Dadaism - miscarea avangardista

Dadaismul reprezinta miscarea avangardista ce ia nastere in 1916 sub conducerea lui Tristan Tzara.
Acesta, impreuna cu intelectualii, dezertorii, refugiatii politici si toti cei care erau impotriva razboiului se
reunesc la cabaretul "Voltaire", in Zurich (Elvetia) si incearca sa raspunda absurdului prin absurd.
Dadaismul este in primul rand un spirit de revolta indreptat impotriva nu doar a unor principii literare, ci
si a unui mod de viata si a unui tip de societate. Negatia dadaista merge pana la anularea sensului
limbajului vazut ca artificial, incapabil sa exprime adevarul sens al vietii.
Principiul estetic dadaist este unul bazat pe aleatoriu, ceea ce reprezinta si modul in care sunt compuse
poeziile: "Pentru a face o poezie dadaista/ Luati un ziar./ Luati o pereche de foarfeci./ Alegeti din ziar un
articol care sa aiba lungimea pe care vreti sa o dati poeziei voastre./ Decupati articolul./ Taiati cu grija
toata cuvintele care formeaza respectivul articol si puneti toate aceste articole intr-un saculet./ Agitati-l
incetisor./ Scateti cuvintele unul dupa altul, dispunandu-le in ordinea in care le veti extrage./ Copiati-le
cuviincios. Poezia va va semana./ Si iata-va un scriitor infinit de original si inzestrat, cu o sensibilitate
incantatoare, desi, se intelege, neinteleasa de oamenii vulgari."
Acest fragment face parte din "Manifest despre amorul slab si amorul amar", care, impreuna cu
Manifestul DADA din 1918, constituie cele mai importante scrieri teoretice ale dadaismului. Pe langa
Tristan Tzara, ca reprezentanti ai curentului dadaist, se numara si Hans Arp (sculptor), Max Ernst
(pictor), Andre Breton, Louis Aragon, Paul Eluard (poet).
Dadaismul reprezinta miscarea avangardista ce ia nastere in 1916 sub conducerea lui Tristan Tzara.
Acesta, impreuna cu intelectualii, dezertorii, refugiatii politici si toti cei care erau impotriva razboiului se
reunesc la cabaretul "Voltaire", in Zurich (Elvetia) si incearca sa raspunda absurdului prin absurd.
Dadaismul este in primul rand un spirit de revolta indreptat impotriva nu doar a unor principii literare, ci
si a unui mod de viata si a unui tip de societate. Negatia dadaista merge pana la anularea sensului
limbajului vazut ca artificial, incapabil sa exprime adevarul sens al vietii.
Principiul estetic dadaist este unul bazat pe aleatoriu, ceea ce reprezinta si modul in care sunt compuse
poeziile: "Pentru a face o poezie dadaista/ Luati un ziar./ Luati o pereche de foarfeci./ Alegeti din ziar un
articol care sa aiba lungimea pe care vreti sa o dati poeziei voastre./ Decupati articolul./ Taiati cu grija
toata cuvintele care formeaza respectivul articol si puneti toate aceste articole intr-un saculet./ Agitati-l
incetisor./ Scateti cuvintele unul dupa altul, dispunandu-le in ordinea in care le veti extrage./ Copiati-le
cuviincios. Poezia va va semana./ Si iata-va un scriitor infinit de original si inzestrat, cu o sensibilitate
incantatoare, desi, se intelege, neinteleasa de oamenii vulgari."
Acest fragment face parte din "Manifest despre amorul slab si amorul amar", care, impreuna cu
Manifestul DADA din 1918, constituie cele mai importante scrieri teoretice ale dadaismului. Pe langa
Tristan Tzara, ca reprezentanti ai curentului dadaist, se numara si Hans Arp (sculptor), Max Ernst
(pictor), Andre Breton, Louis Aragon, Paul Eluard (poet).

SURSA 03
Generaia de artisti de dupa primul rzboi mondial, confruntat pentru prima dat cu ororile unui rzboi
care nu dadea semne ca s-ar apropia de sfrsit a fost una din cele mai radicale din istoria umanitatii.
Intelectualii, dezertorii, refugiaii politici, toti revoltatii impotriva absurditatii acestui conflict, se reunesc
n mod regulat n jurul scriitorului romn Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului Voltaire", in Zrich,
capitala Elveiei, pe atunci stat neutru.

Vrnd sa raspunda absurdului prin absurd, ei si manifesta revolta mai curnd prin provocare, dect
prin idei estetice.
Marcel Iancu va scrie: Ne-am pierdut ncrederea n cultura actual. Tot ceea ce este, la momentul
actual, trebuie distrus, demolat. Trebuie s rencepem actul creaei pornind de la o tabula rasa. La
Cabaret Voltaire, noi vrem s zguduim ideile, opinia public, educaia, instituiile, muzeele, bunul sim
aa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ine de vechea ordine.
Astfel, manifestul dadaist a fost publicat ntr-un prim i singur numr al revistei Cabaret Voltaire.
Denumirea micrii
Originea numelui este neclar. Sunt preri care susin c vine din afirmaia Da, folosit foarte des n
discuiile purtate de iniiatorii micrii, de origine romneasc, Tristan Tzara (pseudonimul literar
provine de la cuvintul romnesc ara) i Marcel Iancu. Alte preri susin c iniiatorii micrii dadaiste
au creat acest cuvnt prin neparea cu un cuit a unui dicionar Francez German, i deschiznd cartea
acolo unde indicau loviturile.
Numele micrii lor este ales prin hazard, dintr-un dicionar Larousse. El apare dupa ce initiatorul
micrii, Tristan Tzara introduce un creion in Marele dicionar francez Larousse i acesta se oprete n
dreptului cuvntului onomatopeic dada.
Denumirea curentului dadaism provine din franuzescul dadisme ( dada = clu de lemn n limbajul
copiilor). Dadaismul ia nastere n mod oficial la 6 februarie 1916.
n conformitate cu manifestul Dada, micarea nu ar trebui s se numeasc Dadaism, avnd oroare de
cuvintele terminate n ism, cu att mai puin s fie considerat o micare artistic.
Reprezentanii dadaismului:
* n literatur: Tristan Tzara, Richard Hlsenbeck, Hugo Ball;
* n pictur: Marcel Iancu, Francis Picabia, Pablo Picasso, Marcel Duchamp;
Definiia i descrierea micrii
Curent cultural i artistic nonconformist i anarhic ndreptat mpotriva rutinei n via, gndire i art,
dezvoltat plenar ntre 1916 i 1923 i nfiinat n Zrich la 6 februarie 1916 de poetul de origine romn
Tristan Tzara, cruia i s-au alturat, la nceput, scriitorii Hugo Ball i Richard Hlsenbeck i artistul
plastic Hans Arp, apoi pictori ca: romnul Marcel Iancu, Francis Picabia, Marcel Duchamp(S.U.A.), Max
Ernst, Kurt Schwitters (Germania), etc.
Asociind unor elemente ale futurismului italian, cubismului francez i expresionismului german, un
negativism declarat, dadaismul(cf. Tristan Tzara, La premire aventure celeste de M. Antipyrine,1916 i
seriei manifestelor Dada I-VII) cultiv arbitrariul total, neprevzutul, abolirea formelor constituite,
provocnd dezordinea i stupoarea i prin organizarea unor spectacole de scandal ndreptate mpotriva
artei, gustului estetic, moralei tradiionale, programatic puse sub semnul ntrebrii.
In manifestul acestei miscari, Dada, se vorbeste despre o cautare a unei extreme limite a divorului
dintre gndire i expresie, contrazice totul, neag totul, ridicnd nihilismul i mistificarea la rangul de
principii supreme: abolirea logice, dansul neputincioilor creaiei: dada; //abolirea arheologiei: dada;
abolirea profeiilor: dada; abolirea viitorului: dada; credin indiscutabil n fiecare zeu produs imediat
al spontaneitii: dada . //Marele secret este aici :gndirea se face n gurApriori, dada pune
naintea aciunii i nainte de tot: ndoiala. Dada se ndoiete de tot.(T. Tzara).
Dadaismul i suprarealismul
Din martie 1919, o dat cu T. Tzara, micarea se mut la Paris, unde se ntlnete cu scriitorii din grupul
miscarii suprarealiste Andr Breton, Louis Aragon, Paul Eluard, Phillipe Soupault), cu A. Jacques Vache
etc.
Muli dadaiti public n revista lui Francis Picabia 391 (nfiinat la Barcelona n 1917, transplantat
la New York, Zrich, apoi la Paris) unde apar nume ca: Louis Aragon, Guillaume Apollinaire, Albert-Birot,
Marcel Desnos, Max Jacob, Marie Laurenciu, Ren Magritte, Ribemont-Dessaignes, Erik Satie, Phillipe
Soupault, Tristan Tzara, Edgar Varese etc.
Se reiau spectacolele de scandal i n mai 1921 se regizeaz procesul intentat lui M. Barrs acuzat de

delict mpotriva securitii spiritului. Dup ce n 1921 Picabia se separase de micare, n 1922 se
produce ruptura ntre dadaism i grupul lui Andr Breton, din care se va dezvolta suprarealismul.
Dadaismul supravieuiete nc datorit aproape exclusiv personalitii lui Tzara i ca o variant
lettrismului lui Isidore Isou), abordnd tendine protestar-anarhice (jignirea sfintelor precepte curente
i epatarea filistinismului din oroarea de academism George Clinescu), fcnd din arbitrar i din
hazard principii ale creaiei(Tristan Tzara: "Luai un jurnal, luai o pereche de foarfeci, alegei un articol,
tiai-l, tiai pe urm fiecare cuvnt, punei totul ntr-un sac, micai ").
Principiile teoretice nu sunt aplicate, ns, cu toat stricteea. Iat de exemplu cteva versuri ale
perseverentului dadaist Jean Arp(cunoscut mai ales ca sculptor): Le pre sest pendu/ la place de la
pendule/ La mre est muette. / La fille est muette./ Le fils est muet /Tou les trois suivent/ le tic-tac de
pre. Dincolo de nihilismul i de enormitiile sale care au anulat, uneori, arta dadaismul a fost un
protest, un elan spre absurd, plednd pentru o libertate absolut promovnd invenii plastice i verbale
adesea seductoare care au lrgit investigaia artistic i a creat o atmosfer propice pentru
ndrzneal i experiene uluitoare.
Manifestri dadaiste n cultura romn
n Romnia, dadaismul este vizibil, parial, n unele producii poetice sau a unora din domeniul artelor
plastice, publicate n reviste de avangard aa cum ar fi: unu, Contimporanul, Integral, Punct,
75 H.P. unde alturi de elemente suprarealiste se recunosc i cele futuriste etc.. Caracteristica
miscrii romneti de avangard literar este chiar eclectismul. De aceea un dadaism n stare pur este
mai greu de descoperit. Un dadaism mai marcat este vizibil n textele lui Saa Pan.