Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Tehnic a Moldovei

RAPORT
despre lucrarea de laborator nr.1 la
Programarea Calculatoarelor
Tema: Cartea de vizita a studentului informatician
Varianta 3

A ndeplinit: st.gr.TI-163
A controlat:

Cafarschi Vladislav
Focsa Petru

Chiinu-2016
Scopul lucrrii: Evidenierea nivelului de cunotine a fiecrui student la
informatic, n mod deosebit algoritmizarea, pentru elaborarea unui plan individual

de studiu pe viitor la lucrrile practice i lucrrile de laborator pe parcursul


semestrului.
Obiectivele temei:
Aprecierea personal a nivelului de cunoatere a urmtoarelor
compartimente:
-a echiamentelor periferice i unitilor-componente ale calculatorului electronic
personal (PC);
-a aciunilor elementare referitoare la sistemele de operare (SO) MsDOS, Windows
etc.;a manipulrilor de baz referitor la principalele activiti n prelucrarea
fiierelor de sistem cu ajutorul membranelor FarManager/DOSNavigator/
NortonCommander, Start, MyComputer, bare i ferestrele Windows-ului instalat,
Office 200x;
-a mediului dezvoltat integrat Turbo Pascal (TP) i TC, a algoritmizrii i a
procedeelor de scriere/citire a datelor i utilizarea construciilor elementare a
limbajului TP predestinate calculelor valorilor conform formulelor din matematic
i fizic, elabornd algoritmi cu structuri liniare, ramificative, ciclice;
-a tehnicilor de programare i principilor de elaborare a modelelor de calcul.
nsuirii principiului algoritmizrii i programrii cu rezolvarea propriilor variante:
- nsuirea unei gndiri algoritmice
- dezvoltarea abilitilor de proiectare de soluii algoritmice.

Problema propusa:
Nr.
Var.
3.

Formulele pentru calcul


a=e-h jcos(h k-j)+ | jk| ;
b=a ln(a j4-sin2h)-k.

Sa se afle a si b.

Start

Valorile datelor iniiale


j= 0,11,0; cu pasul 0,1
k=2,7
h=0,94

Declaram:
k=2,7; h=0,94, j= 0,1

nu

j<=1,0
j+=0.1
da

a=exp(-h*j)*cos(h*k-j)+sqrt(fabs(j-k));
b=a*log(a*pow(j,4)+sin(h))-k;

Afisam a si b

Stop

Elaborarea programului :
#include <iostream>
#include <stdio.h>
#include <math.h>
#include <stdlib.h>
using std::cout;
using std::cin;
using std::endl;

int main()
{
float j,k,h,a,b;
for (j=0.1;j<=1.0;j+=0.1)
{
k=2.7;
h=0.94;
a=exp(-h*j)*cos(h*k-j)+sqrt(fabs(j-k));
b=a*log(a*pow(j,4)+sin(h))-k;
cout<<"a= "<<a<<endl;
cout<<"b= "<<b<<endl;
}
return 0;
}

ntrebrile de autocontrol
1.1

Rspunsuri la ntrebri de autocontrol:

2.2.1 Enumerai principalele caracteristici ale lui Windows 9x-200x i


principiul gestiunii ferestrelor:
Caracteristicile ale acestor sisteme de operare vechi sunt ca:nu au nevoie de
hardware puternic, sunt simple dar ineficiente n ziua de azi cu foarte puine
posibiliti i software ce poate fi nscris pe el.
2.2.2 Descriei lansarea
programului Word for
Windows, Crearea, Editarea i Salvarea unui document
nou.
Lansarea n execuie a programului Word:

executai clic pe butonul Start: se deschide meniul Start;


-

plasai indicatorul mouse-ului pe Programs: se deruleaz lista cu


programe;

plasai indicatorul pe Microsoft Word: se evideniaz numele


programului;
executai clic pe Microsoft Word: se lanseaz programul Word:

Dup lansarea programului Word, pe ecran apare o "foaie de hrtie" noua, goala,
n care se poate ncepe scrierea unui text folosind tastatura.

executai Fiier - Nou; apare o fereastra de dialog;

alegei ablonul pe care l vei folosi la crearea noului formular;

selectai ablon si finalizai cu OK.

stabilii structura formularului si scriei (total sau parial) textul care nu se


va modifica;

executai Fiier - Salvare ca; documentul va fi salvat cu terminaia .dot.

2.2.3 Caracterizai Mediul de programare TURBO PASCAL: Sistemul


de meniuri, i
meniul principal.
File
Face cam ce face orice meniu File din zilele noastre. Deschide fi ier nou,
salveaz, etc.
* Edit
Cu ajutorul acestui punct al meniului editm coninutul programului.
* Search
Meniul de cutare al aproape oricrui editor de text.
* Run
Ofer modaliti de rulare a programului (normal, pas cu pas), oprirea lui
pentru modificri si posibilitatea de a porni programul cu anumii parametri.
* Compile
Compileaz programul (transforma codul sursa in cod maina, pentru a putea fi
neles si rulat de procesor) si faciliteaz crearea unui proiect, prin setarea unui
"primary file" (programul care e rulat cnd utilizatorul da aceasta comanda este
cel setat prin primary file, aa ca nu mai avei probleme cnd dai Ctrl+F9,
daca suntei intr-un unit.
* Debug
Vizualizarea valorilor variabilelor unui program, in timpul rulrii acestuia,
afiarea ultimului ecran al programului, puncte de ntrerupere (breakpoint-uri),
etc
* Tools
Cteva programe care pot ajusta crearea programului, prin modificarea
parametrilor pentru crearea lui, verificarea programului pentru a vedea unde
"papa" mult timp, etc.
* Options
Putei seta directoarele implicite pentru unituri, culorile folosite de editor,
salvarea preferinelor si (foarte) multe altele.
* Window
Posibiliti de aranjare a ferestrelor
* Help - posibilitatea de a deschide o fereastr cu lista erorilor i anume ajutor
cu comenzile de baz din Pascal.

2.2.4 Definii structura algoritmului:


n general, un algoritm trebuie s ndeplineasc trei proprieti: generalitatea
(universalitatea), unicitatea (determinismul) i finitudinea. Se poate defini trei
clase mari de algoritmi: algoritmi exaci (riguroi), algoritmi aproximativi i
algoritmi euristici. Descrierea algoritmilor prin scheme logice Schema logica
este descrierea grafica a unui algoritm cu ajutorul unor simboluri care indica
paii algoritmului si ordinea lor de execuie. Fiecrei operaii sau pas i se
ataeaz un simbol geometric n interiorul cruia se nscrie operaia de
executat. Succesiunea operaiilor este simbolizata prin sgei. Schema logica
reflecta de fapt modul de execuie al programului corespunztor algoritmului.
2.2.5 Definii etapele elaborrii programului TP i sintaxa expresiilor n
limbajul TP.
Etapele elaborrii programului. n rezolvarea problemelor cu calculatorul
se recomanda respectarea urmtoarelor etape:
1. Specificarea - precizarea completa a problemei de rezolvat
prin stabilirea unui enun clar si definirea exacta a datelor de
intrare si a celor de ieire.
2. Proiectarea - cutarea algoritmului de rezolvare si descrierea logicii fiecrei
reguli de calcul si a relaiilor dintre reguli.
3. Implementarea - scrierea programului.
4. Testarea - verificarea si depanarea programului pentru a ndeplini condiiile
de specificare.
5. Documentarea - scrierea documentaiei de utilizare a programului.
6. ntreinerea - exploatarea si verificarea continua a performantelor
programului (eventual prin adugarea de funcii noi).
2.2.6 Descrierea blocurilor schemelor logice.
Blocurile delimitatoare Start si Stop vor marca nceputul respectiv sfritul unui
algoritm dat printr-o schema logic. Descrierea unui algoritm prin schema logic va
ncepe cu un singur bloc Start si se va termina cu cel puin un bloc Stop.
Blocurile de intrare/ieire Citete si Afieaz indic introducerea unor Date
de intrare respectiv extragerea unor rezultate finale. Ele permit precizarea datelor
iniiale cunoscute n problema si tiprirea rezultatelor cerute de problema. Blocul
Citete iniializeaz variabilele din lista de intrare cu valori corespunztoare, iar
blocul Afieaz va preciza rezultatele obinute (la execuia pe calculator cere afiarea
pe ecran a valorilor expresiilor din lista de ieire).

Blocurile de atribuire (calcul) se utilizeaz n descrierea

operaiilor de

atribuire (:=). Printr-o astfel de operaie, unei variabile var i se atribuie valoarea
calculata a unei expresii expr.
Blocurile de decizie marcheaz punctele de ramificaie ale algoritmului n
etapa de decizie. Blocul de decizie logic indica ramura pe care se va continua
execuia algoritmului n funcie de ndeplinirea (ramura Da) sau nendeplinirea
(ramura Nu) unei condiii. Condiia care se va nscrie n blocul de decizie logic va fi
o expresie logica a crei valoare poate fi una dintre valorile "adevrat" sau "fals".
Blocul de decizie aritmetic va hotr ramura de continuare a algoritmului n funcie
de semnul valorii expresiei aritmetice nscrise n acest bloc, care poate fi negativa,
nula sau pozitiva.
Concluzie : In primul rind am nvat s creez scheme logice pentru a m ajuta la
elaborarea programului propriuzis,deaoarece elaborind corect schema logica,este
mai usor de elaborat programul fara a comite erori.
Am invatat librariile necesare pentru realizarea operatiilor matematice etc,am
studiat instruciunile de baz a limbajului C++.
La inceput a fost elaborata schema logic, unde au fost utilizate
scheme bloc de citire/scriere, de atribuire i cele de nceput/sfrit,
comentnd
echivalena acestora,dupa a fost scris insasi programul cu toate
comenzile necesare,a avut loc compilarea si prezentarea valorilor
pe care le primesc ecuatiile. Astfel sarcina propusa de profesor a
fost detailat analizata,informatia propusa lecturata si creata o
baza de informatie conform acestui laborator si in final,utilizind
toata informatia acumulata a fost finalizat laboratorul nr.1 cu
succes.