VRIORLNITY oe yiny Daly 10 doostdonyay agua] injnulurfenasdyyouy pounjupangoig no pripdyy, na nop o eilipar (eojon) wes WOLeT ap pranungy nquuiy wip a4coNpDAT Hod Nid 1S VEVIA NIG stmoyjog WpUeMITTY Ie S-CLL-6OS-909-RL6 NEISI vlog waaay {eT E PA nomUES otueHOS HPACANYZE / YM WIP 1 Hi pURLUAE ACUVEVS TINOWIOS MOH EN MONONA © df) W9LLS9CT spuL0y e ‘'D ZB GND 'XASSH NOCTIVIN 49 ‘SLHDINOL.INOHS “FTIOL “ISUAV IHL NHOF 18 10 AQELSWNOW QIDUIOUAVIS ‘orzonpen enwozard nntied p1Oz a ‘upto “oT way vies ap ABonuay eam3ps “ooron) erm twos] ep "e2ouRIE UND asonpEAL woupasie wont § 410 sang 2H) pu ArarseUO} ap HOE!AI9q, <-10-cH00+6- eds p18 1A, aCF Pa 9p Hop wud eM (C661 eHaaga) 2424, & 9p [ag oT"INAINTE-CUVANTARE « hazouung sy rou) apijasap ag ~«oseusec] ards vUOWTED> 20uy 18) ojooy ‘souo|MY, Sop uoTRg v] H ouMIOIMY.P HOJEy vf oundxa v adeous pagind apun ‘Zz6] w stwg vj aSanke K dong uy exSarorgye9 ‘eamord “areas woo vs vourused imdyjus 18 ul use eqjoaay ap quaymuNg “onUPEmUoW oiuE foun eluaysixo ayturs ‘duu Seyoor uy sep “o}utyen vimotodxa avon uw vonusuod ap yeynsuy “ngotewo mngiump Te offen rsojoeses viodoosop 4 vIsny WIP [AIO [nlogzer ode “gi-p16] Wp Mtoqzeyt “omaNIN opLEganmE 9p seIUEUTELS So} & BISIEA EpaeY rou ve UIP FOOT “OEyI UL “RAodsoy, BE MMOSLN “oeyRUOUL ojws yslarA WIE ap ajdes 16 roazasus Loja jndunj v-ep o-ywuLEN # atMOWJog a[ojuLIBY areD ad “ate ~128ep» @ azapesaud no van “vopeo ays9 vySHONE ToLDO “nys jraupano ud 1 vs wiuozord und nezou -umng tny eluszaad ypenop arkod ajeg opiBioua op sununed v,s 99 [99 SHexEaape ¥aD eUIM| JMZBA ev 90 Joo mug ~soyEENLY TaMUBAN: je seULTLIO MyNUBAND jose oY YS esLO JUBAND i fpoazt awod turg oes] jUETS weNp ‘Kory YS LA 90 In{nawAs InfesB> “araow, UL wwpuNyMo v8 a9 Joo INBUIg “YacE UE wMLIDZ “Ogo[s 8] IS BieIA P| aifazan ago JEAN {HUM arO}SeU Up a1 vod! SoYSLIFY Us IHIAUE W 1S ISM] LINK v ao Jao mug sO] vp und asapasop o nésommaoynp ifutmeg “sus, s1u) aySores8 area dugFS MYAYNG| We WON ‘soysHZ My ae uA oMKOD] yedaayuy, foupang wp ezveuumy 99 onprzou Hutumy aySeuor o naAod ‘ouyuney pel injrusdosd jnoaroumm ayequsis w 9yS0 op0AaNi 3o]EQ}99 TAU EAR yeARAdpe no ular apun op 18 oySonead au Razouumg, spun e1e9%) eNSIEySOu UL apunued ¢ ards “UTE sure] up eaqures omvo3od as ys oory v ‘soistapy snsty ‘ojacumur 280} apuludns 90 opoUEMNY wEUAYD v o789 aTOAAN “INJARAspE [mapano 4) & uoAz] “URIS INYAC_ ap adum veynd ow e adssi_un cuvant de méntuire pentru vremea noastra: «Fine-ti mintea in iad, si nu deznadajdui». In acest suflet smerit, care se ruga si plngea pentru intreaga lume ca pentra sine insusi, care triia in cea mai inalti masura dragostea pentru vrdjmasi, Pirintele Sofronie a vazut intruparea insisi a desivarsirit ipostatice: un om dupa chipul lui Dumnezeu. Dupa moartea Starefului siiu in 1938, Parintele Softo- nie pleacd la apustiey. Telul siu: a-gi pune Ja incereare credinciosia dragostei sale pentru Dumnezeu. Sihastru fiind, si duhovnic al mai multor ministiri, ei gust din nesfarsita slobozenie a rugiciunii curate, dincolo de moarte, Dar, in adancul pesterii sale, aude si strigatul lumii. Dumnezeu ii di harul de @ se ruga pentru intregut Adam, de a lua parte in inima sa la suferingele si groziiviile omenitii in rézboi. in 1947, pleaca de la Muntele Athos si se intoarce in Franfa, unde avea putinfa de 2 lucra asupra textelor incredin- fate lui de c&tce Cuviosul Siluan. in anul urmator publica scrierile Starefutui Situan si o introducere la invatitura lui, ceea ce avea si devini o lucrare clasicd a nevoinjei in traditia orthodoxa: Starets Silouane, Moine du Mont Athos (Ed. Presence)’. Atrase de inrdurirea sa duhovnicease%, mai multe persoane de diferite nationalitiji s'au adunat in jurul lui, la Sainte-Genevieve-des-Bois, king Paris, Grav bolnav, aflat in imprejurati nefavorabile, Pirintele Sofronie nu se mai poate intoarce Ja Sfaintul Munte. in 1959, insotit de ucenicii sii, se indreapta cdtre Anglia unde intemeiazi Ma- nistirea Sfantului loan Botezitorul. Dupa ce fusese chinov- nic si pustnic, iaté-! «mastor al Luminiiy in mijlocul iumii Regisindu-si primele inzestrari, picteaza icoane gi scrie mai multe c&rfi, intre care autobiografia sa duhovnicease’: Voir Bal. Reiniregitea, Dieu tel qu'll est (Bd. Labor et Fides).! i Adevarat purtator al Predaniei, shujind ca pante ine doxt lumi, el infitigeaz’ Orthodoxia Apusului si Aus iomii orthodoxe. In mindstirea sa Liturghia sfintului oan Gord de Aur este tradusd in engleza si slujitt in mai lie imbi, Rugiciumea lui Tisus, alcituité ca skujb’ obsteasc’, se rosteste in graiul fieciruia, In 1988 intuitia adinea a Parin- (elui Softonie este adeveriti iar Incrarea sa de cpetenic risplititi: Stareful Siluan este prostivit inre sfingi de eitre Patriarhia Constantinopolei. Astizi” Ministirea SPntului Joan Botezitorul numira 27 de monahi si monahii de dowi- sprezece nationalitifi diferite. Centra unde siint primifi sute de pelerini din intreaga Tume, ea este mu numai unul din principalii poli ai luminii Orthodoxiei in Apus, ei si una dintre cele mai putemice mirturii ale universalitafii ei, Apropiindu-se de sférsitul viefii sale in aceasti lume Parintele Softonie simfea in wltimii ani nevoia de a impartisi esentialul experientei vietii sale in Hristos fiitor sti duhovni- cesti, SaptimGnd de siptimsna a hrdnit din cuvéntul stu pe membrii obsti, a «insuflat» viala lor de fiecare zi cu sfaturile si indemnucile sale. Zicerile inedite adunats in aceastt che- fulie sdnt extrase din aproximativ patruzeei de cuvanti Find fragmentare, pierzindu-si vitalitatea prin scris, ele nu pot eda decdt nedeplin bogitia invifituril sale; cfici trebuie SiH] fi vazut pe Parintele Softonic vorbind, si fi vazut privi- rea sa iubitoare imbriisdind in rugaciune pe frafii si surorile sale, penta a cerea cn adevarat masura energiei si suflului dumnezeiese de care sint insufletite cuvintele sale. Fragmentele pe care le-am ales a le publica nu sant niciHAG NIG IS YLVIA NIG OL 1088 omenanyy I IN IWOAp pos v 1S eMIDepEMY os v Siood na yiugwes G “nu nes jmayns asanv nes Imyuyan.y ‘a8 “Ht PRT 2Buauoo v fore tinea na owoYos apaiuiey ason ofa vorsquuy 98 aro ur uuvérigy “4 2]98[2y a1vO} 9p wadooe 1S runsou IyMayns apmpunzens Uy muy) nazouumg my inmdwyo v “ayseou Hignopnungy vos -adoosapar ep “ingnynp voridaiputar vy Sgoseadnn exatuts Manived 9P enseom nemap> varequngosand ey “plurtood ey Bead [2 “epeds 0 va sow ‘ussuys uy ‘1g -o1un age 20 esos a Fepee 2 ovsenUH 19 ‘TeSiOAIUD “YUN IEUOL 15 BBA|GO ay aes IMEARD OUZOgOTS 289 ‘Dun Mosq “axKazMnUy puny uy ‘MNUIO w YsUNOSe eeaTU aIs9 C2 GGnIMOUENS TW JA autgnsy ynjoow 19 “opeaorfua yew cnn De 88 Me J zur wip mnoseNy “oneaoty 18 onautueaaCAPETE DUHOVNICESTI Iubitii mei frafi si’swrori, deschideti-va inima, pentru ca ‘Sfant sii insemneze intr’insa chipul lui Hristos. Veti fi Flenci pufin cate putin in stare @ purta inkguntrul vostru si bucuria, si durerea, si moartea, si invieres. ‘Lumea nu cunoaste nimic mai méret decat chemarea de tin, Dar cu eft felul este mai inalt, cu atat mai anevoioast atingerea lui. Privifi mareful tablou pe care Dumnezeu ni-l dezv: in fecerea cosmosubui, in facerea omului dupa al Sau chip si jeeminare, Ceca ce eautim noi nu se margineste a marunta ‘roastrd viati de zi cu 2i; este vorba de a fi cu Dumnezeu si dea agonisi inlauntrul nostru viata in toati deplinatatea se cosmica, si dumnezeiased. Noi trebuie si impreuntim in viziunea noastr duhovni- ceased finfa cosmica si Fiinfa Dumnereiasc’, Scutul si neffcurul cdntru inceput era Cuvantuly. Fara El nimic nu exist coca ce este. Zi de zi avem dureroasa experienti a vief © in trupul nostru. $i totusi sfintem feurigi dupa chiput ‘Absolutului, Problema, taina viefii noastre este trecerea de la telativ Ja Absolut, Dac’ fiinja a fost ziditi de Dumnezeu, ea mu trebuie si moar, Dumnezeu a facut viafa, ‘au moartea, Telul nostra este viata cu Hristos-Dumnezeu,st najed fv orsraidaa yswase voapr eund womnd ca, BALI] TuySOU {RaZoULUNG “SsvoIsLIgY osnsty au “wvogy sneg Mul, vorEWYD 1 voUNTORTNs ULI ‘soIsHsTL inp 9fouys 8 ndnn no vorseuedia wud ynesoud y aoa ott an) 0 19 ‘Banydny o iy WE LA ye remy vou Ro ednayUE ‘arSoSydap ot arta vag HO UA Ysa AIO “HI 199k BO aparo W ‘Sons -winp o9jaluy wojnd nu yng] UES LAR seY YE jarey inpiold v yueiodwojuo9 vou] — a1apesard co -ed yuys aforwogzes ret — operpuour areoqzes ynop edncy rH] In] wastozou rgUgIS “tuope so LTE Seo UY vEEZTLALD ‘oruny ur O-suUd 1 po ty azaparouty gym: vaud Yovw ne&S quyySozo wiaTeys ur ou v OUISnE 9459 941 vaxape ea Mapes ju 1 wIOFSOUNVE UT LILPIES vo oor v ‘elupar 6 tatuseyut na watery, tT ialay op au duany uy inne “BJ, voysoFesp wy ap oxyege BY Ten wraind toy “wrepy JeOL wINBUIS PUN ea “Ty luo waoe ‘azapeo ap vases JwarSour wigsey au atayseu UFC anmeord vanuedss qn ou WEY ou yeON ‘ENSBOU Blu WI oaype ap RUMP OAS v ap [npUEs —cuepy mj eon 6 BuNUY UE o-woUTUE 8 euPIEg aro ad nus qnseuulss x6 nezou “tung anu edny ap duapo un may vs yuo ‘oxapeo rdncy “nsoraguned ores wots aye adyo gjounnyn ump 220 Busnes no reUE ‘s0)s: ruyluns 18 opunpuys jSnsur eu e “aUTOCT YEN E UMD Use npUy aIs2 9,9 “{8nsuy nazauLINg IA tpn & wpikAuy vs wo}ues Uo #0] vontozouuNpur puEIeOS P IIe ep peu ap rwIe papa} seL “gIMOS ap IpTe ayse vet 301 ‘vortsaynd wu yo} “edI|9 amvoayy ap eNsvOU vlu® gv amgon 09 evr was Qs op WHTALGZI OU YS ‘SOIDROIN|SOu EULAAp YS TLNSO: Tdnu vo wooey es uD gvoxNgUyuE LUBION] ou BS UM, “ormygen aupan un “ommseop ape eurpouy aso “Sou inmndnay ep w nuyuad Sear year j29 fhuony anzo “eg waEOs ag anys “Snsuy nazouMN, anes WEED YS amqax, ‘senedua y aod ou nezouung 29 tose es mt duos wansadoasap uy -wrormooA “vomMEIOUE re= Dumnezeu nu a inf cum zice Hristos, este cu adev Tui Isaac 5 jacov, atunci acestia nu sant morfi. Penina Dumnezen tofi sant vii moartea, Dac Dumnezeu, Akedie (ézrm@ia), etimologic inseamna «lipsi de grija — negrij pentru mantuire». Cu foarte pufine except omenire traieste in aceasti stare de ne-grija. Oam venit nepisitori fal de propria méntuire. Nu cauti via cumnezeiasca, Ei se marginesc la chipurile viefii trupesti, la neveile de zi cu zi, la patimile lumii si la rutin&. Cu toate acestea Dumnezeu ne-a furit dintru nimicnicie dupa chipul Absolutului si dup’ asemanarea Lui. Dac’ aceasti descope- rire este adevératd, atunci lipsa de griji pentru méntuire nu este altceva decdt moartea persoanei. Deznadejdea este pierderea constienti ca Dumne- zeu vrea si ne dea viata vecinicd. Lumea traieste in dezni- dejde. Oamenii s’au osindit singuri mortii, Santem nevoifi sf ne Tuptim corp fa corp cu negrijan omenesti jar viata duhovniceascé este marginalizati, Noi tre- buie sa risturnim aceasti ordine, si punem viafa duhovai- Parlamentele, guvernele, organizafiile complexe ale statelor contemporane cele mai avansate de pe pint sft nepi cioase. Omenirea suferi nesfargit. Singura iegire este de afla in noi injelepciunea, hotararea de a nu trai dupa ideil acestei lumi, ci de a urma Iui Hristos. 16 Cam ne putem afla calea? Dupa Evanghelie, Hristos este calea noastr cA Hristos este Dumnezeu. 4 El, acolo unde este Fl. Important este cor jubeste va fi veeinic Cel ee cotro se indreapt mintea noastré? Daed voim a fi cu os, ou Cuvantul lui Dumnezeu in Care Tatil a revarsat ¢ este E) in toata vecinicia, trebuie sa-l infelegem ca Dumnezeu-Om. Daca Tl gandim ca Dumnezeu, este un Dum- ca Om, este un Om desi , viala, Lumina cea vecinic’ — Fievare pas din viata noastri este nedespartit legat de dogmele fundamentale ale eredinfei noastre. Precum Hristos in Ghethsimani si pe Golgotha tia ne- contenit cu gndul la Ta 1 gindul la Dumnezeu, dar mai curind prin Hristos, deca em la Tatil, Practic, viata de- lar pe tlor ~ si cele dumnezeiest svem pe Dumnezeu Facitorul nostra, in Hristos avem pilda, descoperirea gandului lui Dumnezeu pentru om. Dragostea lui Hristos trebuie si ne umple inima in toati vremea. Nu trai in Dumnezeu ptintr’o cugetare intelectual, Dumne- se descoperd in noi prin faptele Sale. il tim pe Hi ce propria noastr’ viata, nu ca pe cineva pe care lam cu- noaste din exterior. Wor “awe foun vaysozusp Hepes nqued eq vs amgan tou anuIp o1eo014 “MIO vPgET ap va1w2i04 op 10 “amend auMUL o ap fo1U “AHBZHUESIO 093A 9p fort our} na (ZerMOIMT Jeune nes oua{gosd foun RaseH 9/2, TOA aul Lefajaluau y wut Jo AU EISeadE HoFoTali ys oBtmle Hoa poy ‘apie rawr eudosd qyoap “umsuy no weoop yea rou su naMed aysanjard yIpeps0 [a9 vera» SoySuRy in] ze Hloqugs po voumny gasvouno ps vo ‘ype od mun wa-thiqnt tes Jofforucon vos90 0 sorstryy tunsaxd ‘trum qesRAape no WIS OUP TWoEp SoWsLIAT tO] [NdiyD you wy ipuEgop wind HY riSaygsau ry wodsoayar 18 madaouy “yeporom 91808 “HgYS 95 NU vYSHADE “OIINPUBLA VOFIIDIA ap BALOA 9189 99 2UDIA 2c “Ensvou eNy|NO LE] “ENSvoU vaswIONT BET “uEA|IS Infor aunds ou ‘nazouuung my aoejd nu 90 pus yor EE ap WET “PY au ys anon WEIS MMYNg jhavy EASE B LUILag ‘RazaUUENC] LSNSU] Op EP LA as TA pHISeZ 1OY, word ap wIEE 12 o Hosanad ‘o1tepyns uy whines ‘ountoyRu ut meg jpunzod 91899 -e euneaplowy tized “vq ‘aun ad rnsuy vo ofodvosde od ai80q “nt 1S ‘8 ejuny yjeo) Ip ngp [ruyRI NezouuNc ad ayoqnt qourgod 9jsa0e ednp WHE aio MT vansyUE UL aorEIDaA ote “you vleaur ou ueyS m]ayNE [MELA “eusA 20 jnoveA uy neZeU ~ung] Nd Bieta nunuod oporgfaid ou ame vad aysa jwowd op BE -gy vietA ‘euvosrad axSomnsupur gremjaojaqu eeivBog nyy Tay -20 alyitod apryosep ou jugtued ad ywoed ap wrwy vierA, “HaUOs “I & ounjorsns wiseage ywhadan ww,A LOssepy “«iou Ized Ot eaeoed op ergy eiseaae enyz Wi ‘ouuvocy ‘oxSeorupazaup» 81 apivia wisvaoe [nny 10} & HS MjoyeAY vARNOdu “ySoUoTO IoUEOSIOd wALE = “YG IN]TUETS vALyodury ‘sorst inp vatsoduuy ‘Osos ngsou Injowuueg Parodi Wars nu e aids ‘nSodny ens ottiovar 1S eued “apuriuys ‘opmpugd ‘vim enseou vie: “Uy atequutyosard ys wn “WZ 99 IZ ap ENsROU eUa|oud E {efueiuys Uy porpe “ward ap yawy iz 0 taoasjad es wn “soysuyp] my uous dpuwdso iyo uy Mauaasp ‘mT apomuod wt pupsoog ‘aSnsuy nazouut Iny wher 18 SOISTAEY yy ayfoumuod anur azigasoap ais9 ny gssoulgia 18 aajoud ox augascop nay ‘vSvanuy vous) nsyuad waysodesp UI pore “a sIeAgsap B] avo jou Sune WY gloqOYsTEAg MyMUAND wet avH ;nazouumg op uIgYe au ayedap ap yo wy “PUL YS OINPLBUT ou 99 «MOLINO» autUaS oIRUMUL UES y ~Sa19 vivia ut o1Soj voxd 1y ys oMgaN AN “~BASeOW voUNLTeT ojoourp “nudosd ayso yy amo Jay un,.quy Bzva:DN] NozaU svaunyjer no aBajojuy maid -nuw area ad niony ~ eromn. ughuts ‘oape eu soysuE] mj voisodep pugs “tos, anu Jory} VALnOdUT ys [T MEUTSHEND wy 16 TOBIN ad capUTT ou ps 1g “OLNTNET fo ‘gaNFe WIP AW wATUAN |-zs aN an ‘RO]BD 289 [| VBC “MAES aMIYS NEP» :siz B SOISEIHTTrebuie si fim edt se poate de simti orlaifi, Atunci vom deveni unul, fafii de nevoile ‘Trebuie s& av Hristos Care poarti in EL ‘reaga Iu ea persoanei 0- cenesti, Cuvantul lui Hristos nu se opreste, este neméginit. Daca, aga cum marturisim in Simvolul Credint s este adevaratul Dumnezeu, manti rul lumii «prin carele toate sau ficut», cum ta noastra la o chestiune de natic Hris- s pentru mine este total, Fiinfa mai presus de cosmos, in Scriptura se zice adescori c& Hristos a murit pentru mea intreag’, pentru plicatele intro; nd in planul nafionalitifilor, pierdem totul gi ctidem nerec. Atunei se deschide calea 1 oneitor — era totuna pent istos, cel ce si-a insusit si poartd in sine «sin au in lisus Hristos», traieste lumea ca pe un cel ce iubeste pe 20 Hristos este Dur numai pentru cre pind la cel de pe urmi ce va 2 se naste Jui Hristo inseamna a patimi pentru a vindeca gi a méntui intreaga omenire. Nu poate fi altfel. nezeu nemarginit. EL S'a ristignit de la Adam gi pa por unde Hristos se ruga pentru lunea intreaga. “yaLUo Yo}: se sojaluy amgon «aut oad rinsty vo» 8008 “oun aad sist 29 my ajadvorde aid 9}Soqnp» eounuod uy “yerszewoN omyAat easvon eleiA ‘oxSo3z9] as Ensvou vjumu09 somstsE] Uy -rojimaza appanyndaany nunuup apes raurorst eurer, ‘yon HayuotO yIpaesy auySUE YOU UL LUIEA) “ejeUpLAFPUE FI -svou EUNEIP 2eop WEN nu yaISeOM vimTLOOd ULIg “TeqO}S Art uy ‘neZoUlUNG] MY Myo ud vo vlelA en ou e Wodsouy “LTPentru om fiinfarea pe pamént este o suferinta fara sfarsit. Pentru ce rabdam toate acestea? Pentru od Fécdtorul a venit si a locuit cu noi. $i il cunoastem de acum personal Santem fEcufi «dupre chipul gi asemanarea fui Dumne- zew». Dacd misurim realitatea viefii noastre de zi cu zi cu aceasti descoperire dumnezeiase’, yom cadea in dezuadejde. De ce este atit de greu a trii aci si acum crestineste? Pentru ca este vorba de viata dumnezeiasca si vecinica, Pentru cei ce séntem fiurifi dintru nimie, ce legitura este intre nimicni- cia noastrd, sirdcia noastra, $i acest fel atat de inalt, nesfirsit? Lupfa pentru méntuire este uneori foarte simpla si pri- mitiva, alteori foarte complicata, dincolo de toata puterea ‘omeneasea Este mai bine, desigur, a nu pacatui. ins’ pocdinta, da~ ci este ca o flacda, poate reintoarce toati pierderea. Trebuie sa pistriim duhul pocdingei de-a lungul intregii viefi, pind Ia sfirsit, Pocdinga este temeiul a toatd viata nevo- itoare si duhovniceasca. Simtimantul, intuitia pacatului pot deveni atit de vii in noi, inedt s nasca cu adeviral o pociin- 8 in adane. Putem plange ceasuri in gir, sptimani, ani de-a rindul, pind ce fiptura noastrd si se reinnoiased deplin prin euvant ul lui Hristos, prin poruncile Sale gi mai ates prin harul Sfin- tului Dub. O astfel de preschimbare a fiinfei noastee dup ci- derea lui Adam cere multi stréiduinta, Si mult timp. Poctinja nu are sfirgit pe pamént, etici sfiryitel pocd- infei ar insemna c& am ajuns intru fotul asemenea lui Hristos, 24 aye Cea mai micd deosebire intre Hristos gi noi cere o pocdinga adénc&: «Doamne lisuse Hristoase, Fiul hi DUMNEZEU, niluieste pre noi», Acest cuvant exprima distanta pe care 0 simtim a {1 intre El, Fiinfa Absolutd si vecinied, si noi insine. «Daca nu séntem cu adevirat intru totul asemenea Domnu- Jui, cum am putea noi pettece vecinic cu El», se intreaba Sfintul Simeon Noul Theolog. Pentru el, ca si pentru noi, este cu neputin{a, Nu ne ramine decét ribdarea. Oamenii, de la sine, nu pot infelege cand paciituiese gi cand nu. Singur Domnul si Duhul Sfant o vadese. in Rai, cand Tisus Heistos a vorbit cu Adam, acesta s’a lepidat de a se li- sa osandit: «Tu mi-ai dat aceast femeie, ea mi-a dat a man ca din acest rod». Sa ne sttiduim a mu osiindi pe Dumnezeu. in lucrurile marunte, in faptele simple, sa incercdim si avem urmatoarea atitndine Tauntricd: «Nu primese vointa séngelui meu ,clzut”; voiesc ca in venele mele s& curga via~ ta lui Dumnezeu Insugi». Daci Dumnezeu este, atunci recunose ei toate gresale- le vin de la mine, si nu de 1a El. Daca pastrez o astfel de ati- dine, Dumnezeu imi va da dulul pocdinfei. Cand vedem pe Hristos precum este, ineepem a vedea pe noi ingine, a ne da seama cat de mari si jalnici pacatogi sfntem, a plinge asupra noastr ingine. in misura tinguirii noastre se naste dragostea pentru lumea intreaga. Dezbinarile inceteazi. SAntem tofi unul in Hristos. Singur Lumina dumnezeiasc’, atunei cénd ne luminea- zi, ne face in stare a ne vedea pacatele. Prin rugdciune inima noastta ineepe putin ciite putin s priceapa inrauririle duhu- 25uw iota route) o9s9 soxstzFL “EMUON soyALU vauASoM UE IsorEN ‘osasedap eter aro ajawiaiqord arvor ef epinyos ours ntod ups 1wEJg UNG I SIH aw uF emMsEAN UT “Bajoiny MN’ {yseorourngan varaind vee & gavy “ZIROUTO BUT azeO TOTLNID nj raumodury ydny ps aingan a9 a gnazouunngy tn |e diyo 1S 29 néououro wemaey woman, vy sormtow” deyD uy sonp me vaxsouy 99 ag] guaunp op ward eydny yysuaoe ap ‘o}OUR 9p ‘ar -vifow pisvaae ap eo] aysa nazautuNG] My wazDORy a9 OC AeA -meoutr no doa ef dioo adn 9p kuuoy vaya “atm KIseEaP UE “eumnse 181 SOISTH, UI KoseooRAOYP eleAA 20 oq ZasvoNAIseZ, -9p ap aeIe YS WepY I] HARMOsvONE apEYMEAN a9 act Hutu e pamETo] YoU 0 LO o1vO91F NO 99x NozoULANGy Son 19, INJID vayUTeUL due 9189 “TY Iv OTT Op WOLIO “tou ANUP aumdate “HuoMUR no [edluOD 9} Ys aINgaN NU BLPOLIN npfepeuzep tt 18 “Per UY vow tau» cemuoy aundnsard 29 vorepio9m 1 “Ynp tig a¥Topeue o Akop 19 “aqUSpr ‘oIaNNa Wiyadar gISPa hur yoseaoiaoynp vivia UL “AOIES MIP UII HWS BUIPTEE SHOR BopOOH, [MON WoDUHES “[ANS aves] “UeN|ES JO} INES vjuoriodxo vjodas v op vyluajaid waar ys emgon nN ‘sojojutou op yuys ojuano aysaor tou nquog “Jang njoIsedy aoiz ‘«Bayyd ao 199 no soBueyd 18 “emong as 99 19 no BA-ties -nongp ‘ayes iota jmmurjaoa wns quinposaad 1S wo UB -uozaid naratu yo} apse eyjOB]OD ad sors inj w axwIs eASHASE SULIOY [Bs 9|D}EIEGEP Qug “sNBuIS fae jeV9p yas NU aqUALIOW! MOP 999 «gqswId Te,uK 90 nuUO~p» =RBeNS |g IZ) LN a1 MY OUI No Tf 194 L2eIsyy “INyeUETE) OV Heyy “gZVauICD -nj ou empOsjoN ad sorstagy My F FOUTUNE! caMg ZusTALH TIEVUTEENS WETS TENCE ef ap FIepoIO HSeumd ys 16 ‘sO[ sped je 18 mynper «noo» wm dnianmyen s5 riod wD 9 ‘SO}SLIH{ HL exjseoU [HJo}A |e fauta} ap qntdrouudl aysa :eoseas “tyaoo au es amngaxy Nu v> sep “wort 1 pou) ‘AuatLIo} BOA -oid ajvod wsooe FRMUYAND “amplepeuzop nu 4 “per uF voyUTUE Hour)» cuenpig jnjaeyg aseo sors] I] yaMeAND WY LOTMA} 0 visordxe awiFe WIS arepIogUE gIseaoy “RzauEIN, ango oveind no au-npuySurduy ‘smnung, oof un vo ezeazony axsofinap 18 wlutieyns pisnaoe ‘oued eye ap ad aurqne [J 22x03) ad jnazamumey ap auedep op yew ye ap wlunagns ay we ‘oued o-ap ag “‘nazauuing snp opsempuy ur eaplopeu 1S guts -od anu ‘soxsisy] nnuad vaysoSeip IS auls op varpuyso au;UE oqepzoour mEROUIOT oNUE FOUNNE wENUT “MazouEME my ear -UIvUT aNSvOU ILUIM|SepuroN jarEUMcaTs wENSEd Ys voUTAIA, wieo} ur vo aise EjuNgany wreIedeaM ret v9O ap [NUON aonsn as DU gS ENSEOA vRURUE ED Rad HaBULld ‘ojopesous va-siosuy rofumood jnyNp soMIN} YOseMUNP BA BS nozauUINgE ‘ejay ~good uuid 18 soystaF] mj vorsoRmap ud ‘eiumporo wad arco ap aqupen youn 9909 nezauemey In] voraiseouna and vopL> yummy vost -ovamump Wf ent ® amis up ured 9g9 urind urruoAop “ese0r -goed eutnred peo) op vorpe au-npuriemo ‘ou-nparesog “Riut -vood und woop wiwano vounyopgeu vy aFunke wemnd nyy ajoreoed weapon att azea tid woo 189 Ba ‘nOZAUTEM, MY & BUIUINY eUpIZa inzEA WHE,U EO Io “EPC TeTUCUE O oyS0 aut URLUATE ap jrBLTElUUTS ysoov “|exopeT ed dijo uy “asaupdgis au a9 opuned auuijnose ypagosoio nor “OU Nd WOpaA “LETHE v Op 20] UF "TRsoLUSOD NjduEA axed 1045mele, Felul cum fucteaz mi atrage, Nu injeleg ce a zis, dar ce a zis imi este destul. Voi infelege cénd voi trece din aceasti Jume in cealalta. De ce este nevoie de Ghethsimani si de Golgotha pen- tru mantuirea lumii? fnvrajbirea inire Hristos gi lume este cu totul de neinfeles. Nu putem imine nepasitori e”ind vedem suferintele a mnilioane de oameni. in ce chip le-am putea slyji? in perspec- tiva crestind aceasti tragedie pe pamént este urmarea tieas- cultarii, Adam a ciulat starea dumnezeiasea, viata vecinic’, tupand legatura cu Parintele si FacHorul sau. Hristos-Omul, cel dintai in istoria omenirii, a urcat pe Golgotha; si-a ales moartea cea mai dureroasi pentru a sfarama acest blestem. A fe hot? sa urmezi lui Hristos inseamni a te expune suférin- {ei. Este de neocolit! in masura in care sdintem o cehuli a ma- relui trup al omenirii de la zidirea lumii si in masura in care viata cosmic’ trece prin noi, trim tragedia omenitii ca pe propria noastra tragedie. Cand citim Evanghelia reacjiile Iui Hristos la ceca ce se petrece in jurul tui ne uimesc. Tocmai atunci cand Tuda are si-l vanzi, El zice: «Astizi s’au proslivit Fiul Omuluiy, La fiecare liturghie noi priznuim acea clip, o repetim in cugetul nostru. Daca vreo putere vrijmasii, potrivniea, mili- tari, ne-ar fua ca si ne ucid, oare am fi gi noi in stare sii zi- com: «Astazi sant proslavit, si Dumnezeu se prosliveste in mine»? Cunoasteti tofi aceasta istorisire; este insusi continu tul vietii noastre de zi eu zi, Sant multe aspecte foarte subtiri si interesante in viata noastrai duhoyniceasca. Dar putem fi lipsifi de ele daca ne 28 See im atentia greutitilor exterioare, Pentru a ne schimba via irebuie © nevoint’, irebuie si invayim a ne strimuta mintea de Ja tucrurile banale si patimase cate Dumnezeu. Astfel viata noastrd poate deveni cat se poate de interesanta, macar cA este tot meren legata de o striiduinti dureroas’. Nu frebuie si incercati a ocoli aceasta durere. Traifi-o! Prin ea se expri- ma dorinta noastré de a urma lui Hristos. Este foarte greu si exprimi ceea ce va si zie «Luati crue cca voastra si urmati Mie». Cénd alegem pe Hristos trebuie si avem in vedere e& este vorba de dragostea Tatilui, dragostea Fiului, dragosiea Sfintului Duh in aceasti tame suferind’. Daci nu este inviere crestinii snt cei mai de plans in lumea aceasta, zice Sfantul Pavel. De ce? Pentru ca dragos- tea lui Hristos este, in lumea aceasta, totdeauna ristignita. Viata noastra va fi o suferinta necurmati, cata vreme lumea, in intregul ei, su va fi mantuita Devenim crestini pentru cé «Dumnezeu este dragostey, iar nu pentru ed aceasta ne usureazzi cariera pimiinteasca. In via{a crestind fericirea noastr’ nu este decit Hristos, consti- infa 4 El este adevarul, si nimic altceva. jnwr’o zi un om in trecere pe la Muntele Athos a pus aceastl fntrebare mai multor Starefi: «Care este Incrul cel mai insemnat in viala noast'i?» De fiecare data i s'a rispuns: «Dragostea dunanezeiase’; a inbi pe Dumnezeu gia iubi pe aproapeley. El a zis: «Eu nu am dragoste nici pentru rugiein- ne, nici pentra Dumnezeu, nici pentru ceilalti. Ce-i de facut?» Apoi a hotirat de Ja sine: «Voi face ca gi cum ag avea aceasti dragostey. Treizeci de ani mai tarziu Duhul Sfiint i-a dat harul dragostei. 2916 “pumgaiqyys ap Su0}8 aueu yeun 990 uy “nuysom {raed uM WVBR PURO founNE 18 az -sy9a1e0 aut ys Iwan aqeod jg “eitmand na oyS9 nyo) ‘nezomuG, Anuad ‘quinjos uj -guomopEr vf ays au Jai Ise9B Ba NdiaUE OU NU e ayHUTe-areny eye NO wy YS oIngoxy, -ampfauetid ar “eu 0 2989 warMdryout Foy ‘ajunnd apadoad uid ner “jou nt Rozouungy my voumygyyes wud aysermdiyuy as easiozoutumpup EASVOU vjuFOAeH URC uTazomUMpUL on es wom NY “opjunugare paves UL ney eur as ny “ozinang op 46 guTuy ap ajdum 9s eivtA yp ~Bo} “vaze|ynsuy yp a8 puyD “oxy tuntIod RnseoA tadiny OT “HSUE BS [MUTIOG vo 9}S9 WUN9e Yes Yeu 99 |huIT|] “oyoqd ~urAG YN we yen e nNUEd FO]ASHuE opLUEpENs uNgEdap ES amngedy, ‘swuIuM-aren] No TeUT TEE NO UN, BS organ “HENS: “ou “apes Youre aqundiys aydeou 16 12 gory “wespaape yatta ‘shiv un yoeg “ommymsur ergy rex) woynd nu ayseuNser “tapysoud 18 vorpus aneod 2u NozauuG mus ‘aworA preoy Uy rap ate “Troms at ¥ ayo BASeOU LO[UD “mOseU-MMUT [oD NRE INjaLy varepesp U| exedionsed vo anseou ajafurans nooos ajwod “eg wyeaopn! w ‘nozemume, mBurg “soistyY my oJofuLaMs Bf oped WER] Fo urapero ys omngen nu used Kavaes nue nnuad uTuARNs ~ dan 18 wearer ‘oyurar “yop — ofury axseou nenm v eseorInP Parels Ul ‘pu gorejosur op umdvos vs vO UNE Es wn «japan Paaruaqnz 18 omdaoradon usu “Cy gore gs 16 rou ap a8 el uta e ‘uroincl spy RaetOd ews vo a9 nazoumINC ~estaN ap Stes aed OF nore IMFOSGE wiuMLY aMLD YAP wp tweoup ou pues ‘sou inde 10} wip zeiqo eg va 804 HH CO UIP ‘CUNEL foun ey Lakteu cleus 1001 uap samy uieane prin “arene mi 89 RRs ou & uiMpens out es tony warps oiSospivd Bey toprine syumce uagrosipuegop “meq unid ‘ovo uy iota [e diyo sSejooe uy ougmer 2 Urvor.0Uy BS “ton ND 4 ae pet lat Und 58 Ro uedap FeW WEIN] es: oMgary, « {rey ery HEH BS UEND> comganur wiseane sy “nore Imam “deaysex FouEP (Eun ad2ouq ‘eyhaus my euney us aigoseied ou ‘eapuys [eH tuup mosey soso eon une ee Be 2p we Hoonoulg wv pa una nae ae oe nes ou ‘sosn 2189 oy. aHeyBueAg sopounaod Ingnp ar 9 exons ‘oSomntesod ou jrsey dou ey SUBOLY Op SHE BIqR-op yMUE YeRH a u toot Bq ‘ly 2 IRE ap Poway edn e299 nazoang, dd moseene ty met a oe RY ou UL yy warez waar” ee ony WHOA oreo ut Tu “iunEidgs ‘unse09 ty 10m qemwdeayya Telul cel mai inalt al omului — a deveni purtitor al dumnezeiestii vieti fara de inceput si fara de sfargit — presu- pune o deplina libertate. ins viata zilnicd ne araté 6a, din ipsa de cunoastere si de intelegere, lumea traieste o nes ar de Dumnezeu sant la putere si tica propova- duieste mai departe nevoia acestei libertii absolute. Ci das ‘otul imi este ingiduit, dar nu totul imi es- te de folos... Totul imi este ingaduit, dar nu trebuie a ma robi de nimic». Avem noi oare aceasti neatamare, aceasta putere n noi? Vadit nu. Asadar santem lipsifi de posil wii acest dar al dumnezeiestii slobozenii. Ce este de fiicut? Si refuzam pe Hristos, sa alegem calea lumii cesteia? Poat nsa atunci vom trai $i vom muri cu pierde valoarea, insa aceasta libertate ne depiseste, Ba ne este 7 sf Noi so purtim, Cum si te rispuns. Prin ca de marginirile frica Ini Dumnezeu, noastre § Spre a nu pierde binecuvantarea ce v'a dat-o Dumne- eu, luplati spre a va insusi fiece gind care va insufla si iz- goniti fiece gand care va ucide. Cum sa facem ca firea noastrd si se curete de tot ce es- te urmi a picatului str’imosese? Lata sensul vietii nevointei noastre, in afara ei nu este mantuire. Multe duburi sant mai puternice decit noi, Dar daci sintem cu Hristos vom ajunge si le biruim. exterioare ale nevointei, precum finerea posturilor, nu sint de ajuns, Trebuie sé renastem din chiar stréfundurile noastee Cum si mu ne infricosam de Marele Post? La inceputul gederii mele la Muntele Athos, Marele Post era pentru mine ‘un mare praznic: pregitirea de a primi descoperirea tnvierii noastre, De vom intimpina aceasta infiimare de la mancare ‘cu 0 Tugiciune insuflati, nu numai trupul o va rabda usor, oli se vor timadui. Cei ce au binecuvantarea unei sini bune gi care se pot infidina de fa mancare céteva siptimani de-a rindul ajung fntt’o slare de fericire, Patimile sint alinate. Un simgginsint viu de pace si prezenta lui Dumnezeu insoteste rugiciunea, Este o mare pefericite cA astizi santem adesea lipsiti de o astfel de tiie, Astazi este cu neputingé a impune deplin randuielile lind foarte diferiti unul de aitul, hotirafi-va fieca- re miisura postului.se ~dou) visvooe vy] wiadunly -mynseufera vorungiut op “enseou ‘UNUT UL ISU as 29 BR09 jIGaSoap Op nas? o1EOF a8, 100 Hy 2p sumed a9 tnseuufgza vj op 19 ‘nozouumng b] 9p atso nu: ympues fo utes ayso ‘aavjd ou nu voep “eaUL Wp [apue® op wHo}Np ~aY au HU PORK] “ETM 9p oyLmMpARH nyjad soy wewU jIgeyeA ays9 taseooy "TnSeumfesA ef ap auIA jo yo ULES 2I89 ENSCOU eeUUE Uy pupa un ap wants earemngmy “waySIUTTON “seme ap 280 te ep ‘vinle ou inSou runeg e) ap eNuasou ving -amsur 6H Up outed eo wOD0s o rout “ouF}gns ap wsv as ASoaRIp tala dou varopunjed easape Feu j9) ZeNSeOU RAITT UL asvu as 99 999 ap Eye WIP WEA 99 ofLNpUBS LUIqasoAp ws UN) ‘oumropns way yutdo yMuEs o 902) ved nut luys vo ounds pugo “nes jmmyano aB9jo}ur Yo, “naz -SmUNG| UY BMA}GOSOHE LI YH} vaNE}S LUND opaA toa :MeNfLS ad jin “wandiqouy v aamydejuy coxa no vMyRTay o rou ase ‘tu aro 18 te jms ap amiga] 0 aySo ‘aygqoaput ‘ec a1ont ~foaa nutad Inyo apryjasap au v 18 yHdi|O 0 nupted wjOOIN5 att 8 ‘sajoiniaurg ‘areod nozamuncy “owpqes ysul ting “as-npueq “HuyDs EnSeOU Beta tuapoA “uFind ogo urind “Touny “nazou “UME In| BaLyodu aIS9.99 voed ap ruRAsop au w 16 nszameUNC I] jnowjd 9989 99 va90 “BoRUISCD warElUNS WL LLOPOA o1B0 160) imp “oBoye v ars jeaummuyar unprz ou ys guEUvosME 9-5 rou tm} “navy vareon] und 16 vfuroaom wesiamfapuy o,aupsd yeoap 1s ~W aieod as nu ysuy mseaoy ‘Jo no ZopeIp wi eyUE e uMpes | 7H 9u Nu ks “ereput wypeday |-s emgon nex pups unarA UIA au HO 2189 9p UO “Tou nnuad oyposep o ays ‘neg inynsund “S21 2[e oorHofoatp ayumrouray 18 ery puEp “yrerpaust aneped>| O inIMTpAtIp sopondst vaysyocawy ound soisupy onsnd uy wit. i WSedop ap nar ut me mea? Penn ou ome 3 pas Re ia blued 19 evep o ‘quiyos up "IMAM 98 & ap yuo p> “porte 0 eleporom ea “PousteARsop yy 3e Burdap ap row BESARSAP reUr 199 seIy> tom “oy - ‘ewod nur imate + coperi adevarul, A umbla intra ascultare inseamna a va face inima mai simafitoare fafa de Fiece migeare duhovniceasca’ din viata voastra. Nu are insemnétate faptul ci viziunea duhovaicului nostru este nedesivarsité. in msura in care faptele noastre sint savarsite in ascultare gi credinta in Hristos, Dumnezeu le va indrepta, Ceea ce parea gresit se va arita a fi drept. in schimb, ceea ce plrea drept minfii noastre, adesea nu va fi decat fsfingerea voli noastre picatoase, si Dumnezeu mu va fi ou noi. Calea cea mai simpld este de a asoulta, gi nu de a po- runci, Este rizboiul cel mai putemnic impotriva patimilor. Pentru a infelege taina mantuirii in Hiistos trebuie si trecem prin calea ascultarii. $i a o savargi cu multi fuare- aminte, In mndsura in care viziunea sa este dreaptd, omul poa- te avea o insuflare foarte inalté facdnd munca cea mai sim- pla, ca de pildi bucttiria. In schimb, fara ascultare, fie el pa-~ triarh, episcop sau preot, se poate pierde. Purtim in noi pacatul strimosesc, aceasta otrava a celei dintai ispite a lui Adam in Rai — ¢Veti {i ca Dumnezew» ~ ins ascultarea ne poate slobozi de ea. ‘Totul atfrna de legitura noastré cu Dumnezeu. De vom avea incredere in pronia Sa, vom avea si indrizneala de a uma cuyantului duhoynicului nostru. Logica proprie vietii zilnice si mintii noastre nu este destul, Dumnezeu pardseste pe cel ce are prea multi incredere in propria sa injelegere. Nu are insemnitate cd up cuvant este potrivnie nowa, ca un sfat este impotriva bunului simf; dact sfintem gata a-l urma, 4l& sTRysou bo] uw] soa a5 eNSLON voyURRE Hwan ‘anKy|nose UE 1¥g sO}FORTAIN 9paIROIDT nUIOCy BAD jE RUE, 2p 19[99 |UID voUOKA WE BO[RD TEE w SOISETET “TN;MMUIOG, vousmase 1 v wiofunfe ‘axuedys wud nu ‘oniny 2] 10] sjaieqagns ey ‘unp sory as eum out B18 sof Bore amwonriuats per a9 up spugqop mond 0 aryynase apd yeuMYY "Poon ap aroAau aise eyseoor vy oftunfe v ruquod ysuy “oHooMt te 1 ndoosido mene nu acy ‘oiswuRMPY Jg “Tue ap Ioozenop sop vOAT t ISO] V OUULOAT, UY [REE 1 TAY, ANU wINNE ZO] wpe ve nuquad soisnowoy jULAND yes@HNs v 99 Jao “Sze JnUL UIP iC] mnjoo vOWOAN U] “NazacUINEy IA] 2 nnwod “eonuy no ad peignose “upneg fer joo nes agi rer joo ays yO ang “thoy ad Aza) LANDAUIG aU LS 1S a[g [LOA TLR]MASe [NYNp kap au BS NoZaU imidgguy va as japSy “Loms Foun e ARS ares Mun y “ANsOA Injnorunoynp e yjutra9 areaay y 2 9p aes uy plumgan op also areyynase woseaoruNoyncT 199 9p en ogzur Wy BATS Hy Hidimdsap eye moa au guyypo wudord aye03 ep snsaad “PO WOA yoep 1$ ‘ameyose ney “gun Up oseaormaayap 20f ~ UIe-oreN] BIBIOOUIOU o,sIUd HUM,“ JO], (FOU UE FOSEMIO] RS YC] NEE |MIEAG 1S nozou “wing ¥> Wase vs WIND uvqop BS WN; “904 JOpLMpURT v yoLTy OSBARI NU TEE QuEyg [URE Jou Toe WHOA OEP Yeap tpUEGOp ayn 9 nyy“nazociuNEL “Ho 20]18ed yeuuIN ne 0 s0F99 1oANYNy w 1S MMU, HEA © “SOSH IN| B J9]20 Bauatuase azeyNose O,.mMLAd IWOIp IPULGOP wand o ON “«nazaumNg Inj IndatD vd e arlueduy voruoaa uy orenur eae IA tnd ere “sUIN] wHeanUL azopoydxo ys aory v amms Ut at ou 0 20au1 axt9 ulad sep “oxpfounud o r91u ExRy ruyEpO aywod 28 vougsrd © aro ad u IUNEIUL 1 “AGaso9p o1 Sue nel 99 PlviA O ayS2 Sapan as nu omUIU BiEje UICE j~IdeDIP vaurpnane Hezed ‘toa sey jgaseazed va ys nazomnc] painjuea ayse vojeo UF areIEULLIESHY ares teu v9 ap a Tumynose vue, “anvod suas un, aisesayys Bunvopjojur nazanumng HOpAuaT BOA WHOA APPrin as stienta, pan’ tare, Viafa noastra clevine cat se poate de con- sompul cel mai adéne. Prin ascultare se biruiese patimile, mag nu va putea a ne robi i nici un gnd pati- In fata ficcirei persoane trebuie si fim gata a sivarsi voia sa, mai curand decdt pe a noastrs. Astfel ni se Lirgeste constiin{a. Putin cite putin, in chipul cel mai neasteptat, se \cepe cu amanuntele cele mai neinsemnate cu munca cea mai modest, ins& sfargeste . Trebuie sa piizim aceasi# incli- Hristos a zis: «Cel ce nu igi urate tata, mama, frati i insusi sufletul sau, mu poate urma Mie». Cuvantu Domnului este foarte serios, Nu este vorba de cariera si de cele marunte ale aceste ci de a ajunge si depasim pati- mile si pacatele acestei lumi, pentru a vietui vecinic cu Tatil. Dupa cidete firea omeneasc’, in toate manifestirile sale, es- te potrivnicd fafi de cea ce asteapta Tatil Cerese din partea noastr’, [ati de ce trebuie s% ne urdim pe noi ingi in cate sntem in lumea de dupa cadere, starea Prin ascultare dubul nostru se poate afla curat inaintea Jui Dumnezeu. «De va iubi cineva pe tatal su, pe mama sa, pe fii sai mai mult decdt pe Mine, nu va putea urma Mie». Pentru oa- menii lumesti nu este nimic mai cumplit decat aceste cuvin- te, Cu toate acestea trebuie si ajungem a depisi tot ce ne lea~ 44 < g@ de fipturile cele mai apropiate, Altminteri nu vom ~~ dragostea universala gi absolut a lui Dumnezeu. niciodata Ascultarea este 0 desivarsita lepadare a propriei voi Este calea ce trebuie so urmam spre a ne face slobozi, spre a awzi inima noastrd. Cata vreme va Timéne in noi o patimsi, viafa noastra va fi tragicd, {ra iegi- re. Nu putem afla pacea decat pardsind deplin propria voie viafa zilnica inseamna a pentru a ne slobozi de cem impotriva pa de-acum inaintea porti ipia dureroasd gi jalnicd pe cae 0 du Odaia incheiat acest razboi, séntem r veciniciei De veti pirisi propria voie, cutind voia lui Dumne- zou, Dumnezeu va fi De vefi voi a urma propriei voasire gindiri, Dumnezeu va va parési. ‘tru om cea mai mare pedeaps’ este ca Dumnezeu sil lase propriei voi, in epoca noastrd, care a lepiidat pe Hris- tos, nimeni nu intelege aceasta paruti robie. Ruglciunea curati presupune lipsa de griji, Ea se do- bandeste atunci cénd, in orice Incru pe care-I facem, mintea noastri se aft sloboda spre a géndi si a tai numai prin ou- mele cel sfiint, harul Sfintului Duh, dupa Eu nu am venit ea si impun altuia voia mea, 45Lb “Tay FoURUIOSe JUSUURO HTe ap auBOYTUT no Tey v alvig ul CaIMOASp “vAoTIO no ooed UF TEN w THAgUNle ‘MpauT “ny vautuoesinr aud ‘pugs ysuy “pseoroAoUE off vs eomyUTEUT unroeSn2r HMTQuary TeUr Jojaa wpnio ut vo ewod os ‘ueNyTS Iniarmag 2917 tuna wSy “orsoRezp ap 1S auntoRsnr ap esciy MIP eunvapjonn outa. jmyje no tLryson|-RUneaduT parE aysofeup ap wsiseon esdy] mquad “unsunfieau oppadosd nquad nazauumgy my v9} ~aqwuy oStgd toa “yseomnp Hy ea RA eUmEEY ‘anfnys op tuxprsTE rojsan pyuEi MU “emPag “wINsE{d aLwo} vosmeotTAoyN BE ery 0 TuOAap yod aoruTiZ HOLA offouMUE “YN ap jayIse UN,.yUT andavayg ‘aisodeap ynur no valnys a-{ “nazauney ty 1 1 foov ad uattmo toon ad soystayy axSoqne 1 a]NUH ap avo "pea es }HOUgy ap JIE eI “TEUOU ap 0j9)ns ¥zadeN WY 1fnys Hod es voioo ‘guuzead ap afa[iz uy ‘ome “URALIS wo ‘aysoRep no e410} ie Hinys @ 9p wlurop no riodsouy “rYeay eoapnl eA nue ap “HOY “24 NOSU TFB ap |NpuLs no “ountoPaNE op yaRIse oO no HadoouT W808 BA [MOI YHUTTIOCY 9pan [L aM WEE LapaA 104 F-Rer aK 214 wIvD jafernay 9apnf te puvo rouTME ines oTARUE 3 “nazautuing voapnl s6-| uumno nur sey yeapd no ye od woapnl nu v ap autor a1 a1sa noz “SHENG In] WOU UY HEALY “Yoapnf ne RS ANTE, MUL AIS “ajeoopnt pay “ypesu 2s nuysoa ofoIey va uNsIs vasd Hy nu gg “RSM aarp ad ydarp digo ur voapnf wand nu asapeo ap gnseou rams Ul unsunfeau oudosd eapaa au nu e eumueast ayes epansunfeou nnuad ymye ad wsopnl yj nquad sear WA vs 10 ‘Ime ad shypuyso ne gS RIEpoLoHE vO HearOU oF hezortam my Ye oaqaRY 18 seO=UNIEN days 9p ay UN yaBAapeE 19 outnap vieta zo s}oj:09 od urypedoy oustavz ung “wore ee FO 8 Hop ure 09 wA99 vUNvOpIO}NL Ne HiJe}EE>) “Tou Iwaap o18) ; ; MBS] “HCIDOS 10] vases 9 IHERTPUL “OHHeCIO soINM suKlOxd! ays vnsEALY, anistavz ap ym -£00 8 ‘neon ap sun peur ‘omngan vaso oer eae buat gonuaind yeu 899 2189 enstaez “anstavz ump sori] ad Swowo [-Bs 404 Hopnr vo ons weyg arjoysueag Uy “enstAEZ gan “SPOu THTHMEAH BALnOduTy InMsvuU ELA wUUsE diso am¥-y “voumtoaa vets naued jnsoyg vyese att sor “SHH G2¥89 timo we nozauMEy od SvoUnD Ward win,) HEE voHRo[OOH) axtos1 e910 ywoop oxPeK ree FeISSU “owoNMUZUT cs0INd O axe Mjadvoide vautnyg eHMIA9 Hfhjs v op viuUOp ap EnUydeYs oY ys eNsvOU LieLA fo Jmmaen “Nozouuney My LojagWse aioe) ot ES “wos MmouNia! aut eS HOA aq ‘sojOy op LEE Y eA BUSEOU ehera eunio9 datas ynsajaiuy apunaqed & osunle uron mu acy ‘ansvoa niet & vdyo aooy ur sumpayye giseaoe caictl e 4. P gIsPaae a pss ody “10a to 1y eA nozautng In} fnuaey Bo eapar ties B Teuise tren es Weorouy -asalnjs w es vo ‘soysizyy my vplidA (e ruga pentru eelilalt este, prin buna fnelinate a inic ii noastre fata de el, a-1 ajuta sit se impotriveasc’ glinduri. lor negative ce le poate avea, nu fira temei, impotriva noas. ta, In schimb, @ nu ne ruga pentru celalait inseam’ a in. dreptiti, prin lipsa noastra de dragoste, relele pinduri ce le poate avea impotriva noastr4, Sa pastrim unimea in rugiciune in jurul paharului tui Hristos, si vom vedea c& usor este a iubi Fiti cu multa luare-aminte! Nu la ti cu mula fy ! Nu Kisati nici un gind nega- tiv s& patrunda in inima voasti, ee Nu nesocoti Andurile ne; init a - ative pe care, in insingura- Fea voastrd, le puteti avea fafa de celilalt. Pazitiova de tot ox. vantul care rineste. Aceasta are o foarte mare insemnitate Aducefi-va aminte si de aceste cuvinte ale lui Hristos: «Nin altora ceea ce nu doriti a se face vouiD», sive mat atitudinii acetui barbat pe care Dumnezeu atéta 3 iubea, Parintele Misail, igumenul Mandstirii $tintului Pan ‘eleimon ia vremes eand exam acolo: «Dac cineva se im. potriveste, eu mi dau la 0 parte», .__Inaintea celor ce va primese. alesii Ini Dumnezeu care va intmpina si care se invoiesc si le slujiti, socotiti-va a f nevrednici si einstiti mai presus de orice masuri, Atunei via. {a voastrd se va schimba. In schimb, de veti judeca pe ceilatti Pentru lucruri neinseminate si exterioare, veti pierde totul i cf Tot ceea ce dobanditi in azboaiele voastre iuntrice se résfrange in viata voastr’ in Dumnezeu. Luptati impotriva a foatd patima ce naste in voi génduri de judecati fati de altci. neva. Nu primifi ceea ce vrajmasul va insufld impotriva celui Ge se poarté nedrept cu voi. Fie ci sinteti singuti in chilia 48 voastrl, sau in obste, tot gindul de judecat’, toati miscarea Hiuntricd negativa pricinuieste o erdpaturd in fortireata voas- tri duhovniceascd si in cea a obstii. Nu este gind si se nascd si si nu aiba urmare. Avand ganduri bune, veti putea vedea in tot omul pe care-1 veti intalni o faptura pretioasa. in schimb, cu ginduri negative, fata voastr’, energiile voastre suflete vii vor strica legaturile gi vor schimba mediul ce vi inconjoa- 14. CAnd harul este cu tine nu vezi neajunsurile celorlalti; nu veri decat suferintele gi dragostea fratilor tai, Este tot atat de gresit si de inselitor si astepti desivar- sitea unui grup, ca si cea a unei persoane. Mai intai, pentru 4 noi ingine nu avem gand drept in ce priveste desavarsirea. Apoi pentrn ct desivirsirea este starea de depling aseminare cu Hristos. Respingeti tot ce este duh al curiozititi. Faceti-va trea- ba flird si va grijti o sti daca si ceilalfi si-o fac, Cand curio- zitatea lipseste, fiecare primeste de la Dumnezeu ceea ce i se cuvine, Nu pofi picali pe Dumnezeu. El este atat de puternie si de drept, incat nimic mu i se poate ascunde. «Daruieste-mi a vedea ale mele cdderi si a nu osindi pre fratele meu», zice Sfintul Efrem in rugdeiunea sa, Cand Incepem a ne compara straduinfele cu ale altuia, vrijmasul poate gsi mijloace s8 ne descurajeze C€nd se intmpli intre oameni certuri, impotrivini, sil- nicii, umimea mu se poate pastra deat daci fiecare se hoti- Tigte sii rabde neputinfele celorlalfi, Dupa Apostolul Pavel, mai bine rabzi ocara decat si ocarasti. Daci ne rugim statomic pentru dragostea fratilor si 49