INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

7. PROTECIA GENERATOARELOR SINCRONE

1.
Generaliti
Funcionarea normala a unui generator sincron poate fi perturbata de defecte de interioare
sau de regimuri anormale de funcionare, provocate de cauze exterioare. innd seama ca
generatorul este elementul cel mai important al unui sistem energetic si ca un defect neeliminat la
timp se poate propaga n sistemul electroenergetic si poate provoca pagube materiale considerabile
din acest motiv este necesar folosirea unor sisteme de protecie rapide si sigure care sa elimine
defectul n timp util. nfur
Defectele interioare ale generatoarelor sincrone pot sa apar n nfurrile statorice sau n
circuitul rotoric de excitaie. n prima categorie sunt scurtcircuitele polifazate, scurtcircuitele intre
spire ale aceleiai faze si puneri la pmnt monofazate. Defectele rotorice sunt punerea la pmnt n
unul sau doua puncte ale circuitului de excitaie si ntreruperea circuitului de excitaie.
Regimurile anormale de funcionare cauzate de perturbaii sau defecte exterioare sunt
suprasarcinile, supratensiunile, sarcinile nesimetrice, regimul dezechilibrat si pentru generatoare,
funcionarea n regim de motor. La unele din regimurile anormale, date fiind urmrile pe care
acestea le pot avea protecia acioneaz ca si la defectele interioare, comandnd deconectarea
generatorului si acionarea dezexcitrii automate rapide - DAR; la altele, protecia are rol preventiv
si comanda numai semnalizarea.

1.1.

Protecia mpotriva scurtcircuitelor polifazate n nfurrea statorica

Scurtcircuitele bifazate sau trifazate n nfurarea statorica (fig.1) constituie defectul cel
mai grav ce poate avea loc intr-un generator deoarece curenii de scurtcircuit ating valorile cele mai
mari. Aceste valori sunt determinate de regimul de funcionare al sistemului nainte de producerea
scurtcircuitului, de momentul n care apare dar si de locul lui din nfurare, caracterizat prin
numrul de spire a scurtcircuitate.

Fig. 1 Scurtcircuit trifazat n

nfurarea statoric

Protecia de baza n acestui defect este protecia difereniala longitudinala cu aciune

instantanee. Aceasta conform prescripiilor, la toate generatoarele cu putere egala si mai mare dect
3 MW; la generatoarele de putere mica se utilizeaz protecia cu taiere de curent; iar cnd nu exista
condiii pentru utilizarea acesteia, se folosete protecia maximala de curent obinuita.

2.1. Protecia diferenial longitudinala

Prin calitatea ei principala, de a fi autoselectiva, protecia difereniala longitudinala este
utilizata pe scara larga pentru protecia mainilor electrice. Principiul de funcionare al acesteia se
bazeaz pe compararea valorilor si a sensurilor curenilor de la intrarea si ieirea fiecrei faze ale
elementului protejat.
Pentru realizarea acestui tip de protecia trebuie ca generatorul sa aib scoase afara si
echipate cu transformatoare de curent ambele capete ale fiecrei faze. n figura 2 este prezentata
schema monofilara de principiu a proteciei difereniale a unui generator, cu indicarea circulaiei
curenilor secundari pentru doua cazuri exterior si interior.

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Transformatoarele de curent trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:

- sa aib rapoarte de transformare egale;
- coeficientul de supracurent sa fie mare (Ks);
- sa aib caracteristici de magnetizare identice;
Modul de funcionare :
Condiii normale sau n cazul unui scurcircuit exterior: curenii Iii si Ii sunt egali ca valoare
si diferena lor geometrica este practic nula si releul nu pornete.

Fig. 2. Funcionarea proteciei difereniale:

a- in cazul unui scurtcircuit exterior
b- in cazul unui scurtcircuit interior

In cazul unui scurtcircuit interior, circulaia curenilor se schimb astfel ca curentul id=ii+iii
va declana protecia si astfel se va comanda deconectarea generatorului.
In cazul scurtcircuitului exterior, vom avea un curent de dezechilibru:
idez=ii-iii
sau nlocuind cu valorile din primar:

idez = (

Ii
I
I Im ) ( II I I Im )
nci
ncII

unde IIm si IIim sunt curenii de magnetizare al transformatoarelor de curent.

Deoarece II si III si ncI=ncII, rezulta :

idez = I I Im I Im
Acest curent are o valoare mai mare n primele perioade dup apariia scurtcircuitului,
datorita componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit. Pentru ca releul sa nu porneasca sub
influenta acestui curent trebuie ca ip>idez, deci pentru ca protecia sa fie cat mai sensibila este
necesar ca idez sa fie cat mai mic.
Micorarea curentului de dezechilibru se obine prin folosirea unor transformatoare de
curent care sa ndeplineasc condiiile mentionate. n acest scop se folosesc transformatoare
speciale care se satureaz la valori mari ale curenilor de magnetizare asigurnd astfel o
transformare corecta si n cazul scurtcircuitelor.
O alta metoda pentru micorarea curentului de dezechilibru este micorarea sarcinii
secundare a transformatoarelor de curent printr-o alegere corespunztoare a seciunii conductoare
din ramurile schemei electrice de protecie.
nfurrile secundare ale transformatoarelor de curent se leag n funcie de conexiunea
fazelor generatorului ca n figura de mai jos. Pentru ca zona de acionare a proteciei sa cuprind si
cablurile sau barele de legtura cu ntreruptorul, transformatoarele de curent pe partea bornelor de
ieire ale generatorului trebuie instalate cat mai aproape de barele colectoare.

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Fig. 3 Conexiunile nfurrilor secundare ale transformatoarelor de curent pentru

protecia difereniala: a. pentru conexiune Y; b. pentru conexiunea D.
Schemele din figura de mai sus sunt realizate cu transformatoare de curent pe toate cele 3
faze. La generatoarele cu puteri sub 10 MVA se pot aplica doua faze, releul corespunztor fazei a
treia fiind legat la conductorul de nul. Aceasta schema se aplica de obicei n reele n care
generatoarele funcioneaz cu punctul neutru izolat (cum este cazul la noi n tara) deci curentul prin
conductorul de ntoarcere este chiar curentul fazei a treia. Folosind protecii difereniale pe doar
doua faze se simplifica dar se si ieftinete protecia. Dezavantajul acestei scheme este ca protecia
nu lucreaz n cazul scurtcircuitelor bifazate cu dubla punere la pmnt ceea ce exclude folosirea
protecia la generatoarele de puteri mari.

Fig. 4. Protecii difereniale simple: a. schema proteciei cu relee de curent; b. schema

proteciei cu relee de curent si rezistente adiionale.

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Circuitele secundare ale proteciei se leag la pmnt intr-un singur punct, pentru a nu se
forma circuite false prin care sa circule cureni ce ar provoca acionarea greita a proteciei.
Comportarea proteciei longitudinale, fata de alte defecte ale nfurrii statorice, este
urmtoarea:
- in cazul scurtcircuitelor intre spire, protecia nu acioneaz, deoarece curentul n
circuitul diferenial nu depete valoarea curentului de dezechilibru;
- in cazul punerilor la pmnt monofazate, protecia nu acioneaz de asemenea deoarece,
cu toate ca n urma dezechilibrrii sistemului trifazat n circuitul diferenial apare un curent, acesta
rmne (chiar daca punerea la pmnt a avut loc la bornele generatorului) inferior curentului de
reglaj al proteciei; protecia acioneaz totui la cest gen de defecte numai daca punctul neutri este
legat la pmnt direct sau printr-o rezistenta de valoare foarte mica.
3.Protecia mpotriva punerilor la pmnt n nfurrea statoric
Consideraii generale. Protecia mpotriva punerilor la pmnt a nfurrii statorice se
efectueaz diferit la generatoarele racordate direct la bare de distribuie, fata de generatoarele care
funcioneaz n scheme bloc cu transformatoare ridictoare, deoarece parametrii de defect n cele
doua situaii sunt diferii n continuare se vor trata generatoarele legate direct la bare.
Pentru generatoarele care debiteaz direct la bare, protecia mpotriva punerilor la pmnt
statorice se efectueaz de asemenea difereniat n funcie de modul de tratare a punctului neutru al
generatorului si al reelei la care este racordat. Din acest punct de vedere, se pot folosi urmtoarele
soluii:
a.
Generatoarele au punctele neutre legate la pmnt prin rezistenta (comuna pentru
toate mainile unei centrale sau individuala);
b.
Generatoarele au punctele neutre izolate, dar punctele neutre ale reelei la care
sunt legate galvanic sunt legate la pmnt fie direct, printr-un punct neutru artificial, fie printr-o
rezistenta care are rolul de limitare al curenilor de defect;
c.
Generatoarele au punctele neutre izolate, iar reeaua n care debiteaz
funcioneaz n regim compensat (punctele neutre ale transformatoarelor sunt legate la pmnt prin
bobine de stingere) sau n regim necompensat (reea complet izolata).
In cazul a care este cel mai rar utilizat, se aplica protecii difereniale de curent homopolar,
sau protecii direcionale homopolare.
Soluia b este folosita n unele tari datorita avantajelor pe care le ofer pentru realizarea
mpotriva punerilor la pmnt a unei protecii selective si simple, numai pe baza de curent
homopolar, atat pentru generatoare cat si pentru linii.
In cele ce urmeaz se trateaz cazul c, adic al generatoarelor cu punctul neutru izolat fata
de pmnt, debitant intr-o reea compensata sau necompensat, deoarece acesta este modul de
tratare a punctului neutru n reele de medie tensiune din sistemul nostru energetic.
In funcionare normala, pmntul si punctul neutru (considernd cazul cel mai frecvent al
generatoarelor cu conexiune stea) se afla la potenialul zero. n cazul n care izolaia intre o faza si
corpul mainii, care este legat la pmnt, se strpunge intr-un punct, intre punctul neutru al
generatorului si pmnt apare o diferena de potenial Ua, iar prin locul defectului va trece un curent
Ia, determinat de tensiunea Ua si impedana echivalenta fata de pmnt Z0e a celor trei faze ale
reelei formate de generatoarele, transformatoarele si liniile galvanic legate intre ele. Deci

Ia =

Ua
Z 0e

Notndu-se cu a raportul dintre numrul de spire cuprins intre punctul neutru si locul punerii
la pmnt si numrul total de spire, iar cu Un tensiunea nominala a generatorului rezulta:

Ua =

a U n
3

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Impedana Z0e, daca se tine cont numai de capacitile fata de pmnt C0 ale celor 3 faze,
este

Z 0e =

1
3 C0

Deci curentul de defect, care este un curent homopolar va avea valoarea:

I a = 3 a C0 U n
Din formulele de mai sus rezulta ca curentul va fi maxim cnd defectul are loc la bornele
generatorului (a=1) si se micoreaz pe msur ce locul defectului se deplaseaz spre punctul
neutru. La reelei compensate, prin locul defectului trece numai curentul rezultat din componenta
reactiva a curentului rmas necompensat si componenta activa care trece prin bobina de stingere.
Dei cercetrile si experienele fcute au artat ca un curent pn la 20 A, care trece de la
conductorul unei faze spre miezul de fier al generatorul nu produce deteriorri imediate, totui, prin
urmrile grave pe care acesta le poate avea, se considera periculos un curent de durata, mai mare de
5A, mai ales daca acesta este nsoit de arc electric. Gravitatea acestui tip de defect consta n faptul
ca daca nu este detectat la timp poate evolua, transformndu-se intr-un scurtcircuit intre spire sau
intre faze si ceea ce este mai grav poate produce o ardere a pachetului de tole.

Fig. 5- Punere la pmnt n nfurarea statoric.

De aceea, conform normelor din tara noastr, daca curentul Ia>5A, generatorul trebuie
echipat cu o protecie selectiva care sa-l scoat din funciune.
Daca Ia<5a se considera suficiente dispozitivele de control al izolaiei fata de pmnt a
nfurrii statorice, care comanda semnalizarea.
innd seama ca cea mai mare parte a defectelor care apar la generatoare ncep printr-o
punere la pmnt si ca alte defecte sunt nsoite si de strpungerea izolaiei mainii, rezulta ca
protecia mpotriva punerilor la pmnt monofazate n stator este una din problemele importante ale
exploatrii generatoarelor.
La alternatoarele care debiteaz direct pe bare, proteciile contra punerilor la pmnt
monofazate ale nfurrilor statorice se bazeaz, fie pe msurarea curentului de punere la pmnt Ia
fie pe determinarea sensului de scurgere a puterii active sau capacitive, dup cum generatorul
debiteaz pe o reea compensata sau necompensat. O protecia ideala ar trebui sa sesizeze un
defect oriunde ar aprea n nfurrile statorului. Partea din nfurrile respectiv numrul de spire
necuprinse n zona de acionare a acionare a proteciei, reprezint zona moarta a acesteia. Criteriul
principal de apreciere a unei scheme de protecie este mrimea acestei zone. Cu cat zona moarta
este mai redusa, sensibilitatea proteciei este mai mare.
4.Protecia mpotriva punerilor la pmnt n circuitele de excitaie
Punerile la pmnt n circuitul rotoric au o pondere relativ ridicata printre defectele
generatoarelor. Acestea pot fi n unul sau mai multe puncte.
Punerea la pmnt intr-un singur, datorita faptului ca prin locul de defect nu trece nici un
curent, nu constituie un pericol direct pentru integritatea mainii. Totodat, parametrii excitaiei

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

nefiind modificai, generatorul poate rmne n funciune pn cnd condiiile de exploatare permit
oprirea sa pentru remediere.
Punerea la pmnt a circuitului de excitaie n doua puncte urmeaz, n majoritatea
cazurilor, dup o prima punere la pmnt neindepartat si constituie un defect net. n aceasta
situaie, o poriune a circuitului rotoric este scurtcircuitat; prin locul de defect trec cureni de
scurtcircuit cu efectele duntoare cunoscute si datorita desimetrizrii cmpului inductor pot apare
solicitri mecanice nesimetrice periculoase asupra rotorului.
4.1.Protecia mpotriva primei puneri la pmnt
Acest defect poate fi detecta printr-un control periodic al izolaiei circuitului rotoric de ctre
personalul de exploatare. Este insa mai comod si mai sigur a se folosi o schema de protecie care,
datorita simplitii si rezultatelor bune pe care le-a dat, este foarte larg rspndit. Un punct al
circuitului de excitaie este legat la pmnt printr-un releu maximal de curent.
1. In cazul scderii rezistentei de izolaie a circuitului rotoric, de exemplu n urma unei
puneri la pmnt intr-un alt punct, prin releu trece un curent care determina acionarea acestuia.
Pentru a se obine o protecie sensibila, independent de locul de defect, releul este alimentat n
curent alternativ, la 30-50 V prin transformatorul intermediar 2, alimentat de la reeaua de servicii
proprii a centralei sau din secundarul transformatorului de tensiune. Transformatorul 2 servete si la
separarea galvanica a circuitului rotoric de reeaua de curent alternativ, iar condensatorul 3 are rolul
de a separa circuitul de curent continuu al rotorului, de circuitul de curent alternativ, legat la
pmnt, al transformatorului 2. Protecia contra primei puneri la pmnt comanda numai
semnalizarea.

Fig. 6- Schema proteciei mpotriva primei

puneri la pmnt rotorice.

4.2.Protecia mpotriva celei de a doua puneri la pmnt n circuitul rotoric

Pentru detectarea unei a doua puneri la pmnt n rotor, se folosete o protecie maximala de
curent, care este realizata dup principiul punii de curent continuu. Ramurile punii sunt formate
din nfurarea de excitaie a generatorului, care deocamdat are un singur punct pus la pmnt si
din poteniometrul 1 .
Puntea este alimentata cu tensiunea de excitaie a generatorului protejat. n cealalt
diagonala a punii, intre punctul K1 si cursorul poteniometrului, este legat fie releul de curent 2, fie
ampermetrul 3.
Deoarece protecia mpotriva celei de a doua puneri la pmnt n rotor nu intervine dect
dup ce la generatorul defectat a fost detectata o prima strpungere a izolaiei nfurrii de
excitaie fata de masa, se obinuiete si este recomandat sa se foloseasc pentru mai multe
generatoare o protecie comuna. Schema unui astfel de dispozitiv de protecie, realizat de IRME cu
denumirea RDPP este prezentata principial n figura de mai jos.

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Fig. 7 Schema proteciei mpotriva celei de a doua puneri la pmnt rotorice.

Dispozitivul, fiind construit pentru a servi cinci generatoare, n timpul funcionarii normale
nu este conectat la nici unul dintre agregate, comutatorul 6 fiind pe poziia de repaus. Dup apariia
unei puneri la pmnt la unul dintre generatoare, se comuta 6 pe poziia corespunztoare, legnd
astfel la RDPP circuitele de excitaie si de declanare ale generatorului defectat. Cu ajutorul
reostatului 1 se echilibreaz puntea, n funcie de locul primei puneri la pmnt K1, pana cnd
miliampermetrul 3 este adus pe poziia zero. Dup aceasta se comuta 4/5, nseriindu-se releul de
curent 2 n locul miliampermetrului, astfel ca schema este pregtita pentru a sesiza o a doua punere
la pmnt (de exemplu K2) din circuitul de excitaie la care a fost legata.

Fig. 8 Dispozitiv de protecie mpotriva punerilor la pmnt din rotor tip RDPPNu!
Cnd apare aceasta a doua punere la pmnt puntea se dezechilibreaz, releul 2 va fi
acionat de curentul din diagonala punii si va comanda declanarea generatorului, prin relee de
timp 7 si intermediar 8. Temporizarea de 0,5-1 s, reglata de releul 7, este necesara pentru a preveni

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

acionarea greit a proteciei n unele cazuri de scurtcircuite exterioare. Din practica exploatrii a
rezultata ca exista pericolul acionarii releului 2 din cauza curentului alternativ care poate lua
natere n circuitul rotoric, datorita nvrtirii rotorului cu punere la pmnt, intr-un ntrefier
nesimetric. Pentru a se preveni funcionarea proteciei n astfel de cazuri, s-a introdus n schema
bobina 9.
5.Protecia mpotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor exterioare
5.1.Consideratii generale. Suprasarcinile si scurtcircuitele exterioare, simetrice sau
nesimetrice, constituie funcionari anormale ale generatoarelor, care provoac apariia n
nfurrile statorului a unor cureni mai mari dect cei nominali. Ca urmare, nfurrile sunt
supuse unor solicitri termice sporite care au ca efect slbirea izolaiei si n cazuri extreme
distrugerea acesteia. De aceea generatorul trebuie protejat mpotriva scurcircuitelor care au loc fie
n reea, fie la barele centralei, neechipate cu o protecie proprie. Protecia mpotriva scurtcircuitelor
exterioare constituie, n acelai timp, si protecia de rezerva a generatorului mpotriva defectelor
interne.
Suprasarcinile care pot solicita un generator sunt de doua feluri: simetrice si nesimetrice. De
regula, mainile sunt construite pentru a suporta urmtoarele suprasarcini simetrice: 1,05 In, n
funcionare de durata; 1,1 In, timp de 30 de minute si 1,5In, timp de 2 minute.
Fata de suprasarcinile simetrice care provoac o nclzire uniforma a nfurrii statorice,
suprasarcinile nesimetrice dau natere, n nfurarea statoric, unor cureni de secvena inversa care
provoac la rndul lor o nclzire suplimentara, periculoasa, a rotorului mainii. Conform normelor
CEI pentru maini electrice rotative, generatoarele cu puteri pn la 100 MW inclusiv trebuie sa
admit o funcionare de durata cu suprasarcini nesimetrice cu condiia ca curentul pe faza sa nu
depeasc curentul In, iar curenii de secvena inversa sa nu depeasc 8% din n pentru
turbogeneratoare si 12% din n pentru mainile cu poli apareni. Pentru mainile avnd puteri mai
mari de 100 MW, suprasarcinile nesimetrice se stabilesc, de obicei, prin contractele de livrare.
Pe timp limitat generatoarele pot suporta cureni de secvena inversa I2, mai mari.
Capacitatea de suprancrcare a unui generator n regim nesimetric este exprimata prin relatia:

A = I m2 2 t ad
In care:
A
- este o constanta, calculata pentru fiecare tip de generator de ctre fabrica
constructoare; de exemplu pentru turbogeneratoarele cu rcire forat cu hidrogen, A=7,5-15, pentru
celelalte turbogeneratoare, A=20-30, iar pentru hidrogeneratoare A~40;

I m2 2

- valoarea medie ptratica a curentului de secvena inversa debitat de maina (Im2 n

procente din In);
tad
- durata admisibila de funcionare cu sarcina nesimetric care produce curentul I2, n
secunde.
Curenii de secvena inversa pot aprea nu numai la scurtcircuitele exterioare, ci si n alte
cazuri de defect, cum ar fi funcionarea n regim incomplet de faze a unei linii, cum si n anumite
regimuri de alimentare a unor sarcini monofazate importante.
Datorita pericolului pe care l reprezint curenii de secven invers, n ultimii ani au
cptat rspndire din ce n ce mai larga, mai ales la generatoarele cu puteri de peste 50 MW,
proteciile bazate pe msurarea curentului I2.
Modul de realizare a proteciilor scurtcircuitelor exterioare si a suprasarcinilor depinde de
puterea si construcia generatorului si de asemenea de modul de racordare la reea.
5.2.Protecia maximala de curent cu controlul tensiunii
Schema proteciei este formata din relee maximale de curent 1, din filtrul de tensiune de
secvena inversa 2, care alimenteaz releul minimal de tensiune 3, al crui contact stabilete sau

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

ntrerupe alimentarea releului minimal de tensiune 4. acest blocaj combinat funcioneaz n modul
urmtor: daca nu exista tensiune de secvena inversa, deci regimul de funcionare este simetric
releul 4 efectueaz un blocaj de tensiune minima;

Fig. 9- Schema proteciei maximale cu controlul tensiunii complete si al tensiunii de

secvena inversa
In cazul unui scurtcircuit sau alt defect nesimetric, tensiunea de ieire U2 a filtrului 2 fiind
mare, releul 3 ntrerupe alimentarea releului 4 si acesta i nchide contactul, acionat releul 5 care
transmite comanda releelor 1 spre releul de timp 6 si spre declanarea ntreruptorului.
Releul de tensiune 3 trebuie legat astfel nct sa nu-si deschid contactul sub aciunea
tensiunii de dezechilibru, care poate aprea n regim normal la bornele de ieire ale filtrului 2.
Datele experimentale si de exploatare au condus la :

u p = 0,06

Un
nt

unde Un este tensiunea intre faze a generatorului.

Releul de tensiune minima 4 se regleaz folosindu-se formula:

ur =

U
1
min
k sig k rev nt

in care: ksig=1,1 coeficient de siguran;

krev=1,15- coeficient de revenire;
Umin=0,95Un tensiune de funcionare minima admisa la generator;
Deoarece releul 3 isi deschide contactul n cazul arderii nesimetrice a siguranelor din
circuitele de tensiune, permind deci excitarea releului 5, ca si n cazul unui scurtcircuit n
instalaia de nalta tensiune, este necesara supravegherea acestor sigurane, cu semnalizarea
situaiilor de defect.
5.3. Protecia mpotriva suprasarcinilor
Dup cum se observa n schema din plana 1,semnalizarea suprasarcinilor simetrice se
efectueaz cu un singur releu de curent 9, conectat pe una dintre faze. Aceasta comanda
semnalizarea temporizat pentru a se evita semnalele cauzate de suprasarcini de scurta durata sau de
scurtcircuitele exterioare, care sunt deconectate de ctre proteciile reelei. Temporizarea trebuie sa
fie superioara celui mai mare timp al celorlalte protecii; practic aceasta se fixeaz la 10 s. Curentul
de pornire se determina cu formula:

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

ip =

k sig

In
krev nc

in care: ksig=1,05 (mai mic dect al proteciilor maximale obinuite, pentru ca protecia
contra suprasarcinilor sa fie mai sensibila);
krev=0,85.
In afara de suprasarcinile simetrice, pot apare n anumite cazuri si suprasarcini nesimetrice
fata de care se prevede o protecie speciala bazata pe msurarea curentului de secvena inversa.
Schema de mai jos conine filtrul de curent de secvena inversa 2, alimentat de la transformatoarele
de curent , la care este legat releul de curent 1. Contactul sau comanda un semnal.
Pentru supravegherea gradului de ncrcare a nfurrilor unei maini sincrone, deci ca o
protecie suplimentara mpotriva suprasarcinilor, se mai folosesc la unitile mari si dispozitivele de
control termic, realizate cu ajutorul unor sonde dispuse n anumite locuri ale ntrefierul si
nfurrile.

Fig. 10- Schema proteciei mpotriva suprasarcinilor nesimetrice.

BIBLIOGRAFIE
Prezentul material este preluat i/sau prelucrat, pentru uzul studenilor, din urmtoarele
cri:
1. Asandei I., Protecia i automatizarea sistemelor energetice, Editura MATRIX, Bucureti,
2002;
2. Rusu A. C., Potecii moderne din sistemul energetic, Editura Lucyd Serv Iai 2006
3. Ivacu C., E.: Automatizarea i protecia sistemelor energetice, Editura Orizonturi
Universitare, Timioara, 1999;
4. Clin S., Mihoc D., Popescu S., Protecia prin relee i automatizri n energetic, EDP
Bucureti 1979
5. Badea I., Broteanu Gh., Chenzbraun I., Columbeanu P: Protecia prin relee i automatizarea
sistemelor electrice, ET Bucureti 1973;
6. Penescu, C., Calin, S., Protecia prin relee electronice a sistemelor electrice, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1969. Suciu, Iacob. Echipamente electrice.I.P.Timisoara,1978.
7. Gheorghiu,N. Aparate si reele electrice.E.D.P.,Bucuresti,1971.
8. Matlac, I. Aparate electrice, Elemente de comutaie. Universitatea din Brasov,1971.
9. Cernat,M., Matlac,I. Aparate electrice. Universitatea din Braov, 1981.
10. Canescu,T.,s.a. Aparate electrice de joasa tensiune, ndreptar, Editura Tehnica,
Bucuresti,1977.
11. Herscovici,B.,s.a. Aparate electrice de nalta tensiune, ndreptar, Editura Tehnica,

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Bucuresti,1978.
12. Hortopan Gh., Aparate Electrice, EDP, Bucureti, 1967,1972,1980;
13. Mira N., coordonator, Manualul de instalaii, Instalaii electrice i de automatizare, Ed.
ARTECNO srl, Bucureti 2002;
14. Pop F., i colectiv, Proiectarea instalaiilor electrice de joas tensiune, IP Cluj-Napoca,
1990;
15. *** Schneider Electric, Manualul instalaiilor electrice, agrementat MLPAT conform cu
CEI 364 i I.7-98.
16. Knies W., Schierac K. Electrische Anlagetechnik, Ed. Carl Hanser Verlag, Munich, Wien,
1991