RĂSPUNSURI LA CAPITOLUL 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
c b c e d b b d d c c d e a c

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
b a b a d d a c d b e a c

Rezolvarea problemelor numerice:

24. Valoarea producţiei stocate (SF) înscrisă în contul de rezultate este:

SF = SI + I – V = 93,8 + 1,6 – 88,4 = 7,0 mld. lei
unde: SI = stoc la 31.XII precedent;
I = intrările de produse finite în magazie;
V= vânzările de produse finite.

25. Valoarea surselor de finanţare (SF) pe care le utilizează firma, adică pasivul de
bilanţ al firmei, este:
SF = Rpr + DF + DC + TP = 1191,3 + 111,1 + 473,2 + 18,9 =
= 1794,5 mil. lei
unde: Rpr = resurse proprii;
DF = datorii financiare;
DC = datorii circulante;
TP = trezoreria pasivă.

Valoarea surselor permanente (RP) este:

RP = Rpr + DF = 1191,3 + 111,1 = 1302,4 mil. lei

26. Din sursele disponibile preconizate pentru predicţia bilanţului funcţional la

31.XII rezultă că nu au fost luate în calcul datoriile (financiare şi circulante, fie
DF şi DC, însumate D).
Acestea trebuie să fie de valoare:
D = A – (Rpr + TP) = 791,2 – (619,9 + 2,9) = 169,4 mil. lei

27. Deoarece cursul de emisiune este suprapari, nu va exista primă de emisiune.

28. Capitalul social al firmei este:

KS = VE ∗ n = 10.000 ∗ 100.000 = 1 mld. Lei,
 Gestiunea financiară a întreprinderii

capitalul apelat este:

Kap = cv1 ∗ KS + cv2 ∗KS = 0,4 ∗ 1 + 0,35 ∗ 1 = 750 mil. lei,

capitalul neapelat este:

Kneap = KS – Kap = 1 – 0,75 = 250 mil. lei

iar capitalul nevărsat este:

Knev = Kap – S1 – S2 = 750 – 380 – 320 = 50 mil. lei,
unde: VE = valoarea de emisiune a unei acţiuni;
n = tirajul emisiunii;
cv1 = cota de vărsământ de la 15 febr.;
cv2 = cota de vărsământ de la 15 mai;
S1 = suma vărsată de acţionari, în termen, pentru primul vărsământ;
S2 = idem pentru al doilea vărsământ.

Capitalul social se înregistrează cu întreaga valoare în pasiv în capitalul

propriu – poziţia capital social, iar capitalul neapelat şi capitalul nevărsat se
înregistrează (fiecare cu valoarea lui) în activ în active circulante – poziţia capital
nevărsat, respectiv capital neapelat.
Răspunsuri

RĂSPUNSURI LA CAPITOLUL 2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
a b d a b c c d b c a c b c a a

Rezolvarea problemelor numerice:

14. Fondul de rulment (FR) se calculează:

FR = RP – AF
unde: RP = resurse permanente;
Af = activ fix.

Resursele permanente sunt:

RP = Rpr + DF = 1103,9 + 161,0 = 1264,9

Activul fix este:

AF = A – (AC + TA) = 1695,9 – (418,8 + 34,6) = 1242,5

Am notat: R pr = resurse proprii; AF = activ fix;

Df = datorii financiare; AC = activ circulant;
A = activ total; TA = trezorerie activă.

Rezultă: FR = 1264,9 – 1242,5 = 22,4 mil. lei

15. Deoarece nu se menţionează efectuarea calculului „în exploatare” sau „în afara
exploatării”, necesarul de fond de rulment se determină pe total, adică:
NFR = (AC + TA) – DC,
unde: DC = datorii circulante.

Activul circulant este:

AC = A – (AF + TA) = 2398,2 – (1321,4 + 88,2) = 988,6

Datoriile circulante sunt:

DC = P – (Rpr + TP) = 2398,2 – (1609,2 + 497,4) = 291,6
unde: P = pasiv total;
TP = trezorerie pasivă.

Am ţinut seama de faptul că activul de bilanţ este egal cu pasivul de bilanţ şi

că trezoreria pasivă reprezintă, în principal, credite bancare. Să amintim că în
 Gestiunea financiară a întreprinderii

trezoreria pasivă sunt incluse şi efecte comerciale scontate, a căror valoare am

considerat-o însă ca fiind nulă, deoarece nu sunt menţionate în mod expres în textul
problemei.

Rezultă: NFR = (988,6 + 88,2) – 291,6 = 785,2 mil. lei

16. Nevoia de credite bancare pentru trimestrul II este dată de trezoreria pasivă
(TP), după relaţia:
TP = NFR + TA – FR = 655,4 + (4,8 + 82,1) – 721,8 = 10,5 mil. lei
unde TA este format din Casa şi Contul de bancă.
Răspunsuri

RĂSPUNSURI LA CAPITOLUL 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
b e e e b e c c e d d b a

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
e a d b d b b e b a

Rezolvarea problemelor numerice:

17. Calculul valorii cu care aprovizionarea se include în cheltuielile de exploatare

din contul de rezultate se determină după relaţia:
C = SI + A – SF = 215,4 + 8221,3 – 289,8 = 8146,9
unde: SI = stocul iniţial
A = valoarea aprovizionării în cursul anului;
SF = stocul final.

18. Marja comercială (MC) se determină după relaţia;

MC = VM – CM – (SF – SI) = 86,1 – 71,4 – (28,2 – 8,9) = -4,6 mil. lei
unde: VM = vânzări de mărfuri;
CM = cumpărări de mărfuri;
SF = stoc final de mărfuri;
SI = stoc iniţial de mărfuri.

19. În condiţiile problemei, nu se menţionează venituri nete din operaţiuni pe

termen lung, motiv pentru care valoarea lor se ia zero, iar producţia
exerciţiului se determină după relaţia:
PE = PS + PI + PV

Producţia stocată se poate determina din partea „Venituri” a contului de

rezultate, după relaţia:
PS = SI + I – PV

Folosim relaţia PS în expresia PE şi obţinem:

PE = SI + I – PV + PI + PV = SI + I + PI = 319,2 + 4212,8 + 241,7 = 4773,7
unde I este valoarea producţiei fabricate în cursul anului.
 Gestiunea financiară a întreprinderii

20. Aprecierea evoluţiei producţiei exerciţiului şi, în special, a structurii ei, se face
în primul rând pe baza dinamicii acestei structuri, care prezintă următoarea
situaţie (ponderi în %):

An precedent An curent
Producţia stocată 16,1 10,5
Producţia imobilizată 6,5 12,7
Producţia vândută 76,5 76,8

Se observă creşterea ponderii producţiei imobilizate (adică în curs de fabricaţie,

cu ciclul de fabricaţie încă neîncheiat) cu 5,3 puncte procentuale, echivalent cu
cca 72%. Aceasta denotă o lungire a ciclului de fabricaţie cu efecte nefavorabile
asupra cifrei de afaceri.

21. Pe baza datelor se determină valoarea adăugată în cei doi ani:

VAo = 2352,5 şi VA1 = 2756,5 mil. lei
Apoi structura pe elemente componente (%):

Indicator An bază An curent

Costuri salariale 35,2 37,7
Amortizări 8,2 11,6
Rezultatul exerciţiului 42,6 37,2
Impozite şi taxe 10,2 9,9
Cheltuieli financiare 3,8 3,6

Aprecierea este nefavorabilă pentru că a scăzut ponderea rezultatului

exerciţiului, singura componentă de natura câştigului (profitului), în timp ce toate
celelalte sunt de natura cheltuielilor.

22. Excedentul brut de exploatare se determină după relaţia:

EBE = VA + Subv – IT – S
unde: Subv = subvenţii de exploatare.
Rezultă:
EBE0 = 1741,8 + 172,4 – 485,3 – 1620,1 = -191,2 mil. lei
EBE1 = 1815,8 + 185,7 – 498,2 – 1556,8 = -53,5 mil. lei
ceea ce probează creşterea EBE cu 137,7 mil. Lei.

23. Rezultatul net al exerciţiului se determină după relaţia:

RNE = RC + Rex – Ps – Ip
unde: Rc = rezultat curent înaintea impozitării;
Rex = rezultat excepţional;
Ps = participarea salariaţilor la profit;
Ip = impozit pe profit;
Răspunsuri

şi avem: Rex = Vex – Cex

unde: Vex = venituri excepţionale;
Cex = cheltuieli excepţionale.

Rezultatul curent înaintea impozitării se determină după relaţia:

RC = R Expl + R fin,
unde: R Expl. = rezultatul exploatării;
R fin = rezultatul financiar;

şi avem: R fin = V fin – C fin,

unde: V fin = venituri financiare;
C fin = cheltuieli financiare.

Rezultatul exploatării se determină după relaţia:

R Expl = EBE + R a a expl,
unde: EBE = excedentul brut de exploatare;
R a a expl = rezultatul altor activităţi de exploatare;

şi avem: R a a expl = AV expl – AC expl,

unde: AV expl = alte venituri din exploatare;
AC expl = alte cheltuieli de exploatare.

Excedentul brut de exploatare se determină după relaţia:

EBE = VA + Subv – S – IT,
unde: VA = valoarea adăugată;
Subv = subvenţii de exploatare;
S = costuri salariale;
IT = impozite şi taxe.

Valoarea adăugată se determină după relaţia:

VA = MC + PE – Ams – (SFm – SIm),
unde: MC = marja comercială,
PE = producţia exerciţiului;
Ams = aprovizionări materiale şi servicii externe;
SFm = stoc final de materii prime şi materiale;
SIm = stoc iniţial de materii prime şi materiale.

Producţia exerciţiului se determină după relaţia:

PE = PS + PI + PV,
unde: PS = producţia stocată;
PI = producţia imobilizată;
PV = producţia vândută.
 Gestiunea financiară a întreprinderii

Marja comercială se determină după relaţia:

MC = VM – CM – (SFM – SIM),
unde: VM = vânzări de mărfuri;
CM = cumpărări de mărfuri;
SFM = stoc final de mărfuri;
SIM = stoc iniţial de mărfuri.

Procedăm la determinarea indicatorilor menţionaţi, în ordinea inversă, pas cu

pas, avem:
MC = 211,3 – 289,2 – (81,4 – 52,1) = -107,2
PE = 625,3 + 815,8 + 6193,6 = 7634,7
VA = -107,2 + 7634,7 – 3408,3 – (285,7 – 399,2) = 4232,7
EBE = 4232,7 + 129,1 – 1829,8 – 621,4 = 1910,6
R a a expl = 122,1 – 135,6 = -13,5
R Expl = 1910,6 – 13,5 = 1897,1
R fin = 41,2 – 155,4 = -114,2
RC = 1897,1 – 114,2 = 1782,9
R ex = 9,8 – 1,3 = 8,5
RNE = 1782,9 + 8,5 -161,2 – 447,9 = 1182,3 mil. lei
Răspunsuri

RĂSPUNSURI LA CAPITOLUL 4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
e d c c c c a c d a d a d b d

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
c d a c a e c a d c d a b c c

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
a b a e d a a c b b

Rezolvarea problemelor numerice:

29. Rata cheltuielilor financiare se determină după relaţia:

Cfin 3811,4
rcf = = = 0,446
EBE 8548,7
EBE = A + RE + Cfin = 1922,1 + 2815,2 + 3811,4 = 8548,7
Adică o valoare a ratei de peste 40%, nefavorabilă.

30. Strategia de creştere a firmei este determinată pe bază de două rate:

- rata tipului de strategie:
AFp
rts =
IF
- ponderea activelor fixe productive:
AFp
p=
IT
unde: AFp = active fixe de producţie;
IF = imobilizări financiare;
IT = imobilizări totale,
exprimate toate valoric în valori brute.
Rezultă:
15,1 + 1799,7
rts = = 16,3
111,3
15,1 + 1799,7
p= = 0,856
86,4 + 1921,5 + 111,3
Întrucât rt > 1 şi p > 0,5 strategia de creştere este de tip intern.
 Gestiunea financiară a întreprinderii

31. Calculul marjelor în analiza rentabilităţii comerciale se face după următoarele

relaţii:

- marja brută de exploatare: mbe = EBE / CA

- marja netă: mn = RBE / CA

- marja brută de autofinanţare: mba = CAF / CA

- marja asupra valorii adăugate mva = EBE / VA

unde: EBE = excedentul brut de exploatare;

CA = cifra de afaceri;
RNE = rezultatul net al exerciţiului;
CAF = capacitatea de autofinanţare;
VA = valoarea adăugată.

Excedentul brut de exploatare se determină după relaţia:

EBE = VA – IT – Cs
unde: IT = impozite şi taxe (fără impozitul pe profit);
Cs = costuri salariale.

Rezultatul net al exerciţiului şi componenta lui, rezultat curent înaintea

impozitării, se determină după relaţia:
RNE = RC – IP + Rex – Ps
RC = EBE – A + R fin
unde: IP = impozitul pe profit (25% din rezultatul curent înaintea impozitării);
Rex = rezultatul excepţional;
Ps = participarea salariaţilor la profit;
R fin = rezultat financiar;
A = amortizări.

Capacitatea de autofinanţare se determină după relaţia;

CAF = EBE + Rfin + Rex – IP – Ps
Conform datelor din contul de rezultate avem:
EBE = 2281,4 – 281,8 – 902,5 = 1097,1 mil. lei
RC = 1097,1 – 102,3 + 83,2 = 1078,0 mil. lei
IP = 25% ∗ 1078,0 = 269,5 mil. lei
RNE = 1078,0 – 269,5 + 12,7 – 96,4 = 724,8 mil. lei
CAF = 1097,1 + 83,2 + 12,7 – 269,5 – 96,4 = 827,1 mil. lei
Răspunsuri

Pe baza acestor rezultate se determină marjele din analiza rentabilităţii

comerciale:

1097,1 724,8
mbe = = 30,6% mn = = 20,2%
3585,1 3585,1

827,1 1097,1
mba = = 23,1% mva = = 48,1%
3585,1 2281,4

32. Randamentul capitalului propriu (ηkp) şi coeficientul capitalizării bursiere

(PER) se determină după relaţiile:
ηkp = DIV / Kpr PER = VP / PNu
unde: DIV = dividend;
Kpr = capital propriu;
VP = valoarea de piaţă a unei acţiuni;
PNu = profit net pe acţiune.

Dividendul este de mărimea profitului nerepartizat, deoarece se menţionează

că repartizarea profitului net a fost decisă, dar nu s-au plătit încă dividendele, adică:
DIV = 318,2 mil. lei
Capitalul propriu este format din capital social, rezerve şi rezultat reportat, adică:
Kpr = 1.500 + 618,7 – 45,9 = 2072,8 mil. lei

Valoarea pe piaţă a unei acţiuni se determină după relaţia:

VP = c ∗ VN = 0,725 ∗ 1000 = 725 lei
unde: c = cursul bursier exprimat ca fracţie zecimală, nu ca procent;
VN = valoarea nominală a unei acţiuni.
Din profitul brut de exploatare la care se adaugă rezultatul financiar (adică
venituri financiare minus cheltuieli financiare) se obţine profitul brut înaintea
impozitării:
Pbîi = 614,7 + (12,5 – 96,8) = 530,4 mil. lei
La acesta se calculează impozitul pe profit:
IP = 25% x 530,4 = 132,6 mi. lei
Profitul net se obţine scăzând cele două valori de mai sus:
PN = 530,4 – 132,6 = 397,8 mil. lei
Profitul net pe acţiune se determină după relaţia:
PNu = PN /n = 397,8 mil. lei / 1.500.000 = 265,2 lei / acţiune
 Gestiunea financiară a întreprinderii

unde: n = numărul de acţiuni.

Pornind de la aceste date se calculează valoarea indicatorilor ceruţi, astfel:
318,2
ηkp = = 15,35%
2072,8
725
PER = = 2,734 ani
265,2
33. Rata de investire se determină după relaţia:
ri = I / VA = 252,0 / 1002,9 = 0,25
unde: I = investiţii;
VA = valoarea adăugată
Rata de autofinanţare a investiţiilor se determină după relaţia:
Rai = CAF / (I + ∆NFRE)
unde: CAF = capacitatea de autofinanţare;
I = investiţii;
∆NFRE = variaţia necesarului de fond de rulment pentru exploatare.

Capacitatea de autofinanţare se determină după relaţia:

CAF = RNE + A = 201,6 + 108,5 = 310,1 mil. lei
unde: RNE = rezultatul net al exerciţiului;
A = amortizarea inclusă în costul producţiei.

Variaţia necesarului de fond de rulment pentru exploatare se determină după relaţia:

∆NFRE = NFRE1 – NFRE0 = 825,4 – 712,8 = 112,6 mil. lei
unde indicele „zero” este pentru anul curent şi „unu” pentru anul următor.
Pe baza acestor date se determină:
rai = 310,1 / (252,0 + 112,6) = 0,85
adică insuficientă, în sensul că programul de dezvoltare nu poate fi susţinut numai
din propriile resurse degajate din activitatea anului curent, ci trebuie găsite şi
resurse externe.
34. Ratele de lichiditate generală (rlg) şi redusă (rlr), se determină după relaţiile:
Al < 1 an Al < 1 an − STOC
r lg = rlr =
Pe < 1 an Pe < 1 an
unde: Al < 1 an = active cu lichiditate sub un an;
Pe < 1 an = pasive exigibile sub un an;
STOC = stocuri cu durata de deţinere sub un an.
Răspunsuri

În activele cu lichiditate sub un an nu se includ stocurile de siguranţă (a căror

deţinere este pentru un an) şi clienţii incerţi (a căror datorie către firmă nu se ştie
când sau dacă va mai fi recuperată); astfel avem:
Al < 1 an = (Stocuri – Stocuri de siguranţă) + (clienţi - clienţi incerţi) + Avansuri +
+ Creanţe + Valori mobiliare de plasament + Contul la bancă +
+ Casa = (1092,5 – 170,9) + 111,4 + 91,8 + 115,9 + 127,3 +
+ 108,9 + 4,8 = 1481,7 mil. lei
Al < 1 an – STOC = 1481,7 – (1092,5 – 170,9) = 487,8 mil. lei

În pasivele exigibile sub un an se includ:

Pe < 1 an = Furnizori + Datorii faţă de alţi terţi + Dividende de plată +
+ Credite de trezorerie = 237,8 + 173,4 + 104,3 + 177,1 =
= 692,6 mil. lei
Rezultă pentru cele două rate:
Rlg = 1481,7 / 692,6 = 2,139
favorabilă, întrucât garantarea pasivelor exigibile sub un an este mai mult decât
asigurată prin activele cu lichiditate sub un an, ceea ce înseamnă că o parte
însemnată a acestor active este finanţată din surse cu caracter permanent, astfel încât
riscul de neplată (pentru firmă) sau de nerecuperare (pentru creditori) este mic;
rlr = 487,8 / 692,6 = 0,704
o valoare relativ bună, fiind cu puţin mai mică (cca 10 puncte procentuale) faţă
de limita de jos a intervalului optim [0,8; 1].

35. Lichiditatea imediată (rli) se determină după relaţia:

DISP
rli = ,
DIE

unde: DISP = disponibilităţi;

DIE = datorii imediat exigibile.

În disponibilităţi se includ „Contul de bancă” şi „Casa”, precum şi orice alte

active angajate în lichidare imediată, cum sunt, în situaţia dată, „Efecte comerciale
scontate, în curs de încasare” şi „Valori mobiliare de plasament angajate spre
vânzare”, astfel că avem:

DISP = 195,4 + 4,5 + 89,2 + 70,8 = 359,9 mil. lei

În datorii imediat exigibile se includ „Furnizorii” şi „Terţii creditori” şi

„Creditele de trezorerie” exigibile imediat, astfel că avem:
 Gestiunea financiară a întreprinderii

DIE = 407,8 + 311,2 + 329,3 + 690,3 = 1738,6 mil. lei

Ca urmare, avem:
rli = 359,9 / 1738,6 = 0,207
o valoarea sub standard, insuficientă pentru a asigura posiblitatea plăţii fără risc a
datoriilor imediat scadente.
Solvabilitatea pe termen lung are drept rată caracteristică rata solvabilităţii pe
termen lung, calculată după relaţia:
stl = AT / DT
unde: AT = activ total;
DT = datorii totale.
De asemenea, are drept indicator caracteristic situaţia patrimonială netă,
calculată după relaţia:
SPN = AT – DT
Conform bilanţului avem:
AT = 3864,3 mil. lei DT = 2042,6 mil. lei
astfel încât:
SPN = 1821,7 mil. lei stl = 1,892
adică o valoare normală pentru rata de solvabilitate pe termen lung.
36. Rata capacităţii de rambursare pentru datoriile la termen (rdt1) şi pentru
datoriile totale (rdt2) se determină după relaţiile:
rdt1 = Dtml / CAF rdt2 = DT / CAF
unde: Dtml = datorii pe termen mediu şi lung;
CAF = capacitatea de autofinanţare;
DT = datorii totale.
Datoriile pe termen mediu şi lung sunt formate din împrumuturi obligatare (IO)
şi datorii financiare (DT)
Dtml = 2250,0 + 750,0 = 3000,0 mil. lei
Datoriile totale includ, pe lângă cele cu termen mediu şi lung, toate celelalte
datorii ale firmei: furnizorii, terţii, dividende de plată şi credite de trezorerie:

DT = 3000,0 + 115,6 + 19,7 + 102,4 = 3237,7 mil. lei

Răspunsuri

Pentru determinarea capacităţii de autofinanţare se folosesc următoarele relaţii:

CAF = RNE + A
RNE = EC – IP + Rex
RC = Rexpl + Rfin
unde: RNE = rezultatul net al exerciţiului;
A = amortizarea inclusă în costuri;
RC = rezultatul curent înainte de impozitare;
Rex = rezultatul excepţional;
Rexpl = rezultatul exploatării;
Rfin = rezultatul financiar.
Potrivit situaţiei date avem:
RC = 1170,0 mil. lei
RNE = 887,3 mil. lei
CAF = 919,8 mil. lei
Valoarea celor două rate este:
rdt1 = 3000,0 / 919,8 = 3,262 ani, nefavorabilă
rdt2 = 3237,7 / 919,8 = 3,52 ani, normală.
37. Se calculează direct efectul de levier economic (fiind dat prin problemă pragul
de rentabilitate), după relaţia:
e = CA / (CA – PR) = 5715,6 / (5715,6 – 3981,6) = 3,296

adică un risc relativ mare (e > 2),

unde: CA = cifra de afaceri;
PR = pragul de rentabilitate.

38. Cerinţa problemei este ca rf ≥ re sau [re + (re – d) ∗ cf] ∗ (1 – t) ≥ re din care îl
separăm pe t:

t≤
(re − d ) ∗ cf
re + (re − d ) ∗ cf

39. Relaţia între rata rentabilităţii financiare (rf) şi cea rentabilităţii economice (re)
este:

rf = [re + (re – d) ∗ cf] ∗ (1 – t)

unde: d = dobânda bancară pentru creditele pe termen mediu şi lung;
cf = coeficientul de structură financiară;
 Gestiunea financiară a întreprinderii

t = cota de impunere a profitului;

Rata rentabilităţii economice se determină după relaţia:

re = PB / Kperm

unde: PB = profit brut;

Kperm = capital permanent.

În rezolvarea problemei se face abstracţie de creditele de trezorerie, deoarece:

- ele nu se includ în capitalul permanent;
- dobânda lor se suportă din încasările curente.

Avem:

re = 1782,4 / 6215,2 = 0,2868

rf = [0,2868 + (0,2868 – 0,3) ∗ 0,42] ∗ (1 – 0,25) = 0,2109
rf / re = 0,735

40. Cerinţa problemei necesită calculul coeficientului de structură financiară.

Calculăm mai întâi rentabilitatea economică:

re = 7537,22 / 12156,8 = 0,62

apoi, similar problemei 38 (în care s-a explicitat t din relaţia rf ≥ re), separăm cf:

t ∗ re
cf ≥
(re − d )(1 − t )
şi rezultă din calcule cf ≥ 0,4.
Relaţia după care se determină prin definiţie coeficientul financiar este:
Cf = Dtml / Kpr
unde: Dtml = datoriile financiare sau pe termen mediu şi lung;
Kpr = capital propriu.
De aici rezultă (considerând pentru cf valoarea minimă 0,4):

Dtml Dtml
Kpr = =
cf 0,4

iar din relaţia de constituire a capitalului permanent:

Kperm = Kpr + Dtml
Răspunsuri

se poate determina Dtml = 3473,4 mil. lei.

 Gestiunea financiară a întreprinderii

RĂSPUNSURI LA CAPITOLUL 8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
e a d b c b d d e d

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
g a g e c c b c e d

Rezolvarea problemelor numerice:

17. Suma încasată de deţinătorul unui efect comercial la data scontării acestuia se
numeşte valoare actuală a efectului şi se calculează după relaţia:

⎛ s∗z ⎞
VA = VN ∗ ⎜1 − ⎟
⎝ 365 ⎠

unde: VN = valoarea nominală a efectului comercial;

s = taxa de scont;
z = durata în zile între data scontării şi data scadenţei.

În problema dată z = 18 zile (de la 2.IX la 20.IX), astfel că avem:

⎛ 0,085 ∗18 ⎞
VA = 32.000.000 ∗ ⎜1 − ⎟ = 31.865.863 lei
⎝ 365 ⎠

18. Dobânda nominală suportată de firmă este diferenţa între creditul acordat şi
suma efectiv primită:

DN = 68 – 64 = 4 mil. lei

Din relaţia dobânzii nominale se poate determina scadenţa:

DN ∗ 365 4 ∗ 365
z= = = 28,6 zile
C ∗ dn 68 ∗ 0,75

Folosind relaţia dobânzii efective se obţine:

dn ∗ 365 0,75 ∗ 365

de = = = 79,7%
365 − dn ∗ z 365 − 0,75 ∗ 28,6
Pentru notaţii şi pentru relaţiile folosite se poate vedea teoria.
Răspunsuri

20. În modelul de stoc optim în care costul stocării unei unităţi de marfă este
calculat pe durata unui an, stocul optim se determină după relaţia:

2 ∗ ca ∗ N
S=
cs

unde: ca = cheltuieli constante cu aprovizionarea unui lot;

cs = costul stocării unei unităţi de marfă pe timp de un an;
N = necesarul anual de aprovizionat.

Rezultă: S = 11673 buc. cu care se poate determina numărul de loturi în care se

face aprovizionarea:

n = N / S = 450.000 / 11.673 = 38

astfel încât durata în zile între două aprovizionări este:

T = 365 / n = 365 / 38 = 9,46

adică 9-10 zile.

 Gestiunea financiară a întreprinderii

RĂSPUNSURI LA CAPITOLUL 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
c b e b b d d b e b

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
c d a c e d d c e d

Rezolvarea problemelor numerice:

19. Oportunitatea unei investiţii, sub raport financiar, se determină prin valoarea
actuală netă (VAN) care trebuie să fie pozitivă. Relaţia valorii actuale nete este
ca în problema 20, astfel că avem:

5
VAN = 640 ∗ ∑ (1 + 35%)
t =1
−t
− 1800 = 640 ∗ 2,385156606 − 1800 = −273,5 mil. lei

adică investiţia nu este oportună, deoarece are VAN negativ.

20. Fluxul financiar anual minim se determină din relaţia valorii actuale nete:

dv
VAN = ∑ Ft ∗ (1 + d ) − I ,
−t

t =1

unde: t = indice de timp; dv = durata de viaţă a investiţiei;

d = dobânda pieţei; Ft = fluxul financiar în anul t;
I = valoarea investiţiei,

în care se consideră VAN = 0. Rezultă:

dv
F = I / ∑ (1 + d )
−t

t =1

Suma de la numitor este suma unei progresii geometrice de forma:

2 8
1 ⎛ 1 ⎞ ⎛ 1 ⎞
;⎜ ⎟ ;...; ⎜ ⎟
1,38 ⎝ 1,38 ⎠ ⎝ 1,38 ⎠

1
în care termenii sunt formalizaţi a1; a2; … ; a8, iar raţia ei este q = .
1,38
Răspunsuri

Număr de termeni n este egal cu 8, deoarece durata de viaţă a investiţiei

este dv = 8.

1
Primul termen a1 este (1 + d )
−1
şi, cum d = 38%, rezultă a1 = .
1,38

2
⎛ 1 ⎞
Al doilea termen a2 este (1 + d ) , adică a1 = ⎜
−2
⎟ .
⎝ 1,38 ⎠

Similar, se construiesc toţi ceilalţi termeni ai progresiei.

Suma unei astfel de progresii este dată de relaţia:

a1 − a1 ∗ q n +1
S=
1− q

a cărei valoare, în condiţiile date în problemă, este S = 2,486600106 astfel încât

avem:

F = 28.000 / 2,486600106 = 11260,355

aproximativ 11.260,4 mil. lei.