Sunteți pe pagina 1din 34

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

Aplicatii
Set No.4

ZAMFIR LUMINITA ANDREEA


AN I, SEM II

2015

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu


urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.


2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.
3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.
4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.
5. Studiu de caz privind veniturile financiare.
6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.
7. Studiu de caz privind IAS 18.
8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.
9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.
10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.
11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.
14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.
15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.
16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.
17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.
18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.
19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de
lichidare.
20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile
permanente necesare exploatarii.
21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial
bruta.
22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial
neta.
23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).
24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).
25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).
26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).
27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).
28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).
29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).
30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).
Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului
profesional si rezolvarea aplicatei (fluxul informational).

1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.


Cheltuielile de exploatare reprezinta reflectarea in contabilitate a costurilor inregistrate de companie ca
urmare a derularii activitatilor conform obiectului sau de activitate.
Ele sunt scazute din veniturile din exploatare pentru a se obtine Rezultatul din exploatare (Profit
operational).
Sa se efectueze nregistrrile contabile, pentru urmtoarele tranzacii:
a)
b)
c)
d)
e)

lipsa unui echipament la inventar n valoare de 2.000 u.m., amortizat 20%;


imputarea acesteia unui salariat la preul de 2.200 u.m., TVA 24%;
reinerea din salariu a sumei;
donarea de ctre un ter a unui utilaj cu o valoare contabil de 4.000 u.m., amortizat 80%;
se primete un mprumut nerambursabil pentru achiziionarea unui echipament n sum de 4.000
u.m.;
f) societatea ncheie un contract cu o firm de profil pentru executarea unor lucrri de desecare a
unui teren. Lucrrile de amenajare sunt facturate la 4.000 u.m., TVA 24%.
a) lips echipament la inventar
% = 213
2.000
281

b) imputare

c) reinere din salarii

400

6583

1.600

4282 = %

2.728

7581

2.200

4427

528

421 = 4282

2.618

d) donare utilaj

% = 213
2813

3.200

6582

800

4.000

Dac s-a depit cota admis de donaii se nregistreaz TVA 635=4427


e) primire mprumut nerambursabil

5121 = 167

f) lucrri desecare executate de o firm

4.000

% = 404

211

4.000

4426

960

2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare


3

4.960

Cheltuielile financiare se refera la acele cheltuieli suportate de o companie in legatura


cu deciziile de finantare, de investire, expunerea la fluctuatiile cursului valutar sau provizioane.
O societate comercial emite un pachet de 1.000 obligaiuni cu valoare nominal i pre
de rambursare de 25 lei, care se vnd prin banc la preul de 20 lei/bucat. Rata dobnzii este de
10%. Obligaiunile se rscumpr n numerar dup 2 ani, la un pre de 25 lei/bucat, apoi se
anuleaz. Primele de rambursare se amortizeaz n dou trane anuale egale. Toate decontrile se
fac n numerar.
S se nregistreze n contabilitate operaiile.
-

emisiunea obligaiunilor:

161 mprumuturi din emisiuni de obligaiuni

512 Conturi curente la bnci

25.000 lei
20.000 lei

169 Prime privind rambursarea obligaiunilor

5.000 lei

- plata dobnzii la sfritul primului an (25.000 lei x 10%):


666 Cheltuieli privind dobnzile = 512 Conturi curente la bnci

2.500 lei

- amortizarea primelor de rambursare la sfritul anului l (5.000/2):


6868

169

Prime privind rambursarea obligaiunilor

2.500 lei

Cheltuieli financiare privind amortizarea


primelor de rambursare
a obligaiunilor
- plata dobnzii la sfritul anului 2 (25.000 lei x 10%):
666 Cheltuieli privind dobnzile = 512 Conturi curente la bnci 2.500 lei
- amortizarea primelor de rambursare la sfritul anului 2 (5.000 lei / 2 ani):
6868

169 Prime privind rambursarea obligaiunilor

2.500 lei

Cheltuieli financiare privind amortizarea


primelor de rambursare a obligaiunilor
- rscumprarea obligaiunilor:
505 Obligaiuni emise i rscumprate
-

= 512 Conturi curente la bnci

anularea obligaiunilor:

25.000 lei

161

mprumuturi din emisiuni de obligaiuni = 505 Obligaiuni emise i rscumprate


25.000 lei

3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.


Cheltuielile extraordinare sau exceptionale reprezinta cheltuieli generate de situatii care
au o frecventa redusa in cursul activitatii si/sau care se datoreaza unor situatii neobisnuite. In
aceasta categorie intra castigurile sau pierderile din vanzarile de active (cand vanzarea acestor
active nu face parte din obiectul de activitate al societatii) sau costurile de tip "one-off"
(presupuse a nu se mai repeta) de tipul deprecierilor semnificative de active, costurile de
restructurare.
Cum nregistreaz n contabilitate o societate comercial urmtoarele operaii economice:
a) se caseaz un calculator electronic integral amortizat a crui valoare contabil este de
15.000 lei;
b) se primete cu titlu gratuit un alt calculator, evaluat la 20.000 lei, a crui durat normal
de utilizare este de 4 ani, regimul de amortizare utilizat fiind cel linear;
c) ntreprinderea nregistreaz amortizarea aferent primului an de utilizare a noului
calculator, dup care, din cauza unui incendiu, se contabilizeaz scoaterea acestuia din
eviden.
a) Casarea unui calculator complet amortizat:
2813

2131

Amortizarea

Echipamente

instalaiilor,

tehnologice

15.000 lei

mijloacelor de transport,

(maini, utilaje si

animalelor i plantaiilor

instalaii de lucru)

b) Primirea calculatorului cu titlu gratuit:


2131

4753

20.000 lei

Echipamente

Donaii

Tehnologice

pentru investiii

(maini, utilaje i

instalaii de lucru)
c) Amortizarea anual: 20.000 lei / 4 ani = 5.000 lei/an:
6811
Cheltuieli

imobilizrilor

5.000 lei

Amortizarea

de exploatare
privind amortizarea

2813

instalaiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor i plantaiilor

i transferul subveniei:
4753 Donaii pentru investiii = 7582 Venituri din donaii primite

5.000 lei

d) Scoaterea calculatorului din eviden din cauza incendiului:


%
2813

2131

20.000 lei

Echipamente

5.000 lei

Amortizarea
instalaiilor,
mijloacelor
de
animalelor i plantaiilor

tehnologice
(maini, utilaje i
transport,

instalaii

671
15.000
Cheltuieli privind calamitile i alte evenimente extraordinare

de

lucru)
lei

i transferul subveniei pentru sold:


4753 Donaii pentru investiii =

7582 Venituri

4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.


Veniturile din exploatare sunt veniturile obtinute de o companie in cursul activitatii sale;
se mai numesc si venituri din activitatea de baza. Pentru o companie de productie, veniturile din
exploatare vor fi cele obtinute in legatura cu produsele vandute iar pentru institutiile bancare ele
se calculeaza insumand veniturile din dobanzi si cele din comisioane. Pentru societatile
nebancare, veniturile din exploatare se compun din cifra de afaceri neta, la care se adauga soldul
6

variatiei stocurilor de produse finite si a productiei in curs, productia capitalizata si alte venituri
din exploatare.
La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mrfuri la preul de vnzare de 1.000 lei,
TVA 24%, n baza avizului de nsoire; costul mrfurilor vndute 800 lei. Dup o sptmn se
ntocmete i se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un pre de l .200 lei, TVA 24%.
S se contabilizeze vnzarea i remiterea ulterioar a facturii.
1. Vnzarea de mrfuri n baza avizului de nsoire:
418

1.240

Clieni-

707

facturi de ntocmit

Venituri din

1.000

vnzarea mrfurilor
4428

240

TVA neexigibil
2. Descrcarea de gestiune:
607

371

Cheltuieli

800

Mrfuri

privind mrfurile
3. Dup o sptmn se ntocmete i se nregistreaz factura:
4111

Clieni

418

1.240

Clieni facturi de ntocmit


4428

TVA neexigibil
4111

4427

240

TVA colectat
%

248

Clieni 707

200
7

Venituri din vnzarea mrfurilor


4427

48

TVA colectat
5. Studiu de caz privind veniturile financiare.
Veniturile financiare sunt obtinute de o companie din activitati care au legatura cu deciziile
legate de finantare, investitii, expunerea la fluctuatiile de curs valutar sau provizioanele
constituite.
Veniturile financiare cuprind:

venituri din participatii, alte imobilizari si creante imobilizate: (in general


dividendele incasate ca urmare a detinerii de titluri imobilizate, dobanzile aferente creantelor
imobilizate.
venituri din titluri de plasament: sunt cele rezultate din vanzarea titlurilor detinute ca
investitii pe termen scurt, numai in cazul in care vanzarea se face la un pret mai mare decat
costul de achizitie.
venituri din diferente de curs valutar: sunt venituri obtinute din diferente favorabile de
curs valutar rezultate fie in urma lichidarii imprumuturilor si datoriilor in valuta, fie in urma
fructificarii disponibilitatilor in valuta aflate in depozite bancare, in casierie etc.
venituri din dobanzi: reprezinta dobanzile primite pentru disponibilitatile din conturi
bancare si imprumuturile acordate.
alte venituri financiare: cuprind reduceri (sconturi) obtinute de la furnizori si creditori,
alte venituri financiare decat cele mai sus-mentionate.
venituri din provizioane: sunt veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor
(provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare, provizioanele pentru deprecierea
titlurilor de plasament.

Sa se innregistreze urmtoarele tranzacii :

- se vnd 1.000 aciuni (interese de participare) la preul de vnzare de 4 u.m./actiune; costul de


achiziie al aciunilor este de l u.m./aciune;
se ncaseaz contravaloarea titlurilor vndute;
- se achiziioneaz 1.000 aciuni (titluri de plasament) la preul de 0,5 u.m./aciune;
- se vnd 500 aciuni (titluri de plasament) la preul de vnzare de 0,7 u.m./aciune; costul de
achiziie al aciunilor este de 0,5 u.m./actiune;
- se vnd 400 aciuni (titluri de plasament) la preul de vnzare de 0,4 u.m./actiune; costul de
achiziie al aciunilor este de 0,5 u.m./actiune.

Vnzarea a 1.000 de aciuni reprezentnd interese de participare, la preul de 4 u.m. Acestea au fost
achiziionate la preul de l u.m.:
461

Debitori diveri

7611

4.000

Venituri din
titluri de participare

6641

263

Cheltuieli

Interese

privind imobilizrile

de participare

1.000

financiare cedate
- ncasarea intereselor de participare vndute:
5121

Conturi la bnci

461

4.000

Debitori diveri

- se achiziioneaz 1.000 de aciuni reprezentnd titluri de plasament la preul de 0,5 u.m.:

5081
Alte titluri

462

500

Creditori diveri

de plasament
- se vnd 500 de titluri de plasament la preul de 0,7 u.m.:
5121

350

Conturi la bnci

5081

250

Alte titluri de plasament


7642

100

Ctiguri din investiii financiare pe termen scurt


cedate
- se vnd 400 de titluri de plasament la preul de 0,4 u.m.:

5121

5081

200

Alte titluri de plasament

160

Conturi la bnci
6642

40

Pierderi din investiii financiare pe termen scurt cedate


6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.
Veniturile extraordinare sunt veniturile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar
diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod
frecvent sau regulat.
Veniturile extraordinare provin din:
a. operatii de gestiune - respectiv operatiuni cu caracter exceptional ce se refera la activitatea de
exploatare a intreprinderii, cum sunt:
- primirea de donatii de active circulante,
- drepturi de personal neridicate si prescrise,
- venituri din despagubiri si penalitati,
- alte venituri exceptionale din operatii de gestiune;
b.operatii de capital:
- veniturile din vanzarea activelor imobilizate, exclusiv taxa pe valoarea adaugata,
- subventiile pentru investitii virate la rezultatul exercitiului,
- alte venituri extraordinare din operatii de capital;
c. provizioane - veniturile extraordinare din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
riscuri si cheltuieli, pentru depreciere si reglementate.
Inregistrarea in contabilitate a donatiei primite pentru activitati fara scop patrimonial in suma de
2.000 lei in baza contractului de donatie, indiferent daca aceste donatii se primesc de la persoane
fizice sau juridice:
In numerar, in baza chitantei emise de dumneavoastra:
5311 Casa in lei

= 7331 Venituri din donatii

2.000

Prin banca, in baza extrasului de cont:


5121

Conturi la banci in lei

= 7331 Venituri din donatii

10

2.000

7. Studiu de caz privind IAS 18.


Obiectivul standardului IAS18 este de a prescrie tratamentul contabil al veniturilor generate de
anumite tipuri de tranzacii i evenimente:
-Care sunt criteriile de recunoatere a veniturilor din activiti curente, i anume:
-Cnd exist probabilitatea c ntreprinderii i vor reveni n viitor anumite beneficii;
-Cnd aceste beneficii pot fi evaluate concret;
-Cum s se identifice i s se prezinte: momentul recunoaterii si valoarea care
trebuie recunoscut
Societatea ALFA vinde societii BETA un stoc de marf n urmtoarele condiii: preul
de vnzare 150.000 lei achitabili dup 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dac
plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA i BETA dac se aplic prevederile
IAS 18?
Inregistrarile efectuate de ALFA sunt urmatoarele:
- daca incasarea se face pe loc :
5121 = 707

147.000

- daca incasarea are loc in 60 de zile:


411 = 707 147.000 si
dupa 60 de zile:
411 = 766 3.000
5121 = 411 150.000
In contabilitatea societatii BETA se inregistreaza :
- daca plata se efectueaza pe loc :
371 = 5121 147.000
- daca plata se face in 60 de zile:
371 = 401 147.000

11

si dupa 60 de zile :
666 = 401 3.000
401 = 5121 150.000

8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.

Costurile indatorarii se refera in primul rand la dobanzi, fara a se limita la acestea; ele contin si
alte cheltuieli ocazionate de imprumutul de fonduri. Inregistrarea in contabilitate se face de
regula pe cheltuielile exercitiului, dar se pot si capitaliza in costul de productie al activelor.
Regula sau tratamentul contabil de baza Conform Ordinului ministrului finantelor publice nr.
1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, costurile indatorarii se recunosc ca o cheltuiala in perioada in care ele au aparut,
fara a se tine cont de felul in care imprumuturile sunt utilizate

Pentru finanarea unui program de extindere a capacitii de producie aflat n curs de derulare,
societatea S.C. Alfa S.A. a contractat la data de 1 octombrie 2009 un mprumut bancar pe termen
lung, n valoare de 3.500.000 lei, la o rat a dobnzii de 8%, rambursabil ntr-o perioad de 3 ani.
Programul este finalizat i recepionat la data de 31 octombrie 2010, la o valoare de 2.800.000
lei, exclusiv cheltuielile cu dobnzile.
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor de extindere a capacitii de producie n raport cu
mprumutul contractat anii 2009 2010 (n sum total)
Cheltuielile ocazionate de extinderea capacitii de producie sunt colectate dup natur n cursul
perioadei, astfel:
6xx Conturi de cheltuieli =

2.800.000 lei

2xx Conturi de imobilizri


3xx Conturi de stocuri i producie n curs de execuie
4xx Conturi de teri

12

i 231 Imobilizri corporale n curs de execuie = 722 Venituri din producia de imobilizri
corporale 2.800.000 lei
Capitalizarea costurilor ndatorrii
Potrivit reglementrilor contabile, costurile ndatorrii pot fi incluse n costurile de producie ale
unui activ cu ciclu lung de fabricaie, n msura n care sunt legate de perioada de producie,
respectiv pentru perioada 1 octombrie 2009 31 octombrie 2010.
Dobnda total care se poate capitaliza este de 303.333 lei, calculat astfel:
n cursul anului 2009:
3.500.000 lei x 8% x 3 luni/12 luni = 70.000 lei
n cursul anului 2010:
3.500.000 lei x 8% x 10 luni/12 luni = 233.333 lei
- nregistrarea n contabilitate a dobnzii totale capitalizate:
231 Imobilizri corporale n curs de execuie = 1682 Dobnzi aferente creditelor bancare pe
termen lung 303.333 lei
- Recepionarea la data de 31 octombrie 2010, a imobilizrilor n curs de execuie:
212 Construcii = 231 Imobilizri corporale n curs de execuie 3.103.333 lei
Not:
Dup finalizarea construciei (31 octombrie 2010), dobnda se recunoate ca i cheltuial a
perioadei, ntruct nu este legat de perioada de construcie:
666 Cheltuieli privind dobnzile = 1682 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen lung
9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.
Potrivit punctului 185 alin. (5) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, o tranzactie in valuta
trebuie inregistrata initial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
de la data efectuarii operatiunii. Astfel cum este prevazut la alin.(8) al acestui punct, diferentele
de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite
13

fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt
inregistrate in contabilitate trebuie recunoscute in luna in care apar, ca venituri sau cheltuielidin
diferente de curs valutar.
Pe 15 noiembrie N, societatea romneasc X a cumprat materii prime n valoare de 5.000 euro.
Plata furnizorilor se efectueaz pe 5 februarie N+1. Societatea X i nchide conturile, n fiecare an, la
31 decembrie. Cursul monedei europene a suportat urmtoarea evoluie:
-

la 15 noiembrie N: 3,9 lei/euro;


la 31 decembrie N: 4,01 lei/euro;
la 5 februarie N+l: 4,0 lei/euro.

S se contabilizeze operaia de achiziie, evaluarea datoriei la inventar i plata datoriei.


Rezolvare:
n contabilitatea societii X vor avea loc urmtoarele nregistrri:
- la 15 noiembrie N, cumprarea stocului de materii prime (5.000 euro x 3,9 lei/euro):
Materii prime

Furnizori

19.500 lei

- la 31 decembrie N, datorii furnizori = 5.000 euro x 4,01 lei/euro = 20.050 lei i


recunoaterea pierderii din diferene de curs valutar (5.000 euro x 0,11 lei/euro):
Cheltuieli din

Furnizori

550 lei

diferene de curs valutar


- la 5 februarie N+l, plata furnizorului (5.000 euro x 4 lei/euro) i recunoaterea unui
ctig din diferene de curs valutar (5.000 euro x 0,01 lei/euro):
Furnizori (19.500 lei + 550 lei)

Conturi curente la bnci

20.050 lei
20.000 lei

Venituri din diferene de curs valutar


lei

50

Operaia a generat o pierdere din diferene de curs valutar de 550 lei -50 lei = 500 lei. Din
punct de vedere contabil ns fiecare exerciiu a fost afectat cu diferenele de curs
corespunztoare:
-

exerciiul N, cu o pierdere din diferene de curs de 550 lei;


exerciiul N+l, cu un ctig din diferene de curs de 50 lei.
14

10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.
Metoda integrrii globale const n:
- integrarea n conturile ntreprinderii consolidante a elementelor bilanurilor i conturilor de
rezultate ale societilor consolidabile dup eventuale prelucrri pentru a le armoniza cu
principiile i politicile contabile ale grupului;
- eliminarea operaiilor i conturilor reciproce;
- eliminarea titlurilor de participare deinute de societatea consolidant n societile consolidate,
reducnd cu aceeai sum capitalurile proprii consolidate;
- repartizarea n funcie de procentul de interes a capitalurilor proprii i a rezultatului grupului
ntre societatea consolidant i celelalte societi care dein titluri de participare n filial dar care
nu fac parte din grup, denumite interese minoritare.
n bilanul consolidat apar elemente noi:
- rezerve consolidate formate din rezervele societii consolidate i cota-parte din rezervele
acumulate de societatea supus integrrii ce revin grupului din momentul n care societatea a
intrat n perimetrul de consolidare;
- rezultatul consolidat format din rezultatul societii consolidante i cota-parte din rezultatul
filialei;
- interese minoritare ce reprezint cota-parte din rezultat i capitalurile proprii ale filialei ce revin
acionarilor din afara grupului;
- datorii consolidate formate din datoriile societii consolidante i datoriile societii
consolidate.
Contul de rezultate consolidat dup metoda integrrii globale va cuprinde n plus rezultatul
aferent intereselor minoritare care reflect cota-parte din rezultatul filialelor ce revine intereselor
minoritare.
Societatea M, societate mama, are 2 filiale A si B. Societatea M detine:
3000 actiuni la A

VN = 1000 lei/act.
VC = 1400 lei/act.

2000 actiuni la B

VN = 1200 lei/act.
VC = 1500 lei/act.

VN valoarea nominala, VC valoarea contabila


15

Societatea A are un capital social de 4500 actiuni 1000 lei/act. VN


Societatea B are un capital social de 3000 actiuni 1200 lei/act. VN
Bilanturile celor trei societati, dupa ajustari, conform regulilor de consolidare se prezinta astfel:
Bilant M/lei
Indicatori

Sume

A. Active diverse

11600000

B. Titluri la A (3000 act. 1400 lei/act)

4200000

Titluri la B (2000 act. 1500 lei/act.)

3000000

C. Total active

18800000

D. Datorii diverse

7226000

Datorii la societatea A

74000

Datorii la societatea B

200000

E. Capital si rezerve (activ net)

11300000

1. Capital social

8500000

2. Rezerve

2200000

3. Rezultat

600000

Bilant A l
Indicatori

Sume

A. Active diverse

8800000

B. Creante fata de M

74000

C. Total active

8874000

D. Datorii diverse

1800000

E. Capital si rezerve (activ net)

7074000
16

1. Capital social
2. Rezerve

4500000

3. Rezultat

2214000
360000

Bilant B/ lei
Indicatori

Sume

A. Active diverse

5000000

B. Terenuri (cumparate de la M)

3400000

C. Creante fata de M

200000

D. Total active

8600000

E. Datorii diverse

2420000

E. Capital si rezerve (activ net)

6180000

1. Capital social

3600000

2. Rezerve

2100000

3. Rezultat

480000

In aceste conditii, societatea M detine:


2/3 din titlurile lui A = 3000 actiuni / 4500 actiuni
2/3 din titlurile lui B = 2000 actiuni / 3000 actiuni
Prin urmare, pentru consolidare se aplica metoda integrarii globale, M exercitand control
exclusiv asupra societatilor A si B (deoarece detine mai mult de 50% din actiuni).
Evaluarea titlurilor si evaluarea rezultatelor
Elemente

Bilantul lui A
Total

Partea ce
revine
societatii

Bilantul lui B
Partea ce
revine
interesului
17

Total

Partea ce
revine
societatii

Partea ce revine
interesului
minoritar (in

mama M
(2/3)

minoritar (in
afara grupului)
(1/3)

4476000

2238000

Capital

4500000

3600000

Rezerve

2214000

2100000

6714000

5700000

mama M
(2/3)

afara grupului)
(1/3)

3800000

1900000

Titluri A

4200000

Titluri B

3000000

Diferente din
consolidare

276000

800000

Rezultat

360000

240000

120000

480000

320000

160000

Din cele calculate si prezentate rezulta:


a) o plusvaloare de consolidare de 1076000 lei rezultata din diferentele de consolidare de 276000
+ 800000. Aceasta plusvaloare se adauga la rezultatul societatii M in cadrul rezervelor
consolidate;
b) sume in afara grupului reprezentand 4418000 lei, formate din:
- sume din capital si rezerve 2238000 + 1900000 = 4138000 lei
- sume din rezultatul financiar 120000 + 160000 = 280000 lei
c) rezultatul consolidat este de 560000 lei, format din ce ii revine societatii mama M din rezultat:
320000 + 240000 = 560000 lei; restul de 280000 lei ramane in afara grupului.
Efectuarea de cumulari si eliminari din bilant
ACTIVE

Cumulat

Corectii

Valori
consolidate

Active
diverse

11600000

8800000

8400000

28800000

28800000

Titluri la A

4200000

4200000

- 4200000

Titluri la B

3000000

3000000

- 3000000

Creante

74000

200000

274000

- 274000

18

Total

28800000

DATORII

Cumulat

Corectii

Valori
consolidate

Datorii

7500000

1800000

2420000

11720000

- 274000

11446000

Total

11446000

CAPITALURI
PROPRII

Cumulat

Corectii

Valori
consolidate

Capital social

8500000

4500000

3600000

16600000

8100000

8500000

Rezerve

2200000

2214000

2100000

6514000

4314000

2200000

1076000

1076000

1440000

4138000

4138000

Plusvaloare de
consolidare
Rezultat

600000

360000

480000

In afara
grupului
Total

1440000

17354000

Intocmirea bilantului consolidat


Bilant consolidat /lei
Indicatori

Sume

A. Active diverse

28800000

B. Datorii

11446000

C. Total active Datorii (A B)

17354000

D. Capital si rezerve

13216000

1. Capital social

8500000

2. Rezerve (2200000 + 1076000)

3276000
19

3. Rezultat

1440000

E. Interes minoritar in capitalul propriu

4138000

11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
Metoda integrrii proporionale const n:
- integrarea n conturile consolidate a cotei-pri corespunztoare participrii ntreprinderilor
deintoare de titluri a elementelor de bilan i ale contului de rezultate ale societii consolidate;
- eliminarea operaiilor i conturilor reciproce ntre cele dou societi;
- determinarea rezervelor consolidate i a rezultatului consolidat;
- eliminarea titlurilor societii consolidate deinute de societatea consolidant, reducnd cu
aceeai valoare capitalurile proprii consolidate.
Se consider o societate consolidant M, care deine 40% din capitalul social al societii
consolidate F, adic 400 u.m. Se presupune c nu au existat ope ra ii rec ipr oce ntre
s oc ie tat ea con sol idan t i s ocieta te a cons ol ida t. Bil anuri le societii M i F
nainte de consolidare, se prezint astfel

Imobilizrile financiare" F reprezint titlurile de participare deinute de M n capitalul social al


lui F (1000 x 40% = 400). n bilanul consolidat n partea de activ", sunt preluate integral
elementele din bilanul consolidantei (mai puin valoarea titlurilor de participare), iar elementele
de active din bilanul consolidatei sunt preluate proporional cu procentul de interes al
consolidantei. n bilanul consolidat prin integrare proporional, n partea de pasiv apar
20

elementele bilaniere noi: rezerve consolidate, rezultat consolidat i datorii consolidate, cu


urmtorul coninut:
rezervele consolidate reprezint cota parte din rezervele acumulate de societatea supus
integrrii ce revine grupului, din momentul n care societatea a intrat n perimetrul de
consolidare, care se adaug rezervelor societii consolidante;
rezultatul consolidat cuprinde pe lng rezultatul societii consolidante i cota parte conform
procentului de interes din rezultatul filialei;
datoriile consolidate reprezint datoriile consolidantei i cota parte din datoriile consolidatei
conform procentului de interes

Interesele minoritare nu sunt reflectate n bilanul consolidat prin metoda integrrii proporionale.
Rezervele consolidate includ rezervele societii M de 2.200 la care adugm cota parte de 40%
din rezervele societii F (100 x 40% = 40), obinnd2.240.
Rezultatul consolidat a fost obinut prin adunarea la rezultatul societii M de 1000 a cotei pri
din rezultatul obinut de societatea F (300 x 40% = 120), deci 1.000 + 120 =1.120.
La datoriile societii M de 10.800 s-a adunat 40% din datoriile societii F conform procentului
de interes al societii M, deci 10.800 + 40% x 2.600 =11.840.
Se observ c, n bilanul consolidat, n partea de activ, s-au cumulat elementele de activ ale lui
M (mai puin titlurile de participare) cu cota parte aferent procentului de interes al lui M n F
din elementele bilaniere de activ ale lui F.
Referitor la pasivul consolidat, se observ c acesta este format din elementele bilaniere de
pasiv ale lui M luate n totalitate i din cota parte din elementele bilaniere de pasiv ale lui F,
aferent intereselor grupului M n F, mai puin capitalul social.
21

Cota parte din capitalul social al filialei F, ce aparine grupului M, este exclus din bilanul
consolidat, ntruct n activ a fost exclus valoarea titlurilor de participare deinute de grup n
filiala sa.

12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
Dac o societate se afl sub influena notabil (semnificativ) a altei societi din grup, fiind
asociat grupului, consolidarea se realizeaz prin metoda punerii n echivalen. Aceast metod
const n substituirea costului de achiziie a titlurilor deinute direct sau indirect de societatea
consolidant cu valoarea care le corespunde din situaia net a societii consolidate.
Aceast metod poate fi aplicat n cazul n care structura conturilor societilor aflate sub
control exclusiv sau concomitent face imposibil aplicarea metodelor de consolidare global sau
proporional.
Principalele etape care au loc n vederea punerii n echivalen sunt:
- nlocuirea n activul societii consolidate a valorii contabile a titlurilor de participare deinute
n societatea consolidat cu cota-parte ce-i revine societii consolidante din capitalurile proprii
ale societii puse n echivalen;
- evidenierea diferenei dintre partea cuvenit din capitalurile proprii ale societii puse n
echivalen i valoarea contabil a titlurilor asupra drepturilor grupului n rezervele i rezultatul
consolidat.
Dac capitalurile proprii ale societii consolidate sunt negative, titlurile puse n echivalen
sunt nscrise cu valoarea zero.
Se consider societatea M care deine de la nfiinarea societii F, 30% din capitalul acesteia,
de 1.000 U.M. Societatea F va fi cuprins n consolidare prin metoda punerii n echivalen.
Rezervele lui F sunt de 60 U.M. i reprezint profitul anilor anteriori nedistribuit, iar profitul
exerciiului curent este de 120 U.M. Conform metodei substituiei vom substitui titlurile n
valoare de 300 u.m. din bilanul societii M cu cota parte din capitalurile proprii ale lui F ce
revin societii M:

Deci n bilanul consolidat al societii M la activ apare postul de titluri puse nechivalen" la
valoarea de 1.180 x 30% = 354 u.m., n locul valorii titlurilor la cost de achiziie de 300 u.m.
Diferena dintre valoarea de subscriere de 300 u.m. reprezint partea societii M n rezervele i

22

profitul societii F (354 -300 = 54), adic partea din rezerve 18 u.m., i partea din profit 36 u.m.,
care vor majora capitalurile proprii ale societii M.

13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.


Societatile comerciale care se reorganizeaza si care detin actiuni/parti sociale una in capitalul
social al celeilalte, procedeaza la anularea acestora la valoarea contabila, pe seama elementelor
de capitaluri proprii. Elementele de capitaluri proprii pe seama carora se face anularea se
stabilesc conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor.
In cazul in care nu exista elemente de capitaluri proprii suficiente sa acopere contravaloarea
actiunilor/partilor sociale detinute, diferenta se suporta pe seama cheltuielilor sau pe seama
contului 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea titlurilor detinute".
Pierderea reflectata in contul 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea
titlurilor detinute" se acopera din profit sau din alte elemente de capital propriu, potrivit hotararii
adunarii generale a actionarilor/asociatilor.
Pentru identificarea sumelor corespunzatoare elementelor transferate cu ocazia reorganizarii
societatilor comerciale, conturile sintetice din planul de conturi se vor dezvolta pe conturi
analitice, conform reglementarilor contabile aplicabile, daca este cazul.
Societatile comerciale care fuzioneaza/se divizeaza si care au inregistrat pierdere contabila
reportata vor stipula in documentele de fuziune/divizare incheiate intre parti modalitatea de
acoperire a pierderii sau vor mentiona faptul ca aceasta se transfera catre societatile comerciale
implicate in reorganizare.
Societatile comerciale care se reorganizeaza vor lua masurile necesare pentru respectarea
prevederilor legale cu privire la pastrarea si arhivarea documentelor justificative si a registrelor
de contabilitate.
In acest sens, societatea comerciala/societatile comerciale care a/au preluat elemente de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii de la alte societati comerciale, in urma operatiunilor de
reorganizare, poarta raspunderea pentru pastrarea si arhivarea documentelor si registrelor
contabile apartinand societatilor comerciale predatoare, corespunzatoare elementelor preluate.
In proiectul de fuziune sau divizare trebuie sa se prevada entitatea care raspunde de pastrarea si
arhivarea documentelor justificative si a registrelor de contabilitate ale societatii comerciale care
isi inceteaza existenta.
23

14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.


Notificarea intrrii n faliment cuprinde:
a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor, care va fi de maximum 45
de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie
considerata
valabila;
b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar
al acestora
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor,
d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidate

15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.


n scopul prezentrii corecte a poziiei financiare i a contului de rezultate, conturile reciproce
sunt eliminate n procesul de consolidate.
Astfel, eliminarea conturilor reciproce se refer la:
creanele i datorile reciproce (ex: clieni/furnizori, mprumuturile acordate/primite, efecte de
primit/de pltit etc.)
veniturile i cheltuielile reciproce.
Presupunem ca societatile M, A si B controleaza in comun societatea F. Fiecare societate detine
30% din titlurile societatii F. Diferenta de 10% din titluri este detinuta de persoane fizice.
Societatea M a achizitionat titlurile detinute la societatea F cu pretul de 6.000 u.m.
In cursul exercitiului N intre societatile M si F se deruleaza urmatoarele
operatiuni:
-societatea M acorda un imprumut pe termen lung societatii F, in suma de 3.000
u.m.;
-societatea M livreaza marfuri societatii F in valoare de 800 u.m., vandute integral
de catre societatea F, dar neachitate de aceasta pana la inchiderea exercitiului
N.
24

Situatiile financiare simplificate ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta


astfel:
Bilantul societatii M

ACTIV

PASIV

Terenuri

20.000

Capital social

25.000

Constructii

10.000

Rezerve

6.000

Titluri de participare

6.000

Rezultat

2.000

Furnizori

8.000

TOTAL PASIV

41.000

Imprumuturi
termen lung

acordate

pe3.000
1.500

Creante-clienti
500
Disponibilitati
TOTAL ACTIV

41.000

Contul de profit si pierderi al societatii M

Venituri totale

100.000

Cheltuieli totale

98.000

Rezultat

2.000

Bilantul societatii F
ACTIV

PASIV
25

Terenuri

17.500

Capital social

18.000

Constructii

5.000

Rezerve

2.000

Creante-clienti

1.000

Rezultat

1.000

Disponibilitati

1.500

Datorii pe termen lung

3.000

Furnizori

1.000

TOTAL PASIV

25.000

TOTAL ACTIV

25.000

Contul de profit si pierderi al societatii F

Venituri totale

60.000

Cheltuieli totale

59.000

Rezultat

1.000

I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilantului.


a). Cumularea posturilor din bilantul societatii M in procent de 100% si a
posturilor din bilantul societatii F in procent de 30%

Post bilantier

Societatea M

Societatea F

(100%)

(30%)

Terenuri

20.000

5.250

25.250

Constructii

10.000

1.500

11.500

Titluri de participare

6.000

6.000

26

TOTAL

Imprumuturi acordate pe termen lung 000

000

Creante clienti

1.500

300

1.800

Disponibilitati

500

450

950

Total activ

41.000

7.500

48.500

Capital social

25.000

5.400

30.400

Rezerve

6.000

600

6.600

Rezultat

2.000

300

2.300

Datorii pe termen lung

900

900

Furnizori

8.000

300

8.300

Total pasiv

41.000

7.500

48.500

b). Eliminarea operatiilor reciproce


1). Eliminarea imprumutului acordat societatii F de catre societatea M, conform
procentajului de integrare:
Datorii pe termen lung = Imprumuturi acordate pe termen lung 900 (30%*3.000)
2). Eliminarea sumei nedecontate din operatiunea de vanzare/cumparare a
marfurilor, conform procentajului de integrare:
Furnizori = Clienti 240 (30%*800)
c). Eliminarea titlurilor detinute de societatea M in F:
- calculul diferentei de achizitie:

27

(+) Costul de achizitie a titlurilor

6.000

(-) Valoarea justa a titlurilor achizitionate

5.400

(=) Fond comercial

600

3). Contabilizarea fondului comercial:


Fond comercial = Titluri de participare 600
4). Eliminarea participatiilor detinute de M in F
Capital social = Titluri de participare 5.400 (6.000-600)
16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea
contabila.
Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza
bilantului contabil. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor
intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil).
17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea
reala.
n ce const metoda substractiv de calcul a activului net corijat?
Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care
exista date privind tranzactii recente.
18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea
reevaluata.
Activul net reevaluat se determin pornind de la valorile contabile corectate la inflaie i innd
seama de eroziunea monetar.
19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de
lichidare
Activul net de lichidare se determin pe baza activului net contabil care se corecteaz astfel: se
adaug plus valoarea asupra elementelor de activ corporale si necorporale, se scade
28

minusvaloarea elementelor de activ corporale si necorporale determinate pe baz de valori


lichidative, se scad costurile de lichidare (costuri dedezafectare, costuri de funcionare pe
perioada lichidrii), se scade eventualul impozit (sau alte obligaii fiscale) asupra plusvalorii,
dac acestea exced asupra pierderilor din lichidare.
20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile
permanente necesare exploatarii.
Bilanul la 31.12.200N se prezint astfel:
Activ
Pasiv
Imobilizri corporale 1.600
Capital social 2.000
Fond Fond comer 250
Diferene de reevaluare 550
Stocuri 300
Obligaii financiare (t.P.) 500
Creane 500
Furnizori + credite 200
Disponibiliti 600
3.250
3.250
Necesarul de fond de rulment (NFR) 600
- Profit net previzional 500/an
- Planul de finanare se prezint astfel:
12345
Investiii 200 - 200 - 200
NFR - 100 - 100 Rambursri mprumut 100 200 200 - - _
Mijloace necesare 300 300 400 100 200
-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;
-Renta de goodwill va fi actualizat la rata de 12%.
Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor
necorporale.
Evaluarea elementelor corporale:
Activ corporal (net) 3.000
Datorii 700
Valoarea eleni, corporale 2.300
Evaluarea elementelor necorporale:
Calculul CPNE:
Imobilizri corporale nete l .600
NFR 600
CPNE = 2.200
In funcie de elementele cifrate din planul de finanare, masa CPNE va evolua n 5 ani astfel:
0
1
2
3
4
5
29

CPNE la nceput an
2.200 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200
Mijloace necesare
300 300 400 100 200
CPNE la sfrit an
2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400
Remunerarea CPNE(15%)
_ 375 420 495
465 510
Profit previzional net
500 500 500
500 500
Superbeneficiu
- + 125 + 80 + 5
+ 35 -10
Superbeneficiu actualizat la 12% 111 64
3
22
-5

21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea


substantial bruta.
Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor,
prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000; imobilizri 8.000; stocuri 20.000;
creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitti 500;
obligatii nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii )
+ Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor Costuri
pentru
reparatii
si
cheltuieli
de
punere
in
functiune
VSB

8000

20000+15000

500

10.000

53.500

Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate


utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului
prevalentei
economicului
asupra
juridicului.
Ex.2 Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de105.000
mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000mii lei. Care este
valoarea substantial brut a ntreprinderii ?
VSB = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei

30

22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea


substantial neta.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este
de 1.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%.
Determinati valoarea ntreprinderii prin metoda practicienilor.
Valoarea ntreprinderii se determin ca medie simpl sau ponderat a unei valori patrimoniale
(ANC) i una prin rentabilitate
unde:
Vg - valoarea intreprinderii
ANC - activ net corectat
CB - capacitatea beneficiara
i - rata dobanzii
Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei

23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale


n cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca oimobilizare
necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost nregistrata lavaloarea contabila.
Potrivit IAS 38 aceasta trebuia nregistrata:
a) la costul sau;
b) la valoarea contabila;
c) la valoarea justa.
Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie evaluata initial la
cost. Dupa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata
ca fiind valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice
pierdere din depreciere acumulata ulterior. O imobilizare necorporala cu durata de viata
nedeterminata nu va fi amortizata,dar ea trebuie testata, cel putin anual, pentru depreciere
conform IAS 36 Deprecierea activelor, care spune ca o pierdere din depreciere trebuie
recunoscuta ori de cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea
care ar trebui recuperata prin folosirea sau vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi
recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei.

24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale


31

Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:


a) Planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;
b) Planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal;
c) Au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglenentrile n vigoare

25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare

Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare


1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor
financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul
exercitiului financiar auditat.
2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.
3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare.
4.Verificarea intrarilor de investitii financiare.
5. Verificarea iesirilor de investitii financiare.

26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor

Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare


1. Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent
si anterior.
2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala,
precum si elementele neobisnuite.
3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si
cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante.
32

4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor


si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior.
5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.

27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor

Enumerati 3 riscuri de frauda pe care auditorul trebuie sa le ia in considerare in ceea ce priveste


creantele fata de terti.
a) unitatea poate inregistra vanzari fictive
b) deturnare de numerar dac acelai angajat ncaseaz concomitent facturile de la clieni i
actualizeaz i jurnalul de vnzri
c) acordarea de reduceri comerciale i financiare neautorizate.
28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an

Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt:


- toti creditorii au fost inclusi n situatiile financiare si exist n mod real la data bilantului;
- datoriile au fost calculate astfel nct cheltuielile sunt nregistrate potrivit cu serviciile prestate;
- au fost constituite provizioane adecvate n legtur cu soldurile debitoare ale creditorilor si
pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile de cumprare;
- datoriile preliminate si alti creditori inclusi n bilant reprezint obligatii viitoare sau sume de
pltit.

29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an

33

Tabloul de finanare
Se bazeaz pe urmtoarele clasificri:
a) Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizri i resurse
b) Diferenierea utilizrilor i resurselor n stabile i temporare
Din ce categorie face parte rambursarea de datorii pe termen mediu si lung?
Rambursarea de datorii pe termen mediu si lung face parte din categoria utilizrilor temporare.

30.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt


Analiza detaliat a portofoliului de investiii este inclusa in:
a) Notele ataate situaiilor financiare
b) Bilant
c) Contul de profit si pierdere

34