1

Tarile Romane in secolele 17-19

In sec. Al 17 lea , in Tarile Romane s-a adancit regimul dominatiei otomane.

Tarile Romane nu au fost transformate in pasalacuri din doua cauze :
In drumul lor spre Europa Centrala , turcii au luat-o prin Suudul Dunarii ,
ocolind astfel Tarile Romane.
Turcii au ppreferat sa le mentina intr-un regim tributar care le aducea
avantaje financiare
Romanii plateau tribut haraci precum si alte obligatii :
Peschesuri
Mucarer ( suma de bani platita pentru confirmarea domniei)
De asemenea , Tarile Romane aveau obligatia de a aproviziona Imperiul
Otoman cu cereale
In plus , turilor le convenea faptul ca nu trebuiau sa intretina trupele de
ocupatie sau administratie
Concluzie :
Tarile Romane beneficiau de o autonomie limitata.

Diplomatie si conflict in sec. Al 17 lea

Se
c.1
7
1(
)
)

In prima jumatate a sec. Al 17 lea , principalul obiectiv de politica

externa l-a contruit pastrarea autonomiei.In aceasta perioada s-au afirmat doi
domnitori : Matei Basarab ( Tara Romaneasca ) si Vasile Lupu ( Moldova ) . Acestia
au recurs in general la solutii diplomatice .
Ei au incheiat tratate de alianta cu voievozii Transilvaniei (Gh. Rocokzi Isi al II lea )

Modi
ficar
ea
cont
extul
ui
inter
nati
onal
1

In a doua jumatate a sec. Al 17 lea se va produce schimbarea raportului de

forte in sud-estul Europei:
Imperiul Otoman este invins de Habsburgi la Viena in 1683
In 1687 , Imperiul Habsburgic ocupa Transilvania pe care o va organiza
conform Diplomei Leopoldine- 1691 In 1699 , Imperiul Otoman renunta oficial la Transilvania in favoarea
Habsburgilor prin pacea de la Callowitz

Diplomatie si conflict la sfarsitul sec. Al 17 lea

In Tara Romaneasca , domnitorul Serban Cantacuzino ( 1678-1688) va initia

negocieri secrete cu Imperiul Habsburgic , in vederea reluarii luptei
antiotomane.Aceste negocieri sunt continuate de urmasul sau , Constantin
Brancusi ( 1688-1714)
Din pacate , el va fi prins de turci , va fi acuzat de tradare si executat prin
decapitare la Constantinopol impreuna cu cei patru fii ai sai .
In Moldova , domnitorul Constantin Cantemir a initiat si el tratative secrete cu
Habsburgii
Fiul acestuia , Dimitrie Cantemir (1710-1711) s-a apropiat de Rusia cu care
a incheiat tratatul de la Lutk care prevedea urmatorele :
Imperiul Tarist se obliga sa respecte autonomia Moldovei
Era recunoscuta domnia ereditara a familiei Cantemir
Garanta integritatea teritoriala a Moldovei
Promitea sprijin militar impotriva Imperiului Otoman
Din pacate , Dimitrie Cantemir va suferi o infrangere din partea turcilor in
1711 la Stanilesti pe Prut .Acesta va fugi in Rusia Din acest moment ,
Imperi ul Otoman nu mai are incredere in domnnitorii romani (pamnateni )
si va instaura in Moldova si in TaraRomaneasca regimul fanariot.

Tarile Romane in secolul 18 lea

(regimul fanariot)

1. Instaurarea regimului fanariot

Dupa domniile lui Constantin Brancoveanu ( 1714) si Dimitrie Cantemir
( 1711) , acuzati de tradare de catre turci , deoarece au dus o politica
externa de apropiere de adversarii Imperiului Otoman (Austria si Rusia ) ,
sultanul nu mai are incredere in domnii pamanteni si intaureaza regimul
fanariot.
A durat din 1711,1714 pana in 1821
Regimul fanariot a presupus o diminuare a autonomiei manifestata printr-o
mai mare implicare a puterii suzerane otomane in viata politica.Cu toate
acestea , trebuie sa subliniem faptul ca Tarile Romane nu au fost
transformate in pasalacuri.
Domnitorii erau numiti direct de catre sultan , din randul ialtilor functionari
greci de la Constantinopol ( pt ca erau ortodocsi) Deoarece acestia
proveneau in marea lor majoritate din cartierul Fanar Acest regim a intrat
in istorie sub denumirea de regim fanariot.

3
Familii fanariote : Mavrocordat , Sutu , Racovita , Mavrogheni , Hangerli ,
Caragea , etc.
Domniile erau scurte (1-3 ani)
Domnitorii isi cumparau tronul cu sume importante pentru care , de cele
mai multe ori , se imprumutau
In timpul regimului fanariot se practica venalitatea functilor ( dregatoriilor )
, care nu erau acordate pe merit , ci erau vandute boierilor care ofereau
mai mult.
Regimul fanariot s-a caracterizat print-o fiscalitate excesiva ( impozite
mari)

Toate acestea au condus la cresterea coruptiei , scaderea importantei

domnitorului si slabirea politicii externe
2. Modificarea contextului international in secolul al 18 lea

Si in secolul al 18 lea , Tarile Romane s-au aflat in intersectia intereselor Marilor

Puteri . Principalul obiectiv de politica externa al domnitorilor romani il reprezenta
pastrarea autonomiei.
In aceasta perioada s-a produs o schimbare a raportului de forte in SudEstul Europei, Astfel :
- Declinul Imperiului Otoman , dupa infrangerea de la Viiiena (1683) , a
generat Problema Orientala, constand in efectele produse de declinul
acetuia in Sud-Estul Europei.
- Afirmarea Rusiei ( Imperiului Tarist) ca mare putere in Sud-Estul Europei si
implicarea acesteia in lupta impotriva Imperiului Otoman.
- Politica expansionista a Austriei ( Imperiul Habsburgic) , care urmarea
defapt sa se extinda pe seama Imperiului Otoman.
3. Tarile Romane , miza a Problemei Orientale
In secolul al 18 lea s-au desfasurat mai multe razboaie ruso-austro-turce.
Pe timpul acestor razboaie (ruso-austro-turce) , principatele romane au fost
teatru de operatii , aceastea fiind afectate economic , umane si teritoriale.
Aceste razboaie s-au incheiat cu victorii cand de o parte , cand de cealalata , dar
Tarile Romane au iesit in pierdere indiferent de rezultat. Astfel :

1718 , prin Pacea de la Passarowitz , Tara Romaneasca pierde Banatul in

favoare Habsburgilor
1775 , prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi , Moldova pierde Bucovina in
favoarea Austriei
1812 , prin Pacea de la Bucuresti , Moldova pierde Basarabia in favoarea
Rusiei
Statutul juridic al Tarilor Romane va fi pus in discutie cu ocazia tratativelor
de pace dintre Marile Puteri .
Astfel , Imperiul Otoman va fi obligat de Rusia sa tina cont de tratativele
incheiate de Tarile Romane cu alte puteri.

OBSERVATIE :
Marile Puteri s-au gandit si la solutii de organizare a principatelor si au
lansat mai multe proiecte :

1. Planul Dacical imparatesei ruse Ecaterina cea Mare.Aceasta propunea

crearea unui singur stat prin unirea celor trei Tari Romane , care sa
reprezinte un fel de tamponintre Marile Puteri . Acest stat urma sa se
numeasca Daciasi sa fie condus de un principe ortodocs.Acest plan nu va
fi niciodata pus in aplicare.
2. Proiectul Bizantin: Prin acest proiect se urmarea refacerea vechiului
Imperiu Bizantin .Austria si rusia sa isi imparta intre ele posesiunile
europene ale Imperiului Otoman.

Proiecte politice in sec. Al 18 lea

1. Situatia generala a Tarilor Romane in sec. Al 18 lea

In sec. Al 18 lea , Tarile Romane se aflau sub dominatie straina :
Tara Romaneasca si Moldova sub dominatia Imperiului Otoman
Transilvania sub dominatia Imperiului Habsburgic ( Austria)
Erau inapoiate in comparatie cu statele occidentale
Romanii traiau divizati in trei state divizate
In Tarile Romane nu au putut fi adoptate reforme de modernizare a
institutilor statului , deoarece au existat mai multe obstacole :
- Dominatia straina ( Imperiul Otoman si Imperiul Habsburgic)
- Nu s-a dezvoltat o burgezie puternica ca in Occident
- Ostilitatea clasei dominante ( boieri , nobili)
- Starea de instabilitate contiinua in care traiau romanii din cauza
razboaielor ruso-austro-turce
2. Reformismul in sec. Al 18 lea
In sec. Al 18 lea s-au manifestat mai multe tipuri de reformism :
a) REFORMISMUL DOMNESC
Unii domnitori fanarioti au promovat principiile despotismului luminat .
Ex : Tara Romaneasca si Moldova Constantin Mavrocordat (fanariot)
Transilvania Imparateasa Maria-Tereza si fiul iei Iosif al 2 lea
Domnitorii au adoptat reforme in urmatoarele domenii :
Social : Constantin Mavrocordat a desfintat serbia ( legarea taranilor de
glie ) Taranii deveneau liberi sa se mute pe ce mosie vroiau ei , dar nu
aveau pamant si nici unelte (1747 Tara Romaneasca , 1749 Moldova)
In Transilvania , Maria-Tereza a desfintat iobagia ( legarea iobagilor de
glie)
Juridic : Tara Romaneasca Alexandru Ipsilanti a adoptat
Pravilniceasca condica- 1780 , iar Caragea voda a adoptat Legiuirea
Caragea- 1818 . In Moldova Calimachi a adoptat Codul Calimachi
Cultural-religios : Transilvania Imparateasa Maria-Tereza a adoptat
legile invatamantului numite Ratzio educatzionis, prin care crestea
numarul scolilor de la sate , astfel incat a crescut si numarul taranilor
cu acces la educatie. Aceasta lege a avuut efecte foarte
importante.Ele au dus la formarea in Transilvania a unei elite
intelectuale romanesti , care va studia in marile universitati europene
( Viena , Praga , Roma ). Acestia vor sa lute pentru emanciparea

6
romanilor din Transilvania , care erau considerati natiune tolerata. Ex :
Inochentie Micu-Klain , fruntasii Scolii ardelene.
Transilvania Imparatul Iosif al II lea ( fiul imparatesei Maria-Tereza) ,
1780-1790, a adoptat edictul de toleranta pentru religile necatolice
b) REFORMISMUL BOIERESC
In Tara Romaneasca si Moldova au existat boieri romani care au dorit
schimbarea sistemului feudal invechit si adoptarea de reforme dupa model
european. Acesti boieri au elaborat memorii si proiecte politice in care au
cerut schimbarea formei de guvernamant din principate( erau nemultumiti
de domniile fanariote)
Ex :
1769 Boierul Gavril Calimachi propunea instituirea unei republici
aristrocratice conduse de 12 mari boieri.
1817-1818 Boierul Iordache Rosetii-Rosnovarul propunea un stat in
care puterea sa apartina adunarii obstesti si divanului boieresc , iar
domnitorul sa aia doar un rol de supreveghere si control
OBSERVATIE Aceste proiecte nu contineau revendicari sociale ,deoarece
boierii doreau sa-si mentina privilegile si sa pastreze regimul feudal de
exploatare a muncii taranilor.

Societati secrete si proiecte de reforma premergatoare Revolutiei

Pasoptiste

1838 Boierii patriot romani s-au constituit intr-o platforma politica ,

numita Partida Natioala. Ei au publicat 2 documente :
1. Act de unire si independenta
- Independenta romanilor prin inlaturarea suzeranitatii otomane si a
protectoratului tarist
- Unirea principatelor intr-un regat numit Dacia
- Alegerea unui domn ereditar

2. Osabitul act privind alegerea suveranului romanilor

- Acesta era un proiect de Constitutie
1843 A fost fondata la Paris societatea secreta Fratia( Nicolae
Balcescu , Ion Ghica , Vasile Alecsandri ) , care avea deviza Dreptate si
fratie
Ei au avut un rol important in pregatirea evenimentelor de la 1848
Cereri :
Inlaturarea dominatiei otomane si a protectoratului tarist
Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca
Egalitatea in fata legii
Emanciparea taranilor clacasi

Diplomatie si conflict in sec. Al 19 lea

1) Principatele Romane in prima jumatate a sec. Al 19 lea ( Principatele

Romane intre suzeranitate otomana si protectorat tarist)
2) Principatele Romane la mijlocul sec. Al 19 lea (ntre razboiul Crimeei si
Unirea Principatelor)
3) Cucerirea independetei 1877-1878
4) Consecinta Romania intre Marile Aliante ale sec. Al 19-lea si sec. Al 20lea (Aderarea Romaniei la Puterile Centrale)
I.
Principatele Romane in prima jumatate a sec. Al 19 lea

1) Contextul international in prima jumatate a sec. Al 19 lea

Seria razboaielor ruso-turce va continua si in sec. Al 19 lea.Dupa fiecare razboi se
va incheia un tratat de pace care continea si prevederi referitoare la Principatele
Romane.
Razboi Tratat
Sub presiunea Rusiei , Imperiul Otoman va fi obligat sa adopte o serie de acte
oficiale (firmane , hotiserifuri ) prin care reglementa statutul juridic al Tarilor
Romane.
Dupa cum tim Tarile Romane ( Moldova si Tara Romaneasca ) , conduse de
domnitori fanarioti erau vasale Imperiului Otoman , dar isi pastrau autonomia in
schimbul platii tributului ( haraci ) .

In 1821 in Tarile Romane se va declansa miscarea revolutionara condusa

de Tudor Vladimirescu . Acesta va colabora cu Alexandru Ipsilanti ,
conducatorul societatii secrete grecesti Eteria(Fratia) . Grecia care se
afla sub stapanire otomana , urmarea sa isi recapete independenta.Cei doi
revolutionari si-au promis ajutarea reciproca impotriva turcilor.
Ambele miscari revolutionare au fot inabusite de Imperiul Otoman cu
sprijinul Rusiei.
Desi a fost infranta , revolutia condusa de Tudor Vladimirescu a avut totusi
o consecinta foarte importanta pentru istoria Principatelor Romane:
Imperiul Otoman a decis renuntarea la domniile fanariote si revenire la
domniile pamantene.

2)

Statutul juridic reglementat de tratatele ruso-turce

1826 Conventia de la Akkerma :
Continea si prevederi referitoare la Tarile Romane
Domnii romani erau alesi dintre boierii pamanteni pe 7 ani
Era declarata libertatea comertului Principatelor dupa aprovizionarea
Constantinopolului cu cereale
- Scutirea de impozite pe 2 ani
Aceasta conventie nu va fi respectata de turci , ceea ce va conduce la
izbucnirea unui nou razboi ruso-turc ( scurt de 1 an , 1828-1829)
Turci invinsa , a cerut pacea la Adrianopole
1829 Tratatul de la Adrianopole :
- Cuprindea un act separat referitor la Tarile Romane
- Tarile Romane ramaneau sub suzeranitate otomana , dar erau puse sub
protectorat rusesc ( adica Rusia era recunoscuta de Turcia ca putere
protectoare)
- Erau liberate raialele Giurgiu , Turnu si Braila
- Principatele trebuiau sa fie reorganizate conform unor acte numite
Regulamentele organice:
Regulamentele organiceau jucat rolul unor adevarate Constitutii in
perioada 1831/1832-1858
Acestea au fost redactate de comisii boieresti sub supravegherea
consulului rus Pavel Kisselef
Vor intra in vigoare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie
1832 in Moldova
Aceste regulamente sunt foarte importante , deoarece prevedeau
pentru prima data in istoria romanilor separarea puterilor in stat
( Judecatoreasca , executiva si legislativa )
Domnitorul era ales de o adunare obsteasca extraordinara
1848 In Europa are loc o miscare a burgheziei impotriva privilegilor
feudale. Este vorba de revoluutiile burgheze intrate in istorie sub numele
de Revolutia Pasoptista.
Si Tarile Romane au fost cuprinse de acest val revolutionar Miscarile
revolutionare au fost inabusite dearmatele otomane si cele tariste.
1849 Conventia de la Balta-Liman :
- Domnii erau alesi de Imperiul Otoman cu acordul Rusiei pe 7 ani.
- Adunarile obstesti se transformau in divane ai caror membrii erau alesi de
domn.
In acest timp , revolutionarii romani pasoptisti care fugisera dupa
inabusirea revolutiei in marile capitale europene , au cautat prin diferite
modalitati sa atraga atentia opiniei politice internationale asupra dorintei
de unire a romanilor.

10

Proiecte de refoma

1822 Constitutia carvunarilor

A fost cel mai important proiect de reforma dupa revolutia lui Tudor
Vladimirescu (1821)
A fost elaborat de Ionica Tautul , reprezentantul micii boierimi
CERERI :
Organizarea tarii pe baza unei Constitutii
Egalitatea in fata legii
Egalitatea in drepturi
Separarea puterilor in stat
Libertatea persoanei
Alte proiecte de reforma :

Reformele lui Eufrosin Poteca ( impozit pe venit , libertatea tiparului)

Jurnalul Insemnare a calatoriei mele al lui Dinicu Golescu ( unirea tuturor
romanilor intr-un stat numit Dacia Mare)

Programul revolutiei lui Tudor Vladimirescu (1821-Tarile Romane)

Programul revolutiei a fost cuprins in documentul numit Cererile norodului

romanesc, care continea urmatoarele puncte :
Alungarea domnitorilor fanarioti din Tara
Reinfintarea armatei nationala formata din 4000 de Panduri +200 de
Arnauti
Infintarea de scoli in limba romana
Egalitatea tuturor romanilor in fata legilor
Impozite egale pentru toti
Desfintarea vamurilor interne

11

Miscarile de la 1848

Miscarile de la 1848 au cuprins toata Europa , reprezentand lupta burgheziei

impotriva ramasitelor feudalismului.

In Tarile Romane , acestea au fost organizate si coordoate de intelectuali

romani formati la Paris si care apartineau unor societati secrete
1843 La Paris , tinerii romani au fondat o societate secreta numita
Fratia a carui lozinca era Dreptate si fratie. Ex :
Nicolae Balcescu
Vasile Alecsandri
Gheorghe Magheru
I.H.Radulescu
Fratii Golesti
Chr. Tell
Programele revolutionare

Moldova :
Petitiune-proclamatiune- Iasi , martie 1848
Redactat de Vasile Alecsandri
A avut un caracter moderat , deoarece nu se solicita inlocuirea Constitutiei
( Regulamentul organic) . Pentru a nu supara puterea protectoare si
pentru a evita o posibila interventie militara otomana

Prevederi :

Sfanta pazire a << Regulamentului organic>>

Desfintarea cenzurii
Reforma scolilor
Grabnica imbunatatire a starii satenilor

12 mai 1848 Revolutionarii moldoveni se vor refugia in Transilvania , la

Brasov , unde vor redacta un alt document programatic Printipile noastre
pentru reformarea patriei

12
Prevederi :
Acest document avea un caracter mai radical
Drepturi si libertati cetatenesti
Inproprietarirea taranilor fara despagubire
Unirea Moldovei cu Valagia intr-un singur stat neatarnat romanesc

Bucovina ( Apartinea Austriei din 1775) Petitia tarii Eudoxiu

Hurmuzachi

Prevederi :
Autonomia provinciei Bucovina
Autonomia bisericii ortodoxe
Dieta reprezentativa (adunare la care sa participe reprezentanti ai
tuturor natiunilor )
Desfintarea clacii ( emanciparea taranilor clacaci)

Tara Romaneasca :
Cel mai important document programatic a fost Proclamatia de la Islaz- 9
iulie 1848
Independenta administratitva si legislativa a Tarilor Romane
Egalitatea in drepturi politice
Adoptarea unor Constitutii
Adunarea obseasca reprezentativa ( formata din reprezentanti ai tuturor
paturilor sociale)
Impozite in functie de venituri
Egalitatea invatamantului
Libertatea invatamantului
Libertatea tiparului
Dezrobirea tiganilor

13

II.
Principatele romane la mijlocul sec. Al 19 lea

1853 Razboi ruso-turc ( nou ) cauzat de agravarea Problemei

Orientale(problemele generate de declinul Imperiului Otoman in Sud-Estul
Europei )
Pentru prima data vor interveni in razboi puterile Occidentale : Franta si
Anglia de partea Imperiului Otoman
Le era teama de o crestere excesiva a puterii ruse in Europa
Acest conflict va intra in istorie sub numele de Razboiul
Crimeei( 1853-1856)
Rusia a fost invinsa .
Tratatul de pace se va incheia la Paris in 1856
La congresul de pace au participat 7 mari puteri :
Imperiul Otoman
Rusia
Anglia
Franta
Austria
Sardinia
Prusia
La acest congres a fost dezbatuta si problema Unirii Principatelor Romane.
In cadrul Marilor Puteri s-au format adoua curente de opinie :
1. Curentul antiunionist : Imperiul Otoman , Anglia , Austria
2. Curentul unionist : Franta , Sardinia , Prusia , Rusia

1856 Tratatul de pace de la Paris :

Continea prevederi referitoare la principatele romane
Era inlaturat protectoratul tarist
Tarile Romane ramaneau sub suzeranitate otomana , dar sub garantia
coletiva a Marilor Puteri ( Puterile Garante)
Rusia retroceda Moldovei 3 judete din Sudul Basarabiei : Chaul , Ismail
, Balgrad
Se decidea infintarea unor adunari ad-hoc cu rol consultativ , care sa
chestioneze romanii daca vor sa se uneasca sa unu
Era stabilita libertatea comertului pe Dunare
Se infinta Comisia internationala a Dunarii
Acest razboi si Congresul de Pace de la Paris au creat contextul favorabil al
Unirii Principatelor Romane din 1859.

14

Unirea principatelor romane

24 ianuarie 1859

S-a realizat in maim ulte etape unirea :

I.
Convocarea adunarilor ad-hoc ( 1857)
Dupa cum prevedea Tratatul de pace de la Paris , incheiat de
Principatele Romane cu Statele Garante in cele doua capitale
romanesti ( Bucuresti si Iasi ) , au fost convocate in 1857 adunari adhoc cu rol consultativ in privinta unirii.
Aceste adunari au fost formate din reprezentanti ai tuturor starilor sociale : Boieri
, Burghezie , orasenime si taranime.

Dupa ce au fost consultate , adunarile ad-hoc s-au pronuntat pentru :

Unirea Moldovei cu Valahia intr-un singur stat numit Romania
Aducerea unui print strain care sa conduca Romania
Constituirea unei adunari obstesti reprezentative
Neutralitatea pamantului Romanesc
II.
Convetia de la Paris ( 1858)
Dupa ce Marile Puteri au luat act de dorintele romanilor expirmate in
rezolutiile adunarilor ad-hoc , au elaborat un act numit Conventia de la
Paris( 1858) :
Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-o uniune care sa se numeasca
Principatele unite ale Moldovei si Valahiei
Noul stat trebuia sa aiba doi domnitori , doua guverne si doua
parlamente
Institutiile comune trebuiau sa fie : Armata , Comisia Centrala de la
Focsani si Inalta Curte de Justitie si Casatie
Noul stat trebuia sa adopte reforme pentru modernizarea societatii
romanesti
III.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ( 1859)
Conventia de la Paris oferea romanilor o unire incompleta. In aceste
conditii , oamenii politici romani au cautat solutii prin care sa se realizeze o
unire deplina , fara a supara Marile Puteri.
Din acest moment Romania va recurge la Politica faptului implinit
La 5 ianuarie 1859 s-au organizat alegeri pentru domnitor la Iasi
( Moldova). A fost ales domn in unanimitate Alexandru Ioan Cuza
Politiceinii romani au profitat de faptul ca in textul conventiei nu se
interzicea alegerea aceleiasi persoane. Astfel

15
La 24 ianuarie 1859 , la Bucuresti a fost ales domnitor Alexandru Ioan
Cuza.
Romanii au infaptuit Politica faptului indeplinit!!!

IV.
Recunoasterea internationala a unirii
Marile Puteri Garante nu au recunoscut imediat dubla alegere a lui Cuza .
De aceea , oamenii politici romani au intreprins o vasta activitate
diplomatica in capitalele europene pentru recunoasterea deplina a Unirii.
In cele din urma , in aprilie 1895 : Franta , Anglia , Sardinia , Prusia si Rusia
au recunoscut dubla alegere a lui Cuza
Austria si Imperiul Otoman (cu profunde viziuni antiunioniste ) au
tergiversat recunosterea lui Cuza.
In septembrie 1859 , sub presiunea Marilor Puteri Occidentale , Austria
a recunoscut unirea doar pe timpul lui Cuza
V.
Consolidarea Unirii
Pentru a consolidarea Unirii si pentru modernizarea statului romanesc ,
trebuiau adoptate reforme in toate domenile : economic , social , politic ,
agrar , cultural , militar.
Dupa recunoastrea Unirii si a domnitorului Cuza , romanii au trecut la
unificarea institutiilor centrale. Astfel , ianuarie 1862 , a fost numit
primul guvern unic si prima Adunare legiuitoare( parlamentul ) la
Bucuresti
Romanii au pus din nou Marile Puteri in fata faptului implinit (politica
faptului implinit).
In continuare , domnitorul si primul ministru , Mihail Kogalniceanu , vor
adopta reforme de modernizare a societatii romanesti:
- Legea secularizarii averilor manastiresti ( decembrie 1863 ) , prin care
proprietatiile bisericii erau trecute in proprietatea statului.
- Legea reorganizarii justitiei
- Introducerea sistemului metric unic ( metrul , hectar )
- Legea invatamantului ( 1864) , prin care invatamantul primar devenea
obligatoriu si gratuit ( alfabetizarea romanilor)
- Infintarea primelor universiteati la Iasi ( 1860 ) si la Bucuresti ( 1864 )
- Autocefalia bisericii ortodoxe romane
+ De asemenea , trebuia adoptata de urgenta reforma agara.
Proiectul guvernului lui Mihail kogalniceanu privitor la improprietarirea
taranilor a iintampinat opozitia parlamentului ( formati din mari proprietari
de pamant ) . In aceste conditii , domnitorul A. I . Cuza a luat o masura
radicala, dizolvand parlamentul ( 2 mai 1864 ) , ceea ce a echivalat cu o
lovitura de stat. Dupa ceea a organizat un plebiscit (referendum ) ,prin
care a consultat poporul cu privire la :
1.Statutul Dezvoltatoor al Conventiei de la Paris
2.O noua lege electorala ( mai permisiva), care sa duca la alegerea unui
parlament ai carui membrii sa nu se mai opuna improprietarii taranilor.

16

1. Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris:

Reducea puterea parlamentului
Crestea puterea guvernulu
Conform acestui act , parlamentul devenea bicameral , adica se infinta
senatul ( Capul Ponderator)
Legile erau elaborate de un consiliu de stat

OBSERVATIE :
Acest act fundamental nu a putut fi numit Constitutie pentru a nu trezi
suspiciunea Marilor Puteri Garante , care obligasera statul roman sa se
organizeze dupa prevederile Convetiei de la Paris ( 1858)
Mai mult , oamenii politici romani au vrut sa demonstreze ca ei au adus
doar imbunatatiri Conventiei de la Paris si ca nu au dat tarii o
Constitutie noua.
MARILE PUTERI AU FOST PUSE DIN NOU IN FATA FAPTULUI INDEPLINIT

2. Legea electorala :
Conform acesteia electoratul roman era impartit in doua colegii electorale :
Alegatorii primari ( care votau prin delegatie)
Alegatorii directi ( care votau in functie de plata censului)
DE ACEEA VOTUL S-A NUMIT CENZITAR !
Au urmat alegeri Parlamentare , organizate dupa noua lege electorala Astfel oul
parlament ales , a votat in august 1864 , legea agrara :
-

Se desfinta claca
Taranii erau improprietariti cu loturi de pamant in functie de numarul de
vite ( cei fara vite PALMASI , cei cu 1-2 vite -> MIJLOCASI , 3-4 vite
FRUNTASI )
- Pentru aceste loturi de pamant , taranii trebuiau sa plateasca o
despagubire in bani Esalonata in rate de 15 ani !
- De asemenea , taranii improprietariti nu aveau voie sa instrainteze / sa
vanda pamantul timp de 30 de ani !
OBSERVATIE :
Pe termen scurt , aceasta reforma a avut efecte negative . In sensul ca ,
timp de cativa ani productia agricola a stagnat , deoarece nu erau
suficienti topografi care sa masoare si sa imparta pamantul.
Pe terment lung , reforma a avut efecte enefice , deoarece a dus la
eliminarea relatilor feudale din agricultura.
VI.
Declinul domniei lui Cuza

17
Dupa adoptarea marilor reforme , impotriva domnitorului s-a constituit o
opozitie foarte puternica care a iontrat in istorie sub denumirea de
Monstruoasa Coalitie , reformata din reprezentanti ai marilor proprietari
conservatori si ai liberalilor radicali nemultumiti ca domnitorul se
inconjurase de o camarila ( gasca din jurul unui om politic ).

La 15 august 1865 , opozitia a scos oameni in strada. Domnitorul a facut

apel la fortele de ordine ( cu 20 de morti ) . Treptat , Cuza si-a pierdut
sprijinul propriului popor si , mai grav , si-a pierdut prijinul Frantei.
In cele din urma , la 11 febroarie 1866 , oamenii politici au organizat un
complot . Au patruns in palatul domnesc si l-au obligat pe Cuza sa-si
semneze abdicarea. Va parasi tara , sabilindu-se in Germania.
Importanta domniei lui Cuza

Aleandru Ioan Cuza , va ramane pentru totdeauna in istorie ca

fiind domnul unirii si cel care a deschis calea spre Romania
Moderna!