Aceasta geniala bucata de text isi datoreaza existenta scribd-ului.

Scribd ,multu
mesc pentru cancer.
Locul de electie al hemoragiilor parenchimatoase la pac hipertensiv
-valproat de Na, 10-15 mg/kgc
-neuroleptice: haloperidol, tetrabenazine cand valproatul nu e eficace
56.Afectiuni care asociaza coreea
-b. Huntington, Wilson
-CO, SM, consum de cocaina, LES
-coreea gravidelor, Sydenham
-coreea ereditara benigna
57.Actiunea nc. Subtalamic asupra globus pallidus intern
-Nc. Subtalamic stimuleaza globul palid intern care inhiba miscarea(se opune ast
fel caii directe).
58.Cauza B Wilson
-boala ereditara cu transmitere autosomal recesiva, caracterizata printr-o tulb
biochimica in metabolismul cuprului, ce se acumuleaza in cantitati mari in ficat
si SNC ciroza si neurodegenerare la nivelul corpului striat
-gena se afla pe cz 13, codifica o prot transportoare de cupru la nivel hepatic
(ATP7B)
59.Parintii au B. Wilson, riscul B la copil?
-50%
60.Unde este localizata atrofia in B. Huntington?
-nucleul caudat si putamen
61.Cauza B. Huntington
-afectiune neurodegenerative, cronica, progresiva si repr cea mai frecventa cauz
a de coree
-boala genetica care se transmite autosomal dominant cu penetranta complete
-gena responsabila se gaseste la capatul bratului scurt al cz 4 (IT15)

62.Cand obtinem reflexe mai accentuate decat normal?

-In Sindromul de neuron motor central, in leziuni ale sale situate deaspra nivel
ului de la care se obtine modificarea
63.Cand obtinem reflexe diminuate?
-In neuropatii periferice, boli musculare, sindrom cerebelos, SNMP (sau abolite)
64.Sdr Gerstmann
-boala rara, cauzata de un traumatism cranian sau a unui defect in dezvoltare
-apare datorita afectarii unei portiuni specific a encefalului: lobul parietal i
nferior in regiunea girusului angular
-prezinta 4 simptome caracteristice:
a)agrafie
b)acalculie
c)agnozie digitala
d)problem in distinctia stanga dreapta
-dg dif: Alzheimer, LES, dementa, atrofie cerebrala
-trat: n exista, doar symptomatic si de sustinere
Babinski
65.Sdr Anton
-hemiasomatognozie + anozognozie + anozodiaforie

66.Definitia praxiei
-reprezinta capacitatea de a elabora si executa acte motorii secventiale pentru
a atinge un scop
-aria corticala responsabila pentru praxie se gaseste in lobul parietal inferior
, fiind conectata cu regiunile corticale premotorii si motorii din ambele emisfe
re
67.De cate tipuri este praxia
1.Apraxia ideatorie: imposibilitatea de elaborare a programului motor, nu il pot
exprima
2.Apraxia ideomotorie: elaborarea unui program motor imperfect
3.Apraxia oro-linguala (lez girusului supramarginal st)
4.Apraxia constructionala (det de lez parietale)
5.Apraxia de imbracare (det de lez parietale)
68.Apraxia
-incapacitatea de a executa un act motor in absenta deficitelor motorii, de sens
ibilitate sau limbaj si in conditiile pastrarii starii de constienta si absenta
tulburarilor psihice majore;
-dg se pune dand pacientilor ordince intransitive (nu utilizeaza obiecte, ci doa
r descriu si mimeaza utilizarea acestora) si transitive (utilizeaza obiecte)
69.Anosodiaforia
-indiferenta subiectiva pe care un pacient o manifesta fata de o stare patologic
e proprie
-termenul este putin utilizat, de exemplu in cadrul sindromului Anton-Babinski
70.Anosognosia
-termen ce desemneaza ignorarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulb sa
le
-este foarte frecventa in cazul alterarii functiilor denumite simbolice: afazie
Wernicke, agnozie vizuala, hemiplegie stanga etc
71.Afazia Broca
-se pastreaza intelegerea, dar exista lipsa fluentei in vorbire
-nu se pastreaza limbajul repetat
-dificultate in rostirea cuvintelor simple
-vorbire telegrafica, parafazia fonemica si verbal, afrafie, perifraze
-leziunea se afla in aria Broca, la baza girusului frontal ascendant, fiind ades
ea asociata cu hemiplegie
72.Afazia globala
-nu este pastrata nici exprimarea , nici intelegerea, prin lezarea emisferului d
ominant
-pacientul nu poate vorbi spontan
-nu executa ordine simple
-repetia la ordin este afectata
73.Criterii dg dementa
1.dezvoltarea mai multor deficite cognitive:
a)afectarea memoriei obligatoriu
b)cel putine una din: apraxia, afazie, agnozie, perturbarea functiei executive
2.deficitele cognitive reprezinta un declin fata de un nivel anterior de functio
nareafectarea sociala si ocupationala
74.4 boli care determina dementa in populatie
-Alzheimer
-Dementa

-Boala Pick
-SIDA
-B. Huntington,SM, B. Schulder,Leucodistrofie
75.Mecanisme patologice commune ale B degenerative
-proces de durata
-implica in stadiul final moartea neuronala
-incepe prin alterarea comunicariipierderea nr si calitatii sinapselormoarte pri
n apoptoza (diferite de necroza)
76.Dg Creutzfeldt Jacob
1.EEG
complexe periodice v-u la 1Hz bi-trifazice
2.CT-atrofie corticala
3.IRM T2hiperintensitate ggl bazali
4.LCR enolaza neuron-specifica, proteina 14,3,3.
5.clinic: dementa rapid progresiva cu mioclonii

77.Marcile neuropatologice in b Alzheimer

78.Trat B Alzheimer
a)inhibitori de colinesteraza--_donepezid, garantamin, rivastigmina
b)blocanti ai R NMDAmemantina
79.Trat dementei secundare
80.Trat dementei vasculare
81.Etiologia frecventa a dementei
82.Boli neurodegenerative
Wilsom, hunting, Parkinson, alzheimer
83.Genele care sufera mutatii in b Alzheimer
84.Encefalitele
Encefalita bacteriana, virala la adult(herpetica) si herpetica la copil
85.Sdr encephalitic dpdv clinic
86.LCR diferenta dintre meningita virala si cea bacteriana
-pleiocitoza 100-1000, pred neutrofile/pleiocitoza 10-100 cel, pred mononucleare
-P LCR crescuta
-Purulent
/limpede ca apa de s
tanca
-Hiperproteinorahie 100-500 mg/dl
/discrete proteinorahie 50-100 mg/dl
87.LCR in meningitele bacteriene
-pleiocitoza 100-1000, pred neutrofile
-P LCR crescuta
-Purulent
-Hiperproteinorahie 100-500 mg/dl
88.Encefalita herpetica (dg, trat) mai jos acelasi subiect
89.Sdr Meningial
-febra severa, cefalee iritativa, durere radiculara, fotofobie, fonofobie, great
a, varsaturi, alterarea starii de constienta, redoarea cefei, durere la flexia c
apului, postura in hiperextensieopistotonus, semn Kernig +Burdzinski +

90.Germenii incriminati in meningita bacteriana

-pneumococ, meningococ, h. ingluenzae, listeria, staf auriu, m. tuberculosis
91.3 exemple de meningite cu LCR clar
-neuroboleioza
-carcinomatoza meningeala
-meningita virala
92.Encefalita herpetica (clinic si paraclinic)
-HSV1 si 2
-inflamatia partii med si caudale a lobilor temp si frontal
-prodrom: febra cefalee, letargie
-semne de focar: halucinatii olfactive, afazie, tulb de comp, crize epi focale,
HIC, redoarea cefei
-LCR: pleiocitoza limfocitara, hiperproteinorahie moderata, glc normal, xantocro
m
-EEG: unde ascutite, hipervoltate
93.Encefalita herpetica dg si trat
-dg clinic si paraclinic (sus)
-tratament: acyclovir inj 3S, 30 mg/kgc/zi si trebuie tratate crizele epileptice
atunci cand apar (preferabil cu carbamazepine sau fenitoina) si edemul cerebral
cu manitol hiperventilatie