UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE STIINTE APLICATE

PROIECT PRACTICA

TEHNOREDACTARE IN
LaTeX

Raluca GEANTA, Grupa 1312, An 1

Roxana MANEA, Grupa 1311, An 1

PROFESORI INDRUMATORI:
Simona Mihaela BIBIC
Dan LARIONESCU

- Bucuresti, Iulie 2010 -

Introducere
LaTeX este un sistem de preparare a documentului, care permite tiparirea n format electronic
cu ajutorul limbajului de programare Tex.
LaTeX a fost creat de Leslie Lamport n 1984 la SRI International si n timp a devenit principala
metoda pentru programarea n TeX. Datorita capacitatilor de a programa n amanunt orice aspect
care tine de publicarea unui material (articol, carte, tratat, brosura), LaTeX este folosit n general
n mediu academic de catre matematicieni, ingineri, etc, dar si n mediul comercial, datorita
costurilor reduse de utilizare (LaTex si TeX sunt gratuite; TeX este eliberat de catre creatorul sau,
Donald Knuth, n domeniul public). LaTeX permite programarea aspectelor necesare n desktop
publishing, inclusiv tabele, figuri si imagini, referinte ncrucisate, bibliografie si note bibliografice.
Din punct de vedere al limbajului de programare, LaTeX este un limbaj de programare de
nivel-nalt, util n a accede la toate resursele limbajului TeX. Deoarece TeX este un limbaj de
programare de nivel scazut s-a dovedit a fi destul de dificil de utilizat de catre utilizatorii comuni,
motiv pentru care LaTeX a fost construit special pentru a permite oricarui utilizator sa beneficieze
de puterea limbajului TeX.
Multe dintre eseurile filosofice nu au deloc formule sau tabele. Persoanele care folosesc intens
analiza logica au nsa nevoie cel putin de cunostintele de baza privitoare la scrierea de formule.
De asemenea, multe eseuri de filozofie politica recurg la tabele statistice. In scrierea academica,
tabelele sunt o trasatura comuna, adesea pentru a rezuma rezultatele unei cercetari. Exista, prin
urmare o ndemanare care necesita un model pentru a produce lucrari de buna calitate.
LaTeX este destinat cu precadere scrierii de lucrari stiintifice, n care se lucreaza relativ des cu
tabele si figuri. Acestea nu pot fi puse ntotdeauna oriunde n text. Autorul poate lasa pe seama
lui LaTeX alegerea locului de amplasare, specificand figura sau tabelul ntr-un cadru mobil. El
poate da nsa ordinea de preferinte pentru amplasarea cadrului mobil.

Cuprins
1 Documente

2 Modul Matematic

3 Tabele

11

4 Grafice

19

5 Bibliografie

21

Bibliografie

20

CUPRINS

Partea 1

Documente

Documente

Partea 2

Modul Matematic

10

Modul Matematic

Partea 3

Tabele
Cadrul tabbing
Cadrul tabbing este destinat cu precadere alinierii textelor pe mai multe coloane. De fapt nu
ne ofera decat un mecanism destul de primitiv pentru setarea si folosirea unor tabulatori. In acest
cadru, ne stau la dispozitie urmatoarele secvente de control:
\= - are ca efect setarea unei pozitii de tab.
\kill - nu tipareste randul curent.
\> - produce un salt orizontal la urmatorul tab.
\< - are efect opus comenzii \>, producand un salt orizontal la tab-ul precedent.
\\ - produce trecerea la rand nou.
\a=, \a, \a - produc accentele pe care n mod normal le-ar produce comenzile\=, \, \,
aici redefinite.
\+ - are ca efect nceperea randului urmator de la urmatorul tab. Mai multe comenzi \+ au efect
cumulativ. Initial valoarea tabulatorului marginii stangi este setat la 0.
\- - are ca efect descresterea valorii tabulatorului marginii stangi(care trebuie sa fie pozitiv) cu
unu, anuland astfel efectul unei comenzi \+ ncepand cu urmatorul rand.
\ - are ca efect trecerea textului din coloana curenta situat naintea comenzii n coloana precedenta,unde va fi aliniat la dreapta.
\ - produce alinierea la dreapta tabelului a textului ce urmeaza comanda. Dupa aceasta comanda
nu se vor mai da comenzile \>, \=, \, \.
Exemplu:
\begin{tabbing}
Nr. crt\quad \= Alexandra\quad \= \kill\\
Nr. crt \> Nume \> \c{s}i \Prenume\\
1.
\> Meca \> Alexandra\\
2.
\> Dulgheru \> Ionu\c{t}\\
3.
\> Geant\u{a} \> Raluca\\
\end{tabbing}
Nr. crt
1.
2.
3.

Nume si
Meca
Dulgheru
Geanta

Prenume
Alexandra
Ionut
Raluca

11

12

Tabele

Cel mai simplu este sa alegem cele mai lungi texte de pe fiecare coloana, si sa le punem, separate prin \=, pe o linie model, care nu se tipareste ci este folosita doar pentru setarea tabulatorilor.

Cadrul tabular si tabular*

Cadrele tabular si tabular* sunt instrumentele de baza prin care se pot crea tabele. Cadrul
tabular se preteaza foarte bine la constructia de tabele, fiind mai puternic decat cadrul tabbing.
Sintaxa pentru aceste medii este:
\begin{tabular}[pos]{cols}rows\end{tabular}
\begin{tabular*}{width}[pos]{cols}rows\end{tabular*}
Ambele medii de mai sus creaza de fapt o minipagina. Semnificatia argumentelor de mai sus
este urmatoarea:
pos - specifica pozitia pe verticala fata de punctul curent (implicit este centrat). Caracterele posibile sunt t si b corespunzatoare plasarii liniei de nceput respectiv de sfarsit al tabelului n dreptul
puctului curent.
width - acest argument se aplica numai pentru modul tabular* si determina latimea globala a
tabelului.
cols - argumentul pentru formatarea coloanelor.
rows - este o secventa de randuri separate prin \\, fiecare rand fiind format din mai multe coloane
separate prin &.
Pe langa textul ordinar, ca element al unei coloane, pot sa apara urmatoarele comenzi:
\hline - produce o linie orizontala pe toata latimea tabelului.
\cline {n-m} - produce o linie orizontala ntinzandu-se de la coloana n pana la coloana m. Ca
si comanda \hline, poate fi folosita doar dupa terminarea randului cu \\. Comanda \cline{13}\cline{5-7} deseneaza doua linii orizontale de la coloana 1 la 3 si de la coloana 5 la 7, sub randul
care tocmai s-a ncheiat.
\vline - aceasta comanda produce o linie verticala de naltime egala cu cea a randului pe care
apare.
\multicolumn{num}{cols}{text} - textul text se va extinde peste num coloane, fiind aliniat n
conformitate cu caracterele din cols.
Tipul cel mai simplu de tabel contine doar text aranjat pe linii si coloane. Tabelul simplu are
doua coloane si doua linii. Nu serveste decat la dispunerea a patru cuvinte n cele patru colturi
ale unei mici pagini.
Exemplu:
\begin{tabular}{cc}
Facultate & An\\
Grup\u{a} & Serie\\
\end{tabular}
Facultate
Grupa
Exemplu:

An
Serie

\resizebox{5cm}{!}{
\begin{tabular}{cc}

13

Facultate & An\\ \hline

Grup\u{a} & Serie\\ \hline
\end{tabular}}

Facultate
Grupa

An
Serie

Tabelul este construit ntr-un mediu denumit tabular. Dupa \begin{tabular} trebuie adaugata
o pereche de acolade ntre care este precizata alinierea continutului coloanelor. Alinierea este indicata cu ajutorul literelor l, c, r (pentru aliniere stanga, centru, respectiv dreapta). In cazul
nostru, ambele coloane au textul centrat. Pe fiecare rand, coloanele sunt separate prin semnul &.
Capetele de rand sunt indicate prin \\ si este important ca fiecare rand sa aiba exact numarul de
coloane specificat.
Alti specificatori:
-| - separator de coloane: linie verticala marginita de spatii.
-|| - deseneaza doua linii verticale, una langa cealalta.
-p{lat} - specifica o coloana de latime lat care contine text aliniat la ambele margini.
-@{text} - separator de coloane: specifica o asa numita @-expresie. Textul text va fi inserat n
fiecare rand ntre coloanele ntre care apare @-expresie.
Exemplu:
\begin{tabular}{|c|c|c|}\hline
\multicolumn{3}{|c|}{Elevi}\\ \hline
Nume & Grup\u{a} & An\\ \hline
Costache & 1312 & \\\cline{1-2}
Dumitru & 1311 & 1\\\cline{1-2}
Meca & 1313 & \\ \hline
\end{tabular}
Elevi
Nume
Grupa
Costache
1312
Dumitru
1311
Meca
1313

An
1

Exemplu:
\begin{tabular}{|l|l|l|}
\hline
\multicolumn{3}{|c|}{Team sheet} \\
\hline
Goalkeeper & GK & Paul Robinson \\ \hline
\multirow{4}{*}{Defenders} & LB & Lucus Radebe \\
& DC & Michael Duberry \\
& DC & Dominic Matteo \\
& RB & Didier Domi \\ \hline
\multirow{3}{*}{Midfielders} & MC & David Batty \\
& MC & Eirik Bakke \\
& MC & Jody Morris \\ \hline

14

Tabele

Forward & FW & Jamie McMaster \\ \hline

\multirow{2}{*}{Strikers} & ST & Alan Smith \\
& ST & Mark Viduka \\
\hline
\end{tabular}
Team
GK
LB
DC
Defenders
DC
RB
MC
Midfielders MC
MC
Forward
FW
ST
Strikers
ST
Goalkeeper

sheet
Paul Robinson
Lucus Radebe
Michael Duberry
Dominic Matteo
Didier Domi
David Batty
Eirik Bakke
Jody Morris
Jamie McMaster
Alan Smith
Mark Viduka

Cadrul table
Acest cadru este folosit pentru crearea de tabele. Formatul general al acestui cadru este:
\begin{table}[loc]
\textit{con\c{t}inutul tabelului}
\end{table}
\begin{table*}[loc]
con\c{t}inutul tabelului
\end{table*}
Semnificatia parametrilor este urmatoarea:
loc este un parametru optional si specifica locul de amplasare a tabelului pe pagina si poate fi o
combinatie a urmatoarelor caractere:
- h reprezinta puctul curent (here)
- b la baza unei pagini (bottom)
- t la nceputul unei pagini (top)
- p pe o pagina separata, care contine doar cadruri mobile, dar tinand cont de anumite reguli,
dintre care cea mai importanta este: niciodata nainte de locul n care se face pentru prima data
referire la tabel
continutul tabelului este constituit din comenzi LaTeX mpreuna cu text ordinar. De obicei este
constituit dintr-un cadru tabular.
In continutul tabelului poate aparea comanda: \caption{text explicativ} care are ca efect
numerotarea tabelului si scrierea textului text explicativ ca nota explicativa. Implicit, numarul
tabelului este precedat de cuvantul Table. Comanda \caption se foloseste de ragula imediat
dupa \begin{table} sau imediat nainte de end{table}, dupa cum dorim scrierea numarului si
a notei explicative deasupra sau sub continutul tabelului.

15

Exemplu:

\begin{table}[ht]
\caption{Nonlinear Model Results}
\centering
\begin{tabular}{c c c c}
\hline\hline
Case & Method\#1 & Method\#2 & Method\#3 \\ [0.5ex]
\hline
1 & 50 & 837 & 970 \\
2 & 47 & 877 & 230 \\
3 & 31 & 25 & 415 \\
4 & 35 & 144 & 2356 \\
5 & 45 & 300 & 556 \\ [1ex]
\hline
\end{tabular}
\label{table:nonlin}
\end{table}

Case
1
2
3
4
5

Tabel 3.1: Nonlinear Model Results

Method#1 Method#2 Method#3
50
837
970
47
877
230
31
25
415
35
144
2356
45
300
556

Colors in Tables
Pachetul xcolor ofera comenzile necesare pentru a produce tabele cu randurile colorate alternativ, cand optiunea table este ncarcata. Comanda \rowcolors{<starting row>}{<odd color>}{<even color>}
trebuie sa fie specificata chiar nainte ca, cadrul tabular sa nceapa.
Exemplu:

\begin{center}
\rowcolors{1}{blue}{red}
\begin{tabular}{lll}
blue & blue
& blue \\
red & red & red\\
blue & blue
& blue \\
red & red & red\\
\end{tabular}
\end{center}

16

Tabele
blue
red
blue
red

blue
red
blue
red

blue
red
blue
red

Comanda \hiderowcolors este valabila pentru a dezactiva evidentierea unui rand specific.
Evidentierea poate fi reactivata ntr-un tabel prin comanda \showrowcolors.
Exemplu:
\begin{tabular}{lll}
\cellcolor{red}{blue} & blue
& blue \\
red & \cellcolor{pink}{red} & red\\
blue & blue
& \cellcolor{blue}{blue} \\
\textcolor{green}{red} & \cellcolor{green}{red}
\end{tabular}
blue
red
blue
red

blue
red
blue
red

& \cellcolor{green}{red}\\

blue
red
blue
red

Exemplu:
\begin{tabular}{|l||r|}
\hline
\rowcolor{red} {one} & {two} \\
\rowcolor{pink} {three} & {four} \\
\multicolumn{1}{|>{\color{blue}\columncolor[gray]%
{0.8}}l||}{five} &
\multicolumn{1}{|>{\columncolor{green}}r|}{six}\\
\hline
\end{tabular}
one
three
five

two
four
six

Tabelele pot fi de altfel puse invers ntr-un document folosind pachetul rotating si cadrele
sideways n loc de cadrul table.
Exemplu:
Nume
Prenume Nota Analiza Matematica Nota Algebra Nota Fizica
Geanta
Raluca
10
9
9
Dinca
Adriana
5
6
4
Ifrim
George
10
9
5

Nume
Geanta
Dinca
Ifrim
Iaru

Prenume
Raluca
Adriana
George
Claudiu

Nota Analiza Matematica

10
5
10
10

Nota Algebra
9
6
9
10

Nota Fizica
9
4
5
10

17

18

Tabele

Partea 4

Grafice

19

20

Grafice

Partea 5

Bibliografie
1. LaTeX - ghid de utilizare; Pusztai Artur, Ardelean Gheorghe; Editura Tehnica, Bucuresti
2. LaTeX Tutorial; The Tutorial Team, Indian TEX Users Group, India, 2000
3. The Comprehensive LATEX Symbol List; Pakin Scott; November 2009
4. Ghid LaTeX; Solcan Mihail Radu; Bucuresti; 2005
5. www.scribd.com/doc/45939/Tables-in-LaTeX
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/LaTeX
7. http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/Tables

21