clasa III : Medicamenetele Ciclo-

xtracti dau rezultate doar n cazul in care acestea sunt

prezente n mod in una din fazele ciclului cellular,mai putin G0.

Rezultatul lor variaza in functie de ct de proliferate este celula (5- Fluorouracil, alkilani ).
Citostaticele de clasa II,nu ofer o amplificare a efectului antitumoral daca doza este crescuta
peste limita, fiindca acestea au 5xtrac doar la celulele ce sunt aflate ntr-o anume faz a ciclului
cellular; ns cresterea timpului de administrare poate favoriza creterea eficacit5ii.

n cazul tumorilor ce evolueaz rapid este inteleasa utilizarea chimioterapicelor fazo- i

ciclodependente, dar n cazul tumorilor ce avanseaza incet , este necesar utilizarea de citostatice
ciclonespecifice .

o Agenii fazo-nespecifici
clasa I
Citostaticele

ciclo-nespecifice,au

actiune

pe

toate

fazele

ciclului

5xtracti,

(G0

inclusiv);reprezentan5i : cisplatin ,antracicline .

Acestea omoara cellulece nu se afla in faza de diviziune (antibioticele antitumorale cu
excepia Bleomicinei, hormonii sexuali ).
Clasa II
Medicamente de tip Ciclo-specifice,fazo-nespecifice, prezint eficacitate doar dac celulele
strabat etapele ciclului cellular, i acioneaz in una din faze.
Reprezentanii fiecrei faze:

G1: L- Asparaginaza
G2: Bleomicina
S: Antimetaboliii ( Metotrexat, Gemcitabin, 5-Fluorouracil)
M: Taxanii, Alcaloizii de Vinca.
Farmacocinetic: curba doz rspuns se prezint sub forma liniara in cazul citostaticelor
ciclo-specifice, ciclo-nespecifice i fazo-nespecifice

Capitolul 3. Ci de administrare ale chimioterapiei

3.1. Chimioterapia intraperitoneal

Administrarea intraperitoneal, este o cale eficien de administare a tratamentului,cel mai des
in cazul cancerului ovarian,studiile dovedind ca pacienii tratati prin aceasta metoda au aratat o rat a
9

supravietuirii mai crescuta decat aceia carora tratamentul le-a fost administrat intravenos ns prezint
un avantaj farmaceutic substanele ce au o greutate molecular mare i o lipofilie sczut.
Citostaticele utilizate sunt:
Cisplatin, 5-F, Mitoxantron, Paclitaxel,Thiotepa,. Randamentul acestora este crescut ,atunci
cand metastazele peritoneale au dimensiuni reduse ( diametru < 1 cm).
3.2. Chimioterapian perfuzie continu
Se aplica prin intermediul unor sisteme de pomp programate ce au ca scop meninerea unei
expuneri indelungate a celulelor tumorale la medicamente i realizeaza o scadere a toleranei
pacientului la efectele secundare ,imediate ale agentilor citostatici. Se administreaz intr-un interval
de 48-120h.
Acest tip de tratament este permis n cazul tumorilor ce au o cinetic lent i sunt puin
sensibile la chimioterapie . Citostaticele des folosite in acest tip de administrare a medicamentului
sunt: Cisplatinul, 5-fluorouracil, citarabina.
3.3. Chimioterapia oral

Se foloseste pe motivul obtinerii unei durate mai lungi de expunere la tratament i se

prezinta ca fiind o modalitate mai accesibil de administrare n condiii de 5xtractive la cei
in stare clinica grava.

Chimioterapia oral are un rol cu adevarat insemnat n tratamentul limfoamelor de tip nonhodgkin, cancerelor ovariene, cancerelor la sn i a celor bronho pulmonare.

Dintre citostaticele orale, des folosite sunt: temozolamid ,vinorelbina, capecitabina, UFT,
hexametilmelamina, VP-16, idarubicina, lomustina ( Nipalkin, CCNU ), procarbazina .

3.4. Chimioterapia intensiv

Chimioterapia cu doze foarte mari ( high doses) are la baz 5xtractive de cretere a intensitii
dozei relative, in scopul ameliorarii nivelelor de rspuns,respective prelungirea duratei de
viata.Creterea dozei se realizeaza fie prin creterea dozelor unitare de 5xtractive, sau
scurtand intervalul dintre adminstrri, sau asociind cele dou metode.

Creterea dozelor unor citostatice ( agenti alkilani) pn la doze 5xtracti de 5 pana la 20 de

ori dozeleconvenionale a fost posibila prin introducerea administrariifactorilor de cretere
10

hematopoietici i acelulelor stem hematopoietice periferice CD34+ . Hemopatiile maligne

au la baza acest tip de tratament.

3.5. Chimioterapia intra-arterial

Are la baz administrarea de tratamente chimioterapice, n artera 5xtractiv tumoral, dup
operatiunea de introducere a unui cateter intra-arterial. Acst tip de tratament, determino
maximizare a concentratiei 5intratumorale a medicamentelor citotoxice, expunerea 5xtrac
sin timp la efecte secundare. Cele mai frecvente localizri ale cancerului, cu utilizare a
chimioterapiei intra-arteriale sunt : metastazele de tip hepatic ( cancerele de colon ): se
recomanda perfuzii cu fluoruridina ( FUDR ) , 5-FU.
tumorile hepatice primitive (chemoembolizarea folosind Doxorubicin i Lipiodol) ;
sarcoame ale extremitilor, osteosarcoame ;
tumori pelvine ( cancere de col uterin i vezic urinar );;
tumorile cerebrale recidivate ( CHT intracarotidian cu BCNU i CDDP)
In cazul acestui tip de tratament,toxicitatea este crescut

Capitolul 4. Doza i msurile administrrii

n cazul cancerelor sensibile la chimioterapie, n condiiile cinetice favorabile ,

factorul ce limiteaz capacitatea de vindecare este intensitatea dozei .
Aceast observaie demonstreaza unul dintre principiile de baza ale chimioterapiei :
administrarea dozelor maxime posibile n 5xtracti de timp ct mai scurt posibile. Fiindc

11

citostaticele sunt foarte toxice,se tinde reducerea toxicit5ii prin diminuarea dozelor sau creterea
intervalelor de administrare
Un subiect foarte dezbatut este ,in continuare dac la majoritatea citostaticelor se poate
aplica relaia doza raspuns.

Se cunoate din practica medicala, c reducand la minim dozeleobtinem un effect de

reducere semnificativa a celulelor canceroase distruse. Aceast fapt cauzand introducerea notiunii
de intensitate a dozei, fiind 5xtractive5 ca o medie dintre doza saptmnal din cursul
tratamentului si cantitatea de tratament 5xtractive55.
n mod antagonist, densitatea dozei reprezinta nivelul total de 5xtractive administrat pe
o perioad variabil de timp.Densitatea dozei se atinge,

n regimurile chimioterapice unde

intensitatea dozei se atinge prin scaderea intervalului dintre doze. Aceasta impiedica reluarea
creterii tumorii ntre cicluri, i limiteaz apariia de cellule ce rezista la tratament .
Densitatea dozei a devenit posibil prin disponibilitatea factorilor de cretere
hematopoietici care au permis reducerea intervalului dintre doze fr o cretere a toxicitii.

4.1. Proprieti fizice i chimice ale leaderilor

o Nitrogen mutarii :Nitrogen mutarul (H3N, Mecloretamina, Azot mutarul,) catalogat

drept fiind printe primele tratamente citostatice folosite, este derivatul gazului toxic cu
5xtrac 5xtracti apartinator clasei alkilanilor .
Metaboliii compusului reactioneaza puternic n soluii apoase, fiind apoi ncorporai
rapid n sistemul hematopoietic, acesta fiind n primul rnd distrus.
Greaa i vrsturile severe limiteaz doza de medicament administrat.
o Melfalan ( Alkeran,L-PAM) , un 5xtracti mutar ce se extrage din l-fenilalanil mutar .

o Clorambucilul ( Leukeran) , 5xtracti aromatic al Mecloretaminei, ce este utilizat n

tratarea leucemiei limfatice de tip cronic ( LLC), mielomul multiplu, limfoame limfocitare,
n boala Hodgkin, macroglobulinemia Waldenstrm .
o Ciclofosfamida (Cytoxan, Endoxan, CTX) , esterul fosfamidic 5xtrac al Mecloretaminei,
stabil i 5xtracti;unul din cele mai utilizate citostatice din toate timpurile, ce aparine clasei
12

alkilanilor, constituind un model de 5xtractive. CTX este metabolizat n ficat (hidroxilare

5xtracti de ctre citocromul P-450) n dou 5xtractiv active: 4-hidroxi-ciclofosfamida i
aldofosfamida; 4-hidroxi-ciclofosfamida ce este metabolizat n ficat n compui netoxici,
excretai de rinichi, iar aldofosfamida este convertit neenzimatic n esuturi la alkilanii
fosforamid mutar i acrolein.
o Melfalan , agent alkilant cu dubla functie ce produce legaturi de tip inter- intracatenare I
i legturi ncruciate intre I i 5xtract. Melfalanul este 5xtrac n sarcoamele de pri moi
i n terapiile de doze nalte ce sunt 5xtractiv cu transplantul de mduv n neoplasmele
refractare, mielomul multiplu, cancerul ovarian i mamar (tratament adjuvant).
o Fosforamid mutarul, produs alkilant bifuncional considerat compus 5xtrac n timp
ce acroleina poate determina urotoxicitate. CTX poate fi utilizat ca mono- sau
polichimioterapie. Se administreaz fiepe cale intravenoas , fie per os ,ntr-o varietate de
doze i protocoale, ce sunt dependente de neoplazie, rspunsul la tratamente i alte terapii .
o Ifosfamida (Holoxanul, IFM ) , analogul structural de CTX i solicitai el activare
hepatica.

Spectrul de aciune IFM este aemanator celui de la CTX, la care se adaug sarcoamele de
pri moi, limfoame non- Hodgkin, tumori germinale non-seminomatoase ( tratamente de tip II ) i
medicamente n doz mare associate transplantului medular. Pentru prevenirea toxicitii vezicii,
se impune respectarea unui regim de hidratare energic (2L lichid/zi), la care se adauga un
compus de tip sulfhidril cu atasare activ de acrolein ,asigurand astfel uroprotecie .

Toxicitatea acestuia este asemanatoare celei de la Ciclofosfamida.

n doze ridicate

determin stri de somnolen, letargie i confuzie (encefalopatiala Ifosfamid).

Toxicitatea de tip neurologic la medicament este avantajata de disfunciile ficatului si
rinichilor.

Thiotepa, un alkilant folosit in tumori ( in boala Hodgkin , cancerul ovarian mamar,

leucemie ). Dozele uzuale sunt : 12 mg/m2. Dozele nalte (900-1125 mg/m2 n 3 zile) sunt
folosite, n asociaie cu 5xtract hematopoietice, n tratarea cancerelor mamare.
13

Busulfanul ( Myleran )un alkilant din subgrupa alcalansulfonatilor, cu citotoxicitate

5xtractiv in cazul precursorilor granulocitari, folosit n5tratamentarea leucemiei mieloide
cornice .

Carmustina (BCNU),semustina (metil-Lomustina, metil-CCNU), Lomustina (CCNU).

Lipofilia crescuta le ofera capacitatea de penetrare a barierei hematoencefalice, concentratii
crescute de substanta ajungand la SNC. De aceea acete substante au ca scop tratarea

tumorilor cerebrale.
Triazenele/Dacarbazina (DTIC) , unicul reprezentant pseudoalkilant care are nevoie de
activare hepatica prin citocromul P450. Caea de administrare este cu perfuzii scurte, dozele

fiind de 250-850mg/m2. Se foloseste in boala Hodgkin, melanoame i sarcoame de pri moi.

Temozolamid ( Temodal ) , un 5xtracti imidazoltetrazinic,ce necesita activare prin
hidroliza spontan la un pH fiziologic la metiltriazeneinidazol carboxiamid, metabolitul
5xtrac al Dacarbazinei, ce patrunde prin bariera hematoencefalica i este excretat in mod
special prin urina.

Toxicitatea generala este cea gastro-intestinal cu eefecte ca stari de grea i vom, n

aproape jumatate din cazuri.
Toxicitatea hematologic 5xtractiv este reprezentat de trombocitopenie, aceasta apare la trei
saptamani dupa tratament. Trateaza in special glioblastoamele multiforme ( astrocitoame de
grad IV ) recidivate. Se recomand 200 mg/m2/5xtra perioada a 5 zile 5xtractive5 (5la
pacienii netratai anterior5) si de 150mg/m2/zi la cinci zile ( 5la pacienii cu chimioterapie
prealabil5). La patru saptamani se repeat terapia

Procarbazina (natulan) o substan cu administrare oral (100 mg/m2/5xtra o perioada

de paisprezece zile conssecutiv, 1 cp = 50 mg ) n boala

MOPP Procarbazin, Mecloretamin, Oncovin, i Prednison.

Alte indicaii ale Procarbazinei sunt limfoamele non-Hodgkin, mielomul multiplu, tumorile

cerebrale, cancerele bronhopulmonare, melanoamele i policitemia vera .

14

4.2. Descrierea unor tipuri de tratamente naturale

4.2.1. Capsaicina din ardeii iui

Denumirea tiinific : Genul Capsicum ( C. baccatum , C. annuum, C. chinense, C.

frutescens, C. praetermissum, C. pubescens), familia Solanaceae.
Origine: Omul stravechi de pe continentul Americii, nc din anii 7500 .Hr a nceput s
consume fructele iui. Genului Capsicum i are originea n regiunile Americii de Sud ,undeva in zona
din sudul Braziliei i Bolivia

Descrierea plantei: Capsicum annum este o plant peren, far aprare n faa frigului i
ngheului ,tocmai din acest motiv fiind catalogat drept plant anual. Anumite specii tropicale,sau
speciile ornamentale,pot avea o perioad de vegetaie de civa ani,cptnd apoi aspectul unui
arbust(Rocoto sp,15ani perioada de vegetaie)
15

Rdcina i tulpina plantei sunt ramnificate,ajungnd la o nlime de pn la un

metru.Frunzele sunt nguste,lanceolate, de culoare verde-intens. Florile sunt mici i albe , fructele de
form conic , oscilnd n funcie de specie de la lungi i nguste ( Anaheim are 15cm lungime) la o
form 5xtract ( Pimento ,7cm diametru). Fructele necoapte au o culoare verde sau mov-nchis.
Fructele coapte sunt portocalii, roii, sau galbene. Perioada de nflorire este n sezonul clduros
(iunie-august)
Compoziia chimic variaz, n funcie de maturitatea ardeilor.
Ardeii necopi , compoziie chimic: ap n procent de 86%, substane extractive far azot
2,9%, substane azotoase 1,3% , celuloz 1,8%, cenu 0,6% i vitamine : vitamina C 75 mg/100 g,
provitamina A 6 mg/100g , vitamina B1 0,03 mg/100 g si vitamina B2 0,03 mg/100 g.
Ardeii uscati (boia): apa 10,8%, substante azotoase 15,86%, substante extractive libere de
azot 24,3%, substante grase 12,5%, celuloza 20,9% si cenusa 6,6%.
Ardeii uscai intregi conin ntre 100 600 mg/100 g vitamina C, intre 2333 mg/100 g
provitamina A.
n funcie de forma i mrimea fructului ardeii se impart :

microcarpum, cu fructe mici (ardei iute)

macrocarpum, soiuri cu fructe mari (ardei gras, ardei gogosar, ardei lung)
fasciatum (decorativi)

Speciile cunoscute de ardei iuti sunt urmatoarele:

- Capsicum annuum este specia cea mai rspndit a genului Capsicum, cu un numr de variet i,
cu mrime de la civa 5xtractive pn la lungimea de 25 de cm, urmat de speciile : Capsicum
baccatum, Capsicum chinense, Capsicum frutescens (Ixtract), Ii Capsicum pubescens.
Capsicum annuum include varietati ca ardeii grasi, ardeiul verde , kapia, jalapenos si
ardeiul chiltepin.
- Capsicum chinezesc contin cei mai iuti ardei ca naga, habanero, Datil si Scotch
bonnet.
- Capsicum pubescens - specia sud-americana rocoto.
- Capsicum baccatum specia sud-americana aji.
- Capsicum frutescens contin soiurile malagueta, arbol, 5xtract si thai.
16

Capsaicina(C18H27NO3) are un caracter slab acid, fenolic cu grupri hidroxilice si

metoxilice si urmeaza a fi 5xtractive5 ca vanililamida acidului decilenic. Punctul de topire
5
este 64,5 C .5
Capsaicina este usor solubila in alcool, eter, 5xtractive si 5xtract, fiind greu solubila
in eter de petrol si in apa.
Continutul in capsaicin este de maximum 0,02% la boiaua dulce de calitate extra, de
0,09% la calitatea superioara, 0,06% in boia iute de calitatea I si de 0,2% la cea de calitatea a
II-a.

Proprietati fizice capsaicin

- formula moleculara: C18H27NO3

Capsaicina (8 metil N-vanillyl-6-nonen amida, (CH 32 CHCH = CH (CH 2)

4

CONHCH 2 C 6 H 3 -4 (OH) -3 (OCH 3))

Este o substanta puternic iritanta pentru toate mamiferele,producand senzatia de

arsur n orice tip de esut cu care ia contact. Capsaicinoidele sunt produse sub forma de
metabolii secundari.Capsaicina pur are proprietati hidrofobe, este lipsita de culoare ,nu
prezinta miros,avand aspect cristalin pn la ceros.
Aceasta este regasita n cantiti mari n esutul placentar, membranele interne i ,
ntr-un procent mai scazut, n alte pri crnoase ale fructelor .
17

Cea mai mare concentraie de capsaicin se gaseste

n mduva alb din jurul

seminei,insa semintelenu produc capsaicina. Capsaicina actioneaza ca agent impotriva

fungilor.
Seminele de ardei sunt imprasitiate de psri in mare parte, datorit lipsei
receptorului de detectare al capsaicinei .

Seminele nu produc capsaicin, ele devenind iui n contact cu esutul plancentar

(New Mexico State University College of Agriculture and Home Economics 2005).
Capsaicina este foarte puin solubil n ap, dar solubil n alcool, eter etilic, 5xtract i
mai puin solubil n CS2, HCl, eter de petrol.
Capsaicina

(trans-8-metil-N-vanilil-6-nonenamida),

avnd

formula

molecular

C18H27NO3 este o pulbere 5xtr, cristalin, foarte 5xtracti, cu p.t=62-65C i p.f=220C.

Senzaia de iute este cauzat de iritarea celulelor trigeminale ale mucoasei bucale,
nasului i gtului, ceea ce determin creierul s elibereze endrofine, rspuns ce poate explica
dependena ce o pot provoca ardeii iui.
Produsul pur este att de iute astfel c o pictur de capsaicin, amestecat cu 10.000
picturi de ap determin arsuri la nivelul limbii.
18

Dintre aplicaiile medicale ale capsaicinei menionm c aceasta este utilizat ca

analgezic n unguente n concentraii ntre 0,025-0,25% fiinde recomandate pentru tratarea
neuropatiei diabetice, atritelor, nevralgiilor, durerilor de spate i pentru reducerea durerii dup
operaii chirurgicale (Kanwar, 2002). Unele studii au demonstrat c consumul de ardei iui
reduce glicemia i colesterolul i crete metabolismul (Lejeune MP, Kovacs EM, WesterterpPlantenga MS. 2003).

4.2.2. Resveratrolul din struguri

Trans-resveratrolul (3,5,4-trihidroxistilben) este un stilben ce se gsete n plante ca
raspuns la infectiile fungice sau stresul abiotic,cum ar fi ionii de metale grele si expunerea la
radiatii UV.Resveratrolul exist n dou forme izomerice ,cis- i trans- ;Izomerul trans- este
prezent n coaja a majoritii soiurilor de struguri,insa izomerul cis- nu a fost regasit in Vitis
Vinifera , insa ambii izomeri sunt prezenti in cantitati variabile in vinurile comerciale.O serie
de studii au 5xtractive5 ca resveratrolul are un 5xtrac biologic ce asigura protective
impotriva arterosclerozei ,bolilor coronare ale inimii si cancer.Din acest motiv exista o
cerstere coplesitoare a studiilor analitice si medicale pe resveratrol,pe parcursul anilor
trecuti(46 rapoarte in 1999 sau 23 rapoarte in 1998 , cu 6 rapoarte in 1995 sau trei rapoarte in
1994)
Reducerea mortalitatii datorita bolilor coronare ale inimii in randul consumatorilor in
cantitati moderate,de alcool,este un fenomen epidemiologic bine cunoscut.Rezultatele
studiilor au demonstrate ca persoanele ce consuma regulat si moderat vin,au o mortalitate mai
scazuta,in cazul boililor coronare ale inimii fata de alti consumatori ai altor tipuri de
alcool.Subiectul a numeroase studii a fost determinarea continutului de compusi
polifenolici,in special resveratrolul,in diverse probe ca vinul(72% din rapoarte) ,suc de
fructe(21%) ,alune (3%) si plasma(10%) sau pana si lemn(un raport).
Exista un interes special,in continutul polifenolilor cu precadere in studiul
resveratrolului,in vinuri

19

Este cunoscut din literatura de specialitate ca cei mai buni solveni de extractie ai
stilbenelor sunt alcoolii(metanol si etanol).Am studiat diverse tipuri de extractie cum ar fi
macerarea in metanol si refluxarea cu metanol .

20

Capitolul 5.

Partea experminental
5.1. Introducere
Partea experimental cuprinde

variante de extracie a resveratrolului,respectiv a

capsaicinei .Este vorba despre 2 optiuni,si anume :metoda de extrac ie prin macerare , i prin
refluxare .S-au efectuat apoi spectrele UV-VIS si IR in scopul determinarii existentei compusilor
de interes.De asemenea s-a urmarit si o observare a diferentelor in ceea ce prive te abunden a
indicatorilor ce desemneaz produii analizati,in functie de regiunea plantei ,din care s-a realizat
preparatul.(pieli sau semine) .

5.2. Materiale i metode

Capsaicina se extrage din ardeiul iute folosind solveni organici (alcool acetona,
acetonitril, hexan, cloroform) i metode diferite de extracie(Tapia, J.C., et al, 1993). O
variant mai modern i nu att de poleunt ca extracia clasic o reprezint extracia cu
fluide supercritice (Yao, J., Nair, M.G., Chandra, A. 1994).
n cadrul lucrrii de laborator vom efectua extracia cu solveni organici a
capsaicinei, folosind ca metode de extracie : macerarea i extracia la cald .
21

La fel vom proceda si cu resveratrolul din struguri ,pe care il vom supune aceluiasi
proces,solventul fiind cel care difer.

Extracia capsaicinei prin macerarea ardeiului iute n alcool.

Materiale necesare:
Ardei iui uscai de diverse soiuri,
Un procesor de alimente (blender),
Plnie de filtrare i hrtie de filtru,
2 flacoane cu capac cu nchidere ermetic,
Alcool etilic 95%

Mod de lucru

Ardeii se mrunesc ,dup ce n prealabil au fost n prealabil separai de semine

,apoi se mojareaza,fiecare parte a plantei,in mod separate.Se cntresc 5g de mas
proaspt i 2 g de seminte,dup care se adaug 50 ,respective 30mL aceton,si se lasa la
macerat minim 24h pentru o extractie cat mai buna a capsaicinei
Atenie! Dup procesare ardeiul este sub form de pulbere fin. Nu inhalai praful.

Se filtreaz amestecul pe o plnie de sticl cu filtru cutat. Pe filtru rmne partea

solid, iar n recipientul de colectare se observ o soluie de culoare roie.

22

Soluia alcoolic obinut se concentreaz prin evaporarea parial a alcoolului la

rotavaporizator. Odat cu evaporarea alcoolului se observ formarea ului film de ulei de
culoare roie la suprafaa soluiei.
Soluia se poate pstra ca atare n recipiente nchise ermetic la frigider.
Soluia conine cca 60% capsaicin,restul de 40% fiind alte capsaicinoide.

Extracia capsaicinei cu alcool la cald

Se cntresc 5 g pulbere de ardei iute (obninut dup metoda specificat la punctul

anterior) i se introduc ntr-un balon de 100 ml mpreun cu 50 ml etanol 95%.
Pentru o fierbere mai uniform se adaug ctiva centri de fierbere (porelan poros

sau bilute de sticl).

Se monteaz refrigerentul de reflux, se pornete apa de rcire i apoi se d drumul
la nclzire. Amestecul se refluxeaz timp de 2 ore, dup care se las s se rceasc

i s decanteze.
Se filtreaz soluia de reziduul solid i se pune ntr-un flacon nchis ermetic. Se
pstreaz la rece.
O variant a acestei extracii, din literatura de specialitate indic extracia a 1 g

pulbere de paprika cu 30 ml solvent, timpul de refluxare fiind de 5 ore. (Reilly C.A.,

Crouch D.J., Yost G.S. 2001). Ca solvent se poate folosi: etanolul, n-hexanul, dietileterul,
acetatul de etil sau diclormetanul.
Metoda Soxhlet

- Se iau 10 ardei iui verzi, se taie ct mai fin, se separ manual seminele (au cel mai mare
coninut n capsaicin) , sau se mrunesc n bender. Se usuc materialul vegetal n etuv la
o temperatur sub 70C. Seminele se mojareaz.
- Se monteaz balonul pe o plit de nclzire sau pe o baie de ap i se adaug 100 ml etanol
95%. Ardeiul uscat, mpreun cu seminele se introduce ntr-un cartu din hartie de filtru.
Se monteaz instalaia Soxhlet i se ncepe nclzirea. Refluxarea se continu pn cnd
etanolul ce se adun n piesa intermediar este incolor (cca 2 ore).
23

- Extractul se concentreaz la rotavaporizator sau prin distilare la vid a etanolului.

Amestecul concentrat se menine peste noapte ntr-un flacon nchis ermetic cnd separ
stratul de ulei de cel alcoolic. Stratul inferior uleios se ndeprteaz cu o pipet Pasteur sau
cu ajutorul unei plnii de separare.
- Extracia se poate realiza i folosind hexan ca solvent de extracie n loc de etanol.
n literatur exist i o variant a extraciei capsaicinei cu ajutorul instalaiei
Soxhlet folosind ca solvent acetona. (Wesolowska A., et al, 2011). n acest caz se iau doi
ardei bine copi, se usuc la 35C n etuv i se pstreaz la ntuneric. Se cntresc 2,56 g
ardei uscat i mojarat i se plaseaz n aparatul Soxhlet mpreun cu 150 ml aceton.
Soluia se refluxeaz

timp de 9 ore, dup care se rcete i se concentreaz la

rotavaporizator. Aceasta ns consuma timp si am decis doar sa amintim de ea,intrucat neam axat doar pe cele doua metode mai sus precizate.

Preparate medicinale pe baz de ardei iute.

- Tinctura de ardei iute

Utilizare / administrare: lingurita de tinctura diluata in 100ml apa, de 3-4 ori/zi.
Indicatii
Intern: antiseptic foarte bun pentru zona gatului si a cailor respiratorii superioare, antitusiv
puternic si cu efect foarte rapid, carminativ bun, stimulent al secretiilor gastrice.
Se recomanda intern in: guturai, gripa in faza incipienta, dureri de gat, bronsita cronica,
tuse, tuse chintoasa, tuse convulsiva; balonare, digestie lenta; sensibilitate la frig.
Extern: antireumatic si antinevralgic foarte bun, hipertermiant, rubefiant, favorizeaza
cresterea parului.
Se recomanda extern: contra reumatismului, sciaticii, nevralgiilor, durerilor musculare
care se agraveaza la frig si curent.
- se umezeste o bucata de tifon cu tinctura si se aplica pe zona afectata vreme de 5-6
minute; se recomanda in caz de bronsita, raceli
- se pun comprese pe piept (pentru un efect mai bun se pot pune in tinctura cateva picaturi
24

de ulei volatil de menta sau eucalipt); pentru cresterea parului

- se fac frictionari la radacina parului.
Preparare:
Se taie foarte marunt ardeiul iute sau se macina (se poate folosi atat in stare uscata
cat si in stare umeda). Peste acesta se toarna alcoolul ( 70-90 o) .
Proportia este de 1:3 1:5 asta insemnand ca la o parte de ardei iute se adauga 3-5
parti de alcool rafinat sau alcool sanitar.
Compozitia se lasa la macerat aproximativ 15 zile amestecandu-se din cand in
cand. Ulterior se strecoara prin tifon folosind solutia astfel rezultata.
Doza de aplicare (respectiv concentratia) difera in functie de gradul de toleranta al
organismului. Se pot face teste pentru diverse concentratii succesive pe suprafete mici de
piele. Daca apar iritatii sau alergii solutia poate fi diluata cu apa pana la obtinerea unei
concentratii acceptate de corp.
Tabelul 2
Prob
Epicarp ardei iute

Metod de extracie

Solvent de extracie Compui existeni

Macerare

Aceton

(Capsicum annuum)

Capsaicina , substante
azotoase,substante
extractive libere de
azot ,substante grase,
celuloza

Semine (Capsicum

Macerare

Aceton

annuum)

Capsaicina , substante
azotoase , substante
extractive libere de
azot ,substante grase,
celuloza

25

Epicarp ardei iute

Refluxare

Etanol

(Capsicum annuum)

Capsaicina , substante
azotoase , substante
extractive libere de
azot ,substante grase,
celuloza

Semine (Capsicum

Refluxare

Etanol

annuum)

Capsaicina , substante
azotoase , substante
extractive libere de
azot ,substante grase,
celuloza

5.3. Extracia resveratrolului

Extracia resveratrolului prin macerarea exocarpului si semintelor de Vitis Vinifera sp.

Materiale necesare:

2 struguri roii,
Mojar i pistil,
Plnie de filtrare i hrtie de filtru,
2 flacoane cu capac cu nchidere ermetic,
Metanol 95%
Balanta de laborator
Mod de lucru:

26

Se detaseaza pielita de pe bobul de strugure ,si se separa de samburi;in doua

mojare diferite se maruntesc bine preparatele,se cntresc 5g de pielita si 2g de seminte ,
si apoi se lasa la macerat timp de 24 pana la 48 h minim,in metanol 95%(50ml metanol
pentru pielita/30ml seminte)

Extractia resveratrolului cu alcool la cald

Materiale necesare
2 struguri roii,
Mojar i pistil,
Plnie de filtrare i hrtie de filtru,
2 flacoane cu capac cu nchidere ermetic,
Metanol 95%
Balanta de laborator
5.2.1. Mod de lucru

Se cntresc 5 g mas exocarp (obninut dup metoda specificat la punctul

anterior) i se introduc ntr-un balon de 100 ml mpreun cu 50 ml metanol 95%.
Pentru o fierbere mai uniform se adaug ctiva centri de fierbere (porelan poros

sau bilute de sticl).

Se monteaz refrigerentul de reflux, se pornete apa de rcire i apoi se d drumul
la nclzire. Amestecul se refluxeaz timp de 2 ore, dup care se las s se rceasc
i s decanteze.
Se filtreaz soluia de reziduul solid i se pune ntr-un flacon nchis ermetic. Se

pstreaz la rece

Tabelul 3

27

Prob

Epicarp bob de strugure

Metod de

Solvent de

extracie

extracie

Macerare

Vitis Vinifera

Compui existeni

Metanol

Trans-resveratrol ,cis-

95%

resveratrol, tiamin,
niacina,riboflavin,
piridoxina,antociani

Epicarp bob de strugure

Refluxare

Vitis Vinifera

Metanol

Trans-resveratrol ,cis-

95%

resveratrol, tiamin,
niacina,riboflavin,
piridoxina,antociani

Semine din boabe de

Macerare

strugure

Metanol

acid linoleic,

95%

resveratrol, tiamin,
niacina,riboflavin,

Vitis Vinifera
Semine din boabe de

piridoxina,
Refluxare

strugure

Metanol

acid linoleic

95%

,resveratrol tiamin,
niacina,riboflavin,

Vitis Vinifera

piridoxina

28

Fig 1. Etapa de separare a exocarpului de semintele de strugure

29

Fig 2. Cantarirea
analizat

30

materialului

de

31

Fig.3 Instalatia de refluxare

Fig.4 Instalatia de filtrare

32

Spectroscopia IR i UV-VIS
5.2.2. Spectroscopia IR
O molecula sufera o serie de schimbari sau variatii ale energiei sale:
Tipuri de variatie :

A energiei de rotatie
A energiei electronice
A energiei de vibratie
Fiecare molecula are anumite nivele energetice de rotatie,electronice si de

vibratie,caracterizate prin numere cuantice.Fiecare tranzitie dintre doua niveluri de enrgie

determina aparitia unei linii ,in spectrul de absorbtie al molecule.Liniile spectrale sufera o
contopire,determinand aparitia in spectru a unei benzi de absorbtie
O molecula alcatuita din n atomi,poate efectua 3n-6 vibratii.Fiecare din acestea
avand o frecventa proprie si poate fi excitata de radiatiile IR de o anume frecventa
stabilita.Fiecarei frecvente I se atribuie in spectru,o anumita vibratie moleculara.Exista mai
multe tipuri de vibratii cum ar fi : de intindere,simetrica,asimetrica si vibratii de deformatie
Un spectru IR se prezinta sub forma unei diagrame ce arata benzile de
absorbtie intr-un sistem de coordonate ce contin :

Pe abscisa,o marime ce caracterizeaza energia ,limitele spectrului sunt de 400cm- si

4000 cm-;
Pe ordonata ,intensitatea absorbtiei
Spectru IR capsaicina si resveratrol in literatura de specialitate

33

Fig. 5 Spectrul IR capsaicina

Absorbana max.970cm-1

34

Fig.6 OH alcoolic/Fenolic (3200 - 3400 cm-1), C = C aromatic (1640 cm-1),

5.2.3.
Spectroscopia
C-Haromatic
(650UV-VIS
cm-1)
Absorbtia de radiatie electromagnetica din domeniul U.V-VIS de catre compusii
organici are ca efect promovarea unui electron (care populeaza, in starea fundamentala din
punct de vedere electronic a moleculei un orbital molecular de legatura, O.M.L., de tip ,
sau de nelegatura O.M.N., n) pe un orbital molecular de antilegatura O.M.A.*, * sau
*.
Urmare a absorbtiei de radiatie electromagnetica din domeniul U.V.-VIS, au loc
tranzitii electronice avand ca rezultat ocuparea simultana, temporara, a orbitalilor
moleculari de (ne)legatura si antilegatura, cu cate un electron. De aceea, spectrele U.V.VIS. se numesc spectre electronice.
35

Zonele spectrale de interes pentru Chimia Organica sunt: = 100 380 nm

domeniul U.V. de energii ale radiatiei E = 286.0 - 75.4 Kcal/mol = 380 780 nm
domeniul VIS. de energii ale radiatiei E = 75.4 - 36.5 Kcal/mol
Spectre UV-VIS resveratrol si capsaicina in literatura de specialitate

Fig 7.Cromatograma cis- si trans- resveratrol la 286nm

Fig.8 Spectrul UV al cromatogramei din Fig.7

36

Fig.9 Spectrul UV-VIS ,absorbanta capsaicina

la 227-281nm

5.3. Rezultate si discutii

Spectre UV-VIS

37

Fig.10 Macerat seminte ardei in

acetona

38

Fig.11
Samburi
macerare metanol

39

struguri

Fig.12

Extract

Spectre IR

40

samburi

Fig.13 Spectru IR ,samburi de struguri ,macerare in

metanol
Absorbana max. 1405-1600nm

Fig.14 Spectru IR capsaicina, refluxare in etanol

Absorbana maxima 1050nm
41

Fig 15 Spectru IR capsaicina (exocarp ardei),macerare in acetona

Absorbana max 1600nm

42
Fig.16 Spectru IR,exocarp bob de strugure,macerare
in metanol /A.max 15001600nm

Fig.17 Spectru IR extract samburi ,refluxare in metanol

Absorbana max 1500-1600nm

43

Fig.18 Spectru IR exocarp strugure,refluxare in

metanol
Tabelul 4

Gruparea funcional

Legatura Alkil C-H

Absorbia caracteristic(cm1

)
2950 - 2850 (m or s)

Legatura Alkenil C-H

Legatura Alkenil C=C

3100 - 3010 (m)

1680 - 1620 (v)

Legtura Alkinil C-H

Legatura C=C

~3300 (s)
2260 - 2100 (v)

Legatura aromatica C-H

~3030 (v)
44

Legatura aromatica C=C

Legatura Alcool/Fenol O-H

Gruparea Acid Carboxilica OH

1700 - 1500 (m,m)

3550 - 3200 (broad, s)

3000 - 2500 (broad, v)

Legatura Aminica N-H

3500 - 3300 (m)

Legatura Nitrilica C=N

2260 - 2220 (m)

Gruparea Aldehida C=O

1740 - 1690 (s)

Cetone C=O

1750 - 1680 (s)

Ester C=O

1750 - 1735 (s)

Acid Carboxilic C=O

1780 - 1710 (s)

Amida C=O

1690 - 1630 (s)

Amida N-H

3700 - 3500 (m)

45

Interpretare spectre

Fig.19 Spectru IR seminte ardei macerare in acetona

Absorbana max. 1200-1700nm

Capitolul 6. Concluzii

In urma analizei spectroscopice a extractelor obtinute ,atat prin macerarea

preparatelor din ardei i struguri ct i prin refluxarea acestora, se observa:
-prin metoda refluxarii in soventii metanol, respectiv etanol , proces realizat pe
probele formate din exocarpul ambelor plante s-au extras un numar mai mare de compusi
46

decat prin macerare la rece a acestora,desigur;s-a observant si existenta unui numar mai
mare de compui de interes,n pieli dect n semine.
-picurile au un aspect destul de uniform, fara baza larga,
--in samburi la ardei, respectiv la struguri de remarca o proportie mai mare de
compusi cu importanta fiziologica
-samburii contin urmatorii compusi :

FENOLI

FENOLI
SIMPLI

STILBENI

FLAVONOIDE

ANTOCIANI

AC
ID GALIC

Spectrele UV-VIS au indicat picuri doar de solvent,nereusind sa identificam cu

exactitate compuii existeni.
Analizele spectroscopice au evideniat faptul c cea mai eficient metod de
extracie a compuilor analizai a fost metoda refluxrii la cald,sesizndu-se faptul c
randamentul a fost mai sczut n cazul macerrii la rece,fapt datorat posibil i perioadei de
timp mai ndelungate la care ar fi trebuit s fie supuse probele,procesului de macerare.

47

Bibliografie

1. Barry, M. A., Behnke, C. A., and Eastman, A. (1990). Activation of programmed

cell death (apoptosis) by cisplatin, other anticancer drugs, toxins and hyperthermia.
Biochem. Pharmacol. 40, 23532362
2. Caponigro F, Basile M, de Rosa V, Normanno N. New drugs in cancer therapy,
National Tumor Institute, Naples, 1718 June 2004. Anticancer Drugs. 2005; 16:
21121
3. D. Blache, I. Rustan, P. Durand, G. Lesgards, N. Loreau, J. Chromatogr. B:
Biomed. Appl. 702 (1997) 103110.
4. Gallucci BB (1985) Selected concepts of cancer as a disease. From the Greeks to
1900. Oncol Nurs Forum 12: 67-71

48

5.

Jang, M.; Cai, L.; Udeani, G. O.; Slowing, K. V.; Thomas C. F.; Beecher C. W. W.;
Fong, H. H. S.; Farnsworth, N. R.; Kinghorn, A. D.; Mehta, R. G.; Moon, R. C.;
Pezzuto, J. M. Cancer chemopreventive activity of resveratrol, a natural product
derived from grapes. Science 1997, 275, 218-220.

6. Lamuela-Raventos, R. M.; Romero-Perez, A. I.; Waterhouse, A. L.; de la TorreBoronat, M. C. Direct HPLC analysis of cis- and trans-resveratrol and piceid
isomers in Spanish red Vitis vinifera wines. J. Agric. Food Chem. 1995, 43, 281283
7. Nelson, E. M., Tewey, K. M., and Liu, L. F. (1984). Mechanism of antitumor drug
action: Poisoning of mammalian topoisomerase II on DNA by4-(9-acridinylamino)Nutall SL, Kendall MJ, Bombardelli E, Morazzoni P: An evaluation of the antioxidant
activity of a standardized grape seed extract, Leucoselect. J Clin Pharmacol Ther
1998;23:385389.
8. Progress against cancer (2009) Web site accessed at: http://www.cancer.net/
patient/Advocacy%20and%20Policy/Treatment_Advances_Timeline.pdf.
9. Reedijk J. Nomenclature for platinum antitumour compounds. In: Hacker MP,
Douple EB, Krakoff M, eds. Platinum coordination complexes in cancer
chemotherapy. Boston: M. Nijhoff, I984:3-8
10. Rowinsky, E. K., and Donehower, R. C. (1991). The clinical pharmacology and use
of antimicrotubule agents in cancer chemotherapeutics. Pharmacol. Ther. 52, 35
84.
11. Subbaramaiah K, Chung WJ, Michaluart P, Telang N, Tanabe T, Inoue H, Jang M,
Pezzuto JM, Dannenberg AJ: Resveratrol inhibits cyclooxygenase-2 transcription
and activity in phorbol ester-treated human mammary epithelial cells. J Biol Chem
1998;273: 2187521882.
12. Xiong YP, Pullarkat S-T, Yang C, Tapadia M, Habashy M, Lenz H-J: Molecular
targets of resveratrol on human colon cancer cell lines. Proc Annu Meet Am Assoc
49

Cancer Res 1999;40:55. methanesulfon-m-anisidide. Proc. Natl. Acad. Sci. USA

81, 13611364. Pardee, A. B. (1974).
13. http://www.cancerresearchuk.org/health-professional/cancer-statistics

50