1. Frenul buzei sup.

De obicei acesta nu contine fibre musculare. Uneori frenul buzei sup. este hipertrofic si se insera
aproape de papila incisiva. In acest caz se recurge la corectia sa chirurgicala.

2. Zona vestibulara centrala

Este situata de o parte si alta a frenului buzei sup., intre cele 2 frenuri bucale.

3. Bride bucale

4. Spatiul vestibular lat.

Se intinde de la nivelul frenului bucal pana in zona distala a crestei zigomato-alveolare. Inchiderea
marginala de la nivelul crestei zigomato-alveolare se realizeaza greu, deoarece mucoasa de la acest
nivel este foarte subtire.

5. Creasta zigomato-alveolara (procesul zigomatic, apofiza zigomatoalveolara)

In cazul atrofiei marcate a crestei alveolare, aceasta creasta zigomato-alveolara poate interfera cu
structurile campului protetic. Aceasta se situeaza aproape de coama crestei. Aici, mucoasa bucala
este foarte subtire.

6. Punga lui Eisenring

Este situata intre apofiza zigomato-alveolara si spatiul paratuberozitar Aceasta zona ia nastere
datorita incrucisarii fibrelor musculare ale maseterului cu cele ale buccinatorului.

7. Tuberozitate maxilara
Se afla in prelungirea crestelor edentate, la nivelul molarului 3 sup. Daca acest dinte exista inca pe
arcada, tuberozotatea este mai putin palpabila. Aceasta tuberozitate devine mult mai evidenta in
lipsa molarului 3 sup.

8. Spatiul paratuberozitar

9. Santul pterigomaxilar
Intre carligul apofizei pterigoide (hamulus pterygoideus) si polul post. al tuberozitatii se afla santul

pterigomaxilar.

10.Ligamentul pterigomaxilar
11.Linia AH sau linia de vibratie (in desen linia AH cu dublu arc)
Aceasta delimiteaza palatul dur de cel moale. Ca puncte de reper se pot evidentia santurile
pterigomaxilare si foveele palatine.
Linia AH poate fi de 3 forme:- linie dreapta
- cu concavitate distala
- cu dublu arc, cu concavitati distale

12.Valul platin (palatul moale)

Palatul moale este format din muschii palatofaringian si palatoglos, tensorul si ridicatorul palatului
moale, muschiul uvulei.
Palatul moale participa la deglutitie, fonatie, respiratie, cascat si voma.

13.Spina nazala posterioara

Se afla pe marginea post. a palatului dur. Este formata prin unirea pe linia mediana a marginilor
post. ale lamelor orizontale ale oaselor palatine.

14.Foveele palatine
Sunt 2 depresiuni localizate de o parte si alta a liniei mediosagitale.

15.Glande salivare accesorii palatinale

16.Gaura palatina posterioara

Localizare: medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur (post. de
sutura transversa, la baza proceselor alveolare).
Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent.

17.Nervul palatin mare

18.Papila incisiva
Este indicata folierea acestei zone. In resorbtiile accentuate ale crestelor edentate, gaura incisiva
poate ajunge pana pe muchia crestei.

Presiunile pe care o proteza le exercita pe papila incisiva, pot provoca durere, chiar parestezie.

19.Rugile palatine (plicile palatine)

Se afla paramedian in treimea ant. a palatului dur. Acestea au un rol important in fonatie. Uneori se
impune transpunerea lor pe fata lustruita a bazelor, protezelor totale.

20.Torusul palatin
Foarte des de-a lungul suturii medio-sagitale se poate evidentia prezenta torusului palatin. Acesta
este o formatiune osoasa, fara semnificatie patologica. Prezenta torusului paltin poate determina
bascularea protezei, de aceea se indica folierea acestei zone .

21.Rafeul palatin
Rafeul palatin este o banda de fibromucoasa care acopera sutura mediosagitala. Rezilienta acestei
fibromucoase este minima, de 0,1mm. De aceea daca aceasta zona este sensibila la palapare, se
realizeaza folierea modelului.

22.Sutura mediosagitala
Sutura medio-sagitala se continua sup. si ant. cu sutura intermaxilara si post. cu creasta inf. a
vomerului.

23.Creasta alveolara reziduala (creasta edentata)

Procesul de resorbtie al crestei edentate este centripet. Resorbtia este mai lenta la nivelul frenului
labial sup. si la nivelul frenurilor bucale. Este si mai lenta la nivelul zonelor biostatice (bolta
palatina, tuberozitatile maxilare).

24.Muschiul buccinator

25.Bolta palatina (palatul dur)

Este o zona biostatica. Exista bolta palatina adanca (ogivala), medie si plata. Bolta ogivala implica
dificultati de amprentare. Aceasta nu duce la sporirea retentiei protezei si poate duce la dificultati
de inchidere marginala distala a protezei. Forma medie a boltii palatine este cea mai benefica
protezarii. Forma plata a boltii palatine poate aparea in urma resorbtiei accentuate a crestelor
reziduale (dat. purtarii protezelor necorespunzatoare, dat. pierderii unitatilor dentoparodontale de
mult timp, sau dat. bolii parodontale). Bolta plata contribuie la mentinerea protezei totale prin
fenomenul de adeziune.

26.Zona glandulara a lui SchrderRezilienta acestei zone este crescuta. In grosimea mucoasei
exista o multime de glande salivare. La acest nivel se gasesc aproximativ 250 de orificii de
deschidere ale glandelor salivare mici.

27.Gaura incisiva

Cmpul protetic mandibular

1. Marginea ant. a ramurei ascendente

Se afla in prelungirea liniei oblice
externe.
2. Trigonul retromolar
Marginea ant. a ramurii ascendente a
mandibulei formeaza impreuna cu
partea posterioara a liniei
milohioidiene trigonul retromolar.
3. Rafeul pterigomandibular(plica
pterigomandibulara, ligamentul pterigomandibular)
4. Tuberculul piriform (sin. tuberculul mandibular, sin. tuberculul alveolar mandibular)
In constituirea lui intra: ligamentul pterigomandibular, fibre tendinoase ale muschiului temporal, fibre
ale buccinatorului, milohioidianului si constrictorului sup. al faringelui, formatiuni glandulare.
Tuberculul piriform apare dupa pierderea ultimului molar. La dentat, distal de ultimul molar (molarul
2 sau 3), se afla papila
retromolara. Aceasta nu trebuie confundata cu tuberculul piriform (care exista doar la edentat).
Tuberculii piriformi sunt zone biostatice
5. Muschiul maseter
sus
6. Punga lui Fisch
Dispozitia muschiului buccinator in regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina formarea
fundului de sac, numita punga lui
Fisch.

7. Muschiul buccinator
Deasupra liniei oblice externe, in dreptul alveolelor celor 3 molari, se insera muschiul buccinator.
8. Frenul bucal
9. Frenul buzei inf.
Are o mobilitate mai scazuta decat frenul labial sup. Uneori se recurge la corectia sa
chirurgicala.
10.Spatiul retromilohioidian
Este situat sub linia oblica interna.
11.Linia milohioidiana (sin. linia oblica interna)
Se intinde de la apofizele genii pana la nivelul ultimului molar.
Anterior pe aceasta linie se insera muschiul milohioidian, iar posterior se insera fasciculul
milohioidian al constrictorului superior al faringelui si partial ligamentul pterigomandibular.
12.Zona linguala laterala (zona paralinguala)
Se intinde de la limita ant. a tubercului piriform la spatiul dintre canin si premolar. Lateral este
delimitata de versantul lingual al crestei.
13.Torusul mandibular
Deasupra liniei oblice interne, in dreptul premolarilor, pot fi prezente torusurile mandibulare.
Torusurile mandibulare pot fi unice sau multiple.
14.Zona linguala centrala (spatiul sublingual)
Schreinemakers descrie aceasta zona ca se intinde 1,5 cm la dreapta si 1,5 cm la stanga de frenul
lingual.
15.Frenul lingual
Frenul lingual este compus din muschii genioglosi.
16.Caranculele sublinguale
17.Linia oblica externa
Se afla pe fata externa a mandibulei. Porneste de la nivelul eminentei mentoniere si se continua cu
marginea ant. a ramurii ascendente.
Deoarece resorbtia la mandibula este centrifuga, crestele reziduale mandibulare pot sa ajunga in
decursul anilor pana la nivelul liniei oblice externe.
18.Gaura mentoniera
Cand resorbtia este accentuata, gaura mentoniera se apropie tot mai mult de coama crestei, manunchiul
vasculonervos mentonier ajungand uneori sa fie strivit de saua protezei. Folierea acestei zone nu
rezolva mereu situatia, fiind uneori nevoie de o corectie chirurgicala a pozitiei orificiului mentonier.
19.Apofizele genii

Acestea sunt cele 4 proeminente pe fata interna a mandibulei, situate median. Apofizele genii
formeaza impreuna spina mentoniera(spina mentala). De la apofizele genii porneste de o parte si de
alta linia milohioidiana (sau linia oblica interna) care se termina la nivelul ultimului molar.
Pe apofizele genii superioare se insera muschiul genioglos, iar pe cele inf. geniohioidianul.
Cu cat resorbtia crestei se accentueaza, cu atat mai mult cele apofize genii sup. se aproprie de creasta.
20.Plica sublinguala
21.Zona vestibulara centrala (zona labiala)
Se intinde intre cele 2 frenuri bucale. In aceasta zona se afla muschii: orbicularul buzelor, patratul
barbiei si muschiul mentonier.
Orbicularul buzelor are fibre orizontale si ajuta la stabilizarea protezei si la actiunea de ventil extern.
Ceilalti 2 muschi se insera perpendicular pe periferia campului protetic, influentand mobilitatea
fundului de sac. Cu cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atat insertia lor se apropie mai mult de
creasta.
22.Zona vestibulra laterala
Se intinde de la frenurile bucale la tuberculii piriformi, si de la coama crestei pana la linia oblica
externa. In aceasta zona, actiunea de ventil interna se obtine mai greu decat actiunea de ventil externa.
Cu cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atata insertia muschiului mentonier se apropie mai mult
de creasta. Dispozitia muschiului buccinator in regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina
formarea fundului de sac, numita punga lui Fisch.