TEORII PRIVIND INTEGRAREA UNIUNII EUROPENE TEORII PRIVIND CREAREA

UNEI POLITICI SUPRANATIONALE> LINDBERG, SCHEINGOLD

1. NEO-FUNCTIONALISMUL: In 1958: epoca stabilirii COM EC EUROPENE si
Euroatom.In acest context Ernest Haas dezvolta teoria neofunctionalista a integrarii
regionale> postularea asa numitului proces de spill-over functionl, in care decizia initiala
luate de catre guverne de a plasa un anumit sector, cum ar fi carbunele sau otelul sub
autoritatea institutiilor centrale creaza presiuni pentru extinderea autoritatii acestor
institutii centrale si asupra altor domenii de politici INVECINATE rata de scimb
valutar, taxarea, salarizarea. Deci> Integrare sectoriala produce drept consecinta indirecta
o extindere a integrarii in domenii aditionale.
George *1991* identifica un al doilea stadiu al procesului spillover>la nivel politic>
institutii supranationale>precum COMISIA, si actori subnationali>grupurile de interese
creeaza presiuni aditionale pentru extinderea integrarii. O interactiune a grupurilor de
intere care opereaza la nivelul unui anumit sector national interactioneaza cu organizatii
ce gestioneaza problematici la nivel international legate de acelasi sector>actiuni in
vederea INTEGRARII; grupurile de interese transfera Cerintele, asteptarile,loialitatea de
la nivelul national la nivelul noilor centre guvernamentale> prin acest proces de spill over
sectorial si politic, neo-functionalistii au prezis crearea unei entitati politice cu centrul la
BRUXELLES;
Metoda comunitara a politicilor publice >a fost bazata pe observarea anumitor sectoare
specifice*POLITICA AGRICOLA COMUNA si UNIUNEA VAMALA* in timpul
formarii comunitatii si prezentarea unor imagini distincte ale procesului de elaborare a
politicilor publice la nivelul com. europene> proces condus de Comisie si de viitoare
deliberari internationale intre state reprezentate in cadrul consiliului.
Comisia ca partener de negociere, un rol activ n construirea unui consens politic;
Guvernele> angajament de rezolvare a problemelor, i negociaza asupra modului de a
realiza decizii colective
Guvernele, Comisia i ali participani la proces sunt receptivi reciproc, nu fac cereri
inacceptabile, i sunt dispui s face sacrificii pe termen scurt, n ateptarea ctigurilor
pe termen lung.
Regula unanimitatii, necesita ca negocierile s continue pn cnd toate obieciile sunt
depite sau pierderi ntr-o singur zon sunt compensate de ctiguri n alta.
Metoda care a caracterizat 1958-1963> EUROPA celor 6 atunci cand focusul intereselor
cuprindea POL AGR COM SI UNIUNEA VAMALA
Incepand cu 1965> Charlles de Gaulle precipita criza Luxemburg> instita asupra
suveranitatii de stat

In anii 1970> recesiunea noi bariere netarifare pt comertul intre state> aspectele
interguvernamentale ale comunitatii au fost intarite prein crearea in 1974 a
CONSILIULUI EUROPEAN *SUMMIT REGULAT AL INTALNIRILOR DE STAT SI
DE GUVERN iar Comitetul Permanent ai Reprezentantilor rol importanta in pregatirea
legislatiei pentru adoptarea de catre CONSILIUL DE MINISTRII; Cresterea rolului
actorilor nationali in elaborarea politicilor publice> in anul 1978> SISTEMUL
MONETAR EUROPEAN> creat in afara structurilor Tratatului Comunit Ec Eur, fara
implicarea institutiilor supranationale, precum Comisia.
2. INTERGUVERNAMENTALISMUL> Stanley Hoffmanns (1966) >statul-natiune nu
este scos din uz; rezistenta guvernelor nationale la transferul progresiv de suveranitate
catre Comunitate. Rolul statelor natiune a fost mai degraba intarit decat slabit in
procesuld e elaborare a politicilor, in contextul integrarii. Negocierile
interguvernamentale> rolul central in elaborarea politicilor europene;
3. INTERGUVERNAMENTALISMUL LIBERAL> jumatatea anilor 60 si jum anilor 80>
epoca demoralizarii privind dezbaterea asupra procesul integrarii> anii 80 renasterea
preocuparilor academice pe masura unui val de aderare; INTERACTIUNEA A TREI
ELEMENTE>
teoria liberala a formarii preferintelor nationale+un model de
negociere interguvernamental la nivel european +un model de alegere institutionala
subliniind rolul institutiilor internationale in asigurarea angajamentelor credibile pentru
membrii guvernului
-guvernele nationale aduc preferintele la masa de negociere de la Bruxelles, in care
acordurile reflecta puterea relativa a fiecarui stat si in care org supranationale, precum
AComisia exercita un rol mic; adoptarea institutiilor europene particulare de catre statele
membre delegarea de suveranitate catre actorii supranationali cum ar fi COMISIA
CRESTEREA CREDIBILITATII ANGAJAMENTELOR RECIPROCE
4. NOUL INSTITUTIONALISM> ALEGERII RATIONALE> curent inspirat din studiile
americane aplicate pt intelegerea originilor si efectelor inst Congresului asupra
comportamentului legislativ si a rezultatelor privind elaborarea politicilor. institu iile
Congresului, i, n special, sistemul de comisie, ar putea produce 'Echilibru induse de
structur ", prin excluderea unor alternative ca autorizat sau nepermise, i prin
structurarea puterii de vot i puterea de veto a diferiilor actor in procesul de luare a
deciziilor;
In Europa> in contextul cresterii importantei inst. europene precum codecizia>importanta
normelor oficiale ale UE, in modelarea politicilor publice>MODUL UNANIM DE
LUARE A DECIZIILOR >FAPTUL CA STATELE CAD DE ACORD SAU NU CAD
DE ACORD ASUPRA PROBLEMELOR.

5. CONSTRUCTIVISM> remodelarea identitatilor si a preferintelor> O intelegere in sens

larg a INSTITUTIILOR> nu doar din perspectiva normelor formale, dar si din
perspectiva normelor informale >aceste norme si reguli pot construi ACTORI >Sa
modeleze identitati si preferinte. Atat elemente exogene fixe, rigide, cat si elemente
endogene mediul social; Institutiile UE> nu influenteaza doar COMPORTAMENTE,
dar de asemenea PREFERINTE SI IDENTITATI; Integrarea europeana are un impact
transformativ asupra sistemelor de state UE si asupra constituirii unitatii. Integrarea
Europeana> s-a schimbat ea insasi de-a lungul timpului> in acest proces identitatea
agentilor si interesele lor s-au schimbat de asemenea;

EU POLICY MAKING IN COMPARATIVE PERSPECTIVE

ORIZONTUL SEPARATIEI PUTERILOR>UNIUNEA CA SISTEM FEDERAL> UE nu a
inceput ca o federatie si nici astazi nu este in opinia multor specialisti o federatie;
UE a fost proiectata si a ramas in primul rand o institutie internationala limitata
pentru COORDONAREA reglementarilor nationale in privinta comertului bunurilor si
serviciilor, precum si fluxurile rezultate ale factorilor economici. FEDERALISM a
fost un ideal normativ pentru fondatorisi pentru cei mai actuali cercetatori.

Rezistenta puternica a guvernelor la propunerile federale initiale au determinat o

abordare mult mai sectoriala si mai progresiva. Prin anii 80 comunitatea
europeana / mai multe caracteristici similare ale unei federatii. FEDERALISMUL nu
doar un ideal normativ stimuland INTEGRAREA EUROPEANA cadru teoretic capabil
sa explice functionarea UE ca sistem politic.
(a) public authority is divided between state governments and a central
government;
(b) each level of government has some issues on which it makes final decisions;
(c) a federal high court adjudicates disputes concerning federalism
- In most federal systems, moreover, the structure of representation is two-fold, with
popular or functional interests represented directly through a directly elected lower
house, while territorial units are
typically represented in an upper house, whose members may be either directly
elected (as in the US Senate) or appointed by state governments (as in the
GermanBundesrat). In both of these senses, the EU already constitutes a federal
system, with a
constitutionally guaranteed separation of powers between the EU and member-state

levels, and a dual system of representation through the European Parliament (EP)
and the Council of Ministers.

DISTRIBUTIA PUTERII INTRE NIVELUL FEDERAL SI NIVELUL DE GUVERNARE STATALA>

DISTRIBUTIE ORIZONTALA A PUTERII;
Indeed, most mature federations feature a strong fiscal role for government,
smoothing out asymmetric shocks across states and providing for redistribution of
funds from wealthier to poorer states.
La nivelul unui sistem federal insa poate exista variatii importante in ceea ce
priveste responsabilitatile intre cele doua NIVELE in practica o concurenta intre
cele doua nivele, decat asumarea unor competente specifice in constitutii exista
clauze si prevederi FLEXIBILE, GENERALE atat in SUA , cat si in UE legiuitorul
federal reglementeaza comertul interstatal sau s aadopte orice prevedere
legislativa care are ca obiect scopurile federatiei.
METAFORA PENDULULUI>ritmuri de federalism in care guvernele centralizeaza
puterea si autoritatea, urmate de reactii in care statele revendica rebalansarea sau
delegarea de autoritate catre ele.
Si evolutia UE intre cele doua aspecte> initiative privind centralizarea> anii
fondatori anii 50 sau anii 80 si initiative privind delegarea>epoca galista in anii 60
si reactia post-Maastricht .
-Competitia pt integrare europeana>un proces constitutional structurat al
oscilatiilor intre STATE si GUVERNELE CENTRALE.
ELEMENTUL SPECIAL - i anume absena sau cel puin slbiciunea "federalismului
fiscal" i dominarea "federalismului de reglementare" the EU budget has been
capped at a relatively small 1.27 per cent of EU GDP, predominantly devoted to
agricultural and cohesion spending;
The EU is therefore unable to engage in substantial redistribution or macroeconomic
stabilization through fiscal policyand only indirectly influences the structure of
European welfare states, which remain predominantly national;
n schimb, Uniunea are angajate n principal n activitatea de reglementare; FACTORI
DE CERERE SI FACTORI DE OFERTA>
CERERE> the imperative of creating a single internal market has put pressure on EU
member states to adopt common or harmonized EU-wide regulations, most notably
on products, in order to remove non-tariff barriers to trade and ensure the free
movement of goods, services, labour, and capital throughout the Union.

OFERTA>COMISIA EUROPEANA>regulementarea devine o modalitate de a spori

competenta privind politicile, in ciuda limitelor impuse de un plafon bugetar limitat.
the Union has engaged in a vast EU-wide project of economic regulation, driven
largely by the creation and maintenance of the internal market, and these EU
regulations have been adopted according to a regulatory mode of governance
within which the Commission plays a vital entrepreneurial role, the Council and the
EP a collective role as a bicameral legislature, and the ECJ and national courts a dual
role in enforcing EU regulations and challenging national regulations that might
impede the free movement of labour

increasing demands since the 1990s for adherence to the principle of subsidiarity,
the notion that the EU should govern as close as possible to the citizen and
therefore that the EU should engage in regulation only where necessary to ensure
the completion of the internal market and/or othe fundamental aims of the treaties.
DIMENSIUNEA ORIZONTALA A SEPARATIEI PUTERII

SEPARAREA VERTICALA A PUTERII

O separatie verticala a puterii> 3 ranuri distincte ale guvernului au roluri principale
in functia legislativa, ex, judiciara. Nu exista o singura institutie care sa exercite de
una singura controlul asupra unuia dintre cele 3 domenii. un coamestec de
competente;
La nivelul UE, de exemplu Functia legislativa este impartita astazi de COMISIE,
STATELE MEMBRE, IN ANUMITE DOMENII DE AGENTII INDEPENDENTE,
Functia judecatoreasca>ECJ, Curtea primei instante, si o arie destul de larga de
instante nationale ca instante preliminare;

1. POLITICILE LEGISLATIVE - Intre 1980 si 1990 puterea parlamentului Uniunii

Europene a crescut considerabil de la un rol modest, si fara a avea caracter
obligatoriu, la PROCEDURA DE CONSULTARE A TRATATULUI ECC la procedura
de COOPERARE in anii 80 la procedura de CODECIZIE in anii 90.
2. POLITICILE EXECUTIVE
3. POLITICILE JUDICIARE

RHODES definitia guvernarii in raport cu guvernul

-

interdependenta intre organizatii> guvernarea mai larga decat guvernul,

acoperind actorii non-statali, schimbarea granitelor statului inseamna ca
granita dintre public, privat, voluntariat nu mai este atat de clara;
interactiunile dintre membrii retelei , cauzate de necesitatea de a face
schimb de resurse sid e a negocia scopurile
jocul ca interactiuni, inradacinate in incredere si reglementat prin reguli
ale jocului negociate si aprobate departicipoanti
O cantitate semnificativ de autonomie din partea statului. n msura n
care reelele nu sunt responsabili la stat; acestea sunt auto-organizare;
dei statul nu ocup un
poziie privilegiat, suveran, aceasta poate conduce n mod indirect i
reelele imperfectly.

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

UE a evoluat din 3 comunitati initial distincte> CECO, CEE, EUROATOM, fiecare cu
propriile institutii.Acestea au fost comasate in anul 1967
ELEMENTELE INITIALE AU CONSTAT INITIAL DIN> Un executiv colectiv de soiul
COMISIEI EUROPENE, un forum colectiv pentru reprezentantii membrilor
guvernului> CONSILIUL DE MINISTRII, un mecanism de arbitraj cu rol obligatoriu si
interpretativ> Curte Europeana de Justitie> o camera parlamentara> Parlamentul
European>initial membrii proveniti din clasa politica a statelor membre, ulterior prin
alegeri directe>COMITETUL EC SI SOCIAL>forum de consultare pentru alte
probleme sociale > COMITETUL REGIUNILOR>pentru a permite consultarea cu
autoritatile locale si regionale;
In anii 90> COUNITATEA EUROPEANA a devenit ceea ce este cunoscut astazi sub
numele de UNIUNEA EUROPEANA

1. COMISIA EUROPEANA>versiunea din prezent a INALTEI AUTORITATI A

COMUNITATII EUROPENE A CARB SI OTELULUI- convenit in 1951; o natura
executiva timpurie, cu o autonomie considerabila;
Dupa crearea Comunit Econ Europene>1958: puteri puternice in anumite
domenii > politicile de concurenta si mai mica in privinta altor domenii
Comisiei i s-a lasat raspunderea pentru a dezvolta credibilitate, expertiza, o
baza pentru propria putere politica

exercitarea responsabilitatii in mod colectiv> 28 de comisari care

formeaza un COLEGIU
deciziile si propnerile adresate CONSILIULUI SI PE trebuie s afie convenite
de intregul colegiu, sa se voteze daca este necesar, prin majoritate simpla
la sfarsitul intalnirilor saptamanaele.
Comisia este condusa de un presedinte
Comisarii sunt responsbili fata de PE, care poate cenzura colegiul cu un
vot de 2/3> In March 1999 the college, presided over by Jacques Santer,
was forced into resignation by the EP on a charge of financial
mismanagement.
The Commission as an institution is organized into Directorates-General
(DGs) personalul acestora alcatuiesc serviciul public european> Servicii
specializate furnizeaz special
tipuri de expertiz, cel mai important al Serviciului juridic, precum i
lingvistic i statistic
COMISIA>in multe domenii redacteaza propunerile privind legislatia care
trebuie aprobate apoi de CONSILIU SI PE, devineste in consultarile cu
membrii guvernelor modul in care functioneaza programele de cheltuieli;
monitorizeaza modul in care se desfasoara implementarea nationala a
regulilor si programelor UE ; in privinta relatiilor economice externe
negociaza in numele ue , in unele arii una dintre functiile sale cheie este
de a dezvolta expertiza trans europeana pe baza carora politicile nationale
pot fi comparate si coordonate;

n linii mari, n cadrul domeniilor clasice de cooperare comunitar, Comisia

a o putere de iniiativ pzit cu strnicie, care ofer posibilitatea de a fi
agendasetter. Din acest motiv, este un obiectiv pentru oricine care vrea s
influeneze coninutul politic.

Its resources include: the capability to build up expertise; the potential for
developing policy networks and coalitions; the scope for acquiring grateful
or dependent clients; and the chance to help member governments to
resolve their own policy predicaments.
Cu toate acestea, dup cum vom vedea, n multe domenii ale politicii Comisiei are
mai puin Rolul antreprenorial, fie pentru c nu este n msur s exploateze
oportunitile disponibile s-l, sau pentru c natura regimului de politici permite mai
puin loc pentru Comisie s joace un rol central.
The Commission is a quite small institution, with only some 20,000 or so staff, not
very many to develop or implement policies across twenty-five different countries.
Hence a great deal depends on how the Commission works with national
institutions, which in practice operate most Community rules and programmes.

De aici parteneriatul ntre nivelul naional i cel european de guvernare are devenit
una dintre caracteristicile marcate de elaborare a politicilor UE. Un mecanism-cheie
pentru acest
Both to prepare policy proposals and to implement agreed policies the Commission
needs regular channels for consultation and cooperation with relevant national
officials. Over the years a dense network of advisory, regulatory, and management
committees has grown up to provide these channels, much the same as happens in
individual countries.

2. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

-

atat o institutie cu functii colective ale UE, cat si o institutie creata de

guvernele statelor membre
n principiu i n drept nu exist dect un singur Consiliu,

mputernicit s ia decizii cu privire la orice subiect. Membrii si sunt, de obicei

minitri
guvernele revin n statele membre, dar care ministrii participa la reuniuni
depinde de subiectele discutate, precum i cu privire modul n care guvernele
individuale aleg s fie reprezentat

Highly specialized groupings have evolved, each with its own policy domain,
and each developing its own culture of cooperation. To the extent that there
is a hierarchy among these groupings, the General Affairs Council (GAC),
composed of foreign ministers, was supposed to be the senior Council.

The multiplication of Council configurations has bred a good deal of criticism

about the fragmentation of work, leading to an effort to reduce the number of
distinct configurations;
BMeetings of ministers are prepared by national officials in the committees
and working groups of the Council.
Traditionally the most important of these has been the Committee of
Permanent Representatives (Coreper), composed of the heads (Coreper II)
and deputies (Coreper I) of the member states permanent representations in
Brussels. These each meet at least weekly to agree items on the Council

agenda, and to identify those that need to be discussed (and not merely
endorsed) by ministers.
ROLURI> cel mai frecvent negociaza asupra propunerilor privind actiunea
europeana, de cele mai multe ori pe baza unui proiect redactat de COMISIE.
On most of the topics where the Commission has been the primary drafter,
the EP is now co-legislator with the Council
In these areas of policy the decision-making outcome depends on the
interactions among these three institutions. The dynamics of the process rest
on the
way in which coalitions emerge within the Council and between the Council
members
and the other EU institutions

n alte domenii, Comisia i Parlamentul European joac un rol mai marginale,

iar Consiliu n sine este mai responsabil de propria agend-PESC i JAI sunt
exemple; Here more reliance has to be placed on the Councils own General
Secretariat;

Lucrrile Consiliului sunt gestionate de preedinia sa. Acest lucru se rotete

ntre
guvernele rilor membre la fiecare ase luni. Preedinia Consiliului
prezideaz reuniunile la
toate nivelurile de minitri i oficiali, cu excepia unui numr mic de comitete
care
au scaune alei.

The role of the presidency involves the

preparation of agendas, as well as the conduct of meetings
Often the Council and the Commission presidencies
have to work closely together, for example in external negotiations where
policy

powers are divided between the EU and the national levels. In the legislative
field it is
the Council and EP presidencies that have to work together to reconcile
Council and
parliamentary views on legislative amendments.

national policy. The Council spends much of its time acting as the forum for
discussion on the member governments responses to the Commissions
proposals. It does so through continuous negotiation, mostly by trying to
establish a consensus. The formal rules of decision-making vary according to
policy domain and over timesometimes unanimity, sometimes qualified
majority voting (QMV), sometimes (albeit rarely) simple majority.

In some policy domains the Council remains the decision-maker of last resort.
Interestingly this includes some established areas, such as agriculture, where
the EP still has little opportunity to intervene

The European Council

rezultat al intalnirilor la varf intre liderii staelor europene >sefi de stat sau
de guvern;
Pregtirea reuniunilor sale, precum i la elaborarea concluziilor sale,
depind
n esen, pe preedinia n exerciiu a Consiliului, precum i ordinea de zi
a sesiunilor sale este mult influenat de preferinele guvernului n scaun
Prin tradiie, este Consiliul European c a fost lsat s rezolve
argumentele majore periodice cu privire la veniturile i cheltuielile UE
FONDURILE STRUCTURALE
In addition the European Council became, from the negotiations over the
SEA in 1985, the key forum for determining treaty reforms.
In addition the European Council became, from the negotiations over the
SEA in 1985, the key forum for determining treaty reforms.
It has increasingly become the venue for addressing what Peterson (1995)
calls the history-making decisions in the EU, namely the big and more

strategic questions to do with the core new tasks of the EU and those that
define its identity as an arena for collective action
PARLAMENTUL EUROPEAN
Originally it was composed of national parliamentarians but in 1978 a
treaty amendment provided for direct elections
PE este organizat n grupuri de partid, din care de departe cel mai mare i
Cele mai importante sunt: Partidul Popular European i socialitii europeni.
Aceste
grupri au ctigat n importan n timp. O mare parte din activitatea PE
este realizat
n comisiile sale de specialitate
Pe parcursul anilor 1970, PE a dobndit puteri importante n ceea ce
privete UE
buget, i n special asupra unor zone de cheltuieli (dei n mod
semnificativ nu mai mult de
majoritatea cheltuielilor agricole
n anii 1980 i 1990, rolul
PE a fost transformat, deoarece a dobndit competene legislative n
tratat succesive
reforme.
Rezultatul net al acestor modificri este faptul c PE este acum o for
care urmeaz s fie socotit cu
ntr-o gam larg de domenii de politic
Consultation
Commission proposals to Council are passed to EP for an Opinion. EP may
suggest
alterations, delay passing a resolution to formalize its Opinion, or refer
matters back to its
relevant committee(s)
The European Court of Justice
Factorii de decizie politic
s acorde o mare atenie la sensul juridic al textelor pe care ei pun la
punct; politic
pledeaz caute norme juridice pentru a-i atinge obiectivele, pentru c ei
tiu c

acestea sunt favorizate de sistemul instituional; reformatori politici pot

utiliza uneori
cazuri, pentru a modifica impactul politicilor UE; i, n general, exist o
prezumie c
norme vor fi mai mult sau mai puin s-au supus. De aceea factorii de
decizie trebuie s aleag cu atenie
ntre articolele din tratate n determinarea bazei legale de a utiliza, i s ia
n considerare cu atenie
ce fel de legislaie pentru a face.
UE face trei tipuri principale de legi. Regulamentele se aplic direct n
statele membre odat promulgate de ctre instituiile UE. Directivele
trebuie s fie
transpus n legislaia naional, ceea ce permite o anumit flexibilitate
pentru guvernele membre,
dar n limitele stabilite de CEJ.

five variants of the EU policy process:

a traditional Community method;
the EU regulatory mode;
the EU distributional mode;
policy coordination; and
intensive transgovernmentalism