1.

Igiena, sanitarie, profilaxie - notiuni, metodele de studii aplicate in igiena

Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant(naturali i speciali) asupra sanatatii omului si
elaboreaza masuri de asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim
de viata si de munca. Scopul igienei fiind pastrarea si promovarea sanatatii.

prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii,

marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active

mentinerea si fortificarea sanatatii

sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective

Sanitaria activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si realizarea
masurilor de igiena;
Profilaxia ansamblul masurilor (economice sociale culturale sanitare) orientate spre promovarea
sanatatii, ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si evitarea
deceselor premature.
Etapele profilaxiei:

preventia primara include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si
nespecifice a organismului, prin combaterea f. de risc. Ea corespunde medicinii preventive si fiind
promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic, dar realizata de toata societatea.

p. secundara este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide, la

aparitia starilor prepatologice sau dupa aparitia bolii.

p. tertiara reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si profesionala a

bolnavului. Corespunde in plan aplicativ medicinii de recuperare.
Metodele de cercetare folosite in igiena se impart in 2 clase:
I.Met. de studiere a factorilor de mediu
1)observatia sanitara (descrierea, avertizarea sanitara). O descriere a obiectului de fata.
2) metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau precis
date despre starea obiectelor, dar nu si cantitatea.
3)metodele de laborator : Fizice (determinarea mi crii, temperaturii, umiditatii aerului, presiunii atm)
4)metodele chimice, bazate pe fenomene de precipitare, neutralizare pentru determinarea componentei
chimice a substantelor.
5) metodele biologice microbiologice, parazitologice, virusologice etc.
II.Met. de investigaie a reactiei de rs a organismului la actiunea factorilor de mediu:
1)m. fiziologice - la cercetarea manifestarilor functionale a organelor ca raspuns la modificarile mediului
2)m. clinice si analize de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea
factorilor nocivi
3)m. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica
mijloacele de combatere si profilaxie
4)m. statistice se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii
5)m. experimentale pentru stabilirea normelor sanitare privin Concentratiile Maximal Admisibile a
substantelor.
2. Factorii studiati de igiena, grupurile lor. Factorii de risc pentru sanatate.
Influienta factorilor de mediu asupra organismului poate fi diversa si depinde de gradul de nocivitate si de
durata actiunii acestora.
Factorii de mediu:
1.
externi /ecologici factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior
a)
fizici temperatura, umiditatea aerului
b)
chimici elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om
c)
biologici bacteriile, virusii, helmini
d)
sociali rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni
2.
interni factorii genetici,consitutionali care determina afectiunile genetice.
a)
sanogeni acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si
fortificarea sanatatii.
b)
patogeni acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii.
Dup gradul de influenta asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:

1)
modul de viata nesanatos supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor, alcoolizarea, abuzul de
medicamente, modul de viata sedentar
2)
f. biologici ereditari si predispunerea personala
3)
mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a aerului,
schimbari ale conditiilor climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc.
4)
f. de risc legati de asistenta medicala incompetenta profesionala, asistenta medicala ntirziat
3. Necesitatea cunoasterii igienei de catre medicii curativi, domeniile de aplicare a acestor
cunostinte
Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul
final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii.
Diagnosticarea corecte a bolilor. Cunoscind particularitatile conditiilor de munca, influenta lor aupra
sanatatii, medicul poate face deductii despre etiologia bolii, el poate lua masurile eficace de tratament si
de profilaxie a bolii.
Selecta pentru fiecare bolnav in parte regimul potrivit de alimentatie, tratament, sa-i recomande exercitiile
fizice si masurile corespunzatoare cu efect de calire a organismului.
Medicul va putea sa-i recomande pacientului profesia si modul de viata potrivit pentru mentinarea
sanatatii.
4. Igiena alimentaiei, ca ramur al igienei. Scopul, sarcinile
Igiena alimentatiei - elaboreaza bazele normativelor alimentatiei rationale si sanatoase.
Obiective :
cunosterea si punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra sanatatii
diminuarea sau indepartarea riscului ca produsele alimentare sa devina factori daunatori pentru
consumatori
Sarcinile IA:

de a cerceta componenta chimica si valoarea nutritiva a produselor alimentare si de a stabili

normele alimentare atit din punct de vedere cantitativ, cit si calitativ
de a analiza regimul alimentar si specificul alimetar diferitor contingente de populatie
de a analiza insuficienta alimentatiei, de a analiza traditiile nationale si particularitatile climatogeografice
de a analiza cauzele intoxicatiilor alimentare
de a studia problemele legate de protectia sanitara a produselor alimentare
de a elabora masuri de profilaxie a insuficientei de vitamine in organism
de a stabili indici sanitaro-bacteriologici si sanitaro-chimici
de a contribui la determinarea normelor sanitare de proiectare a intreprinderilor alimentare si de a
stabili regimul lor de functionare
de a elabora lucrari privind educatia sanitara

5. Alimentatia rationala. Principiile. Factorii care se vor lua in consideratie la recomandarea

alimentatiei rationale.
Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in
diferite stari fizologice a organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ.
Principiile alimentatie rationale:

alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin
respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor
alimentare

prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru

produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine,
lipide, glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a
alimentelor si a substantelor nutritive

sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri
de timp si strict respectata

asigurarea unei bune stari de nutritie sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor
nutritive prin prepararea culinara a alimentelor

asigurarea varietatii bucatelor

deplina digestie a alimentelor
propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului
sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime

6. Tipurile de cheltuieli de energie ale organismului. Metodele de determinare.

Viata intotdeauna cere un consumde energie, pentru satisfacerea mai multor necesitati :

sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului

activitatea permanenta a muschilor respiratorii si a inimii

contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede

activitatea de secretie de excretie

mentinerea temperaturii constante a corpului

repararea uzurilor
Metodele de determinare a consumului de energie de organism:
I.
metoda de calcul trebuie sa determinam MB, la aceasta valoare se adauga 10% a actiunii
specifice a alimentelor si consumul de energie la activitatea profesionala (cronometrajul activitatii
persoanei).
Cronometrajul tuturor aciunilor n decurs de 24 de ore, inclusiv al somnului, odihnei, mncrii. Pentru
aceasta se iau la observaie 2-3 persoane i cu ajutorul cronometrului se controleaz toate aciunile.
Persoanele n observaie trebuie s fie n prealabil instruite n privina metodei de lucru. Se recomand de
nregistrat numai nceputul fiecrei aciuni, iar toate datele se analizeaz doar dup finalizarea
cronometrajului. Dac suma duratei tuturor aciunilor va echivala cu 24h, rezult realizarea unui
cronometraj corect.
In afar de aciuni, se mai nregistreaz intensitatea lucrului (viteza mersului), caracterul aciunilor
(odihna stnd, eznd ).
Zilele de observaie trebuie s fie cele obinuite pentru om, iar caracterul lucrului - de o intensitate medie.
n timpul cronometrajului se iau n consideraie condiiile meteorologice.
II.
calorimetria directa - o camera speciala cu pereti dubli. Printre pereti vircula apa. Energia
degajata sub forma de caldura se determina prin aprecierea volumului de apa care circula in sistem si a
gradului de incalzire a ei in procesul experimentului.
III.
calorimetria indirect - analiza chimica completa a gazelor. Avem nevoie de un sac Douglas si un
rezervor Holdane. Se determina coeficientul caloric.
Cunoastem consumul de energie nedirijat (MB+actiunea dinamica specifica) si dirijat (bazat pe activitatea
musculara, lucrul fizic si depinde de activitatea profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltime,
de greutatea corporala, de starea fiziologica a organismului, de actiunea factorilor externi)
7. Metabolism bazal - cantitatea de energie utilizata de organism in repaus.
Activitatea dinamica specifica folosirea alimentelor pentru energie. Daca ne vom alimenta doar cu:

Proteine MB va creste cu 20-40%

Glucide MB va creste cu 7-8%

Lipide - MB va creste cu 2-5%

Hrana mixta MB creste cu 10% - norma

Norma 1780 kcal la alimentatie.
Factorii care actioneaza asupra MB:
3.
virsta (in tinerete MB este mai ridicat)
4.
inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)
5.
cresterea
6.
grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat
7.
febra creste MB
8.
stresul creste MB
9.
temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)
10.
malnutritia scade MB

11.

sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)

8. Aciunea dinamic al alimentaiei echilibrate. Caracteristica.

Activitatea dinamica specifica folosirea alimentelor pentru energie. Daca ne vom alimenta doar cu:
Proteine MB va creste cu 20-40%
Glucide MB va creste cu 7-8%
Lipide - MB va creste cu 2-5%
Hrana mixta MB creste cu 10% - norma
9. Factorii ce se vor lua n consideraie la recomandarea alimentaiei ra ionale
Alimentaie suficienta din punct de vedere cantitativ- s asigure cantitatea necesar de energie.
S aiba o calitate adecvata s conin toate nutrientele: proteine. grsimi, glucide. vitamine, sruri
minerale n cantiti bine echilibrate i suficiente.
Sa se respecte regimul alimentar raional, care consta din luarea mesei de mai multe ori pe zi la anumite
intervaluri de timp care trebuie strict respectate.
S se asigure folosirea maxima a nutrientelor prin prepararea culinara buna a alimentelor, care trebuie sa
aib aspectul, mirosul gustul plcut, prin varietatea bucatelor, deplina lor digestie.
Respectarea condiiilor sanitare n timpul transportrii, pstrrii i preparrii culinare a produselor
alimentare cu scopul de a prentmpina eventualitatea intoxicaiilor alimentare, a infeciilor i
helrnintozelor
10. Normativele fiziologice de consum de energie pentru diferite grupuri de populaie.
Conform gradului de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante nutritive, populatia adulta
este repartizata in 5 grupuri :
1. activitate este indeosebi intelectuala (educatori, profesori, colaboratori stiintifici, lucratori medicali cu
exceptia de infermiere, asistenti medicali si chirurgi)
La barbati 2550-2800kcal, Femei 2200-2400kcal (variaza in dependenta de virsta). Coeficientul
activitatii fizice este de 1,4. CAF - raportul dintre cheltuielile generale de energie si cheltuielile de
energie pentru MB.
2. munca necesita eforturi fizice usoare (zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale si infermieri,
lucratori din sfera de deservire) B 2750-300kcal, F 2350-2700kal, CAF = 1,6
3. eforturi fizice medii (lucratorii de la intreprinderile de prelucrare a metalelor, lemnului, industria
alimentara, lucratorii transportului feroviar, chirurgii) B 2950-3200kcal, F 2500-2700kal, CAF = 1,9.
4. munci fizice grele (muncitorii de la constructie, industria petrolului si a gazelor, agricultura)
B 3450-3700, F 2900-3150, CAF = 2,2.
5.munci fizice foarte grele (minerii, otelarii, hamalii, taietorii de lemne)
B 3800-4000, F 3300-3500, CAF = 2,5.
11. Importanta biologica a proteinelor. Necesarul in proteine, echilibrul proteic.
Proteinele sunt substante nutritive cu o strucura complexa, care se prezinta ca macromolecule, formate
din lantul de AA legati intre ei prin leg peptidice.
Rolul sau functiile P pentru organism

P constituie comp de baza al protoplasmei celulare si al structurii intercelulare

efectueaza un rol plastic

participa la formarea unor enzime, care intervin in desfasurarea tututor proceselor vitale ale
organismului

influenteaza activitatea glandelor endocrine

influenteaza rezistenta organismului fata de infectii

au functii structurale specifice tesuturilor

indeplinesc functia de transport a hemoglobinei si plasmei sangvine

participa la mentinerea echilibrului osmotic

au functie genetica


functie de detoxicare a toxicelor industriale si medicamentelor, care se realizeaza prin mai multe
cai

prin mentinerea troficitatii normale a tesuturilor si organelor pe care actioneaza substantele

nocive, marindu-le rezistenta

prn asigurarea ecipamentului enzimatic, necesar metabolizari noxelor, transformindu-le in

substante lipsite de nocivitate

indeplinesc rol energetic secundar la arderea unui gram de proteine se elibereaza 4,1 kcal.
Necesitatea de P: se recomanda ca proteinele sa constituie 11-13% din valoarea energetica diurna.
Necesitatea de P variaza la diferite grupe profesionale intre 80-120g pe zi.
Pentru mentinerea ehilibrului azotic este necesar de 40-60 g, ce se socoate ca normativ fiziologic.
Carenta de proteine conditioneaza dereglarea sistemelor fermentative, scaderea MB si termogenezei,
reducerea cantitatii de P (albumine) in serul sanguin. Una din cele mai preoce manifestariale insuficientei
proteice este reducerea rezistentei, functiilor protectoare a orgnismului. Concomitent apar dereglari ale
functiei sistemului endocrin.
Surplusul de proteine se include in Mb, ceea ce se reflecta direct asupra ficatului, unde se obtin produsele
finale ale descompunerii proteinelor si asupra functiei rinichilor, prin care se elimina aceste produse.
Excesul de proteine provoaca o reactie nefavorabila a sist cardiovasc si a celui nervos.
12. Alimente surse de P (dupa valoarea biologica).
- petele, icrele i alte alimente de origine acvatic,
- oule,
- laptele i derivatele, (lactatele, brnzeturile),
- carnea de pasre i de mamifere.
13. Importanta biologica a lipidelor, alimentele surse, necesarul, echilibrul lipidic.
Lipidele sunt o grupa de substante organice insolubile in apa si solubille in solventi organici, ca eterul,
acetona.
Functiile L:
IV.
L reprezinta o sursa de energie concentrata prin arderea unui de L se elibereaza 9 kcal.
V.
L nu consttituie numai o sursa energetica, ci aduc si un aport de material de material plastic
VI.
influenteza procesele de termoliza
VII.
functia necesara a organelor interne de rotunjire a formelor corpului
VIII. aport de vitaminele liposubile A, D, E, K si contribuie la asimilarea lor
IX.
influienteaza functia tubului digestiv
X.
inhiba secretia HCl
XI.
au o importanta din punct de vedere culinar
XII.
influenteaza asimilarea sarurilor minerale
XIII. infuenteaza functia sistemului nervos central, endocrin; inhiba functia pancreasului, a glandei
tiroide, micsoreaza motilitatea stomacului si a intestinelor, dau senxatii indelungate de sat
XIV. formeaza apa endogena
XV.
sporeste rezistenta organismului la sete
Alimentele surse care acopera 60-65% din necesitatea de grasimi sunt cele propriu-zise: unt, margarina,
slanina.
Necesarul de L:
3.
0,7-1 g/kg corp/zi la adulti sedentari
4.
1-1,5 g la adulti
5.
2 g copii, adolescenti
Ratia de lipide nu trebuie sa depaseasca 30-33% din numarul total de calorii in 24 ore.
Necesitatea diferitor grupuri profesionale variaza intre 70-154 g pe zi.
In alimenatia echilibrata grasmile ingerate trebuie sa contina 25-30 g uleiuri vegetale, 3-6 g AG
polinesaturati, 1 g colesterol, 5 g fosfolipide.

14. Aminoacizii, rolul lor n organism.

AA reprezinta elemente structurale de baza ale proteinelor alimentare, alcatuite dintr-un aminogrup si un
grup de acid. Dintre 30 AA cunoscut, care fac parte din structura organismului, 8 sunt esentiali. Restul
sunt neesentiali. Unirea a mai multor AA formeaza structuri simple numite peptide.
Pe baza aminoacizilor, se realizeaz sinteza proteinelor n interiorul celulelor, n prezena unor fraciuni
speciale ale acidului ribonucleic (ARN) Importana lor n organism este foarte mare, motiv pentru
care, alimentaia trebuie s aduc un aport suficient de acizi aminai eseniali. Abuzul de proteine i de
aminocizi, eseniali sau neeseniali, produce diferite tulbururri, n special pe termen lung, deoarece
excesul rezidual azotat rezultat din catabolism este mai greu de convertit i eliminat din organism.
n mod natural, aminoacizii din hran, dup digestie i absorbie, ajung n snge i de aici n celule, unde
are loc metabolismul lor. Aminoacizii n corpul omului, trec printr-o serie de reacii chimice catalizate
enzimatic, dintre care, cele mai importante sunt cele de dezaminare, detransaminare i de decarboxilare

15. Importanta biologica a retinolului si calciferolului, sursele acestora in alimentatie, necesarul

diurn.
Vitamina A, retinolul, este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta
sub forma de ulei (vit A2) sau cristale de culoare galbena (vit A1). Intra in componenta rodopsinei,
substanta cu rol important in vedere. Este extrem de sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete.
Vit A influenteaza cresterea si inmultirea normala a celulelor, procesele regenerative care au loc in
organism: vindecarea ranilor, arsurilor.
Contribuie la mentinerea troficitatii normale a cll epitaliale.
Mentine integritatea mucoaselor, astfel creste rezistenta organismului la infectii.
In lipsa ei se opreste spermatogeneza, intirziie menstruatia.
Insuficienta duce la hemeralopie sau orbul gainii.
In caz de carenta prelungita apare procesul de cheratinizare, care cuprinde si mucoasa bucala, gingivala,
conjunctivala, a aparatului respirator, a cailor urinare.
Excesul de vit A poate provoca tulburari: cefalee, insomnie, iritabilitate, anorexie, greata, voma,
descuamarea pielii, dureri in oase.
Vit A se gaseste in alimente de origina animala: lapte, unt, brinzeturi, oua peste gras.
In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este betacarotenul. La nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate in retinol.
Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se gaseste in cantitati mari se afla in morcov, spanac,
urzica, varza, rosii.
Necesitatea diurna in retinol e de 1-1,5mg, din care 0,3mg trebuie sa fie sub forma de retinol net, iar restul
sub forma de provitamine A. 1mg retinol este echivalent cu 6mg de caroten.
Vitamina D, calciferolul, se poate transforma din ergosterol, sub actiunea razelor ultraviolete in vit D2
farmaceutica (ergocalciferol), iar din 7-d-hidrocolesterol, sub act radiatiilor ultraviolete, se formeaza
colecalciferolul.
Favorizeaza absorbtia calciului din intestinul subtire si depunerea lui in oase.
In lipsa vitaminei rahitismul.
Poate sa apara si o hipotonie musculara, spasmofilie, transpiratii, scaderea calciului si fosforului in singe.
Necesarul zilnic pentru copiii pina la 3 ani este de 10mg sau 400 UI, pentru copiii in virsta de 4 ani si
pentru adulti 2,5 mkg sau 100 UI.
Vit D naturala se gaseste numai in produsele de orig animala.Cele mai importante surse de vit D sunt
ficatul, mai ales al unor psecii de pesti, untul, produsele lactate grase, galbenusul de ou.
16. Importanta biologica a glucidelor, alimentele surse, necesarul,echilibrul glucidic.
Glucidele sunt substante chimice alcatuite din C, H, O si care au rol energetic in organism. Se impart in:
Rolul si functiile G in organism:

5.
sunt furnizoare de energie rapida
6.
sub forma de glicogen sunt stocate in ficat, muschi, ca energie de rezerva
7.
sunt folosite la sinteza de lipide
8.
aportul organismului vitamnele hidrosolubile indeplinesc functi de substante biologic active,
participa la sinteza acizilor nucleici si AA, la solubilizarea, transportul si metabolizarea hormonilor.
Surse de glucide digerabile: cerealele si derivatele lor gris orez, cartofi; leguminoase fasolea,
mazarea; legumele; fructele; alimente de origine animala lactoza laptelui.
Surse de materal fibros: piine neagra, piine inegrala, fasolea, mazarea, nucile, radacinoasele, legumele,
frunzele batrine (de varza, spanac).
Surse de pectina: morcovi, mere, pere, gutui, coacaza, struguri, piersice, prune.
Necesitatea de G in 24 ore pentru diversele grupe de populatie este de 300-580g pentru barbati si 260460g pentru femei. Se recomande ca nivelul de glucide sa nu depaseasca 57% din valoarea energetica a
ratiei.
17. Glucidele nedigerabile. rolul lor n organism
Glucidele nedigerabile (derivatele cerealiere integrale, ct mai puin rafinate, l e g u m i n o a s e
u s c a t e , legumele i fructele,
celuloza, hemiceluloza i substanele pectice) denumite fibre alimentare
Accentueaz peristaltismul pe dou ci: mecanic (volum mare) i chimic (se produce iritaia
pereilor intestinali datorit faptului ca apar produi de digestie bacterian intestinal de tipul acizilor
grai cu lan scurt).
Combat constipaia i complicaiileacesteia (diverticuloz, hemoroizi).
Profilaxia cancerului rectal prin favorizarea proliferrii florei de fermentaie i prin scurtarea timpului
de staionare a bolului fecal n intestinul terminal.
Au rol nprofilaxia obezitii, dilueaz alimente scad densitatea caloric, prin:
accelerarea tranzitului;
scderea coeficientului de utilizare digestiv a tuturor principiilor nutritive, datorit formrii de bariere
fa de enzimele digestive.
Fibrele solubile rein mult ap (de 20-30 ori mai mult ca propria greutate), formeaz un gel, cu rol
antiseptic i antiinflamator care absoarbe toxine.
reduc indexul glicemic al alimentelor (prinmicorarea impactului glicemic);
inducsaietate;
diminueaz absorbia colesteroluluialimentar i a celui recirculat (din bil i celulele descuamate) n
mod special fibrele solubile (guma guar) .

18. Vitaminele - caracterizarea generala, clasificarea acestora

(denumirea uzuala si dupa componenta chimica)
Vitaminele sunt substante chimice organice cu masa molecuara mic, fiziologicactive i influen nd MB.
Vitaminele se sintetizeaz n plante,asigurnd organismul direct, prin produse vegetale sau indiect prin
produse animaliere . Ele indeplinesc functia de catalizatori. Combinindu-se cu proteinele, formeaza
fermenti si iau parte la diverse reactii fermentative. Vitaminele joaca rol in prevenirea unor imbolnaviri.
Excesul si insuficienta lor, pot provoca o serie de tulburari patologice, care conduc la declansarea unor
boli specifice. Vitaminele asigura o functionalitate optima a SNC, a aparatului digestiv, a sist
hematopoetic. Ele maresc rezistenta organismului la infectii, toxine, favorizeaza adaptarea oganismului la
diverse conditii de mediu si de munca.
Clasificarea vitaminelor
4)
Solubile
1.
Dupa grad
1.
liposolubile

2.

2.

3.
1.
2.
3.
4.
5)

vit A retinol
provit A caroten
vit D calciferol
vit E tocoferol
vit K filochinol
hidrosolubile
B1 tiamina
B2 riboflavina
B6 piridoxina
B12 cianocobalamina
Bc acidul folic
B3 acidul pantotenic
H biotina
C acidul ascorbic
P citrina
PP niacina, nicotinamida
Substante cu efecte vitaminice
B15 acidul pangamic
H1 acidul paraaminobenzoic
B4 colina
B8 inozitol
BT Carnitina
F
U
Dupa mecanismul de actiune
care au efect nuclear influenteaza transcriptia ADN
cu efect membranar impiedica actiunea unor radicali liberi in organism, cum este vit E
transferarea unor grupari functionale
transferul de electroni
Insolubile

19. Hipervitaminozele, cauzele, manifestrile clinice, profilaxia.

- hipervitaminoza A (retinol) se manifesta prin hipertensiune intercraniana, cu cefalee, hiperexcitabilitate,
prurit, hepatosplenomegalie;
- hipervitaminoza D - prin hipercalcemie (absorbtie crescuta de calciu) si mobilizarea acestuia din
oase.Aceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, dureri de cap (cefalee), greata, stari de voma,
diaree.La copii
se manifesta prin oprirea cresterii si mai apare o insuficienta renala;
- hipervitaminoza E (tocoferol) - poate produce tulburari de spermatogeneza, involutia ovarelor, tulburari
de menstruatie;
- excesul de vit. B6 (piridoxina), supranumita si vitamina "bunei dispozitii", poate dauna tocmai
sistemului nervos pentru a carui buna functionare este necesara;
- excesul de vit.C (acid ascorbic) - cunoscuta ca un bun antioxidant si care contribuie la tratarea
cancerului poate influenta rezultatul anumitor analize biologice precum creatinina, glucoza sangvina si
urinara. Cantitati mai mari de 5g de vit. C pot provoca greturi, diaree si pot afecta litiaza renala; de
asemeni unii
specialisti sustin ca administrarea de vit.C si mestecarea gumei de mestecat duce la distrugerea smaltului
dentar;
20.Importanta biologica a vitaminelor grupului B, necesarul, sursele in alimentatie.
Vitamina B1(tiamina) intervine in procesele metabolice de baza ale organismului, cu rol de coenzime.
Participa la procesele generale de oxi-reducere, regleaza schimburile gazoase, joaca un rol important la
sistemul nervos central si periferic si in special al glandelor endocrine.
Intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii, secreorii si de absorbtie digestiva.
Vitamina B2 (riboflavina) hidrosolubila de crestere

Intervine in procese de oxi-reducere, in metabolismul glucidelor, lipidelor, functiile SNC, a aparatului

vizual si are rol antitoxic (Pb, Hg).
Sursele: alimente de origine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina), crustacee, salata verde, rosii
La efort fizic moderat nevoia adultului in riboflavina e de 2mg in 24 ore; 0,6mg la 1000kcal.
Vitamina B3 PP (niaacina, nicotinamida)
Cuprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. Ea participa la procesele de oxido-reducere, la
metabolismul glucidelor, proteinelor, a produselor pigmentare, are o actiune vasodilatatoare.
Sursele: alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere, carne, rinichi, ficat.
Necesitatea diurna in acid nicotinic e de 16-28mg sau 6,6mg la 1000kcal.
Vitamina B6 (piridoxina).
Metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de enzime cu fucntia de oxidoreducere. Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor.
Necesitatea diurna 2mg, pentru femeile gravide si mamele care alapteaza 4mg.
Vitamina B9 acidul folic
Necesar pentru hematopoeza. Se contine in drojdii, ficat, rinichi, verdeata, mai putina in peste si
produsele lactate. Necesitatea diurna 0,2-0,9mg.
Vitamina B12 - cianocobalamina
In lipsa ei se deregleaza hematopoeza si se dezvolta anemia pernicioasa. Se contine in ficat, carne, oua,
lapte. Necesitatea diurna 0,003mg