3.

Unde electromagnetice în conductori

3.1. Ecuaţia undelor electromagnetice în conductori

In conductori nu există densitate de sarcină, dar există curent electric:

r r
j = σE (1. 1)

Valori tipice ale conductivităţii (după Wikipedia):

Material (S·m-1) S = Ω −1 Notes

Electrical
Conductivity
Silver 6.30 × 10 7 Best electrical conductor of any known metal

Copper 5.69 × 10 7 Commonly used in electrical wire applications

due to very good conductivity and price
compared to silver.
Gold 4.52 × 10 7 Gold is commonly used in electrical contacts
because it does not easily corrode.
7
Aluminium 3.5 × 10 Commonly used for high voltage electricity
distribution cables
Sea water 4.8 Corresponds to an average salinity of 35 g/kg
at
20 °C
Drinking 0.0005 to 0.05
water
Deionized 5.5 × 10-6
water
Glass 10-11 to 10-15
Air 3 to 8 × 10-15

1
 Problemă: Luând ca exemplu cuprul, să se arate că o distribuţie de sarcină interioară unui
conductor bun scade exponenţial spre zero în timpul unei fracţiuni de secundă (de ordinul 10-19 s). Se
consideră ε = ε 0 . Ce se întâmplă în sticlă ?

Ecuaţiile lui Maxwell devin:

r r
r r r ∂B r r ∂E
∇E = 0 ∇B = 0 ∇× E = − ∇ × B = µj + εµ (2.2)
∂t ∂t

În materiale omogene, ecuaţia undelor devine:

r r
r ∂E ∂2E
∆E − µσ − εµ =0 (2.3)
∂t ∂t 2

Ce se întâmplă dacă schimbăm sensul timpului, adică t → −t ?

3.2. Soluţia ecuaţiei undelor electromagnetice în conductori

r r r r
Încercăm o soluţie particulară de tip uap: E (r , t ) = E0 (r ) exp[iωt ] . Găsim:

( )
r r r
~ r
∆ − iωµσ + εµω 2 E = 0 , sau  ∇ 2 + k 2  E = 0 , unde “mărimea complexă k 2 ” este
~
 

r
~  σ
k 2 = ω 2 µε − i  (2.4)
 ω

Prin comparaţie cu situaţia din dielectrici, unde k 2 = ω 2εµ , definim „permitivitatea

complexă”:

σ
ε~(ω ) = ε − i (2.5)
ω

Această mărime de material prezintă dispersie, adică depinde de frecvenţă; vom arăta că
apare şi absorbţia. Definim indicele de refracţie complex:

2
 n~ = ε~r µ r = nr − iκ (2.6)

unde ε~r = ε~ ε 0 = ε r − i σ (ωε 0 ) . Soluţia uap (care nu mai este de fapt o undă
r r r r r
armonică plană) este E = E 0 exp i ωt − k ⋅ r  . Să notăm cu k ′ şi k ′′ părtea reală şi opusul
~ r
 
r
~ r r
părţii imaginare ale vectorului de undă k = k ′ − ik ′′ . Soluţia uap prezintă o atenuare
exponenţială:

r r
[
r r
] [( r r
E = E0 exp − k ′′ ⋅ r exp i ωt − k ′ ⋅ r )] (2.7)

r r
Presupunem că vectorii k ′ şi k ′′ sunt paraleli: k ′ 2 − k ′′ 2 − 2ik ′k ′′ = ω 2 µε − iωµσ .
După câteva calcule găsim:

1 1
 2  2  2  2
εµ  σ  εµ  σ 
k′ = ω 1+   + 1 k ′′ = ω 1+   − 1 (2.8)
2   ωε   2   ωε  
   

ck ′ ck ′′
Părţile reală şi imaginară ale indicelui de refracţie sunt: nr = şi κ = .
ω ω
Care este semnificaţia unor mărimi fizice comlexe ? Apar atenuări exponenţiale (vezi

σωµ
(2.6)) şi defazaje. De exemplu, într-un conductor bun, în care σ ωε >> 1 şi k ≅ (1 + i )
~
,
2
(vezi relaţia (2.8) mai jos)defazajul dintre câmpul electric şi cel magnetic este de π / 4 .
Exerciţiu: Arătaţi acest lucru.

3.3. Efectul pelicular

Pentru simplitate, presupunem că propagarea se face de-a lungul lui Oz. Relaţia (2.7)
devine:
 ωκ   2πκ 
E ( z ) = E (0 ) exp[− k ′′z ] = E (0 ) exp − z  = E (0 ) exp − z
 c   λ 

3
Unda pătrunde în metal numai câteva lungimi de undă. Distanţa după care amplitudinea undei
1 λ
scade de e ori se numeşte adâncime de pătrundere: δ = = . În conductorii buni
k ′′ 2πκ
σ ωε >> 1 şi găsim

σωµ
k ≅ (1 + i )
~
(2.9)
2

Adâncimea de pătrundere devine

2
δ= (2.10)
σωµ

Problemă: Calculaţi adâncimea de pătrundere pentru u la diverse frecvenţe: 50 Hz, 1 Mhz, 1 Ghz.
Gândiţi-vă la posibilitatea de ecranare la aceste frecveţe.
Aşadar undele elmgn nu pătrund în metale decât pe distanţe de ordinul lungimii de undă. Acesta
este efectul pelicular, sau efectul skin.
Skin effect (după Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Skin_effect ) până la end
Efectul pelicular este important chiar la frecvenţa reţelei de 50 Hz (în USA 60 Hz).
Pentru Cu, adâncimea de pătrundere este de 8,5 mm la 60 Hz.
Exerciţiu: Calculaţi adâncimea de pătrundere pentru Cu la frecvenţa de 50 Hz.

Distribuţia curentului alternativ într-un conductor cilindric plin este cea din figură: 63%
din curent trece prin „coaja” de grosime δ .

Efectul net este că rezistenţa firului este mai mare decât cea calculată cu relaţia
l
obişnuită R = . În plus, această rezistenţă creşte cu frecvenţa. Pentru atenuarea acestui
σS

4
efect, în loc de un singur fir gros se folosesc mai multe fire –câte trei în figura următoare –
sau fire torsadate, numite „liţe”.

Skin depth vs. frequency for some materials, red vertical line denotes 50 Hz frequency:
Mn-Zn - magnetically soft ferrite Al - metallic aluminium Cu - metallic copper
steel 410 - magnetic stainless steel Fe-Si - grain-oriented electrical steel
Fe-Ni - high-permeability permalloy (80%Ni-20%Fe)

5
 Explicaţia fizică se face folosind curenţii Foucault (curenţi eddy), care apar în
conductori aflaţi în câmp magnetic variabil în timp. Variaţia apare sau din variaţia câmpului
magnetic, sau din mişcarea relativă a sursei de câmp şi a conductorului. Figura următoare
prezintă situaţia: curentul i variază, deci câmpul magnetic H variază, ceea ce face să varieze
fluxul magnetic prin suprafeţele orizontale mărginite de cercurile albastre. În jurul curbelor
închise albastre apar curenţi de inducţie notaţi cu Iw. Aceşti curenţi fac să scadă curentul total
din centrul firului şi cresc curentul periferic.

Skin depth is due to the circulating eddy currents (arising from a changing H field) cancelling the current flow in the
center of a conductor and reinforcing it in the skin.

Adâncimea de pătrundere la frecvenţa Adâncimea de pătrundere în Cu

de 10 Ghz (microunde) la diverse frecvenţe

Frecvenţă δ (µm)
Conductor δ (µm)

Aluminum 0.80 60 Hz 8470

Copper 0.65 1 MHz 66

Gold 0.79 10 MHz 21

Silver 0.64 100 MHz 6,6

6
 Observaţie: Wikipedia nu foloseşte conductivitatea σ ci rezistivitatea ρ ; de aceea

2ρ
relaţia (2.10) pentru adâncimea de pătrundere se scrie δ = end.
ωµ