CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

STUDIU DE CAZ PRIVIND

TRANZACTIILE
REGLEMENTARE DE IAS 15

BUCURESTI
2016

STUDIU DE CAZ PRIVIND TRANZACTIILE

REGLEMENTARE DE IAS 15

La ntrunirea din octombrie 1989, Consiliul IASC a aprobat ca urmatoarea declaratie sa

fie adaugata la Standardul International de Contabilitate IAS 15, informatii care reflecta efectele
variatiei preturilor: Nu s-a ajuns la un consens international n ce priveste prezentarea
informatiilor ce reflecta efectele variatiei preturilor, care a fost anticipat atunci cnd a fost emis
IAS 15. Drept urmare, Consiliul IASC a decis ca ntreprinderile nu sunt obligate sa prezinte
informatiile cerute de IAS 15 pentru ca situatiile lor financiare sa fie n conformitate cu
Standardele Internationale de Contabilitate. Oricum, Consiliul ncurajeaza ntreprinderile sa
prezinte astfel de informatii si le ndeamna pe cele care o fac sa evidentieze elementele cerute de
IAS 15.
Acest Standard International de Contabilitate nlocuieste IAS 6, Reactii contabile la
variatia preturilor si intra n vigoare pentru situatiile financiare aferente perioadelor ncepnd de
la 1 ianuarie 1983.
IAS 15 trebuie aplicat pentru a reflecta efectele variatiei preturilor asupra evaluarilor
utilizate la determinarea rezultatelor din exploatare si a pozitiei financiare ale unei ntreprinderi.
De asemenea, se aplica ntreprinderilor ale caror niveluri de venituri, profit, active sau
salariati sunt semnificative n mediul economic in care opereaza. Atunci cnd se prezinta att
situatiile financiare ale societatii-mama, ct si situatiile consolidate, informatiile cerute de acest
standard trebuie sa fie prezentate doar pe baza informatiilor consolidate.
Informatiile cerute de IAS 15 nu trebuie prezentate de o filiala care si desfasoara
activitatea n tara de domiciliu .a societatii-mama, daca sunt prezentate informatii consolidate pe
aceasta baza de catre societatea-mama. Pentru filialele care si desfasoara activitatea n alta tara
dect tara de domiciliu a societatii-mama, informatiile cerute de acest Standard sunt necesare
doar cnd prezentarea informatiilor similare de catre ntreprinderile reprezentative din punct de
vedere economic n acea tara reprezinta o practica acceptata.
Prezentarea informatiilor care reflecta efectele variatiei preturilor este ncurajata n cazul
altor entitati, n vederea promovarii unor raportari financiare cu caracter mai informativ. Preturile
se modifica n timp, ca urmare a diversitatii de factori economici si sociali specifici sau generali.
Factorii specifici, cum ar fi modificari ale cererii si ofertei sau tehnologiei pot genera cresteri sau
descresteri semnificative ale preturilor, independente unele de altele. In plus, factorii generali pot
avea ca efect o modificare a nivelului general al preturilor si, prin urmare, a puterii generale de
cumparare a banilor.
n cele mai multe tari, situatiile financiare sunt ntocmite pe baza costului istoric, fara a se
tine seama de modificarile nivelului general al preturilor sau de modificari ale preturilor
specifice ale activelor detinute, cu exceptia masurii n care imobilizarile corporale ar fi putut fi
reevaluate, sau a masurii n care stocurile sau activele curente ar fi putut fi reduse la valoarea

realizabila neta. Informatiile cerute de acest Standard sunt menite sa-i faca pe utilizatorii
situatiilor financiare ale unei ntreprinderi constienti de efectele variatiei preturilor asupra
rezultatelor activitatii acesteia. Cu toate acestea, situatiile financiare, fie ca sunt ntocmite pe
baza metodei costului istoric, fie pe baza unei metode care reflecta efectele variatiei preturilor, nu
intentioneaza sa indice, n mod direct, valoarea ntreprinderii, considerata un ntreg.
Informatiile financiare constituite ca raspuns Ia efectele variatiei preturilor pot fi
ntocmite n mai multe feluri. Una din modalitati prezinta informatiile financiare din punct de
vedere al puterii generale de cumparare. O alta modalitate prezinta costul curent n locul costului
istoric, recunoscnd variatiile preturilor individuale ale activelor. O a treia modalitate combina
cele doua metode.
La baza acestor metode stau doua abordari principale n determinarea profitului. Una
dintre ele recunoaste profitul dupa ce a fost mentinuta puterea generala de cumparare a
capitalului social al ntreprinderii. Cealalta abordare ia n calcul profitul dupa ce capacitatea de
functionare a ntreprinderii a fost mentinuta si poate sau nu sa includa o ajustare a nivelului
general al pretului.
Abordarea bazata pe puterea generala de cumparare implica retratarea unora sau a tuturor
elementelor din situatiile financiare pentru modificarile nivelului general al preturilor.
Propunerile facute n legatura cu acest aspect subliniaza ca retratarea puterii generale de
cumparare si modifica unitatea de masura, dar nu si bazele de evaluare. Prin aceasta abordare,
folosind un index adecvat, profitul reflecta n mod normal efectele modificarii nivelului general
al pretului asupra amortizarii, costului vnzarilor si asupra elementelor monetare nete si este
raportat dupa ce puterea generala de cumparare a capitalului social al ntreprinderii a fost
mentinuta.
Conform unui alt punct de vedere, nu este necesara recunoasterea n contul de profit si
pierdere a costului suplimentar de nlocuire al activelor, n masura n care ele sunt finantate prin
mprumut. Metodele care se bazeaza pe acest punct de vedere raporteaza profitul dupa ce a fost
mentinuta acea parte a capacitatii de exploatare a ntreprinderii care este finantata de actionarii
sai. Acest lucru poate fi realizat, spre exemplu prin reducerea ajustarii totale pentru amortizare a
costului vnzarii si, acolo unde metoda impune, a capitalului monetar circulant, din proportia
datoriilor n totalul datoriilor si capitalurilor proprii.
O parte din metodele costului curent aplica un indice general pretului la suma intereselor
actionarilor. Aceasta indica masura n care capitalul social al ntreprinderii a fost mentinut n
termenii puterii generale de cumparare, atunci cnd cresterea costului de nlocuire al activelor ce
apare ntr-o perioada este mai mica dect descresterea puterii de cumparare a intereselor
actionarilor n aceeasi perioada. Uneori, acest calcul este, pur si simplu, considerat ca permitnd
o comparatie ntre activele nete n termenii puterii generale de cumparare si activele nete n
termenii costurilor curente. Pe baza altor metode, care recunosc venitul dupa ce a fost mentinuta
puterea generala de cumparare a capitalului social al ntreprinderii, diferenta dintre valoarea
celor doua cifre care reflecta activele nete este tratata ca un cstig sau ca o pierdere acumulata la
actionari.
Stadiul actual

n timp ce informatiile financiare sunt furnizate, fie n situatiile financiare primare, fie n
cele suplimentare, folosind, uneori, metodele diverse de reflectare a variatiei preturilor descrise
mai sus, nu s-a ajuns nca la un consens international asupra acestui aspect. Drept urmare,
Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate considera ca este necesara o
experimentare mai ndelungata nainte de a se lua n considerare cerinta ca ntreprinderile sa
elaboreze situatii financiare primare utiliznd un sistem cuprinzator si uniform de reflectare a
variatiei preturilor. ntre timp, evolutia problemei va fi asistata daca ntreprinderile care prezinta
situatii financiare primare n baza costului istoric furnizeaza si informatii suplimentare care
reflecta efectele variatiei preturilor.
Exista o varietate de propuneri referitoare la elementele care trebuie sa fie incluse n
astfel de informatii, ncepnd cu cteva elemente din contul de profit si pierdere, si pna la
prezentarile detaliate ale contului de profit si pierdere si ale bilantului. Este de dorit sa existe,
nsa, un minim stabilit pe plan international referitor la elementele care trebuie sa fie incluse n
informatii.
Elementele care trebuie prezentate sunt:
(a) suma ajustarii sau suma ajustata a amortizarii imobilizarilor corporale;
(b) suma ajustarii sau suma ajustata a costului vnzarii;
(c) ajustarile aferente elementelor monetare, efectul ndatorarii sau interesele n capitalurile
proprii, atunci cnd astfel de ajustari au fost luate n calcul la determinarea venitului prin metoda
contabila adoptata; si
(d) efectele agregate asupra rezultatelor ajustarilor descrise la a) si b), si, acolo unde este adecvat,
c), precum si orice alte elemente care reflecta efectele variatiei preturilor si care sunt raportate
prin metoda contabila adoptata.
Cnd se adopta o metoda bazata pe costul curent trebuie prezentat costul curent al
imobilizarilor corporale, precum si costul curent al stocurilor.
n majoritatea tarilor, astfel de informatii sunt complementare, dar nu sunt parte a
situatiilor financiare primare. Acest Standard nu se aplica politicilor contabile si a celor de
raportare ce trebuie utilizate de o ntreprindere la ntocmirea situatiilor sale financiare primare,
cu exceptia cazului n care acele situatii financiare sunt prezentate pe o baza care reflecta efectele
variatiei preturilor.
ntreprinderile sunt ncurajate sa furnizeze informatii suplimentare si, n particular, o
examinare a importantei informatiilor caracteristice ntreprinderii. De obicei, este utila
prezentarea oricarei ajustari a provizioanelor fiscale sau a soldurilor fiscale.

STUDIU DE CAZ
SC Ferma OBCSRL cumpara furaje de la SCAnimal FoodSRL pentru hrana ovinelor,
bovinelor si cabalinelor pe care le are in ferma, la pretul de 10.000 lei. Cumparatorul are un
statut preferential in relatiile contractuale cu vanzatorul, fapt pentru care acesta din urma ii

acorda o remiza de 6% din valoarea furajelor care este consemnata in factura, dupa cum
urmeaza:
Furaje
Remiza 6%

10.000 lei
600 lei

NET COMERCIAL

9.400 lei

Reflectarea operatiunilor in contabilitate SC Ferma OBC SRL

Inregistrarea in contabilitate a achizitiei furajelor:

3026
401
=
furaje
Furnizori

9.400 lei

Evidentierea in contabilitate a darii in consum a furajelor:

6026
3026
=
Cheltuieli privind furajele
Furaje

Inregistrarea in contabilitate a vanzarilor furajelor:

4111
707
=
Clienti
Venituri din vanzarea marfurilor

9.400 lei

9.400 lei

Evidentierea in contabilitate a scaderii de gestiune pentru stocurile respective de

marfuri:
607

371
=

Cheltuieli privind marfurile

7.000 lei
Marfuri

NOTA!
Prin urmare, reducerile comerciale acordate initial la facturare nu se contabilizeaza
distinct la comparator, stocurile urmand a fi inregistrate la valoarea lor neta comerciala.
La vanzator , veniturile vor fi, de asemenea, evidentiate in contabilitatea la valoarea
rezultata dupa scaderea valorii reducerilor comerciale.Scaderea din gestiune a stocurilor

vandute se va face la valoarea lor de inregistrare in contabilitate, fara a se tine cont de valoarea
reducerilor comerciale acordate cu ocazia vanzarii acestora.

CAZUL II. Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate

ulterior facturarii, indifferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in
contabilitate, pe seama conturilor de terti.
Prin O.M.F.P. nr. 2.869/2010 pentru modificarea si completarea unor reglementari
contabile aprobare prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.3.055/2009 (pentru aprobarea
Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene). Astfel, au fost introduce doua
conturi dinstincte prin care se reflecta reducerile comerciale primite/acordate ulterior facturarii,
respectiv contul 609 Reduceri comerciale primite si contul 709 Reduceri comerciale
acordate.
Contul 609 Reduceri comerciale primite are functie de pasiv. Cu ajutorul acestui cont
se tine evidenta reducerilor comerciale primite ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se
refera.
In creditul contului 609 Reduceri comerciale primite se inregistreaza valoarea
reducerilor comerciale primite ulterior facturarii, in corespondenta cu contul 401 Furnizori.
Contul 709 Reduceri comerciale acordate are functie de activ. Cu ajutorul contului
709 Reduceri comerciale acordate se tine evidenta reducerilor comerciale acordate ulterior
facturarii, indiferent de perioada la care se refera.
In debitul acestui cont se inregistreaza valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior
facturarii in corespondenta cu contul 4111 Clienti.

EXEMPLU
SC AUTO SA achizitioneaza piese de schimb in valoare de 18.000 lei exclusive TVA
de la SC Subansamble SA in data de 6.03.2014.Ulterior facturarii, pe data de 14.03.2014, SC
Subansamble SA decide acordarea unui rabat de 8% asupra valorii comenzii pentru defectele
de calitate reclamate de SC AUTO SA.
Reflectarea operatiunilor in contabilitate SC AUTO SA.

Evidentierea in contabilitate a achizitiei pieselor de schimb pe baza facturii din data

de 06.03.2014 :
3024
401

=
Piese de schimb

18.000 lei
Furnizori

Inregistrarea in contabilitate a darii in consum a pieselor de schimb in data de

11.03.2014:
6024

3024

=
Cheltuieli privind piesele de schimb

18.000 lei
Piese de schimb

Evidentierea in contabilitate a rabatului de 8% (1.440 lei) primit in data de

14.03.2014:
401

609
=

Furnizori

1.440 lei
Reduceri comerciale primite/
Analitic disctinct piese de schimb

Inregistrarea iu contabilitate a platii facturii catre SC Subansamble SA in data de

20.03.2014:
401

5121
=

16.560 lei

Furnizori

Conturi la banci in lei

La nivelul Contului de profit si pierdere, asa cum apare prezentat in formularul din
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene, parte component a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,
aprobate prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
comparator exemplul prezentat se va reflecta astfel:

20
Denumirea indicatorilor
A

Nr.
rd.

Exercitiul financiar
Precedent

Curent

5.

a)Cheltuieli cu materiile prime si

materialele consumabile (ct.601+6027412)
Reduceri comerciale primite (ct.609)
CHELTUIELI DE EXPLOATARETOTAL
(rd.13 la 16-17+18+21+24+27+32)

13

18.000

17

1.440

35

16.560
-lei-

Reflectarea operatiunilor in contabilitatea SC Subansamble SA

Evidentierea in contabilitate a vanzarii pieselor de schimb in data de 06.03.2014:

4111

707
=

18.000 lei

Clienti

Venituri din vanzarea marfurilor

Evidentierea in contabilitate a rabatului de 8% (1.440 lei) primit in data de

14.03.2014:
709

4111
=

Reduceri comerciale acordate/

analitic disctinct piese de schimb

1.440 lei
Clienti

Inregistrarea in contabilitate a incasarii facturii de la SC AUTO SA in data de

20.03.2014:
5121

4111
=

16.560 lei

Conturi la banci in lei

Clienti

Inregistrarea in contabilitate a scaderii de gestiune pentru stocurile de piese de

schimb vandute:
607

371
=

Cheltuieli privind marfurile

14.000 lei
Marfuri

La nivelul contului de profit si pierdere, asa cum apare prezentat in formularul din
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene,
parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin
O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru vanzator exemplul
prezentat se va reflecta astfel:
-lei20
Denumirea indicatorilor

Exercitiul financiar

Precedent
1

Curent
2

Cifra de afaceri neta

(rd.02+03-04+05+06)

01

16.560

Venituri din vanzarea

marfurilor (ct.707)

03

Reduceri comerciale
acordate (ct.709)

04

VENITURI DE
EXPLOATARETOTAL
(rd. 01+07-08+09+10)

12

1
.

Nr.
rd.

18.000

1.440

16.560

Analiza contului de profit si pierdere la cele doua societati scoate in evidenta faptul ca
reducerile comerciale primite/acordate ulterior facturarii au un character de sine statator, fiind
evidentiate ca randuri disctincte( randul 17 pentru contul 609Reduceri comerciale primite si
randul 04 pentru 709 Reduceri comerciale acordate).
Informatiile financiare astfel divulgate utilizatorilor prezinta un grad mai ridicat de
relevanta si credibilitate, respectiv le poate influenta acestora deciziile economice printr-o
evaluare mai exacta a evenimentelor trecute, avand la dispozitie o informative complete ce
reprezinta cu fidelitate tranzactiile comerciale care au avut loc.

CAZUL III.Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale

perioadei, iar la furnizor aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei,
indifferent de perioada la care se refera.
Conturile utilizate in contabilitate pentru reflectarea acestor reduceri financiare sunt
contul 767 Venituri din sconturi obtinute si contul 667 Cheltuieli privind sconturile
acordate.

EXEMPLU
In data de 4.03.2014, SCMobila SRL cumpara 500 m3 material lemnos de la SC
Butuci SRL la pretul de 35.000 lei exclusive TVA. Deoarece calitatea materialului lemnos
achizitionat este inferioara celei prevazute in contractul dintre parti, vanzatorul ii acorda
cumparatorului un rabat de 4% asupra pretului de vanzare. Totodata, vanzatorul ii acorda
cumparatorului si o remiza de 6% pentru faptul ca a achizitionat cu 100 m 3 mai mult material
lemnos fata de cantitatea prevazuta in contract.In cazul in care SCMobila SRL plateste
anticipat valoarea facturii pana la data de 27.03.2014, aceasta va beneficia si de un scont de
decontare de 2% din partea SC Butuci SRL.
Factura emisa de SC Butuci SRL contine urmatoarele date valorice:
Material lemnos
Rabat 4%

35.000,00lei
1.400,00lei
33.600,00lei
2.016,00lei

Remiza 6%
NET COMERCIAL
Scont de decontare 2%

31.584,00lei
631,68lei

NET FINANCIAR

30.952,32lei

Reflectarea operatiunilor in contabilitatea SC Mobila SRL.

Inregistrarea in contabilitate a achizitiei materialului lemnos (materii prime):
301

401
=

Materii prime

31.584lei
Furnizori

Evidentierea in contabilitate a platii facturii catre SC Butuci

401

%
5121
Conturi la banci in lei
767
Venituri din sconturi obtinute

=
Furnizori

31.584,00lei
30.952,32lei
631,68lei

La nivelul contului de profit si pierdere, asa cum apare prezentat in formularul din
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene,
parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin
O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cumparatorul
exemplul prezentat se va reflecta astfel:

-lei20
Exercitiul financiar
Denumirea indicatorilor

Nr.
rd.

Precedent

Curent

Alte active financiare

(ct.762+764+765+767+768

44

632

VENITURI FINANCIARE-TOTAL
(rd.38+40+42+44)

45

632

Reflectarea operatiunilor in contabilitatea SC Buruci SRL.

Inregistrarea in contabilitate a vanzarilor materialului lemnos:

4111

707
=

Clienti

31.584 lei
Venituri din vanzarea marfurilor

Evidentierea in contabilitate a incasarii facturii de la SC Mobila SRL in data de

25.03.2014:

%
=
5121
Conturi la banci in lei
667
Cheltuieli privind sconturile acordate

4111
Clienti

31.584,00lei
30.952.32lei
631,68lei

La nivelul contului de profit si pierdere, asa cum apare prezentat in formularul din
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene,
parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin
O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru vanzator exemplul
prezentat se va reflecta astfel:
-lei20
Exercitiul financiar
Denumirea indicatorilor
A
Alte cheltuieli financiare
(ct.663+664+665+667+668)
CHELTUIELI FINANCIARETOTAL
(rd.46+49+51)

Nr.
Rd.
B

Precedent

Curent

51

632

52

632

Contul de profit si de pierdere curprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile

exercitiului
grupate
dupa
natural
lor,
precum
si
rezultatul
exercitiului
(profit sau pierdere).
Cifra de afaceri neta se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de
bunuri si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale
acordate clientilor.

In categoria veniturilor se include atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in
nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse.
Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a
obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.
Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari,
prestari de servicii, comisioane, redevente, chirii, subventii, dobanzi, dividente.

ATENTIE!
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinate, de obicei, printr-un
accord intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma
oricaror reduceri comerciale.
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, respectiv venituri
din exploatare, venituri financiare si venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea de produse si marfuri, precum
si prestari de servicii. In aceasta categorie se includ si veniturile realizate din vanzarea de
locuinte de catre entitatile ce au ca activitate principal obtinerea si vanzarea de
locuinte.Veniturile de exploatare mai cuprind si veniturile aferente costului productiei, veniturile
din productia de imobilizari, veniturile din subventii de exploatare si alte venituri din exploatare.
Veniturile financiare cuprind veniturile din imobilizari financiare, veniturile din
investitii pe termen scurt, veniturile din creante imobilizate, veniturile din investitii financiare
cedate, veniturile din diferente de curs valutar, veniturile din dobanzi, veniturile din sconturi
primite in urma unor reduceri financiare si alte venituri financiare.
Informatiile oferite de situatiile financiare sunt apreciate de utilizatori atunci cand sunt
inteligibilite , relevante, credibile si asigura comparabilitatea.Informatia din situatiile financiare
este credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot
avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sau ceea ce asteapta, in mod
rezonabil, sa reprezinte.Situatiile financiare sunt credibile atunci cand reprezinta cu fidelitate
tranzactiile si alte evenimente, pe care acestea fie si-au propus sa le reprezinte, fie este de
asteptat, in mod rezonabil, sa le reprezinte.
Din punctual de vedere al TVA, Legea nr, 571/2003 privind Codul fiscal (M.Of. nr.
927/32.12.2003), cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art.137 alin.(3) lit. c), ca
nu sunt incluse in baza de impozitare rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de
pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei.

Totodata, la art.138 lit.c) din Codul fiscal se prevede ca, in cazul in care rabaturile,
remizele, risturnele si alte reduceri de pret, precizate de lege, sunt acordate dupa livrarea
bunurilor sau prestarea serviciilor, baza de impozitare a TVA se reduce corespunzator.
Printre informatiile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda facture, in conformitate cu
prevederile art.155 alin.(19) lit.i) din Codul fiscal, este prevazuta si baza de impozitare a
bunurilor si serviciilor ori, dupa caz, avansurile facturate, pentru fiecare cota, scutire sau
operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusive taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si
alte reduceri de pret, in cazul in care acestea nu sunt incluse in pretul unitar.

BIBLIOGRAFIE
1. M. Toma, Initiere in auditul situatiilor financiare
2. M. Toma, Initiere in evaluarea intreprinderii
3. OMFP 1802/2014
4. Codul de procedura fiscal
5. Codul fiscal si norme de aplicare ale Codului fiscal