7

Filtre statistice

Consideram imaginea monocroma f : 1, m 1, n D. Fixam un strel V si consideram vecinatatea aferenta a

pixelului fij ,
Vij (i,j) (V) = {fkl | (k, l) Vij }.
Notand num
arul de pixeli din Vij prin
p = card Vij = card V,
ordonam crescator culorile vecinilor fkl din Vij si obtinem familia ordonata de nivele de gri Oij = {C1 , . . . , Cp },
unde C1 C2 Cp . Toate filtrele urmatoare va folosi multimea Oij pentru a produce culoarea din pozita
omoloag
a (i, j) din noua imagine filtrata neliniar fij .

7.1

Filtrul medie

Familiei ordonate Oij i se pune n corespondenta noul nivel de gri:

C1 + C2 + + Cp
fij =
.
p
Acest filtru coincide cu filtrul liniar uniform deoarece
X
1
fij =
fkl , unde p = card (Vij ).
p
(k,l)Vij

O variatie a acestui filtru este cea n care strelul este nsotit de factori de repetitie pe pozitiile sale, fiind nlocuit
cu o masca care indica factori de repetitie n Oij pentru pixelii pozitiei omologe, ceea ce conduce la largirea
acestei familii de culori ordonate. Un exemplu de acest tip este masca generatoare de filtru neliniar cu repetitie
care conserva segmentele verticale,
1
1
1

3
3
3

1
1
1

Culorile pixelilor din pozitia mediana {fkj | k {1, 0, 1} } se repeta de cate trei ori n Oij . In acest caz p = 9
se nlocuieste cu q = card Oij = 3 + 3 + 3 3 = 15 p. Filtrul cu repetitie poate fi folosit n recunoastere de
forme, unde se dorste punerea n evident
a a unor structuri identificate prin repetare n interiorul strelului (n
exemplul de mai sus, segmente luminoase verticale).

7.2

Filtrul median neliniar

In acest caz, pentru fiecare familie Oij = {C1 , . . . , Cp }, (i, j) 1, m 1, n se asociaza valoarea pixelului fij al
noii imagini filtrate,

daca p par

Cq+1 ,
hpi
fij =
, unde q =

2
Cq + Cq+1 , daca p impar
2
Avantaj: Prin asocierea f f se elimina zgomotul de tip salt&pepper (sare si piper), n special atunci cand
zgomotele sunt punctuale sau de dimensiuni mici n comparatie cu strelul.
Folosind filtrul median cu repetitie cu masca v =

1
1
1

2
3
1

7
1
1

pentru vecinatatea Vij =

1
2
1

3
|6|
3

7
1
4

, rezulta

familia de culori ordonate Oij = {1, 1, 1, 2, 3, 3, 3, 4, |6|, |6|, 6, 7, 7, 7, 7, 7, 7, 7}. In acest caz valoarea lui fij este
6+6
= 6.
2

7.3

Filtrul media extremelor

In acest caz avem fij = C1 + Cp , semisuma valorilor maxima si minima din familia de culori ordonate ale
2
vecinatatii Vij . Acest filtru este un substitut al filtrului median clasic doar cand imaginea nu prezinta zgomot
de tip salt&pepper, efectul acestui filtru neliniar fiind cel de netezire.

7.4

Filtrul min

In acest caz, fij = C1 , valoarea minima din Oij . Acest filtru ntuneca puternic imaginea, si se elimina zgomotul
salt dar se accentueaza zgomotul pepper.

7.5

Filtrul max

In acest caz, fij = Cp , valoarea minima din Oij . Acest filtru lumineaza puternic imaginea, accentueaza zgomotul
salt si distruge zgomotul pepper.

7.6

Filtrul -median

Se selecteaza numarul natural k, astfel ncat 1 k p 1 sau 1 k

2 . In acest caz,

pk
X

Cj
C
+
C
+

+
C
j=k+1
k+1
k+2
pk
fij =
=
p 2k
p 2k
(

[ p2 ] 1, pentru p par
p
pentru p impar
2 ,

In cazul particular k =

7.7

Filtrul -complementar

In acest caz avem

fij

7.8

se obtine filtrul median 7.2.

}|
{ z
}|
{
z
C1 + + Ck + Cpk+1 + Cpk+2 + + Cp
=
2k
k
P
fi + fpk+i
k
1 X fi + fpk+i
i=1
=
=
.
2k
k i=1
2

Filtrul range

In acest caz, avem fij = Cp C1 . Ca efect, se ntaresc tranzitiile de culoare (frontiere, zgomote, etc.)

7.9

Filtrul quasi-range

In acest caz, avem fij = Cpk Ck+1 . Ca efect, se elimina zgomotul salt&pepper si se conserva muchiile.

7.10

Filtrul dispersion-edge
p

[2]
X
In acest caz, avem fij = 1p
(Cpj+1 Cj ), care identifica salturi ntre extremele mediate, fiind mai robust
[ 2 ] j=1

n prezenta zgomotelor punctuale.

Filtre de tip medie si putere

Aceste filtre au ca efect luminarea sau ntunecarea imaginii, ambele nsotite de netezirea acesteia.
2

8.1

Medie geometric
a

In acest caz, avem

f =

s Y

fkl ;

p = card Vij = card V

(i, j) 1, m 1, n

(k.l)V

unde daca n produs apare C = 0 se va nlocui cu 1 pentru a evita anularea produsului n prezenta pixelilor
vecini nuli. Ca efect, acesta produce medierea (netezirea) imaginii si ntunecarea acesteia.

8.2

Medie armonic
a

In acest caz, avem

fij =

P
(k,l)Vij

1
fkl

Ca si n cazul anterior, eventuale valori nule se nlocuiesc cu 0. Ca efect, imaginea se va netezi iar culorile se
vor atenua (ntuneca).
Observatie 8.1. Pentru p = 2 avem media armonica clasica, majorata de mediile geometrica si aritmetica:

a+b
2
ab
1 1
2
+
a b

.
&
y
m. armonica

m. geometrica

m. aritmetica

Tema: Verificati cele doua inegalitati.

8.3

Medie contra-armonic
a

In acest caz, avem

P
fij =

(k.l)Vij

+1
fkl

(k.l)Vij

fkl

Valorile nule se nlocuiesc cu 1. Pentru = 0 se obtine media aritmetica, iar pentru = 1 media armonica.
Cresterea lui nspre duce la luminarea imaginii, iar descresterea spre duce la ntunecarea acesteia,
n ambele cazuri aparand netezirea. De asemenea, pentru > 0 se ndeparteaza zgomotul pepper, iar pentru
< 0 se ndeparteaza zgomotul salt.

8.4

Media putere

In acest caz, avem

fij =

v P
u

fkl
u

t
(k.l)Vij
p

{2, 3, 4, . . . }

Filtrul se poate extinde la cazul exponentilor reali,

(k.l)Vij
fij =
p

fkl

Ca si n cazul precedent, pentru > 0 se ndeparteaza zgomotul pepper, iar pentru < 0 se ndeparteaza
zgomotul salt.
3

De foarte multe ori se folosesc detectii de frontiera realizand diferente ntre imaginile filtrate, mai exact
f fputere() fputere()
Analog:

f fca() fca() ;

ca medie contra-armonic
a

Tema. Aplicati aceste filtre imaginii cu arbore din laboratorul 6, observand ca filtrele neliniare de netezire
ndeparteaz
a cu succes zgomotul salt&pepper.