UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

INSTITUTUL STUDIILOR DOCTORALE

SPECIALITATEA BIOCHIMIE

PROIECT LA BIOSTATISTICA
SEMESTRUL I

COORDONATOR
Conf. Univ. dr. Lucian Petcu
DOCTORAND
Epure Mihai-Traian

CONSTANTA
2015-2016

INTRODUCERE
Observarea statistica presupune respectarea unor principii fundamentale impuse prin lege
(Legea nr. 11/1994), principii asemanatoare cu cele impuse pe plan international. Ele au n vedere:
autonomia metodologica, confidentialitatea, transparenta, specializarea, proportionalitatea si
deontologia statistica.
Prin programul de observare trebuie s se precizeze cteva elemente fixe, si anume:
scopul observarii este subordonat scopului general pentru care s-a organizat cercetarea
statistica si de exacta lui ntelegere depindereusita actiunii;
obiectul cercetarii sau colectivitatea cercetata reprezinta multimea unitatilor la care vor fi
nregistrate caracteristicile precizate.
Obiectul observarii trebuie sa fie delimitat ca volum, n timp, spatiu, ct si din punct de
vedere organizatoric;
unitatea de observare ca element component al colectivitatii trebuie sa fie clar definita
pentru a obtine date complete, exacte si comparabile n timp si spaiu. Unitatile de observare pot fi
simple sau
complexe n functie de scopul cercetarii;
programul observarii const n stabilirea tuturor caracteristicilor care trebuie nregistrate, a
modalitatilor concrete de culegere a datelor, ncadrarea n timp si spaiu a activitatii de obtinere a
informatiilor;
formularele si instructiunile de nregistrare se prezint sub forma de fise (care se
completeaza pentru o singura unitate de observare) si liste (care se completeaza pentru mai multe
unitati). Formularele de nregistrare sunt nsotite de norme metodologice si tehnice privind
completarea lor, norme ce pot fi imprimate direct pe formular sau n brosuri anexe. Metodele si
procedeele de observare statistica sunt n functie de natura fenomenelor studiate, de modul de
organizare a activitatii.
Metodele si procedeele de observare statistica sunt n functie de natura fenomenelor studiate,
de modul de organizare a activitatii agentilor economici, de posibilittile de nregistrare a
fenomenelor si de mijloacele tehnice de prelucrare de care se dispune. Gruparea metodelor de
nregistrare (observare) n sisteme are la baza diferite criterii:
a) dup modul de organizare a activitatii social-economice deosebim:
observari permanente, care se efectueaza prin intermediul sistemului informational
statistic;
observari special organizate ca: recensaminte, anchete, monografii;
b) dupa timpul la care se refera datele, observrile statistice pot fi:
curente, cum sunt rapoartele statistice;
periodice, care se efectueaz la un anumit interval de timp (recensamntul);
unice (observari speciale), care se fac pentru consemnarea statistica a unui
eveniment nerepetabil;
c) dup numarul unitatilor nregistrate, observarile pot fi:
totale, cum sunt recensamintele si raportarile statistice, prin care se culeg date de la
toate unitatile colectivitatii;
partiale, cum este sondajul prin care se realizeaza nregistrari numai la o parte din
unitatile colectivitatii.
Principalele tipuri de lucrari de nregistrare statistica practicate sunt prezentate n continuare:
Recensamntul
Rapoartele statistice
Anchetele prin sondaj
Ancheta statistica
Observarea partii principale
2

 Monografia
Ancheta integrata n gospodarii
Ancheta asupra fortei de munca n gospodarii
Ancheta structurala n ntreprinderi
Observarea pietei taranesti

SISTEMATIZAREA SI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE

Sistematizarea datelor se face dup un program care cuprinde metodologii si procedee de
prelucrare specifice proceselor studiate, precum si unele masuri organizatorice. n acest sens, se
procedeaz la efectuarea unor operatiuni de centralizare, grupare si reprezentare a datelor sub forma
de serii, tabele si grafice.
Etapele sistematizarii statistice implica parcurgerea urmtoarelor etape:
centralizarea;
gruparea sau clasificarea datelor si calculul indicatorilor statistici absoluti;
calculul indicatorilor derivati;
prezentarea rezultatelor prelucrarii sub form de: serii, tabele si grafice.
Gruparea statistic este o centralizare pe grupe a unitatilor unei colectivitati n care
caracteristica de grupare este o variabila n functie de care unitatile colectivitatii sunt repartizate n
grupe distincte ct mai omogene.
Notiunile de baza folosite de metoda gruprii statistice sunt:
caracteristica de grupare;
intervalul de grupare.
Intervalele de grupare pot fi:
intervale egale si neegale;
intervale nchise si deschise;
intervale cu variatie discreta si cu variatie continua.
Metodele de prezentare a rezultatelor prelucrarii primare sau secundare a datelor statistice
sunt:
tabelele statistice;
seriile statistice;
reprezentarile grafice.
Tabelul este o retea de linii orizontale si verticale care, prin ntretaiere, formeaza rnduri,
coloane, rubrici.
Continutul tabelului este format din:
titlul tabelului sau subiectul tabelului, care reda ntr-o forma concisa colectivitatea si
partile sale componente;
predicatul tabelului (respectiv titulatura coloanelor) reprezinta elementele statistice
care caracterizeaza subiectul tabelului, deci este format din sistemul de caracteristici
pentru care s-a fcut centralizarea datelor.
Tipurile tabelelor statistice
Tabelele simple
Tabelele pe grupe
Tabelele combinate
Seria statistica este prezentarea paralela a dou siruri de date, n care primul sir prezinta
caracteristica de grupare (atributiva, de spatiu sau de timp), iar cel de-al doilea, rezultatul
centralizarii fenomenelor, adic numarul de unitati din fiecare grupa.
3

Reprezentarile grafice reprezint o modalitate expresiva deoarece vizualizeaza informatiile

statistice n vederea perceperii sintetice si globale a ntregului ansamblu de mesaje informationale si
permite formarea unei imagini intuitive si clare despre evolutia fenomenelor si proceselor n timp.
Reprezentarile grafice sunt metode rapide de determinare a legaturilor si corelatiilor dintre fenomene
si pun n evident caracteristicile acestora: structuri, relatii, tendinte, regularitati, precum si anomalii,
erori sau omisiuni n datele originale.
Elementele de baza ale graficelor sunt:
Titlul graficului
Scara de reprezentare
Reteaua graficului
Legenda
Sursa datelor
Notele explicative
Graficul propriu-zis
Principalele tipuri de grafice statistice
Cronogramele si diagramele polare
Histograma, poligonul si curba frecventelor
Cartogramele si cartodiagramele

APLICATIE
Se va alege un esantion (pe baza tabelului nr. 1 din sinteza) format din 20 de persoane, pe
baza unui pas de numarare din 2 in 2 sau din 3 in 3 sau pornind de la un anumit numar exemplu:
18, 20, 22, etc.).
Pe baza seriei de 20 de persoane rezultate se va realiza:
1) gruparea simpla in functie de varsta a celor 20 de persoane prin relatia Sturgers;
2) gruparea simpla a persoanelor printr-un numar de grupe dat 9exemplu 5 grupe):
3) gruparea combinata in functie de varsta si de coficientul de inteligenta a celor 20 de persoane;
4) reprezentarea grafica a celor 20 de persoane in functie de gruparea simpla prin histograma si prin
poligonul frecventelor (la fel ca in sinteza).
Pentru gruparea persoanelor in functie de varsta se vor calcula:
indicatorii de frecventa (la fel ca in tabel nr. 6 din sinteza) si calculele aferente;
mediile (tabel nr. 7 din sinteza) si calculele aferente;
indicatorii de pozitie (tabel nr. 8 din sinteza) si calculele aferente;
indicatorii de variatie (tabel nr. 9 din sinteza), calcule si concluzii
5) indicatorii de corelatie (tabel nr. 11, 14 din sinteza) pe baza celor doua grupari realizate.

Tabel nr. 1
Valoarea incasarilor si a salariului incasat pe o perioada de 15 zile din anul 2002 pe un esantion de 70 de
persoane
Nr. crt.

Varsta (ani)

Coeficient de
inteligenta

Valoarea incasarilor
(mii unitati monetare)

Salariul incasat (u.m.)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48

23
30
52
35
18
43
20
33
28
38
47
19
24
37
46
54
22
28
36
19
27
32
55
60
58
29
39
43
44
38
40
53
23
27
40
28
56
19
46
28
37
40
30
22
24
33
37
43

80
85
70
90
75
80
85
96
70
88
95
86
90
88
100
90
86
89
95
86
90
92
96
96
97
80
96
102
96
96
110
115
95
90
115
105
80
85
89
105
125
110
96
78
90
123
120
105

15
20
17
30
19
28
20
35
18
29
40
18
36
20
50
37
24
22
41
28
30
33
46
36
38
46
49
50
48
48
50
53
40
35
55
50
20
25
30
50
60
55
45
20
30
60
60
50

120
130
118
150
120
132
150
145
125
135
139
110
140
128
138
143
130
139
150
130
156
130
145
145
140
160
150
160
130
155
160
150
140
130
160
158
120
135
130
160
200
180
170
110
140
195
200
180

49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70

49
36
59
58
45
36
65
18
20
19
37
38
42
46
55
55
57
47
42
43
36
35

110
96
98
90
90
110
89
89
92
93
125
105
100
90
95
98
110
70
115
89
100
105

55
47
40
35
35
62
25
25
30
35
65
55
50
46
50
52
60
30
60
36
58
55

190
170
150
140
140
206
130
130
140
145
200
180
180
160
150
152
200
150
202
160
180
190

Se cere: Esantionul se va alege pe baza tabel nr. 1 din sinteza format din 20 de persoane,
pe baza unui pas de numarare (din 2 in 2, sau din 3 in 3, sau pornind de la un anumit numar,
exemplu: 18,20,22, etc)
Se alege un esantion format cu pas de numarare 2 (nr. crt. cifre impare) incepand cu nr.
crt. 1.
Nr. crt.

Varsta (ani)

1
3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25
27
29
31
33
35
37
39

23
52
18
20
28
47
24
46
22
36
27
55
58
39
44
40
23
40
56
46

Coeficient de
inteligenta
80
70
75
85
70
95
90
100
86
95
90
96
97
96
96
110
95
115
80
89

Valoarea incasarilor Salariul incasat (u.m.)

(mii unitati monetare)
15
120
17
118
19
120
20
150
18
125
40
139
36
140
50
138
24
130
41
150
30
156
46
145
38
140
49
150
48
130
50
160
40
140
55
160
20
120
30
130

Se cere:
1) Gruparea simpla in functie de varsta a celor 20 de persoane prin relatia Sturgers.
Rezolvare: Relatia Sturgers se foloseste cand nu se cunoaste numarul de grupe si este urmatoarea:
K=

max

x min

1 3,322 lg n

unde:
K marimea intervalului de grupare
x max valoarea maxima a caracteristicii de grupare (58)
x min valoarea minima a caracteristicii de grupare (18)
x caracteristica de grupare, adica varsta salariatilor
n numarul de persoane din esantion (20)
58 18

40

40

K = 1 3,322 lg 20 = 1 3,322 * 2,995 = 10,949 = 3,653

Pentru usurinta calculelor se rotunjeste rezultatul de la 3,653 la 4.
Deci marimea intervalului de grupare va fi 4 asa cum rezulta din tabelul urmator:

Tabel nr. 2
Gruparea salariatilor in functie de varsta
Grupe de salariati
Numarul
Structura
dupa varsta (ani) salariatilor (n)
Coeficienti
Procente (%)
18 - 22
3
0,15
15
22 - 26
3
0,15
15
26 - 30
2
0,10
10
30 - 34
0
34 - 38
1
0,05
5
38 - 42
3
0,15
15
42 - 46
3
0,15
15
46 - 50
1
0,05
5
50 - 54
1
0,05
5
54 - 58
3
0,15
15
TOTAL
20
1,00
100
Explicatii:

3/20=0,15
3/20=0,15
2/20=0,10
0/20=0,00
1/20=0,05
3/20=0,15
3/20=0,15
1/20=0,05
1/20=0,05
3/20=0,15

(3/20)*100=0,15
(3/20)*100=0,15
(2/20)*100=0,10
(0/20)*100=0,00
(1/20)*100=0,05
(3/20)*100=0,15
(3/20)*100=0,15
(1/20)*100=0,05
(1/20)*100=0,05
(3/20)*100=0,15

Gruparea simpla in functie de coeficientul de inteligenta a celor 20 de persoane prin

relatia Sturgers.
Rezolvare: Relatia Sturgers se foloseste cand nu se cunoaste numarul de grupe si este
urmatoarea:
K=

max

x min

1 3,322 lg n

unde:
K marimea intervalului de grupare
x max valoarea maxima a caracteristicii de grupare (115)
x min valoarea minima a caracteristicii de grupare (70)
x caracteristica de grupare, adica varsta salariatilor
n numarul de persoane din esantion (20)
115 70

45

45

K = 1 3,322 lg 20 = 1 3,322 * 2,995 = 10,949 = 4,109

Pentru usurinta calculelor se rotunjeste rezultatul de la 4,109 la 4.
Deci marimea intervalului de grupare va fi de 4.

tabel nr. 3
Gruparea salariatilor in functie de coeficientul de inteligenta
Grupe de salariati
Numarul
Structura
dupa coeficientul
salariatilor (n)
Coeficienti
Procente (%)
70 - 74
2
0,10
10
74 - 78
1
0,05
5
78 - 82
2
0,10
10
82 - 86
2
0,10
10
86 - 90
3
0,15
15
90 - 94
0
94 - 98
7
0,35
35
98 - 102
1
0,05
5
102 - 106
0
106 - 110
1
0,05
5
110 - 114
0
114 - 118
1
0,05
5
TOTAL
20
1,00
100
2/20=0,10
(2/20)*100=0,10
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
2/20=0,10
(2/20)*100=0,10
2/20=0,10
(2/20)*100=0,10
3/20=0,15
(3/20)*100=0,15
0/20=0,00
(0/20)*100=0,00
7/20=0,35
(7/20)*100=0,35
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
0/20=0,00
(0/20)*100=0,00
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
0/20=0,00
(0/20)*100=0,00
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05

Gruparea salariatilor in functie de valoarea incasarilor

Rezolvare: Relatia Sturgers se foloseste cand nu se cunoaste numarul de grupe si este urmatoarea:
K=

max

x min

1 3,322 lg n

unde:
K marimea intervalului de grupare
x max valoarea maxima a caracteristicii de grupare (55)
x min valoarea minima a caracteristicii de grupare (15)
x caracteristica de grupare, adica varsta salariatilor
n numarul de persoane din esantion (20)
55 15

40

40

K = 1 3,322 lg 20 = 1 3,322 * 2,995 = 10,949 = 3,652

Pentru usurinta calculelor se rotunjeste rezultatul de la 3,652 la 4.
Deci marimea intervalului de grupare va fi de 4.

tabel nr. 4
Gruparea salariatilor in functie de valoarea incasarilor
Grupe de salariati Numarul salariatilor (n)
Structura
dupa valoarea
Coeficienti
Procente (%)
15 - 19
4
0,20
20
19 - 23
2
0,10
10
23 - 27
1
0,05
5
27 - 31
2
0,10
10
31 - 35
0
35 - 39
2
0,10
10
39 - 43
3
0,15
15
43 - 47
1
0,05
5
47 - 51
4
0,20
20
51 - 55
1
0,05
5
TOTAL
20
1,00
100
4/20=0,20
(4/20)*100=0,20
2/20=0,10
(2/20)*100=0,10
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
2/20=0,10
(2/20)*100=0,10
0/20=0,00
(0/20)*100=0,00
2/20=0,10
(2/20)*100=0,10
3/20=0,15
(3/20)*100=0,15
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
4/20=0,20
(4/20)*100=0,20
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05

Gruparea salariatilor in functie de salariul incasat

Rezolvare: Relatia Sturgers se foloseste cand nu se cunoaste numarul de grupe si este urmatoarea:
K=

max

x min

1 3,322 lg n

unde:
K marimea intervalului de grupare
x max valoarea maxima a caracteristicii de grupare (160)
x min valoarea minima a caracteristicii de grupare (118)
x caracteristica de grupare, adica varsta salariatilor
n numarul de persoane din esantion (20)
160 118

42

42

K = 1 3,322 lg 20 = 1 3,322 * 2,995 = 10,949 = 3,836

Pentru usurinta calculelor se rotunjeste rezultatul de la 3,836 la 4.
Deci marimea intervalului de grupare va fi de 4.

10

tabel nr. 4
Gruparea salariatilor in functie de salariul incasat
Grupe de salariati
Numarul salariatilor
Structura
dupa salariul incasat
(n)
Coeficienti
Procente (%)
118 - 122
4
0,20
20
122 - 126
1
0,05
5
126 - 130
3
0,15
15
130 - 134
0
134 - 138
1
0,05
5
138 - 142
4
0,20
20
142 - 146
1
0,05
5
146 - 150
3
0,15
15
150 - 154
0
154 - 158
1
0,05
5
158 - 162
2
0,10
10
TOTAL
20
1,00
100
4/20=0,20
(4/20)*100=0,20
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
3/20=0,15
(3/20)*100=0,15
0/20=0,00
(0/20)*100=0,00
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
4/20=0,20
(4/20)*100=0,20
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
3/20=0,15
(3/20)*100=0,15
0/20=0,00
(0/20)*100=0,00
1/20=0,05
(1/20)*100=0,05
2/20=0,10
(2/20)*100=0,10

11

2) Gruparea simpla a persoanelor printr-un numar de grupe dat (exemplu 5 grupe):

Rezolvare: Tanand cont ca se cunoaste numarul de grupe (5) relatie este urmatoarea:
K=

max

x min
n

58 18 40

8
5
5

Deci marimea intervalului de grupare va fi de 8.

Se porneste de la valoarea minima a caracteristicii de grupare la care se adauga marimea
intervalului de grupare (K=8).
Tabel nr. 2
Gruparea salariatilor in functie de varsta
Grupe de salariati
Numarul
Structura
dupa varsta (ani)
salariatilor (n)
Coeficienti
Procente (%)
18 - 26
6
0,30
30
26 - 34
2
0,10
10
34 - 42
4
0,20
20
42 - 50
4
0,20
20
50 - 58
4
0,20
20
TOTAL
20
1,00
100
6/20=0,30
(6/20)*100=0,30
2/20=0,10
(2/20)*100=0,10
4/20=0,20
(4/20)*100=0,20
4/20=0,20
(4/20)*100=0,20
4/20=0,20
(4/20)*100=0,20

12

78 - 82

82 - 86

86 - 90

90 - 94

94 - 98

98 - 102

102-106

106 - 110

110 - 114

114 - 118

Total

*
0
0
0
0
1

*
0
0
0
*
2

**
0
0
0
0
2

0
0
0
*
0
1

*
*
0
0
0
2

*
0
**
**
**
7

0
0
0
*
0
1

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

0
0
*
0
0
1

0
0
*
0
0
1

6
2
4
4
4
20

78 - 82

82 - 86

86 - 90

90 - 94

94 - 98

98 - 102

102-106

106 - 110

110 - 114

114 - 118

Total

Varsta
18 - 26
26 - 34
34 - 42
42 - 50
50 - 58
TOTAL

74 - 78

Coeficient de
inteligenta

0
*
0
0
*
2

74 - 78

Varsta
18 - 26
26 - 34
34 - 42
42 - 50
50 - 58
TOTAL

70 - 74

Coeficient de
inteligenta

70 - 74

Se cere: 3) Gruparea combinata in functie de varsta si de coeficientul de inteligenta a

celor 20 de persoane

0
1
0
0
1
2

1
0
0
0
0
1

1
0
0
0
1
2

2
0
0
0
0
2

0
0
0
1
0
1

1
1
0
0
0
2

1
0
2
2
2
7

0
0
0
1
0
1

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

0
0
1
0
0
1

0
0
1
0
0
1

6
2
4
4
4
20

13

Se cere: 4) Reprezentarea grafica a celor 20 de persoane in fuctie de gruparea simpla prin

histograma si prin poligonul frecventelor (la fel ca in sinteza).
Pentru gruparea persoanelor in functie de varsta se vor calcula:
- indicatorii de frecventa (la fel ca in tabelul 6 din sinteza) si calculele aferente
- mediile (tabel 7 sinteza) si calculele aferente
- indicatorii de pozitie (tabel 8 sinteza) si calculele aferente
- indicatorii de variatie (tabel 9 sinteza) si calculele aferente
a) Distributia salariatilor dupa varsta
(prin histograma)

Nr. salariati (pers.)

Pentru gruparea persoanelor in functie de varsta se vor calcula:

5
A. indicatorii de frecventa
(la fel ca in tabelul 6 din sinteza) si calculele aferente
B. mediile (tabel 7 sinteza) si calculele aferente
C. indicatorii de pozitie
8 sinteza)
aferente
3 (tabel
3
3 3 si calculele
3
D. indicatorii de variatie (tabel 9 sinteza) si calculele aferente
Numarul salariatilor
2

(n)
1

1 1

46

38

26

18

54

Grupe de salariati dupa varsta

10

Numarul
salariatilor (n)

5
7
3
0

1
114 - 118

106 - 110

98 - 102

2 2

90 - 94

82 - 86

74 - 78

Numarul salariatilor (pers.)

b) Distributia salariatilor dupa coeficientul

de inteligenta (poligonul frecventelor)

Grupe de salariati dupa

coeficientul de inteligenta

14

A. Indicatorii de frecventa (la fel ca in tabelul 6 din sinteza) si calculele aferente

Tabel nr. 6
Numar de persoane
Grupe de
Frecvente absolute cumulate
Frecvente arelative
persoane
crescator
descrescator
crescator descrescator
dupa varsta
Frecvente
Frecvente
ni
ni
ni
ni
(ani)
absolute (n1) relative (ni*)
18 - 22
3
15
3
20
15
100
22 - 26
3
15
6
17
30
85
26 - 30
2
10
8
14
40
70
30 - 34
0
0
8
12
40
60
34 - 38
1
5
9
12
45
60
38 - 42
3
15
12
11
60
55
42 - 46
3
15
15
8
75
40
46 - 50
1
5
16
5
80
25
50 - 54
1
5
17
4
85
20
54 - 58
3
15
20
3
100
15
TOTAL
20
100
Explicatii:

3/20*100
3/20*100
2/20*100
0/20*100
1/20*100
3/20*100
3/20*100
1/20*100
1/20*100
3/20*100

3
3+3=6
6+2=8
8+0=8
8+1=9
9+3=12
12+3=15
15+1=16
16+1=17
17+3=20

3
3+1=4
4+1=5
5+3=8
8+3=11
11+1=12
12+0=12
12+2=14
14+3=17
17+3=20

15
15+15=30
30+10=40
40+0=40
40+5=45
45+15=50
60+15=75
75+5=80
80+5=85
85+15=100

15
15+5=20
20+5=25
25+15=40
40+15=55
55+5=60
60+0=60
60+10=70
70+15=85
85+15=100

B. Mediile (tabel 7 sinteza) si calculele aferente

Grupe de
salariati
dupa varsta
(ani)
18 - 22

Numarul
Mijlocul
salariatilor intervalului
(ni)
(xi)
3

20

xini

x ni

2
i

x *ni

log xi

1200

1,3010

Tabel nr. 7
ni*log xi

60

15

0,1500

3,9031

22 - 26
26 - 30
30 - 34
34 - 38
38 - 42
42 - 46
46 - 50
50 - 54
54 - 58
TOTAL

3
2
0
1
3
3
1
1
3
20

24
28
32
36
41
44
48
52
56
-

72
56
0
36
123
132
48
52
168
747

0,1250
0,0714
0,0278
0,0732
0,0682
0,0208
0,0192
0,0536
0,6092

1728
1568

1,3802
1,4472
1,5051
1,5563
1,6128
1,6435
1,6812
1,7160
1,7482
15,5915
-

1296
5043
5808
2304
2704
9408
31059

x n = 1 n = x n =
9408
31059
i

2
i

4,1406
2,8943
1,5563
4,8384
4,9304
1,6812
1,7160
5,2446
30,9049

n log x
i

= 30,9049

0,6092
Explicatii:

a)

(18+22)/2
(22+26)/2
(26+30)/2
(30+34)/2
(34+38)/2
(38+42)/2
(42+46)/2
(46+50)/2
(50+54)/2
(54+58)/2

3*20=60
3*24=72
2*28=56
0*32=0
1*36=36
3*41=123
3*44=132
1*48=48
1*52=52
3*56=168

3/20=0,15
2/24=0,125
2/28=0,0714
0/32=0
1/36=0,0278
3/41=0,0732
3/44=0,0682
1/48=0,0208
1/52=0,0192
3/56=0,0536

20*20*3=1200
24*24*3=1728
28*28*2=1568
32*32*0=0
36*36*1=1296
41*41*3=5043
44*44*3=5808
48*48*1=2304
52*52*1=2704
56*56*3=9408

log 20=1,301
log 24=1,3802
log 28=1,4472
log 32=1,5051
log 36=1,5563
log 41=1,6128
log 44=1,6435
log 48=1,6818
log 52=1,716
log 56=1,7482

3*1,301=3,9031
3*1,3802=4,1406
2*1,4472=2,8943
0*1,5051=0
1*1,5563=1,5563
3*1,6128=4,8384
3*1,6435=4,9304
1*1,6812=1,6812
1*1,7160=1,7160
3*1,7482=5,2446

media aritmetica se calculeaza cu relatia:

x n = 747 = 37,35 ani

x
n 20
a

b)

media armonica se calculeaza cu relatia:

n
n = 20 = 32,83 ani
=
1
x
0,6092
x
i

c)

media patratica se calculeaza cu relatia:

x n =
n
2
i

31059
= 39,41 ani
20

d)

media geometrica se calculeaza cu relatia:

= ni xini = log

log x 52,205

n
=
=
= 1,5452
20
n
i

Se procedeaza prin antilogaritmare din 1,5452

Se tasteaza (pe calculatorul de buzunar):
10 yx 1,5452 = 35,43
Intre medii exista urmatoarea relatie:
16

32,82 35,43 37,35 39,41

C. Indicatorii de pozitie (tabel nr. 8 din sinteza) si calculele aferente
Denumiti si indicatori de structura, acesti indicatori sunt:
a) mediana
b) quartile
c) decile
d) modulul
e) mediala
Grupe de salariati
dupa varsta (ani)
18 22
D1
22 - 26
Q1; D2;
26 30 D3
30 - 34
34 38 D4
38 - 42
M2;Q2; D5
42 46 D6; D7
46 50
Q3
50 54 D8
54 58
D9
TOTAL
Explicatii

Numarul salariatilor Frecvente absolute

(ni)
cumulate crescator
ni
3
3

Mijlocul
intervalului (xi)

xi*ni

20

60

24

72

2
0
1
3

8
8
9
12

28
32
36
41

56
0
36
123

3
1

15
16

44
48

132
48

1
3

17
20

52
56

52
168

747

20

n = 20

x n = 747

a) mediana
Locul medianei este: loc Me =

n 1 20 1 10,5
i

In coloana frecventelor cumulate crescator se cauta pornit de sus in jos, valoarea mai mare sau egala cu locul
medianei (10,5). Se gaseste cifra 12. Aceasta cifra marcheaza grupa in care se afla mediana (grupa 38 - 42 ani).
38 < Me < 42

Me = x0 + K

locMe

Me 1

n
i 1

Me

unde:
x0 = 38 (limita inferioara a intervalului median);
Me 1

n
n Me

= 9 (suma frecventelor absolute cumulate crescator, pana la intervalul median col. 3)

17

10,5 9
= 38,26 ani
23

Me = 38 + 4

Media aritmetica (xa) are valoare 37,35 ani (vezi calculul mediilor) deci mediana in acest caz are o usoara
deviatie spre stanga.

Me -

= 38,26 37,35 = 0,91

b) Quartile (Q)

loc Q

Q 1 = x0 + K

Q11

i 1

nQ

Locul Q1 =

n 1 20 1 5,25 < 10,5 (din coloana 3)

i

22 < Q1 < 26
Q11

x0 = 22; K = 4;
Q1 = 22 + 4

= 3;

i 1

Qi

=3

10,5 4
= 30,666
3

30 <30,66 < 34
Q2 = Me = 38,26
Q 3 = x0 + K

loc Q

Q11

nQ

i 1

3( 20 1)
loc Q3 =
= 15,75
4

42 < Q3 < 46
loc = 15,75; x0 = 46; K = 50 - 46 = 4;
15,75 44
= 45 ani
1

Q3 = 15,75 + 4

Q11

n
i 1

= 44; n = 1;

42 < Q3 < 50
Q4 nu se calculeaza; acesta reprezinta ultimul sfert al seriei.

b) Decile (sunt 10 decile, dar se calculeaza numai 9).

D 1 = x0 + K

D11

loc D1

i 1

nD

loc D1 =

n 1 = 20 1 = 2,1 < 3 (din coloana 3)

i

10

10

18 < D1 < 22
18

D11

x0= 18; K = 22 18 = 4;

i 1

D1 = 18 + 4

nD = 3; loc D
1

= 2,1

2,1 3
= 20,8 (se inscrie in intervalul 18 - 22)
3

D 2 1

loc D2

D 2 = x0 + K

Loc D2 =

= 3;

nD

i 1

= 2(20 1) = 4,2 < 6 (din coloana 3)

2 ni 1
10

10

22 < D2 < 26
x0 = 22; K = 4;

D 2 1

D2 = 22 + 4

nD

= 3;

= 4,2

4,2 3
= 23,60 (se inscrie in intervalul 22 - 26)
3

D3 1

loc D 3

D 3 = x0 + K

Loc D3 =

= 3;

i 1

nD

i 1

= 3(20 1) = 6,3 < 8 (din coloana 3)

3 ni 1
10

10

26 < D3 < 30
x0 = 26; K = 4;

D3 1

n
i 1

D3 = 26 + 4

nD

= 2;

= 6,3

6,3 6
= 26,60 (se inscrie in intervalul 26 - 30)
2

D4 1

loc D 4

D 4 = x0 + K

Loc D4 =

= 6;

nD

i 1

= 4(20 1) = 8,40 < 9 (din coloana 3)

4 ni 1
10

10

34 < D4 < 38
x0 = 34; K = 4;

D4 1

n
i 1

D4 = 34 + 4

D 5 = x0 + K

= 8;

n D = 1; D 4 = 8,4
4

8,4 8
= 35,6 (se inscrie in intervalul 34 - 38)
1

loc D 5

nD

D5 1

n
i 1

19

Loc D5 =

= 5(20 1) = 10,5 < 12 (din coloana 3)

5 ni 1
10

10

38 < D5 < 42
x0 = 38; K = 4;

D5 1

n
i 1

D5 = 38 + 4
Loc D6 =

= 9;

nD

= 3;

= 10,5

10,5 3
= 41,33 (se inscrie in intervalul 38 - 42)
9

6 ni 1

10

6( 20 1)
= 12,60 < 15 (din coloana 3)
10

42 < D6 < 46
x0 = 42; K = 4;

D6 1

n
i 1

loc D 7

D 7 = x0 + K

nD

10

= 3;

= 12,60

D7 1

n
i 1

10

= 8(20 1) = 16,8 < 17 (din coloana 3)

8 ni 1
10

50 < D8 < 54
Loc D9 =

= 7(20 1) = 14,70 < 15 (din coloana 3)

7 ni 1

42 < D7 < 46
Loc D8 =

nD

12,6 12
= 42,80 (se inscrie in intervalul 42 - 46)
3

D6 = 42 + 4

Loc D7 =

= 12;

10

= 9(20 1) = 18,9 < 20 (din coloana 3)

9 ni 1
10

10

54 < D9 < 58
x0 = 54; K = 4;

D6 1

n
i 1

D9 = 54 + 4

= 17;

nD

= 3;

= 18,90

18,9 17
= 56,53 (se inscrie in intervalul 54 - 58)
3

c) Modulul sau dominanta (M0)

Acest indicator este evidentiat de frecventa absoluta maxima. In acest caz, locul valorii
modale este indicvat de frecventa absoluta (3) din tabel. Modulul sau dominanta se gaseste in
intervalurile 18 22; 22 26; 38 42; 42 46; 54 58.
18 < M0 < 22; 22 < M0 < 26; 38 < M0 < 42; 42 < M0 < 46; 54 < M0 < 58.
Formula de calcul este urmatoarea:

+K

unde:

limita inferioara a intervalului modal (38)

20

K marimea intervalului modat (42 38 = 4)

- diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului anterior (

nM n

=31=2

- diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului urmator (

nM n
M

M 1 )

M 1 )

38 4
0

=33=0

2
42 ani
20

xa = 42 37,35 = 4,65 ani

d) indicatorii de variatie sunt:

- amplitudinea absoluta a variatie (Ax)
Ax = x sup x inf = 58 18 = 40 ani
- amplitudinea relativa a variatie (Ax%)
Ax% =

sup

xinf
x

58 18

* 100 = 37,35 * 100 = 107,095

= 37,35

Algoritmul de calcul (tabel 9 - sinteza) al indicatorilor de variatie

Grupe de salariati
dupa varsta
(ani)

Numarul
salariatilor (

18 - 22
22 - 26
26 - 30
30 - 34
34 - 38
38 - 42
42 - 46
46 - 50
50 - 54
54 - 58
TOTAL

3
3
2
0
1
3
3
1
1
3

n 70
i

x x

Centrul de
intervalului
(

20
24
28
32
36
41
44
48
52
56
-

x x

17,35
13,35
9,35
5,35
1,35
3,65
6,65
10,65
14,65
18,65
-

Tabel nr. 9

x x x x n
2

*n

52,05
40,05
18,70
1,35
10,95
19,95
10,65
14,65
55,95

x x * n
i

=0

x x *n
i

301,0225
178,2225
87,4225
28,6225
1,8225
13,3225
44,2225
113,4225
214,6225
347,8225
-

903,0675
534,6675
174,8450
0,0000
1,8225
39,9675
132,6675
113,4225
214,6225
1043,4675

x x 2 * n
i
3158,55

= 224,27

= 37,35

Indicatorii sintetici ai variatiei din tabelul de mai sus caracterizeaza gradul de variatie lunara
luand in consideratie toti termenii seriei. Acestia sunt:
- abaterea mediei liniara (d);
- dispersia ( 2);
- abaterea medie patratica sau abaterea standard sau abaterea tip ( );
- coeficientul de variatie (vx).

21

- Abaterea medie liniara (

d
x

x x *n
n
i

)
224,27
= 11,21
20

- Dispersia

este un indicator care inlatura neajunsurile abaterii medii liniare, este un

indiactor abstract, nu are forma concreta de exprimare si arata modul in care valorile caracteristicii
graviteaza in jurul mediei. Dispersia masoara variatia totala a caracteristicii studiate datorita cauzelor
esebtiale si intamplatoare.

2
x

xi x * n
n

3158,55
= 157,9275
20

- abaterea medie patratica numita si abaterea stansard sau abaterea tip

, este indicator
c

care acorda fiecarei abateri importanta cuvenita, prin ridicarea la patrat a abaterilor. Abaterea medie
patratica este mai mare decat abaterea medie liniara

d
n

Formula de calcul a abetrii medii patratice sau abaterii standard sau abaterii tip este:

2
x

157,9275

= 12,566921

- Coeficientul de variatie (Vx) propus de Pearson se calculeaza ca:

- raport intre abaterea medie liniara si nivelul mediu:
Vx =

* 100

- raport intre abaterea medie patratica si media calculata:

Vx =

* 100

Coeficientul de variatie inlatura toate neajunsurile celorlalti indicatori de variatie.

Acest indicator arata cate din abaterea medie liniara sau patratica revin la 100 de unitati de medie.
Totodeauna:

* 100 >

d
x

* 100

Coeficientul de variatie ia valori de la 0 100%.

Algoritmul de calcul pentru determinarea indicatorilor de corelatie
Varsta
(xi)
20
24
28
32
36
41
44

Coeficientul Numarul
de
de
inteligenta persoane
(yi)
(ni)
72
2
76
2
80
2
84
1
88
2
92
2
96
5

xi*ni yi*ni xi*yi*ni

40
48
56
32
72
82
220

144
152
160
84
176
184
480

2880
3648
4480
2688
6336
7544
21120

xi2

xi2*ni

yi2

yi2ni

400
576
784
1024
1296
1681
1936

800
1152
1568
1024
2592
3362
9680

5184
5776
6400
7056
7744
8464
9216

10368
11552
12800
7056
15488
16928
46080

22

YxI = a + bxi
(yi (51,99+0,997*xi) Yxi)2*ni
71,94
75,93
79,92
83,91
87,91
92,89
95,89

0,0064
0,0088
0,0115
0,0073
0,0180
1,5951
0,0651

48
52
56

100
104
108

TOTAL

1
1
2

48 100
52 104
112 216

4800
5408
12096

2304
2704
3136

20

762 1.800 71.000 15.841 31.458 82.320 164.416

20 * 72 *
20*72*2
2
2
24 * 76 *
24*76*2
2
2
. .
56 * 108 *
56*108*2
2
2

Explicatii

2304 10000 10000

2704 10816 10816
6272 11664 23328

202

202*2

722

722 * 2

242

242*2

762

762 * 2

. .. .. ..
1082 *
562 562*2 1082
2

99,88
103,87
107,86

0,0153
0,0178
0,0408

900

1,79

51,99 +
0,997*20
51,99 +
0,997*24
..
51,99 +
0,997*56

(7271,94)2*2
(7675,93)2*2
..
(108107,86)2*2

Metode analitice de masura a legaturilor dintre fenomene:

- metoda regresiei (functia de modelare)
- testarea semnificatiei parametrilor a si b
- metoda coeficientului de corelatie
- metoda raportului de corelatie
- metoda analizei dispersionale
- metoda covariatiei
Se presupune ca intre cele doua variabile exista o legatura liniara in care x varsta reprezinta
variabila liniara, iar y coeficientul de inteligenta reprezinta variabila rezultativa.
Yxi = a + bxi
Se vor calcula parametrii a si b dupa urmatoarele formule:

y n * x n x y n * x n
=
n x n x i ni
2

a =

1800 * 31458 71000 * 762

20 * 31458 762 2

x y n x n y n
n
b=
n x n x i ni
i

51,99

20 * 71000 762 *1800

= 0,997
20 * 31458 762 2

Ajustarea coeficientului de inteligenta in functie de varsta se realizeaza prinb inlocuirea

valorilor a si b in ecuatia de regresie:
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 20 = 71,94
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 24 = 75,93
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 28 = 79,92
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 32 = 83,91
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 36 = 87,90
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 40 = 92,29
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 44 = 95,88
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 48 = 99,87
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 52 = 103,86
a + b x1 = 51,99 + 0,997 * 56 = 107,85
Se observa ca valorile ajustate ale ecuatiei de regresie nu difera mult in comparatie cu
valorile reale inregistrate (yi).
23

BIBLIOGRAFIE

Angela Popescu

Statistica
Ed. Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2005

Angela Popescu

Statistica economica Teorie si aplicatie

Ed. Economica, Bucuresti, 2003

Angela Popescu

Statistica - Aplicatii si teste grila

Ed. Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2003

Angela Popescu

Statistica pentru marketing si comert exterior

Ed. Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2004

24

25