UNIVERSITATEA ”POLITEHNICA” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE APLICATE

PROIECT PRACTICĂ

TEHNOREDACTARE ÎN
LaTeX

Raluca GEANTĂ, Grupa 1312, An 1

Roxana MANEA, Grupa 1311, An 1

PROFESORI ÎNDRUMĂTORI:

Simona Mihaela BIBIC

Dan LARIONESCU

- Bucureşti, Iulie 2010 -

2
Introducere

LaTeX este un sistem de preparare a documentului, care permite tipărirea ı̂n format electronic
cu ajutorul limbajului de programare Tex.
LaTeX a fost creat de Leslie Lamport ı̂n 1984 la SRI International şi ı̂n timp a devenit principala
metodă pentru programarea ı̂n TeX. Datorită capacităţilor de a programa ı̂n amănunt orice aspect
care ţine de publicarea unui material (articol, carte, tratat, broşura), LaTeX este folosit ı̂n general
ı̂n mediu academic de către matematicieni, ingineri, etc, dar şi ı̂n mediul comercial, datorită
costurilor reduse de utilizare (LaTex şi TeX sunt gratuite; TeX este eliberat de către creatorul său,
Donald Knuth, ı̂n domeniul public). LaTeX permite programarea aspectelor necesare ı̂n desktop
publishing, inclusiv tabele, figuri şi imagini, referinţe ı̂ncrucişate, bibliografie şi note bibliografice.
Din punct de vedere al limbajului de programare, LaTeX este un limbaj de programare de
nivel-ı̂nalt, util ı̂n a accede la toate resursele limbajului TeX. Deoarece TeX este un limbaj de
programare de nivel scăzut s-a dovedit a fi destul de dificil de utilizat de către utilizatorii comuni,
motiv pentru care LaTeX a fost construit special pentru a permite oricărui utilizator să beneficieze
de puterea limbajului TeX.
Multe dintre eseurile filosofice nu au deloc formule sau tabele. Persoanele care folosesc intens
analiza logică au ı̂nsă nevoie cel puţin de cunoştinţele de bază privitoare la scrierea de formule.
De asemenea, multe eseuri de filozofie politică recurg la tabele statistice. În scrierea academică,
tabelele sunt o trăsătură comună, adesea pentru a rezuma rezultatele unei cercetări. Există, prin
urmare o ı̂ndemânare care necesită un model pentru a produce lucrări de bună calitate.
LaTeX este destinat cu precădere scrierii de lucrări ştiinţifice, ı̂n care se lucrează relativ des cu
tabele şi figuri. Acestea nu pot fi puse ı̂ntotdeauna oriunde ı̂n text. Autorul poate lăsa pe seama
lui LaTeX alegerea locului de amplasare, specificând figura sau tabelul ı̂ntr-un cadru mobil. El
poate da ı̂nsă ordinea de preferinţe pentru amplasarea cadrului mobil.

3
4
Cuprins

1 Documente 7

2 Modul Matematic 9

3 Tabele 11

4 Grafice 19

5 Bibliografie 21

Bibliografie 20

5
6 CUPRINS
Partea 1

Documente

7
8 Documente
Partea 2

Modul Matematic

9
10 Modul Matematic
Partea 3

Tabele

Cadrul tabbing
Cadrul tabbing este destinat cu precădere alinierii textelor pe mai multe coloane. De fapt nu
ne oferă decât un mecanism destul de primitiv pentru setarea şi folosirea unor tabulatori. În acest
cadru, ne stau la dispoziţie următoarele secvenţe de control:
\= - are ca efect setarea unei poziţii de tab.
\kill - nu tipăreşte rândul curent.
\> - produce un salt orizontal la următorul tab.
\< - are efect opus comenzii \>, producând un salt orizontal la tab-ul precedent.
\\ - produce trecerea la rând nou.
\a=, \a’, \a‘ - produc accentele pe care ı̂n mod normal le-ar produce comenzile\=, \’, \‘,
aici redefinite.
\+ - are ca efect ı̂nceperea rândului următor de la următorul tab. Mai multe comenzi \+ au efect
cumulativ. Iniţial valoarea tabulatorului marginii stângi este setat la 0.
\- - are ca efect descreşterea valorii tabulatorului marginii stângi(care trebuie să fie pozitiv) cu
unu, anulând astfel efectul unei comenzi \+ ı̂ncepând cu următorul rând.
\’ - are ca efect trecerea textului din coloana curentă situat ı̂naintea comenzii ı̂n coloana prece-
dentă,unde va fi aliniat la dreapta.
\‘ - produce alinierea la dreapta tabelului a textului ce urmează comanda. După această comandă
nu se vor mai da comenzile \>, \=, \’, \‘.
Exemplu:
\begin{tabbing}
Nr. crt\quad \= Alexandra\quad \= \kill\\
Nr. crt \> Nume \> \c{s}i \’Prenume\\
1. \> Meca \> Alexandra\\
2. \> Dulgheru \> Ionu\c{t}\\
3. \> Geant\u{a} \> Raluca\\
\end{tabbing}

Nr. crt Nume şi Prenume

1. Meca Alexandra
2. Dulgheru Ionuţ
3. Geantă Raluca

11
12 Tabele

Cel mai simplu este să alegem cele mai lungi texte de pe fiecare coloană, şi să le punem, sepa-
rate prin \=, pe o linie model, care nu se tipăreşte ci este folosită doar pentru setarea tabulatorilor.

Cadrul tabular si tabular*

Cadrele tabular şi tabular* sunt instrumentele de bază prin care se pot crea tabele. Cadrul
tabular se pretează foarte bine la construcţia de tabele, fiind mai puternic decât cadrul tabbing.
Sintaxa pentru aceste medii este:
\begin{tabular}[pos]{cols}rows\end{tabular}
\begin{tabular*}{width}[pos]{cols}rows\end{tabular*}
Ambele medii de mai sus crează de fapt o minipagina. Semnificaţia argumentelor de mai sus
este următoarea:
pos - specifică poziţia pe verticală faţă de punctul curent (implicit este centrat). Caracterele posi-
bile sunt t şi b corespunzătoare plasării liniei de ı̂nceput respectiv de sfârşit al tabelului ı̂n dreptul
puctului curent.
width - acest argument se aplică numai pentru modul tabular* si determină lăţimea globală a
tabelului.
cols - argumentul pentru formatarea coloanelor.
rows - este o secvenţă de rânduri separate prin \\, fiecare rând fiind format din mai multe coloane
separate prin &.

Pe lângă textul ordinar, ca element al unei coloane, pot să apară următoarele comenzi:
\hline - produce o linie orizontală pe toată lăţimea tabelului.
\cline {n-m} - produce o linie orizontală ı̂ntinzându-se de la coloana n până la coloana m. Ca
şi comanda \hline, poate fi folosită doar după terminarea rândului cu \\. Comanda \cline{1-
3}\cline{5-7} desenează două linii orizontale de la coloana 1 la 3 şi de la coloana 5 la 7, sub rândul
care tocmai s-a ı̂ncheiat.
\vline - această comandă produce o linie verticală de ı̂nălţime egală cu cea a rândului pe care
apare.
\multicolumn{num}{cols}{text} - textul text se va extinde peste num coloane, fiind aliniat ı̂n
conformitate cu caracterele din cols.

Tipul cel mai simplu de tabel conţine doar text aranjat pe linii şi coloane. Tabelul simplu are
două coloane şi două linii. Nu serveşte decât la dispunerea a patru cuvinte ı̂n cele patru colţuri
ale unei mici pagini.

Exemplu:
\begin{tabular}{cc}
Facultate & An\\
Grup\u{a} & Serie\\
\end{tabular}
Facultate An
Grupă Serie
Exemplu:
\resizebox{5cm}{!}{
\begin{tabular}{cc}
 13

Facultate & An\\ \hline

Grup\u{a} & Serie\\ \hline
\end{tabular}}

Facultate An
Grupă Serie
Tabelul este construit ı̂ntr-un mediu denumit tabular. După \begin{tabular} trebuie adăugată
o pereche de acolade ı̂ntre care este precizată alinierea conţinutului coloanelor. Alinierea este in-
dicată cu ajutorul literelor l, c, r (pentru aliniere stânga, centru, respectiv dreapta). În cazul
nostru, ambele coloane au textul centrat. Pe fiecare rând, coloanele sunt separate prin semnul &.
Capetele de rând sunt indicate prin \\ şi este important ca fiecare rând să aiba exact numărul de
coloane specificat.
Alţi specificatori:
-| - separator de coloane: linie verticală mărginită de spaţii.
-|| - desenează două linii verticale, una lângă cealaltă.
-p{lat} - specifică o coloană de lăţime lat care conţine text aliniat la ambele margini.
-@{text} - separator de coloane: specifică o aşa numită @-expresie. Textul text va fi inserat ı̂n
fiecare rând ı̂ntre coloanele ı̂ntre care apare @-expresie.

Exemplu:
\begin{tabular}{|c|c|c|}\hline
\multicolumn{3}{|c|}{Elevi}\\ \hline
Nume & Grup\u{a} & An\\ \hline
Costache & 1312 & \\\cline{1-2}
Dumitru & 1311 & 1\\\cline{1-2}
Meca & 1313 & \\ \hline
\end{tabular}
Elevi
Nume Grupă An
Costache 1312
Dumitru 1311 1
Meca 1313

Exemplu:
\begin{tabular}{|l|l|l|}
\hline
\multicolumn{3}{|c|}{Team sheet} \\
\hline
Goalkeeper & GK & Paul Robinson \\ \hline
\multirow{4}{*}{Defenders} & LB & Lucus Radebe \\
& DC & Michael Duberry \\
& DC & Dominic Matteo \\
& RB & Didier Domi \\ \hline
\multirow{3}{*}{Midfielders} & MC & David Batty \\
& MC & Eirik Bakke \\
& MC & Jody Morris \\ \hline
14 Tabele

Forward & FW & Jamie McMaster \\ \hline

\multirow{2}{*}{Strikers} & ST & Alan Smith \\
& ST & Mark Viduka \\
\hline
\end{tabular}
Team sheet
Goalkeeper GK Paul Robinson
LB Lucus Radebe
DC Michael Duberry
Defenders
DC Dominic Matteo
RB Didier Domi
MC David Batty
Midfielders MC Eirik Bakke
MC Jody Morris
Forward FW Jamie McMaster
ST Alan Smith
Strikers
ST Mark Viduka

Cadrul table
Acest cadru este folosit pentru crearea de tabele. Formatul general al acestui cadru este:

\begin{table}[loc]
\textit{con\c{t}inutul tabelului}
\end{table}

\begin{table*}[loc]
con\c{t}inutul tabelului
\end{table*}

Semnificaţia parametrilor este următoarea:

loc este un parametru opţional şi specifică locul de amplasare a tabelului pe pagină şi poate fi o
combinaţie a următoarelor caractere:
- h reprezintă puctul curent (here)
- b la baza unei pagini (bottom)
- t la ı̂nceputul unei pagini (top)
- p pe o pagină separată, care conţine doar cadruri mobile, dar ţinând cont de anumite reguli,
dintre care cea mai importantă este: niciodată ı̂nainte de locul ı̂n care se face pentru prima dată
referire la tabel
conţinutul tabelului este constituit din comenzi LaTeX ı̂mpreună cu text ordinar. De obicei este
constituit dintr-un cadru tabular.

În conţinutul tabelului poate apărea comanda: \caption{text explicativ} care are ca efect
numerotarea tabelului şi scrierea textului text explicativ ca notă explicativă. Implicit, numărul
tabelului este precedat de cuvântul ”Table”. Comanda \caption se foloseşte de ragulă imediat
după \begin{table} sau imediat ı̂nainte de end{table}, după cum dorim scrierea numărului şi
a notei explicative deasupra sau sub conţinutul tabelului.
 15

Exemplu:

\begin{table}[ht]
\caption{Nonlinear Model Results}
\centering
\begin{tabular}{c c c c}
\hline\hline
Case & Method\#1 & Method\#2 & Method\#3 \\ [0.5ex]
\hline
1 & 50 & 837 & 970 \\
2 & 47 & 877 & 230 \\
3 & 31 & 25 & 415 \\
4 & 35 & 144 & 2356 \\
5 & 45 & 300 & 556 \\ [1ex]
\hline
\end{tabular}
\label{table:nonlin}
\end{table}

Tabel 3.1: Nonlinear Model Results

Case Method#1 Method#2 Method#3
1 50 837 970
2 47 877 230
3 31 25 415
4 35 144 2356
5 45 300 556

Colors in Tables
Pachetul xcolor oferă comenzile necesare pentru a produce tabele cu rândurile colorate alterna-
tiv, când opţiunea table este ı̂ncărcată. Comanda \rowcolors{<starting row>}{<odd color>}{<even color>}
trebuie să fie specificată chiar ı̂nainte ca, cadrul tabular să ı̂nceapă.

Exemplu:

\begin{center}
\rowcolors{1}{blue}{red}
\begin{tabular}{lll}
blue & blue & blue \\
red & red & red\\
blue & blue & blue \\
red & red & red\\
\end{tabular}
\end{center}
16 Tabele

blue blue blue

red red red
blue blue blue
red red red

Comanda \hiderowcolors este valabilă pentru a dezactiva evidenţierea unui rând specific.
Evidenţierea poate fi reactivată ı̂ntr-un tabel prin comanda \showrowcolors.

Exemplu:

\begin{tabular}{lll}
\cellcolor{red}{blue} & blue & blue \\
red & \cellcolor{pink}{red} & red\\
blue & blue & \cellcolor{blue}{blue} \\
\textcolor{green}{red} & \cellcolor{green}{red} & \cellcolor{green}{red}\\
\end{tabular}
blue blue blue
red red red
blue blue blue
red red red
Exemplu:

\begin{tabular}{|l||r|}
\hline
\rowcolor{red} {one} & {two} \\
\rowcolor{pink} {three} & {four} \\
\multicolumn{1}{|>{\color{blue}\columncolor[gray]%
{0.8}}l||}{five} &
\multicolumn{1}{|>{\columncolor{green}}r|}{six}\\
\hline
\end{tabular}
one two
three four
five six

Tabelele pot fi de altfel puse invers ı̂ntr-un document folosind pachetul rotating şi cadrele
sideways ı̂n loc de cadrul table.
Exemplu:
Nume Prenume Notă Analiză Matematică Notă Algebră Notă Fizică
Geantă Raluca 10 9 9
Dincă Adriana 5 6 4
Ifrim George 10 9 5
Nume Prenume Notă Analiză Matematică Notă Algebră Notă Fizică
Geantă Raluca 10 9 9
Dincă Adriana 5 6 4
Ifrim George 10 9 5
Iaru Claudiu 10 10 10
17
18 Tabele
Partea 4

Grafice

19
20 Grafice
Partea 5

Bibliografie

1. LaTeX - ghid de utilizare; Pusztai Artur, Ardelean Gheorghe; Editura Tehnică, Bucureşti

2. LaTeX Tutorial; The Tutorial Team, Indian TEX Users Group, India, 2000
3. The Comprehensive LATEX Symbol List; Pakin Scott; November 2009
4. Ghid LaTeX; Solcan Mihail Radu; Bucureşti; 2005
5. www.scribd.com/doc/45939/Tables-in-LaTeX

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/LaTeX
7. http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/Tables

21