1) Cele 5 teorii tehniciste ale dreptatii (cu asta chiar
incepe) 2) Impartirea cetatii pe paznici, filosofi si oameni de rand 3) Educatia paznicilor 4) Mitul pesterii
Orice om cult crede a stii despre Republica 2 lucruri: ca
Platon schiteaza aici drept stat ideal unul autoritar la culme si ca acesta da afara pe poeti din cetatea sa. Un lucru ar trebui sa fie recunoscut de catre cititorul care va strabate dialogul: Platon nu-si propune in el sa ofere un tip ideal de stat, ci un tip ideal de om. Dialogul a fost scris pentru om, iar nu pentru omul politic. Acesta culmineaza in descrierea a 5 tipuri de oameni: omul severanitatii morale si de cunoastere, omul timocratic, cel oligarchic, democratic si tiranic. Aceste intruchipari umane se trezesc in om, isi cauta afirmarea dominant, se ciocnesc si dau razboiul civil din sufletul oricarui ins. Ele sunt cele care colcaie in ceea ce s-ar putea numi replublica interioara a omului. De asta traducerea titlului prin Republica este mai graitoare decat cea prea des folosita Statul, neputandu-se vorbi despre un stat interior. De altfel, Politeia, titlul grec al dialogului, nu inseamna stat, ci carmuirea statului sau forma de guvernamant. In republica
interioara incearca sa se scunfunde Platon cu acest
dialog despre dreptate ca virtute suprema a omului. Teme fundamentale: primatul cetatii asupra individului, tema avutiei, egalitatea femeii cu barbatul, largirea familiei (scoaterea ei din conditia strict naturala), educatia tinerilor Daca vrem sa desprindem un inteles politic din acest dialog, intelesul ar fi : Cine nu vrea sau nu e in stare sa slujeasca cetatea depasind-o, s-o slujeasca integranduse in ea. Cetatea inchipuita de P nu avea mai mult de 5040 cetateni Despre imprejurarile si data compunerii Republica apartine perioadei maturitatii lui Platon. Titlul original, Politeia, pune numeroase probleme de traducere. Politeia in greceste inseamna constitutie, regim politic, fiind un derivat a lui polis- cetate, stat. In acest dialog insa, termenul capata o semnificatie mai larga deoarece el se poate referi nu numai la o realitate politica, dar si la structura si alcatuirea sufletului individual