Sunteți pe pagina 1din 4

Screeningul in Boala renala cronica

Pana in prezent nu sunt suficiente date care sa sustina screeningul general in populatie.
(1,2) Riscurile si costurile pe care le implica o astfel de abordare sunt mult mai mari decat
avantajul pe care il aduc. (3) Ghidurile KDOQI din 2002 si actualizarea KDIGO din 2012
recomanda screeningul tintit pentru boala renala cronica. Factorii sociodemografici si clinici
responsabili pentru susceptibilitatea la boala si declansarea acesteia au fost descrisi in ghidurile
din 2002.(4) (Tabelul I.) Ghidurile KDIGO din 2012 recomanda testarea de rutina pentru
grupurile cu risc inalt cei cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala, boli cardiovasculare,
afectare structurala a tractului urinar, boli sistemice cu potentiala implicare a rinichiului cum ar fi
Lupus eritematos sistemic, boala renala ereditara, istoric familial de insuficienta renala, la
persoanele in varsta, cei ce primesc droguri nefrotoxice sau persoanele identificate cu proteinurie
sau hematurie. (5) O list practic a factorilor de risc cei mai frecventi este: diabetul zaharat,
hipertensiunea arterial, vrsta naintat, BCV, antecedentele familiale de BRC, precum si
persoanele cu indicatii rasiale si etnice. n anumite pri ale lumii, expunerile la un mediu sau
substante nefrotoxice joac, si ele, un rol. Expunerea la unele plante si folosirea lor in scop
medicinal determina nefropatia acidului aristolochic ,o cauza regionala comuna de BRC n Asia
i Balcani. (6)
Screening tintit : diabet zaharat, hipertensiune arteriala si varsta inaintata
Conditiile cu risc crescut au fost evaluate pe o populatie de peste 15 mii de subiecti , in
studiul NHANES din 1999-2004 printr-o regresie logistic ponderat si o diagrama ramificata a
persoanelor sub 60 de ani pentru a evalua distributia RFGe < 60ml/min/1,73 m 2 si albuminuria >
30 mg/g.(7) Studiul a aratat o prevalen a BCR de 39% pentru cei cu vrsta peste 60 de ani,
comparativ cu 9,3% printre cei cu vrsta cuprins ntre 20 i 59 de ani, sprijinind importanta
screeningului in randul persoanelor n vrst. La persoanele cu vrsta cuprins ntre 20 i 59 de
ani, prevalenta BCR a fost mai mare pentru subiectii cu diabet zaharat (33,8%), comparativ cu
cei fara diabet zaharat (8,2%). Folosind hipertensiunea arterial n arborele de decizie, BCR a fost
depistata la un numar mai mare de persoane tinere, cu diabet zaharat si hipertensiune arteriala
(43%) fata de cei diabetici fr hipertensiune arterial (25,5%), n timp ce in randul
participanilor nediabetici cu hipertensiune arteriala procentajul a fost de 15,2%, fa de 6,8%
pentru nondiabetici fr hipertensiune arterial. Analiza cost- eficacitate a CDC (The Centers for

Disease Control and Prevention ) a sprijinit, de asemenea screeningul persoanelor cu diabet


zaharat si hipertensiune arteriala. (8) Din acest motiv recomadarile vizeaza diabeticii,
hipertensivii si persoanele peste 60 de ani pentru screening.

Screening tintit: boala cardiovasculara


Interactiunile intre BRC si BCV au determinat American Heart Association in colaborare
cu National Kidney Foundation sa recomande screeningul pentru boala renala cronica la toti
pacientii ce sufera de afectiuni cardiovasculare. (9) In orice caz, in studiul NHANES, adaugarea

BCV ca si factor de risc nu a contribuit semnificativ la cresterea randamentului in screeningul


tintit pe diabet zaharat, hipertensiune arteriala si varsta inaintata.(7) ntrun studiu transversal
norvegian adaugarea BCV pe langa diabet zaharat si hipertensiune arterial, ca parametru pentru
screening a crescut procentajul de diagnosticare a BCR de la 44,2% la 57,5%.In situatia in care sa adaugat varsta mai mare de 55 de ani depistarea BRC s-a imbunatatit de la 44,2% la 93,2%.(10)
Astfel, prevalena bolii renale la persoanele tinere cu BCV, fara diabet zaharat si hipertensiune
arteriala, este probabil, prea mic,, 1,9% n studiul NHANES 1999-2004 in populatia sub vrsta
de 60 de ani, pentru a califica BCV ca un factor de risc primar suplimentar. (7) Luate impreuna,
aceste studii sugereaza ca, daca screening-ul pentru BRC tintit pe primii trei factori risc (diabet
zaharat, hipertensiune arterial, vrsta) este aplicat pe scar larg, screening-ul pacienilor BCV
fr aceste condiii nu contribuie n mod semnificativ la detectarea bolii renale in populatie.
Screening tintit: Istoric heredo-colateral de boala cronica de rinichi
Date privind istoricul familial de BRC nu au fost adunate n studiul NHANES, iar cele
mai multe date epidemiologice disponibile provin din subgrupul de pacienti cu boala renala
hemodializai, ceea ce face dificila evaluarea semnificaiei acestuia ca factor de risc. Mai multe
studii regionale din SUA pe pacienti cu BRST au demonstrat ca un istoric familial pozitiv de
BRST este un factor de risc semnificativ pentru BRC, chiar si dupa excluderea etiologiillor cu
transmitere mendelian.(11,12) Date regionale din SUA despre BRST arat c 22,8%
(5901/25883) dintre pacientii din centrelede hemodializ au raport ca au antecedente familiale de
BRST.(12) Au existat asocieri pozitive pentru sexul feminin, debutul timpuriu al BRST

i o

asociere negativ cu rasa alb. Un alt studiu din aceasta regiune a aratat ca la afro-americanii
tratati in unitatile de hemodializ probabilitatea de a avea un istoric familial de BRSTa fost de 6
ori mai mare comparativ cu pacienti de alte rase s recunoasc.(13) Dei antecedentele heredocolaterale de BRC sunt in mod clar importante in randul populatiilor selectate, acest factor
necesit o analiz suplimentar nainte de a putea fi adoptat per general, ca target primar n
screening-ul pentru BRC.

S-ar putea să vă placă și