Sunteți pe pagina 1din 4

Mediul inconjurator nefavorabil

Placa bacteriana
este agent etiologic principal al bolilor parodontale inflamatorii
-potentialul etiologic al placii rezida in principal in marea concentratie de
numeroase tip bacteriene si a produsilor lor intr-o regiune localizata a
sulcusului gingival
-aceasta perturba relatia normala gazda-bacterie ,rezultand starea de boala
-cand mediul este favorabil bacteriilor virulente ,flora poate deveni
incompatibila cu sanatatea parodontala
-mediul creat la nivelul jonct dento-gingivale este foarte complex
Sulcus gingival si punga parodontala
sunt situsurile favorabile de activitate bacteriana
-sulcus gingival este ideal pt cresterea bacteriilor orale deoarece
anatomia sa face ca mijloacele de autocuratire sa fie ineficiente
-fluidul gingival prin continut in proteine,glucide ,saruri minerale si
vitamine constit o sursa nutritionala care favorizeaza cresterea florei
microbiene sulculare
Sulcus-ul si punga parodontala
sunt spatii scaldate de fluidul gingival ce contine atat elemente de origine
vasculara (leucocite si elem serice) cat si ioni
-in f-tie de starea de sanatate parodontala exista o concentratie dif de ioni ce
determina o presiune osmotica compatibila sau nu cu sanatatea parodontala
Temperatura locala
in mod normal are val de 35 C si creste at cand parodontiul este bolnav
sau este pe punct de a deveni
-o masurare precisa a temperaturii sulcusului sau a leziunii parodontale se
poate face cu dispozitiv Perio Temp ,care ia ca referinta temperatura
sublinguala a pacientului
-el foloseste la detectarea situsurilor inactive cat si a celor active
Potentialul de oxido-reducere
-este un element import al mediului parodontal si este de + 200 mV cind
parodontiul este sanatos si diminua pana la 140 mV cind parodontiul este
bolnav
-ca urmare a diminuarii potentialului de oxido-reducere se creeaza un mediu
favorabil pt bacteriile anaerobe
-presiunea in oxigen-la nivelul jonctiunii gingiedinte este unul din
elementele majore ce fac sa varieze potentialul de oxido-reducere

Reactii imunitare-raspunsul gazdei


Mijloacele de aparare ale parodontiului

La nivel gingival organism poseda diferite moduri de aparare care pot fi


schematizate printr-o succesiune de bariere care trebuie depasite:
Prima linie de aparare

-Secretiile orale-saliva si fluidul gingival,prin cantit(in cazul salivei asigura


autocuratorrea) sau prin compozitie(Ig continute mai ales in fluidul
gingival) asigura un prim pas in aparare
-Etanseitatea atasament epiteliului de jonctiune
-Protectia mecanica a keratinei
-Densitatea fibrelor conjunctive subiacente epiteliului de jonctiune care se
opun propagarii toxinelor si enzimelor bacteriene
-Prezenta in epiteliul de jonctiune a PMN cu rol defensiv
A 2-a linie de aparare
-este constituit din reactia inflamatorie acuta ,manifestata prin aflux de
PMN ,monocite si macrofage ca raspuns la actiunea chemotactica
locala(exotoxinele si polizaharidele bacteriene)
A 3-a linie de aparare
-este reactia imunitara specifica care intervine atunci candnd reactia
inflamatorie acuta nu a putut opri proliferarea bacteriilor si compusii lor
A 4-a linie de aparare
-face sa intervina ansamblul sistem imunitar
-dupa primul contact cu antigenii microbieni sunt activate anumite celule de
aparare,receptorii lor de suprafata recunoscand structurile antigenice
-In f-tie de prezenta antigen ,aceasta recunoastere este fie sub forma de
anticorpi (celule B) ,fie o reactie mediata celular(celule T)
-Uneori se intilneste o alterare a mecanismului de aparare ,mai ales in
parodontita juvenila si parodontita rapid progresiva ,unde a fost pusa in
evidenta o disfunctie a PMN
-in acest caz ,la nivelul pungilor parodontale, PMN prezinta o adevarata
explozie metabolica si secreta radicali liberi toxici derivati din oxygen
-pe langa mecanismele imunitare deficitare (functia PMN sangvine sau
creviculare) gazda poate prezenta aparare deficitara si in urmat situatii:
-SIDA-pacientii cu parodontita de tip ulcero-necrotica foarte agresiva ,in
relatie directa cu sistem imunitar total compromis
-Diabet insulinonopriv
-Pacientii cu tratamente imunosupresoare
-Pacientii cancerosi supusi chimioterapiei sau leucemici
-Pacienti supusi stress-urilor psihologice
-Majoritatea elementelor indicatoare ale alterarii mecanismelor de aparare
ale gazdei pot fi obtinute in cursul anamnezei daca se insista pe urmatoarele
situatii si manifestari:
Criterii clinice ale activitatii bolii parodontale
Supuratia-abcese
parodontale
acute/cronice
(colectiile
purulente
parodontale sint expresia situs-urilor active)
Sangerarea-aparuta la sondaj sau la stimulare este un indicator clinic al
activ bolii
Halitoza-este un semn al infectiei parodontale si se poate datora sintetizarii
de compusi sulfurati si mercaptan de catre flora bacteriana patogena

Mobilitatea-migrarea-agravarea
brusca
si/sau
aparitia
migrarilor
(versii,rotatii,extruzii) pot reprez un semn de activitate a bolii
Aspect radiografic-prezenta laminei dura este asociata leziunilor
parodontale inactive ,in timp ce absenta sa poate fi interpretata ca semn de
activ
Criteriile biologice
-cresterea cantitatii fluidului gingival poate traduce activitatea unui situs
-cresterea nivelului ASAT este caracteristic perioadelor de pirdere activa de
atasament
-trusa Periogard permite aprecierea nivel ASAT in fluidul gingival
-testul pozitiv la val peste 900 UI
-ASAT in fluidul gingival certifica un situs activ
-modif parametrilor biologici sangvini(cresterea VSH,hiperleucocitoza) pot fi
indicatori ai activ bolii parodontale

Stadiul de evolutie al bolii parodontale

-in mod current acesta poate fi evaluat prin:1)-examen vizual


2)-masurarea adancimii pungilor/nivelului de atasament
3)-masurari radiografice
1)Examen vizual
-este concludent ,mai ales in cazul recesiunilor gingivale sau parodontitelor
rapid progresive generalizate ,cand inspectia este adesea suficienta pt
evaluarea severitatii si distributiei pierderilor de atasament
2)Masurarea adancimii pungilor parodontale(pierderea nivel de
atasament)
-este recomandata a se face dupa indepartarea placii ,tartrului si florei
microbiene subgingivale ,deoarece un sondaj parodontal la prima sedinta
poate da valori eronate ale adancimii pungilor ,in plus se pot insaminta situsuri inactive
3)Masurari radiografice
-radiografia este la ora actuala singurul mijloc neinvaziv si usor de aplicat pt
evaluarea pierderilor interproximale de atasament
-evaluarea radiografica nu poate aprecia pierderile de atasament V si L
-interpretarea unui bilant radiografic se face in urmat secventa:
1)-Amploarea pierderii de atasament :localizata/generalizata
2)-Tip de alveoliza:orizontala/vertical
3)-Prezenta /absenta laminei dura
4)-Existenta craterelor interproximale
5)-Existenta leziunilor de furcatie
-bilant radiografic permite determinarea extinderii si severitatii pierderilor
de atasament ,si prin urmare a stadiului de evolutie al bolii
-in urma examenului clinic si a celor complementare se stabileste
diagnosticul,afectiunea incadrindu-se in una sau alta dintre clasificarile
propuse de diversi autori

Clasif Bolilor parodontale (Catedra de Parodontologie


Bucuresti)
I.Gingivite
1.Gingivita cronica(simpla,necomplicata)-prin inflamatia papilei(papilita) si
a marginii gingivale libere,de cauza microbiana (prin PB)
2.Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
3.Gingivite din cursul unor stari fiziolog:pubertate,sarcina,ciclu
menstrual,utiliz de contraceptive,menopauza
4.Gingivite simptomatice,frecvent hiperplazice,din cursul unor boli
sistemice ca:diabet,carenta vitam C ,boli de sange si imune
5.Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente
:hidantoina,antagonisti de Ca,ciclosporine
6.Gingivita hiperplazica idiopatica
7.Gingivita alergica
8.Gingivite descuamative-denumirea frecventa a unor gingivite cu manif
bucale in diskeratoze sau dermatoze:lichen plan,pemfigus,sclerodermie
9.Gingivite si gingivostomatite acute si subacute:
-gingivostomatita ulcero-necrotica
-gingivostomatita herpetica
-aftele si gingivostomatita aftoasa
recidivanta
10.Gingivite si gingivostomatite acute si cronice de cauza micotica
11.Tumori gingivale beningne si maligne

II.Parodontite
1.Parodontita marginala cronica superficiala-cu fenomene hiperplazice
-pe fond de involutie precoce
2.Parodontita marginala cronica profunda:
A)-La copii:-a)-prepubertala precoce
-b)-parodontita juvenila
B)-La
adult:-a)-parodontita
marginala
cronica
profunda:localizata,extinsa,generalizata
-b)-parodontita marginala agresiva rapid progresiva
-c)-parodontita marginala profunda rebela la tratam
-d)-parodontita distrofica ,parodontita marginala cronica
mixta

III.Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA


IV.Manif ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului
ocluzal
Desi exista o multitudine de clasificari ale bolilor parodontale ,cea mai utila
in practica este clasificarea ce are la baza :-simptomatologia,varsta de
aparitie a bolii,specificitatea microbiana si contextul sistemic.

S-ar putea să vă placă și