CURS 10 (05.05.

2015)

Gingivite

Forme clinice si simptomatologie

I.Gingivita cronica simpla/necomplicata (sau papilita)

-reprezinta inflamatia cronica de natura microbiana a papilei interdentare si a

marginii gingivale libere.
-are un caracter ubicuitar, chiar si in starile de boala neevidente clinic,
pentru ca in tesutul conjunctiv gingival exista un infiltrat limfo-plasmocitar si
de polimorfonucleare (PMN).
-factorul determinant al gingivitei cronice e placa bacteriana.
Examen histopatologic
Stadiul initial al leziunii
-leziunea initiala se instaleaza dupa aproximativ 2 zile de acumulare a placii
bacteriene si se caracterizeaza prin:
-hiperemie activa si aflux sangvin crescut in interiorul vascular.
-fenomene de marginatie leucocitara si de migrare prin diapedeza a PMNurilor in corion, la nivelul epiteliului jonctional si in santul gingival.
-acest stadiu corespunde dpdv clinic unei gingivite subclinice care, in functie
de mecanismele de aparare, poate reveni la normal sau, din contra,
progreseaza spre leziunea precoce, care se instaleaza la aproximativ 1
saptamana de la debut.
-in acest interval de timp, creste infiltratul limfocitar si de macrofage in
tesutul conjunctiv, cu accentuarea hiperemiei active si aparitia unor
fenomene de fragilitate capilara (meiopragie).
-clinic, in aceasta faza se constata congestie si sangerare la atingere cu
sonda.
Infiltratul leucocitar bogat din corion e alcatuit din limfocite, neutrofile,
plasmocite si macrofage.
-PMN-urile traverseaza lamina bazala si pot fi decelate in epiteliul gingival si
in fluidul santului gingival, precum si al pungilor false, unde fagociteaza
bacteriile.
Stadiul de leziune stabila
-in stadiul de leziune stabila, inflamatia se caracterizeaza prin gingivita
cronica propriu-zisa, ce poate evolua spre o parodontopatie marginala
cronica superficiala, situatie care, dpdv histopatologic, se prezinta astfel:
-microulceratii in epiteliu si in zonele epiteliale de hiperkeratoza si
parakeratoza.
-cresterea infiltratului plasmocitar.
-largirea spatiilor intercelulare ale epiteliului de jonctiune.
-patrunderea in aceste spatii a unor resturi celulare provenite din
neutrofile, limfocite si monocite distruse.
-intreruperea laminei bazale.
-cresterea nivelului de activitate enzimatica.
-leziunea stabila prezinta si accentuarea fenomenelor inflamatorii, precum
staza, concentrarea plasmocitelor si imunoglobulinelor in corion, leziuni
histolitice multiple, toate acestea indicand o evolutie spre o forma mai
avansata de gingivita cronica, cu posibilitatea demineralizarii osului alveolar,
ceea ce, de fapt, indica debutul unei parodontopatii marginale cronice
superficiale.
1

Formele clinice de gingivita cronica

I.dupa localizare si intindere:
1) papilita: inflamatia papilei dentare, semn precoce al gingivitei cronice
2)gingivita marginala: localizata la extremitatea libera a gingiei, fara sa
afecteze gingia fixa sau cu afectare destul de mica.
3)gingivita difuza: cuprinde papila interdentara, marginea gingivala libera si
gingia fixa.
4)gingivita localizata: poate aparea la unul sau mai multi dinti.
5)gingivita generalizata: cuprinde intreaga gingie din cavitatea orala.
II.dupa evolutie si etiologie:
1)gingivita acuta: de cauza microbiana, toxica, traumatica, termica, cu
evolutie rapida si inflamatie manifesta clinic.
2)gingivita subacuta: cu manifestari clinice mai reduse dar care il determina
pe pacient sa solicite ajutor medical.
3)gingivita cronica propriu-zisa: cu manifestari clinice nezgomotoase, cu
evolutie nedureroasa, dar cu exacerbari periodice de tip acut sau subacut.
Simptomatologie
Semne clinice subiective
-sunt reduse ca intensitate, de obicei suportate de pacient, fara a apela la
ajutor medical in mod expres.
-prurit gingival usor
-dureri discrete in timpul alimentatiei dure, suportabile la periaj
-gust acru, pronuntat si cu sensibilitate la alimentele fierbinti
-senzatie de usturime
-sangerari gingivale la periaj si in masticatie
Semne clinice obiective
-sangerare gingivala (principalul semn patognomonic), cauzata de ulceratiile
de la nivelul epiteliului gingival si al meiopragiei.
-sangerarea poate fi provocata de atingerea si presiunea exercitata de
alimente in actul masticator, periajul dentar, folosirea scobitorii,
succiunea voluntara sau involuntara a papilelor interdentare si a marginii
gingivale libere sau in afara actului masticator, prin miscarile buzelor,
partilor moi ale obrajilor si limbii, in scop de autocuratire si reflex, precum
si la explorarea cu sonda.
-sangerarea e unul dintre semnele precoce ale inflamatiei si precede
modificarile de culoare ale gingiei.
-coloratie rosu deschis a gingiei, datorata hiperemiei active a vaselor din
corion.
-tumefactie, marirea de volum a papilelor interdentare si a marginii gingivale
libere, cu aparitia pungilor false, cauzate de edemul inflamator reversibil prin
tratament antimicrobian.
-epiteliul jonctional nu e desprins de pe suprafata dintelui iar pungile false,
cu dimensiuni variabile, pot ajunge pana in vecinatatea marginii
incizale/ocluzale a dintelui.
-modificari ale aspectului suprafetei gingivale, gingia devenind neteda,
lucioasa si pierzandu-si aspectul de coaja de portocala.
-consistenta gingiei e variabila, adica poate fi redusa, moale, usor depresibila
(in formele inflamatorii exudative) sau mai ferma (in formele cu tendinte
proliferative).
Examen radiologic
2

-in gingivita cronica nu sunt semne de alterare osoasa.

II.Gingivita
microbiana

cronica

hiperplazica

simpla,

de

cauza

-are o actiune indelungata (de circa 2-3 luni) si poate deveni hiperplazica in
anumite conditii, sub actiunea unor factori favorizanti precum:
-cariile aproximale sau de colet
-obturatiile in exces, in contact sau in imediata vecinatate a gingiei.
-obturatiile rugoase, retentive, in contact cu gingia.
-carii secundare, retentive pentru resturile alimentare si placa bacteriana.
-contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi.
-contacte traumatice intre crosetele sau marginile protezelor acrilice si
gingie.
-impact alimentar direct asupra papilei interdentare, in special in urma unor
obturatii aproximale, microproteze sau punti care nu restabilesc punctul de
contact interdentar.
-contactul traumatic si retentiv produs de actiunea aparatelor ortodontice
sau de contentie chirurgicala.
Examen histopatologic
-creterea numarului de celule, mai ales fibroblaste si de fibre de colagen.
-edem redus intra si extracelular, el caracterizand starea de hipertrofie, de
obicei reversibila prin tratament antimicrobian.
-aparitia capilarelor de neoformatie si un bogat infiltrat inflamator in corion.
Simptomatologie
-gingie marita de volum, cu burjoane pediculate sau sesile.
-culoare rosu-violacee
-suprafata e neteda, cu microulceratii care sangereaza la atingere.
-consistenta gingiei e moale atunci cand nu e suprainfectata.
-tumefactia are aspect hiperplazic, de umflatura, cu forma hemisferica, mai
mult sau mai putin alungita, putand acoperi o parte importanta din coroana
dentara.
-hiperplazia papilei interdentare are aspect fusiform, alungit, pana la
marginea incizala/ocluzala.
-hiperplazia gingivala simpla de cauza microbiana se formeaza in anumite
zone, numite zone parcelare, acolo unde actiunea factorului favorizant e mai
intensa si in special la nivelul varfului si marginii gigivale libere.

III.Gingivitele din cursul unor stari fiziologice

1.Gingivita de pubertate
-poate aparea la ambele sexe, mai ales in zonele bogate in placa bacteriana
si tartru.
-cea mai implicata specie microbiena in producerea gingivitei de pubertate
este Capnocytophaga.
Simptomatologie
-gingia are coloare rosu-violacee
-apare tumefactie prin edem inflamator reversibil
-sangerare la masticatie, periaj si sondaj
3

-hiperplazie gingivala, mai ales vestibular, cu aspect bulbos al papilei

interdentare
-reducerea inflamatiei si a tumefactiei dupa pubertate, dar uneori poate fi
necesara gingivectomia pentru indepartarea in totalitate a zonelor
hiperplazice
-apare frecvent la vasta de 11-14 ani, dar aparitia ei nu e obligatorie
2.Gingivita din cursul ciclului menstrual
-poate aparea legata de ciclul menstrual, cauzata de aparitia unor modificari
hormonale, ca semn al unei disfunctii ovariene.
Simptomatologie
Manifestarile preced cu cateva zile aparitia menstruatiei si constau in:
-senzatie de tensiune si chiar usoara tumefactie gingivala
-sangerare gingivala
-cresterea mobilitatii dentare fiziologice
-cresterea lichidului santului gingival, care poate fi pusa pe seama unui
exudat inflamator mai bogat in cazul preexistentei unei gingivite cronice

3.Gingivita de sarcina
-apare in cursul sarcinii, avand caracter acut sau subacut
-aparitia gingivitei e legata de modificarile hormonale incluse in sarcina, care
influenteaza reactia tesuturilor fata de placa bacteriana, schimbare
considerata adevarata cauza a gingivitei
-prevalenta gingivitei de sarcina e destul de mare (50-100 din cazuri (?)) iar
specia anaeroba cea mai incriminata e Prevotella intermedia
-progesteronul si estrogenii actioneaza ca factori de proliferare pentru
Prevotella intermedia
-in gingivita de sarcina, nu au fost puse in evidenta mecanisme imune
semnificative
Examen histopatologic
-epiteliu gingival cu zone de hiperkeratoza, care alterneaza cu zonele
ulcerate
-intre celulele epiteliale, sunt numeroase zone de segregatie, digitatii
epiteliale in numar foarte mare, patrunzand adanc intre papilele corionululi si
determinand aspectul papilomatos al interfetei epiteliu-corion
-un bogat infiltrat inflamator leucocitar si numeroase vase de neoformatie,
cu aspect teleangiectatic
Simptomatologie
-semnele de imbolnavire gingivala sunt hiperplazia si sangerarea
-tumefactia gingivala, data de marirea de volum a gingiei, care poate fi
neteda sau boselata, lucioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte
-hiperplazia gingivala de sarcina se dezvolta pe seama papilelor interdentare
mai ales, dar poate afecta si alte portiuni ale gingiei
-culoarea e variabila, de la rosu aprins, stralucitor, uneori cu aspect zmeuriu,
pana la rosu violaceu
-frecvent, gingia poate fi acoperita de depozite fibrinoase sau purulente
-gingia sangereaza foarte usor la atingere, datorita hipervascularizatiei,
meiopragiei capilare si ulceratiilor frecvente.
4

-dureri, ca urmare a suprainfectarii

-pot aparea pungi parodontale adevarate, mobilitate patologica de grad I si
II, cu evolutie catre avulsia dintilor, in cursul unei suprainfectii
-uneori, hiperplazia de sarcina capata un aspect tumoral, fiind denumita si
tumora de sarcina, cu o incidenta cuprinsa intre 2-5% din cazuri, care apare
dupa luna a 3-a de sarcina si, in cazuri foarte rare, si mai devreme
-tumora de sarcina nu prezinta caracter malign iar, dpdv histopatologic, e un
angiogranulom
-clinic, se observa o hemisfera turtita, asemanatoare unei ciuperci ce are ca
punct de formare marginea gingivala libera sau papila interdentara, cu baza
de implantare sesila sau pediculata
-aspectul turtit e dat de presiunile exercitate de tesuturile moi invecinate
-suprafata e neteda, lucioasa, dar poate fi dureroasa la atingere si ulcerata,
prin interferenta cu ocluzia si prin suprainfectie
-debutul e in lunile 2-3 de sarcina iar cota maxima e atinsa in lunile 8-9
-in cursul primului trimestru de sarcina, gingivita apare ca urmare a
productiei crescute de gonadotropi hipofizari si devine manifesta clinic in
ultimul trimestru de sarcina, cand se ating concentratii crescute de
progesteron si estrogen.
4.Manifestari gingivale ca urmare a medicatiei contraceptive
-utilizarea contraceptivelor pe o perioada mai mare de 2 ani poate determina
aparitia unor manifestari gingivale asemanatoare celor induse de sarcina,
dar intr-o masura mai redusa
Simptomatologie
-cresteri de volum al gingiei
-usoare sangerari gingivale
-congestie gingivala
5.Gingivostomatita de menopauza
-se mai numeste si gingivita atrofica senila
-nu e o perioada patologica obisnuita climateriumului
-poate aparea in menopauza normala si fiziologica sau dupa histerectomii,
ovarectomii, sterilizari sau dupa iradierea unor tumori maligne
Examen histopatologic
-atrofia epiteliului sulcular dar si oral, in special a straturilor bazal si spinos
-ulceratii ale mucoasei gingivale si orale
Simptomatologie
Semne subiective
-senzatie de uscaciune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
-durere la contactul cu alimentele sau bauturile reci sau fierbinti
-senzatii anormale de acru sau de sarat
-hiperestezia mucoasei orale, care determina tulburari in purtarea protezelor
mobilizabile
Semne obiective
-mucoasa cu aspect uscat, neted
-mucoasa poate fi palida, uneori rosie, cand gingia sangereaza usor
5

-fisuri ale mucoasei gingivale