Curs 3 Parodontologie

Fibrele ligamentului supraalveolar

1. Fibre dento-gingivale (gingivo-dentare) merg de la suprafata radacinii pana
la gingie si se raspandesc in evantai in gingia libera.
2. Fibre dento-dentare = fibre transeptale; unesc dintii adiacenti, avand traiect
orizontal
3. Fibre dento-periostale de la dinte trec peste marginea alveolara (limbus) si
se fixeaza la periost.
4. Fibre dento-alveolare de la dinte ajung la marginea alveolara dupa un
traiect orizontal
5. Fibre alveolo-gingivale care prezinta un capat atasat de creasta alveolara si
se termina in corionul gingival
6. Fibre transgingivale au un capat pe cementul radicular al suprafetei
aproximale si se indreapta spre suprafata V/Or a dintelui vecin, unde se face
jonctiunea cu fibre similar de partea opusa.
7. Fibre intergingivale traverseaza corionul gingival, neintrerupt, paralel cu
suprafetele V si Or ale radacinii.
8. Fibre semicirculare de pe o suprafata aproximala, a radacinii unui dinte,
ocolesc FV/FOr a dintelui vecin si se fixeaza pe suprafata aproximala opusa a
aceluiasi dinte.
9. Fibre circulare inconjoara dintele ca un inel, fara a se insera pe dinte sau pe
alveole.
Fibrele de colagen
sunt fibre solide, asemanatoare unei corzi care leaga si mentin tesutul intre
ele, in unitati functionale. Ele sunt formate din 3 lanturi polipeptidice interconectate
care formeaza moleculele colagenice de baza.
-aceste molecule se agrega si formeaza filament colagene care la randul lor se
reunesc in fibre colagene. In gingie se gaseste o masa densa de fibre colagene
conectate intre ele, spre deosebire de tesutul conjunctiv al mucoasei alveolare,
unde numarul acestora este mai mic, tesutul conjunctiv contine si fibre elastic si
musculare.
-substanta fundamental intersitiala este vascoasa si este constituita in special
din mucopolizaharide si glicoproteine.
Functiile mucoasei gingivo-orale
-sunt deosebit de importante pentru mentinerea starii de sanatate orala:
a. Functia de protective
b. Functia de resorbtie
c. Functia emunctoriala(are capacitatea de colorare)
d. Functia de lubrefiere si insalivare
Epiteliul jonctional
- Epiteliu specializat al gingiei marginale libere
- Formeaza atasamentul epithelial al gingiei la suprafata dintelui
- Latimea epiteliului jonctional = aproximativ 2 mm in sens corono-apical si
inconjoara fiecare dinte la colet, reprezentand legatura dintre gingie si
suprafata smaltului, de la nivelul JAC la nivelul cel mai profund a santului
gingival.
- Dpdv embriologic este format din unirea epiteliului oral si epiteliu adamantin
redus

In sens apical, are cateva straturi celulare, iar in sens coronar prezinta 15-30
straturi celulare.
Subiacent fundului sulcusului, epiteliul jonctional are o grosime de 0,15mm
Epiteliul jonctional e format din 2 straturi: bazal si subbazal; ramane
nediferentiat si nu se keratinizeaza.
Interfata dintre celulele bazale si tesutul conjunctiv, ca si lamina bazala
externa se realizeaza prin hemidesmozomi, rata de reinnoire a epiteliului de
jonctiune este de 4-6 zile, in comparative cu a epiteliului oral la care e de 612 zile.
Toate celulele epiteliului de jonctiune sufera o migrare coronara continua,
chiar si cele aflate in contact imediat cu structurile dentare. Astfel celulele se
dezvolta continuu si restabilesc atasamentul lor prin hemidesmozomi.

Sulcusul/ santul gingival

-e un spatiu creat atunci cand se indeparteaza gingia marginala de pe suprafata
dentara
- Merge de la creasta gingiei marginale pana la nivelul cel mai coronar al epiteliului
de jonctiune
- Adancimea medie a sulcusului gingival este de 1,8mm, cu variatie inre 1-3mm.
- Adancimea clinica a sulcusului gingival nu corespunde cu adancimea histological, ea
fiind mai mare.
Delimitarea sulcusului gingival:
a.perete intern/dentar
b.perete extern/gingival
c.baza santului = limita coronara a epiteliului de jonctiune
Fluidul gingival
-e fluid crevicular, este secretat in permanenta de tesutul conjunctiv gingival si
filtrate in sulcus prin peretele sulcular
- Rol: asigura curatirea mecanica a santului gingival, posedand proprietati
antimicrobiene si continand anticorpi, ceea ce determina cresterea
mecanismului de aparare al gingiei.
- Secretia fluidului gingival este crescuta in stari inflamatorii sau in timpul
actului masticator.
Vascularizatia gingiei
- Provine din ramurile arterelor alveolare superioare si inferioare
a.subperiostale, arteriole interdentare si arteriolele ligamentului parodontal
Drenajul limfatic
- Urmeaza vascularizatia, cea mai mare parte a drenajului facandu-se catre
ganglionii limfatici mentonieri si cervical.
Inervatia gingiei
- Asigurata de ramuri colaterale din n.maxilar si mandibular al trigemenului
- La maxilar de n.alveolar superior si ramul labial al n.infraorbitar, inervatia
gingiei palatinale este data de n.nazopalatin si palatin anterior.
- La mandibula inervatia vestibulara este aigurata de n.bucal ptr M si PM,
n.mentonier pentru frontali.
- N.lingual inerveaza gingia mandibulara pe partea linguala.

Legatura dintre dinte si alveola, dinte-gingie, dinte-dinte (vecinul sau) este

realizata de structurile atasamentului conjunctival, care include:

Fibre gingivale, care dau rezistenta si rezilienta gingiei si o ataseaza de

suprafata dentara prin atasamentul epithelial
Ligamentul parodontal = fibre de colagen care se insera cu un capat pe osul
alveolar, un capat pe radacina dintelui
Celule, vase, nervi si substanta fundamental
Cementul radicular
Osul alveolar

Parodontiul de sustinere
Ligamentul parodontal/ desmodontiul
= este un ansamblu de tesuturi care inconjoara radacina unui dinte, care servesc la
legarea dintelui de osul alveolar
- Este alcatuit din tesut cnjunctiv, component principal = fibrele de colagen,
intricate si continui, ordonate sub forma unei retele care merge de la dinte la
osul alveolar
- Aceste fibre colagenioce = fibre principale ale ligamentului parodontal
- Pe dintii aflati in eruptie activa, se considera ca fascicolele fibroase sunt
organizate in 3 straturi, lucru ce nu a fost evidentiat si la dintii care
si-au
definitivat eruptia.
- Largimea medie a spatiului desmodontal, la un dinte adult functional este de
0,18mm, are forma de clepsidra, mai larg spre apex 0,25mm, avand
portiunea cea mai ingusta de 0,17mm in zona de rotatie
- Dimensiunile spatiului dento-alveolar variaza in functie de:
1. Varsta este mai larg la adolescent si tineri
2. Gradul de eruptive mai ingust la dintii neerupti
3. Gradul de functionalitate al dintelui mai larg la dintii cu functii normale;
hiperfunctia prin solicitare mareste dimensiunea spatiului
4. Afectiunile sistemice
- Suprafata alveolara totala variaza intre 50 si 275 mm2 la pluriradiculari, fiind
mai mare la molarii superiori.
Componentele desmodontiului
- Fibre ligamentare
- Celule
- Substanta fundamental
- Vase de sange
- Limfatice
- nervi
1.Fibrele desmodontale
sunt reprezentate de numeroase fibre de colagen, putine fibre de oxitalan
(distribuite in principal in jurul vaselor de sange) si rare fibre elastice.
-fibrele de colagen sunt grupate in:
1- fibre alveolare supracrestale - care merg de la cementul radicular la creasta
osului alveolar in directive apicala, usor oblice, sub epiteliul jonctional
2-fibre orizontale se situeaza sub fibrele crestale, perpendicular de la dinte la
osul alveolar
3-fibre oblice mai numeroase, merg in directive coronara, de la dinte la os,
inserandu-se pe cement, mai apical decat pe osul alveolar
4-fibre apicale, repartizate in evantai, in jurul apexului catre osul median?, oblic
sau chiar vertical

Fibrele proncipale au traiect sinuos, se insera pe cement pe partea dentara si in

osul alveolar de partea opusa. Ele sunt denumite in zonele terminale dinspre
cement si os fibre Sharpey.
In ligamentul parodontal se gasesc numeroase elemente celulare precum cellule
mezenchimale nediferentiate, fibroblaste, osteoblaste, osteocite, resturi epiteliale
Malassez, cementoblaste.
Cu exceptia resturilor epiteliale Malassez care sunt reziduuri ale tecii Hertwig, toate
celulele sunt implicate in distructia si formarea tesuturilor ligamentului parodontal,
cementului si osului alveolar.
Rolul ligamentului parodontal
1.Functie organo-genetica
-de structurare si restructurare tisulara, printr-un process continuu, constant de
remodelare si restructurare functional
-celulele si fibrele sunt inlocuite treptat de altele noi, iar prin organizarea sa
morfologica si functionala, desmodontiul se comporta ca o membrana periostala,
pentru osul alveolar si cementul radicular.
2.Functia mecanica
-de preluare a solicitarilor dentare, asigurand rezistenta fata de impactul fortelor
ocluzale, transmiterea fortelor catre osul alveolar, protectia formatiunilor vasculonervoase
-mentinerea unei relatii normale gingivale si dentare
3.Functia de nutritive
-prin vascularizatie si asigurarea drenajului sanguine
4.Functia senzoriala
- asigurata de fibrele specializate in preluarea si transmiterea senzatiei dureroase,
tactile, termice si de presiune.
Cementul radicular
-tesut calcificat care acopera radacina dentara si furnizeaza un mijloc de ancorare
pe dinte a fibrelor parodontale, fiind esential un tip de tesut conjunctiv cu grad inal
de mineralizare.
-exista 2 tipuri de cement celular si acelular.
1.Cementul acelular
-se gaseste in partile coronare ale radacinii, fiind alcatuit din straturi dese de fibre
de collagen calcificate,separate prin linii de crestere, care sunt zone de material
interfibrilar calcificat.
-staturile sunt paralele cu axul lung al dintelui
2.Cementul celular
-se gaseste mai mult in regiunea apicala si in zona de furcatie la pluriradiculari.
-in interiorul masei de cement cellular exista cementocite localizate in lacune,
provenite din cementoblaste care au fost inglobate in cement in cursul formarii sale.
-ele sunt alimentate prin canalicule; cementul celular si cel acelular functioneaza
atat ca tesut de atasament pentru ligamentul parodontal, cat si ca tesut de
acoperire a radacinii.
Cementul este format in permanenta la suprafata radacinii, de catre celulele
ligamentului parodontal si nu se poate vorbi de cementogeneza la nivelul

radacinilor denudate, de atasamentul los de tesutul conjunctiv. Cementul este

constituit din fibre de collagen calcificat si substanta fundamental interfibrilara.
Cementoblastele formeaza o matrice organic, denumita cementoid care se calcifica
secundar pentru a forma cementul. Cementul e format din 40-50% matrice
anorganica si 50-55% matrice organica si apa; cementul este mai putin dur decat
osul, iar grosimea lui este variabila, 16-60microni, in coronara a radacinii si 150200microni la nivelul 1/3 apicale.
Osul Alveolar
-este rezultatul proceselor de apozitie si resorbtie osoasa care intervin de-a lungul
vietii
-este alcatuita din procese osoase care se proiecteaza pornind de la partile bazale
ale maxilarului si mandibulei
-aceste procese sunt alcatuite din os spongios/trabecular acoperit de o portiune
externa mai densa = os cortical.
-procesele alveolare se dezvolta in acelasi timp cu dintii si se resorb progresiv dupa
extractia dintilor.
- alveolele sunt spatii ale osului alveolar in care se insera radacina dentara si sunt
acoperite de un strat osos = os alveolar propriu-zis sau lamina cribriforma, numit
astfel deoarece prezinta numeroase orificii minuscule in care se insera fibrele
Sharpey si care este strabatut de vase de sange.
-acest strat osos acopera creasta osului interproximal, fiind denumita pe radiografie
lamina durecrestala si apare sub forma unei linii albe.
-osul spongios si corticala care inconjoara osul alveolar propriu-zis se numeste os
alveolar de sustinere
-procesele alveolare se subimpart in functie de rapoartele anatomice cu dintii pe
care-I inconjoara in os interproximal sau sept interdentar, os interradicular si os
radicular; procesele alveolare sanatoase inconjoara radacina pana la 1-2 mm de
JAC.
-creasta osului interproximal este situate in pozitia mai coronara decat osul
radicular adiacent
- conturul si grosimea osului alveolar depend essential de pozitia dintelui pe arcada
si de relatia dintre dinti
-dintii vestibularizati cor avea un os vestibular subtire si un osa radicular oral mai
gros; in unele cazuri nu exista acoperire osoasa pe anumite portiuni ale radacinii,
asfel apar dehiscenta si fenestratia
Dehiscenta si fenestratia
-sunt defecte de os cauzate de resorbtia osoasa de la nivelul corticalei externe a
osului alveolar care duc la descoperirea radacinii subiacente.
Dehiscenta = o pierdere de os situate marginal, ca o palnie deschisa coronar, mai
ingusta spre apical
Fenestratia= defect osos circumscris, situate sub marginea crestei alveolare. Osul
spongios este redus pana la disparitie.
-In absenta oricarei patologii. Unghiul pe care-l face creasta interproximala cu dintii
vecini depinde de pozitia relativa a acestor dintii. In general limita osului proximal
va fi paralela cu o linie trasata intre 2 JAC vecine.
-Osul alveolar in cursul evolutiei ontogenetice prezinta numeroase fenomene de
remaniere si restructurare printr-un proces echilibrat, intre apozitie si resorbtie, in
raport cu relatiile interdentare si ocluzale.
Functiile osului alveolar
-In cadrul complexului morfunctional cement-desmodontiu-os alveolar, care asigura
implantarea dintilor in alveoli, osul alveolar are urmatoarele functii:
1.fixeaza fibrele ligamentului parodontal

2.preia solicitarile exercitate asupra ditilor si le transforma in tractiuni

dispersate
3.asigura un support integru pentru radacina, constituind un brat de parghie
intraalveolar ale celor 2/3 din lungimea dintelui.
Fazele de evolutie ale odontomului
- in cursul evolutiei sale poate distinge 3 faze morfofunctionale:
1.Faza de evolutie/ de crestere care dureaza pana in momentul in care dintele
ajunge in contact cu antagonistul
-pe masura ce se formeaza radacina, se formeaza si apofizele alveolare si
elementele desmodontale, fenomenele acestei faze se suced rapid timp de 6-7ani
2.Faza de echilibru
- este perioada structurarii macro si microscopic care asigura relatia
morfofunctionala dintre odontom si organism.
-dureaza cateva decenii, iar schimbarile se produc intr-un ritm foarte lent astfel
incat nu se observa aproape nicio modificare.
3.Faza de involutie
- se termina odata cu expulzia dintilor, deoarece existenta structurilor parodontale
este conditionata de prezenta dintilor pe arcada
-faza de involutie ar fi normala, fiziologica, considerate a fi un fenomen de
imbatranire
-in dentitia permanenta, faza de involutie incepe in decada a 4 de viata
-cele 4 structuri diferite care constituie parodontiul- gingie, ligament parodontal, os
alveolar si cement sunt distinct dpdv anatomic, dar functiile sunt interdependente in
ceea ce priveste mentinerea unei structure de sustinere sanatoase si viabile a
dintilor.
Mezializarea fiziologica
-e un process de migrare a dintilor in plan medio-sagital, cauzele nu sunt cunoscute
pe deplin, dar se presupune ca procesul s-ar datora succesiunii de eruptie dentarem
dinspre mezial spre distal; ultimii dinti exercitand presiuni catre dintii erupti anterior
sau ca urmare a unor forte aparute in masticatie
-ca o consecinta a mezializarii, in directia deplasarii dintilor se produce resorbtia
osoasa, iar pe fata opuza apozitie osoasa de os lamellar, bogat in fibre Sharpey.
-mezializarea fiziologica are rol in contiguitatea arcadelor dentare integre si in
prevenirea aparitiei zonelor retentive sub punctual de contact interdentar
-mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre 0,10 la monoradiculari si
0.15mm la pluriradiculari; valorile sunt variabile de la o persoana la alta, functie de
masticatie, ritm nictemeral, de starile fiziologice menstruatie si sarcina;
mobilitatera dentara este rezultatul a 2 tipuri de deplasari:
1.desmodontala se face pe seama compresiunii elementelor din spatial
dentoalveolar si sonstituie mobilitatea fiziologica primara dentara.
2.alveolara cauzata de deformari elastic ale peretelui alveolar, constituind
mobilitatea fiziologica secundara.