Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IISC
LTE
( Long Term
Evolution)
George Cuculescu 2
IISC
Cuprins
Introducere............................................................................................................ 3
Cerinte pentru UMTS Long Term Evolution.............................................................4
Schema de transmisie downlink in LTE..................................................................5
OFDMA................................................................................................................ 5
Parametrizarea OFDMA....................................................................................... 7
Transmiterea de date downlink...........................................................................8
Structura semnalului de referinta pentru Downlink si cautarea celulelor...........8
Downlink proceduri fizice Layer........................................................................10
Schema de transmisie uplink in LTE.....................................................................11
SC-FDMA........................................................................................................... 11
Parametrizarea SC-FDMA.................................................................................. 12
Transmiterea datelor in uplink..........................................................................13
Structura semnalului de referinta in uplink......................................................13
Proceduri pentru nivelul fizic in uplink..............................................................14
Conceptele LTE MIMO........................................................................................... 16
Legatura descendenta (downlink) MIMO...........................................................16
Modurile de descarcare MIMO.......................................................................16
Multiplexare spatiala..................................................................................... 16
Diversitatea Transmisiei................................................................................18
Legatura ascendenta (uplink) MIMO.................................................................18
Conceptele MBMS LTE.......................................................................................... 19
CONCLUZII........................................................................................................... 19
Bibliografie.......................................................................................................... 20
George Cuculescu 3
IISC
Introducere
Reelele UMTS la nivel mondial sunt in curs de modernizare in HSDPA (High Speed
Downlink Packet Access), pentru a crete rata de date i capacitatea pentru descarcarea
datelor. n urmtoarea etap, HSUPA (High Speed Uplink Packet Access) vor spori
performanele de uplink n reelele UMTS. n timp ce HSDPA a fost introdus in versiuna 5 a
3GPP, HSUPA este o caracteristic important a 3GPP versiunea a 6-a. Combinaie de
HSDPA i HSUPA este adesea menionat ca HSPA.
Cu toate acestea, chiar i cu introducerea HSPA, evolutia tehnologiei UMTS nu s-a
terminat. HSPA+ va aduce mbuntiri semnificative n realease-ul 7 al 3GPP. Obiectivul
este de a mbunti performana de HSPA pe baza de radio reele n ceea ce privete eficiena
spectrului de frecvene radio, rata de vrf de date, laten, i de a exploata ntregul potenial al
WCDMA operand pe 5 MHz. Importante caracteristici ale HSPA+ sunt: MIMO (Multiple
Input Multiple Output), modulare de ordin superior pentru uplink si downlink, mbuntiri
ale protocoalelor Nivelului 2 i o conexiune continua de pachete.
n scopul de a asigura competitivitatea UMTS pentru urmtorii 10 ani i dincolo de
aceasta, s-a inceput cercetarea conceptelor pentru UMTS Long Term Evolution
(LTE). Obiectivul este unul pentru viteze mari de descarcari de date, latenta mica si pachete
optimizate pentru tehnologiile de radio-acces. Prin urmare, un element de studiu a fost lansat
n 3GPP release-ul 7 pe E-UTRA (Evolved UMTS Terrestrial Radio Access) i E-UTRAN
(Evolved UMTS terestre Radio Access Network). LTE / EUTRA vor face parte din
specificatiile de baza ale versiunea 8 a 3GPP.
n studiului LTE-ului, 3GPP de lucru s-a concentrat asupra definirii cerinelor, de
exemplu obiectivului ratei de date, capacitate, eficientizarea spectrului i laten. De
asemenea, aspectele comerciale privitoare la costurile de instalare i de operare de reea au
fost luate n considerare. Pe baza acestor cerine, au fost studiate concepte tehnice pentru
sistemele de transport aerian de interfa i protocoale. n special, LTE foloseste noi sisteme
de acces multiplu pe aer - interfata: OFDMA (ortogonale Frequency Division Multiple
Access) pentru downlink i SC-FDMA (Single Carrier Frequency Division Multiple Acces)
pentru uplink. n plus, schemele sistemelor de antene pentru MIMO reprezinta o component
eseniala in LTE. ntr-o ncercare de a simplifica arhitectura protocolului, LTE aduce
unele schimbri majore la conceptele existente protocolul UMTS. Impactul asupra
arhitecturii
reelei
globale
dar
si
reeaua
de
baz
sunt
investigate
n contextul 3GPP System Architecture Evolution (SAE).
George Cuculescu 4
IISC
Rata de transfer: Scopul este atingerea unui maxim de 100 Mbps (downlink) si 50
Mbps (uplink) pentru o latime de banda de 20 MHz, presupunand 2 antene receptoare
si una emitatoare la un terminal.
Capacitatea: S-a stabilit ca obiectivul mediei capacitatii de download per MHz sa fie
de cel putin 3-4 ori mai mare decat cel din versiunea 6, iar pentru upload de 2-3 ori
mai mare.
Eficienta Spectrala: Target-ul pentru downlink este de 3-4 ori mai bun si pentru
uplink de 2-3 ori mai bun decat versiunea 6.
Laten: timp de tranzit ntr-o direcie ntre un pachet fiind disponibil in nivelul de IP,
fie n terminal,fie in reeaua de radio-acces i disponibilitatea acestui pachet, la nivelul
IP n reeaua de radio-acces /terminal trebuie s fie mai putin de 5 ms. De asemenea,
latenta se va reduce,pentru a permite perioade de tranziie scurte de mai puin de 100
ms de la starea de repaos la starea activ.
Mobilitate: Sistemul ar trebui s fie optimizat pentru miscari la viteze mici (0-15 km /
h), dar si viteze mai mari trebuie s fie susinute, inclusiv cea a unui tren de mare
vitez.
George Cuculescu 5
IISC
George Cuculescu 6
IISC
modulati in domeniu timp. Prin urmare, dintr-un flux paralel de N surse de date, fiecare
independent modulata, se obine o forme de und compusa din N sub-transportori ortogonali,
cu fiecare dintre sub-transportori avnd forma unei funcii sinc (a se vedea Figura 1).
Figura 3 ilustreaz cartografierea unui flux serie de simboluri QAM la N fluxuri
paralele, utilizate ca recipiente de domeniu de frecven pentru IFFT. Blocurile de timp in N
puncte obinute din IFFT sunt apoi inlantuite pentru a crea un semnal in domeniul timp. In
figura 3 nu este prezentat procesul ciclic de inserare a prefixului.
n contrast cu un sistem
de transmisie
OFDM, OFDMA permite acces multiplu a
semnalului
OFDM
utilizatorilor pe latimea de banda disponibila. Fiecarui utilizator i se atribuie o resursa
timp/frecven specifica. Ca un principiu fundamental al E-UTRA, canale de date sunt
partajate, adic pentru fiecare transmisie la un interval de timp de 1 ms, o noua decizie de
planificare este luat cu privire la care utilizatori li se atribuite o anumita resursa de timp /
frecven n timpul intervalului de transmisie.
Parametrizarea OFDMA
George Cuculescu 7
IISC
O structura cadrului generic este definit att pentru E-UTRA FDD i TDD modurilor
de transport. n plus, o structur cadru alternativ este definita doar pentru modul TDD.
Pentru structura cadrului generic, cadrul radio de 10 ms este mprit n 20 de sloturi egale de
0.5 ms. Un sub-cadru const n dou sloturi consecutive, deci un cadru radio conine 10 subsloturi. Acest lucru este ilustrat n figura 4 (Ts exprima unitatea de baza de timp de
corespunztoare frecventei de 30.72 MHz).
George Cuculescu 8
IISC
George Cuculescu 9
IISC
Figura 6 Structura semnalului de referinta pentru Downlink (prefix
ciclic normal)
George Cuculescu 10
IISC
Programarea:
Programarea se face n staie de baz (eNodeB). Canalul de control PDCCH
informeaz utilizatorii despre resursele de frecven / timp alocate acestora i
formatele de transmitere utilizate.
Programatorul evalueaza diferite tipuri de informaii, de exemplu, Calitatea
parametri Service, msurtori din UE, capacitile UE, statusul buffer-ului.
Adaptarea legaturii:
Adaptarea legaturii este deja cunoscuta de la HSDPA ca Modularea i
Codificare Adaptiva. De asemenea, n E-UTRA, a modulrii i codificare pentru canal
de date comun nu este fix, dar acesta este adaptat n funcie de calitatea semnalului
radio. n acest scop, terminalul trimite n mod regulat rapoarte de Indicaii de calitate
ale canalului (CQI) la eNodeB.
George Cuculescu 11
IISC
George Cuculescu 12
IISC
Parametrizarea SC-FDMA
Structura uplink E-UTRA este similara cu cea de downlink. Un cadru radio de uplink
const n 20 de sloturi de 0,5 ms fiecare, i un subframe este format din 2 sloturi. Structura
slotului este prezentat n figura 9.
Fiecare slot poarta NULsymb simboluri SC-FDMA, NULsymb = 7 pentru prefix cyclic
normal si NULsymb =6 pentru prefixul cyclic extins. Simbolul SC-FDMA cu numarul 3 (al
patrulea symbol dintr-un slot) poarta semnalul de referin pentru canalul de demodulare.
George Cuculescu 13
IISC
George Cuculescu 14
IISC
de handover, atunci cnd tranziteaz din starea idle in conectate, sau pentru a restabili
sincronizarea in uplink. Structura este prezentat n figura10.
George Cuculescu 15
IISC
Programarea in uplink
Programarea de resurse in uplink se face prin eNodeB. ENodeB
atribuie o anumite resurse de timp / frecvena la UE i informeaz
UE despre formatele de transmitere de utilizat. Programarea deciziile ce
afecteaz uplink sunt comunicate UE prin intermediul PDCCH n downlink. Deciziile
de planificare se pot baza pe parametrii QoS, statutul bufferului UE, msurtori de
calitate a canalului in uplink, capacitile UE, lacunele UE de msurare, etc.
ARQ hibrid:
Protocolul ARQ hibrid este deja cunoscut de la HSUPA. eNodeB are capacitatea de a
solicita retransmisia pachetelor de date primite incorect.
George Cuculescu 16
IISC
Diferite moduri MIMO sunt avute n vedere. Aceasta trebuie s fie difereniate ntre
multiplexare spatiala i diversitatea transmiterii, depinzand de conditia canalului decide ce
schema va fi selectata
Multiplexare spatiala
George Cuculescu 17
IISC
se degradeaz n mod semnificativ n cazul n care valorile singulare ale matricei H nu sunt
suficient de puternice. Aceasta se poate ntmpla n cazul n care antenele 2 nu sunt suficient
de-corelate, de exemplu, ntr-un mediu cu mprtiere puina sau cnd antenele sunt prea
apropiate.
n LTE, pn la 2 cuvinte de cod pot fi mapate pe diferite asa-numite straturi.
Numrul de straturi de transmitere este egal cu rangul de matrice H. Exist o cartografiere
fixa intre cuvintele de cod si straturi.
Precodarea in partea emitatorului este utilizat pentru a sprijini multiplexarea spaial,
lucru ce se poate vedea in Figura 13. Acesta se realizeaz prin aplicarea unei matrice de
precodare W semnalului inainte de transmitere.
George Cuculescu 18
IISC
Diversitatea Transmisiei
n loc de creterea ratei de date sau de capacitate, MIMO poate fi folosit pentru a
exploata diversitatea. Diverse scheme de transmitere a sunt deja cunoscute de la
WCDMA versiunea 99 i vor fi implementate in LTE ca modul MIMO. n cazul n care
condiiile de canal nu permit multiplexare spaial, o diversa schema de transmitere va fi
folosita n loc, astfel nct comutarea ntre aceste dou moduri MIMO sa fie posibila, n
funcie
de
condiiile
de
canal.
Transmiteri
diverse
sunt
utile
n cazul n care numrul selectat de fluxuri (rang) este unul.
George Cuculescu 19
IISC
CONCLUZII
n aceast lucrare, am descris structura sistemului i obiectivele de performan din
noua generaie de tehnologie de acces la reea dezvoltata de 3GPP. Am discutat, de asemenea,
felul n care mobilitatea este tratat n noul sistem.
Obiectivele LTE avute in vedere au fost: viteza de transfer transfer i latena mult
imbunatatie, accentul pe simplitate, flexibilitatea spectrului de frecvene radio la care s-au
adaugat capacitatea marita i un cost mai mic pe bit.
LTE este destinat s furnizeze o experienta bogata utilizatorului, livrarea de noi
generatoare de venituri serviciilor de telefonie mobil i va rmne un concurent puternic
altor tehnologii wireless n urmtorii zece ani pentru ambele pieele emergente dezvoltate in
acest sens.
Bibliografie
1. http://www.pdf-datasheet.com/LTE_WP_0703_RandS-pdf.html
2. http://www.motorola.com/staticfiles/Business/Solutions/Industry
%20Solutions/Service%20Providers/Wireless%20Operators/LTE/_Document/Static
%20Files/6834_MotDoc_New.pdf
3. http://4506818691271833574-a-1802744773732722657-ssites.googlegroups.com/site/hgmyung/3gppLTE.pdf?
attachauth=ANoY7crp3_KyTK76gn9g08PGXjq9KzQVl1hkXvvzZfuS7gD7i8vDTSl
George Cuculescu 20
IISC
WQhgrO7EKjWmqv99kKPkZzsdaLwFZRrbjNuT85QSxQANqsMV_YYBlelV0ftZi
w0q9WS1u6ayotoUFIOe5tK5tg5O2vCH7RsLt2Abu1AIE7X4dvWcfrMIl4UroskaKH
Ow8m3fJt2smICTweyKe3NBw&attredirects=0