SUBIECTUL II

Devine sotie si el imparat, primindu-si, astfel, rasplata.

Elementele de originalitate ale basmului Povestea lui Harap-Alb sunt: caracterul a
tipic al eroului, fantastical umanizat (fabulosul este prezentat in conditii uma
ne, astfel, personajele fantastice, cat si eroul, vorbesc si se comporta ca nist
e tarani, amintind de romanul autobiographic al autorului Amintiri din copilarie ),
oralitatea limbajului (impresia de zicere a textului scris prin folosirea erudi
tiei paremiologice - vorba ceea , frecventa redusa a figuriloe de stil, expresii on
omatopeice, locutiuni si proverbe, fraze ritmate, regionalisme, dativului etic, s
i narativ), umorul (scene comice, ironia, expresii mucalite, portrete caricatural
e, caracterizari pitoresti, expresii, diminutive folosite cu valoare augmentativ
a) si inovarea formulei initiale.
Caracterizarea personajului principal, relatia dintre doua personaje Personajul
principal, protagonistul, acestui basm este Harap-Alb. El este unul atipic deoar
ece nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale, dar dobandeste pr
in trecerea probelor calitati morale.
Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al dev
enirii spirituale (concretizat prin trecerea probelor) si modificarea statutului
social. Astfel, se disting trei etape ale drumului initiatic, in care protagoni
stul apare in trei ipostaze. Prima este cea de neinitiat, etapa de pregatire pen
tru drum la curtea Craiului, cand el nu are identitate, find numit
fiul craiului ,
mezinul . Acesta apre in scena dupa esecul celor doi frati mai mari, iar supararea
si rusinea tatalui sau provoaca autoanliza sa: incepe a plange in inima sa . El es
te caracterizat direct de autor prin sintagma boboc in felul sau in trebi de-aies
te , ceea ce evidentiaza naivitatea sa. Prin caracterizare indirecta, se realizeaz
a portretul moral al tanarului, astfel la intalnirea cu cersetoarea da dovada de
milostenie, iar la alegrea calului cand il respinge cu violenta pe cel rapciugo
s da dovada de faptul ca nu stie sa distinga intre esenta si aparenta. A doua et
apa incepe odata cu aparitiile Spanului, care se poate metamorfoza, in mod simbo
lic, de trei ori, el fiind un rau necesar deoarece este initiatorul tanarului. El
arata lipsa sa de experienta cand il accepta pe Span ca tovaras de drum si nu as
culta de sfatul tatalui sau. In fantana primeste, astfel, ca un botez, o noua id
entitate: Harap-Alb si jura sa fie sluga raufacatorului. Harap-Alb trece primele
probe impuse de Span, aratand curaj, pricepere in manuirea sabiei, stpanire de
sine si respectarea juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati. Atunci can
d ajuta insectele, el da dovada de vitejie, pricepere si bunatate, iar cand isi
alege ca prieteni si insotitori de drum niste personaje cu aspecte grotesti arat
a ca a invatat sa distinga intre esenta si aparenta.
Statutul final al personajului este de initiat, dupa mai multe probe la care est
e supus de imparat si fata sa, el este ucis de span si reinviat de fata. Astfel
renaste si este absolvit de juramantul facut Spanului. Drept rasplata primeste d
reptul de a se insura cu fata imparatului si devine imparat.
Calul si batrana au rolul de ajutoare ale tanarului, ele fiind personaje fabuloa
se. Astfel calul, are puterea de a se metamorfoza, de a vorbi, a zbura si a se r
egenera (mananca jaratec si se transforma dintr-un cal rapciugos intr-unul frumo
s). El este intelept, are experienta necesara pentru a-l ajuta pe protagonist. A
cesta cunoaste toate tainle acestei lumi si intelege rolul Spanului, faptul ca d
esi acesta este personaj malefic, este totusi important pentru maturizarea spiri
tuala a tanarului. De aceea, nu intervine decat in final, cand il ucide pe raufa
cator deoarece acesta isi indeplinise rolul. Totodata, calul este cel care ii da
un imbold tanarului si il incurajeaza, invingandu-l pe urs. El este viclean si
trece ultima proba a basmului, cea impusa de fata de imparat, ajutandu-si stapan
ul sa capete statutul final.
Conform criticului George Calinescu, Basmul reprezinta o oglindire a vietii in mo

duri fabuloase . In opinia mea, aceasta afirmatie este adevarata deoarece probele
la care este supus protagonistul, reprezinta, in plan real, incercarile pe care
trebuie sa le depaseasca fiecare tanar pentru a reusi intr-o lume in care limita
dintre bine si rau este neclara.