Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Estetică de Trei Parale PDF
Estetică de Trei Parale PDF
Frumosul
Aa cum l-au numit strbunii latini, formosus este un atribut al
formei, al imaginii, o armonie neneleas a liniilor i culorii obiectului
vzut. Este o categorie aproape mistic, sub priviri care nu strivesc
corola de minuni a lumii, ori i mai puin, o atracie instinctiv. Dac
urtul este definit romnete n mod foarte subiectiv i visceral, tot
etimologic vorbind, ca participiu al verbului a ur, adic neplcut,
nesuferit, nseamn c formosul a nceput s nsemne, cu timpul
(nc n latina clasic, apoi n limbile derivate) ceea ce place
simurilor, i, cu precdere ce place ochilor.
La acest nivel primitiv, de care, totui, nelepciunea nu trebuie
s se disocieze, nu facem nici o distincie ntre frumuseea unui
apus de soare, frumuseea unei creaii artistice i frumuseea unui
gest de politee. O anumit fat, o anumit poezie i o anumit
purtare sunt, toate, frumoase. n mintea omului simplu, cele trei
frumosuri natural, estetic i moral se confund parc.
Numai realitile vieii ne fac s nelegem c exist diferen,
uneori chiar opoziie total, ntre un chip frumos i o fapt frumoas.
Numai n poveti, fei-frumoii i znele trebuie s fie, pe ct de
frumoi, pe att de buni i norocoi, n timp ce alte personaje, cum
ar fi Muma Pdurii i Zmeul, dac sunt rele, trebuie s fie i urte. n
lumea real ns, frumuseea fizic sau estetic sunt n stare s
absoarb orice urenie moral, sfinind-o pentru gustul adepilor
cultului formei. (i, pn la urm, ce este idolatria, dac nu cultul
formelor n dauna fondului ? Nu degeaba cuvntul idol < eidolos,
vine de la eidos = form). Suntem, astfel, silii s facem distincie
ntre frumosul etic i frumosul formos. La o scar infinit superioar,
Domnul crucificat este un spectacol oribil, nu are nici o frumusee
care s ne atrag privirile, dup spusa lui Isaia (53:2). Dar rmne
frumuseea mesajului spiritual al iubirii jertfitoare.
Evreul Tudor Vianu ne-a nvat s mergem mai departe, s
facem distincie ntre frumosul natural i frumosul estetic. Pictura
unui portret, sau a unui peisaj, de exemplu, poate fi urt pentru
gustul natural, necultivat, care caut n pictur desftarea simurilor
naturale, deoarece portretul poate nfia un chip urt, hidos,
1