Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMUNICATII MOBILE
Domeniul telecomunicatilor
Sisteme de comunicatii
Benzi de frecventa
Modulatia analogica
Modulatia digitala
Linii de transmisiuni
Fibra Optica
Antene
Metode de multiplexare
21 oct 2009 Curs Comunicatii Mobile 2
Sisteme mobile terestre
GSM, etc
Bluetooth
WiFi
WiMAX
ZigBee
LMDS si MMDS
21 oct 2009 Curs Comunicatii Mobile 3
Convergenta tehnologiilor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 4
Sisteme si benzi de frecventa
Sisteme de investigare
sisteme radar
sisteme pentru dirijarea navigatiei aeriene
sisteme de teledetectie
Sisteme de radiodifuziune
radiodifuziune terestra
radiodifuziune satelitara
radiodifuziune de apel general
Mesaj
Procedeu de
prelucrare i
transpunere
Procedeu invers
de prelucrare i
transpunere
Mesaj
Emisie
Receptie
Mediu de
propagare
Sistem ideal de telecomunicaii
Sistem ideal este sistemul n care mesajul la recepie este identic cu mesajul emis
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 13
Sisteme reale mesajul de la emisie este diferit de cel de la recepie.
Cauze care conduc la aceast diferen sunt:
- distorsiuni liniare i neliniare
- se adaug zgomotul propriu al echipamentului
- se adaug perturbaii din mediul de transmisiune.
Procedeul de prelucrare i transpunere a mesajului poart
denumirea de modulaie.
Prin modulaie se realizeaz urmtoarele:
- se faciliteaz transmisia prin mediul dat
- se realizeaz transmisia multipl
- se mrete stabilitatea la perturbaii.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 14
purttoare sinusoidal
modulaie de amplitudine
liniar
modulaie de frecven
unghiular sau
exponenial
modulaie de faz
unghiular sau exponenial
purttoare pulsatorie
n amplitudine
n durat
n poziie
n frecven.
Fundamental pentru procesul de modulaie este existena undei
purttoare (purttoarea)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 15
Mesaj
m
i
(t)
Prelucrare
Mesaj RF
Modulator
RF
Demodulator
Mesaj
m
o
(t)
Prelucrare
semnal
demodulat
Sistem real de radioemisiune
Moduri de efectuare a unei transmisiuni:
sistem unilateral (simplex)
bilateral
-duplex
-semiduplex
multilateral
difuziune
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 16
Reprezentarea in domeniul
timp
Purtatoarea c(t)
Mesaj m(t)
Analog
Digital
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 17
1 2 3
Frecventa 0
4
Ba nd a d e baz a
Reprezentarea in domeniul frecventa a mesajului
Domeniul de frecventa al mesajului = banda de baza
Transmisiuni in banda de baza: telefonia n reeaua local;
transmisie sunet studiou-emitor, semnalul video de la
camer la sistemele de procesare (prelucrare); date
transmise direct sub form de semnale codate (LAN)
Canalul de transmisiune poate fi reprezentat printr-un FTJ
c
,
0
)
Lrgimea de band necesar a canalului
Canalul de transmisiune poate fi reprezentat
printr-un FTB
) 2 cos( ) (
0
+ t f A t c
c c
0 i
+ t f t
c
2 ) (
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 18
Modulatia liniara ( AM, DSB, SSB, VSB, ASK )
x
BPF
m(t)
c(t)
m(t) c(t)+
c(t)- m(t)
m(t)] -[c(t)+
-[c(t)- m(t)]
FTB
Modulator de produs
) 2 cos( ) (
) ( ) ( ) (
0
+
c c
f t m A
t m t c t f
Frequency
f
m -f
m
Frequency
f
c
Passband Bandwidth
f
m -f
m
f
c+
f
m
f
c-
f
m
Frequency
Baseband
Bandwidth
f
c
Passband Bandwidth
Baseband
Spectrum
Passband
Spectrum
Upper Sideband Lower Sideband
f
m -f
m
f
c+
f
m
f
c-
f
m
AM
ASK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 19
Modulatia unghiulara (PM, PSK, FM, FSK)
d t
t
i
0
) ( ) (
i
f
i
frecventa instantanee
modulatie exponentiala
) ( 2 cos( ) ( t) + t f A t c
c c
)) ( ( ) (
Re Re ) (
0
t j t j
e e t c
c i
+
PM
) ( ) ( t m k t
p
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 20
Modulatie in faza cu semnal analogic
Modulatie in faza cu semnal digital binar
Variatia fazei in cazul semnalului modulator binar:
0 180(sau 0) 1+180 BPSK
FM
) ( ) ( t m k f t f
f c i
+
+
t
f c
dt t m k f t s ) ) ( 2 2 cos( ) (
m
c
D
) ) ( 2 cos( ) ( 0
) ) ( 2 cos( ) ( 1
2
1
t f f A t s
t f f A t s
c c
c c
f f f f f f
c h c l
+
Modulator FSK
) 2 cos( ) 2 cos(
l l l h h h BFSK
t f A t f A s + + +
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 22
Trecere la semnal bipolar
' '
2
1
2
1
2
1
2
1
l l h h
A A A A + +
) 2 cos( ) 2 cos( ) 2 cos( ) 2 cos(
l l l h h h l l h h BFSK
t f A t f A t f t f s + + + + + + +
PURTATOARE
Sin x / x
Mesajul binar m(t) = 2
f = 2
f
c
= 4
Semnalul modulat s(t)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 23
Spectrul semnalului BFSK
<<1 FM de banda ingusta
>>1 FM de banda larga
= 1 f = f
m
Sunde FSK
MSK Minimum Shift Keying (Continuous Phase FSK) caz special de FSK = 0.5
Medii de transmisiune
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 25
Mediu de transmisiune mediu sau suportul prin care are loc
transportul informatiei, transpusa sub forma undelor electromagnetice
Categorii:
Linii de transmisiune
Cablu coaxial
Ghiduri de unda
Fibra Optica
Antene directionale
Antene omnidirectionale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 26
Comparatie
Mediu neghidat
Energia semnalului se propaga in
spatiu, cu directionalitate limitata.
Sunt posibile interferente deci este
necesara reglementarea spectrului
Largime de banda limitata
Infrastructura simpla: antene si
tranceivere
Atenuarea depinde de distanta
logaritmic: (db)=nlog d
n =2 in
spatiu liber
Nu exista conectare fizica intre
cele doua terminale
Utilizatorul poate fi mobil
Mediu ghidat
Energia semnalului continuta si
ghidata prin mediu
Spectrul poate fi reutilizat in medii
(linii) separate
Largime de banda foarte mare
Infrastructura complexa: canale
de cablu, stalpi, traversari, etc.
Atenuarea depinde de distanta
exponential: =10
-kd
k
dB/metru,
Capacitatea de transmisie
depinde de distanta si daca se
face punct - punct sau multipunct
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 27
Linii de transmisiune
V
I
I
E
+
-
+
-
+
-
+
-
V + V
I + I
I + I
V
I
H
I
H
V + V
I +
I
I + I
Ansamblu de doua conductoare,
separate de dielectric
Fenomen de propagare a campului
electromagnetic cu viteza finita
Valorile tensiunii si curentului variaza
de la un punct la altul.
Fenomenul de propagare poate fi
neglijat doar daca dimensiunile
circuitului << lungimea de unda
Dimensiunea in plan transversal <<
neglijam propagarea
Analiza in regim cuasistatic
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 28
Linia formata dintr-o suma infinita de tronsoane cu lungime z
Parametrii lineici R, L, C, G definiti pentru z 0
Aplicam legile lui Kirchoff ecuatiile
diferentiale ale tensiunii si curentului
pe linie
t
t z i
L t z Ri
z
t z v
) , (
) , (
) , (
t
t z v
C t z Gv
z
t z i
) , (
) , (
) , (
Ecuatiile telegrafistilor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 29
Impedanta caracteristica a liniei
0
) (
) (
) , (
) , (
Z
C j G
L j R
z I
z V
Z
C
+
+
) , ( ) (
) , (
z I L j R
dz
z dV
+
) , ( ) (
) , (
z V C j G
dz
z dI
+
Forma in domeniul frecventa
Rezulta o ecuatie diferentiala ordinara,
liniara si omogena solutie de forma:
inversa unda
z
directa unda
z
e V e V z V
+
+
0 0
) , (
+
0 0
;V V
Constante de integrare
j C j G L j R + + + ) )( (
Constanta de propagare
constanta de atenuare / lungime defazarea / lungime
z sh I Z z ch V z V
0 0 0
) (
z ch I z sh
Z
V
z I
0
0
0
) ( +
Forma utilizata in telecomunicatii:
V
0
, I
0
valorile pentru z = 0
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 30
Sarcina oarecare
z = - l
z = 0
Unda directa Unda inversa
L
Z
I
V
0
0
Coeficientul de reflexie
al tensiunii pe sarcina
0
0
0
0
Z Z
Z Z
V
V
L
L
L L
+
Z
L
=Z
0
L
= -
I
= 0 linie terminata adaptat
Linii fara pierderi R = G = 0; Linii cu pierderi mici R << L, G << C
Unde stationare Raportul dintre valoarea
maxima si valoarea minima a tensiunii se
numeste raport de unda stationara
S
z V
z V
+
1
1
) , (
) , (
min
max
Z
0
, , parametrii care definesc linia de transmisiuni determinati de
constantele constructive (configuratie, geometrice, de material)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 31
Linii din fire torsadate, neecranate
Doi conductori liniari din cupru, izolati, torsadati impreuna pentru a realiza o
spirala uniforma astfel incat sa minimizeze interferentele UTP
(Unshielded Twisted Pair)
Performantele functie de diametrul conductorilor si pasul de torsadare
A
t
t
e
n
u
a
t
i
o
n
(
d
B
/
m
i
)
19 gauge /
=0,9mm
f (kHz)
22 gauge
24 gauge
26 gauge /
=0,4mm
6
12
18
24
30
1
10 100 1000
Atenuarea si largimea de
banda limiteaza distanta de
utilizare
Interferente + zgomot
diafonia intre cai linii
ecranate (STP)
Cost redus utilizare in
sistemele telefonice clasice
Bucla locala
Retele de calculatoare
Ethernet
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 32
Standard american de definirea tipurilor de linii de tip UTP 7 categorii
unele depasite altele in curs de introducere
Categoria 3 comunicatii
voce si retele Ethernet
10Base T limita: 16Mb/s
Categoria 5 retele Ethernet
100Base T / 10Base T
limita: 100Mb/s
Lungimea maxima in retelele cablate 100 m
UTP Categoria 3 3 la 4 rasuciri / foot
UTP Categoria 5 min 2, tipic 3 rasuciri/inch
24 gauge
24 gauge
Impedanta caracteristica cca. 100
Ethernet hub
10Base T 2 perechi UTP cat 3
100BASE-TX 100 Mbit/s pe doua
perechi UTP cat 5 cat 5e
100BASE-T4 100 Mbit/s pe patru
perechi UTP cat 3 depasita
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 33
Linia digitala de abonat - DSL
Configuratie tipica a echipamentului ADSL.
ADSL Asymmetric
Digital Subscriber Line
Linie bifilara torsadata
neincaracata (fara bobinele
de filtrare egalizare)
Realizata cu o modulatie tip
OFDM Discrete Multitone
(DMT)
Upstream de la abonat
64640kB/s
Downstream de la retea
1.5366.144 MB/s
Avantaje UTP
Dezavantaje UTP
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 34
Cablul coaxial
conductor din
cupru sau aluminu
Material izolator
r
ecran
(fire intretesute)
Invelis exterior
(polietilena)
d
D
Cablul coaxial linie de transmisiune cu cei doi conductori coaxiali
Impedanta caracteristica
) ( log
138
0
d
D
Z
r
i
>
c
i
<
c
Zona de pierdere
Reflectia totala
Explicarea transmisiei trei modele
fizice pentru lumina: particula (fotoni),
unda, raza
FO ghiduri dielectrice unde
electromagnetice de frecventa foarte inalta
Conditie: reflexie totala
i
>
c
n
1
> n
2
n
1
n
2
n f
c
Silica n = 1,44 1,48
n indice de refractie
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 37
n
2
=1.46
n
1
=1.48
manta
miez
Raza de lumina
intra din aer
Reflectie interna totala
Indice de treapta ( Step Index )
raportul indicilor de refractie
Apertura numerica NA
unghiul limita de la care se
obtine reflexia totala
2 ) sin(
1
2
2
2
1
n n n NA
m
1
2 1
n
n n
unde
Modificarea indicelui de refractie la
limita dintre miez si manta poate
avea loc:
Abrupt (Treapta) Step - Index
Gradual Graded - Index
Manta
Conul de
acceptare
Miez
Birefrigerente, cu mentinerea polarizarii
Cu cristal fotonic
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 38
Propagare Ecuatiile lui Maxwell moduri de propagare = distributia
spatiala in sectiune perpendiculara pe directia de propagare a lui E si H
FO apare modul Hibrid exista si
camp electric E si camp magnetic H pe
directia de propagare
Numarul de moduri ce apare in FO
diametrul miezului, NA, si variatia lui n
1
Tipic NA=0.15 pentru modul singular
(Single Mode Fiber SMF) si 0.3 pentru
pentru fibra multimode MMF
SMF
39 Curs Comunicatii Mobile Oct 21, 2009
MMF la FO cu variatia tip treapta a lui n (SI)
SMF (single mode)
MMF la FO cu variatia tip graduala a lui n
Pentru o valoare relativ mare a
diametrului FO si profil de variatie
a lui n, treapta sau graduala
unde multimode
Diametrul FO mic (< 10 )
(V<2,405) modurile superioare
sunt inlaturate mod
fundamental de propagare
SMF
a
2
2
2
1 0
n n a k V k
0
numarul de unda
Dispersia cauze: aparitia modurilor de propagare, cromatica, de polarizare
Dispersia modala diferite moduri de propagare au viteze diferite
Dispersia cromatica diferite componente spectrale ale impulsului au
viteze diferite de propagare omogenitate material; uniformitate FO
Dispersia de polarizare diferite componente ale impulsului au polarizari
diferite si viteze diferite de propagare
Dispersia ISI
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 40
Atenuarea in FO
100
50
10
5
1
0.5
0.1
0.05
0.01
0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8
(m)
A
t
e
n
u
a
r
e
a
(
d
B
/
k
m
)
absorbtie infrarosii
Imprastiere Rayleigh
850 nm
LED pret scazut
LAN
1300 nm
MAN - Metropolitan Area
Networks
1550 nm
Telecomunicatii pe distante
lungi, WAN
Absorbtie datorata
vaporilor de apa
(inlaturata la FO noi)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 41
WDM Wavelength Division Multiplex marirea capacitatii de transmisie
ASK modulatie in intensitate metoda cel mai des folosita
Sisteme optice WDM
Fibra Optica
40 - 120 km
Pana la 10,000 km
Amp Amp
R
R
R
R
WDM
DeMux
= 25 - 100 GHz = (0.4 0.8 nm la 1500 nm)
N
WDM
Mux
Emitatoare cu frecventa
prestabilita
Receptoare
ASK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 42
Avantaje
Capacitate mai mare (largime
de banda 2 Gb/s)
Dimensiuni mai mici si mai
usoare
Atenuare mai scazuta
Imunitate la interferente
exterioare
Securitate a comunicatiei mult
mai buna (dificil de conectat,
nu sunt radiatii)
448 perechi cupru
5500 kg/km
62 mm
21mm
648 fibre optice
363 kg/km
Dezavantaje
Pret de cost ridicat pentru
distante scurte
Necesita o calificare mai
ridicata a celor care fac
instalarea
Adaugarea ulterioara a unor
noduri noi este dificila
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 43
Gama de
Frecventa
Atenuarea
tipica
Intarzierea
tipica
Spatiere
Repetoare
UTP
(incarcate) 0 to 3.5 kHz
0.2 dB/km @
1 kHz 50 s/km 2 km
UTP(cablu
multiperchi) 0 to 1 MHz
0.7 dB/km @
1 kHz 5 s/km 2 km
Cablu
Coaxial
0 to 500 MHz 7 dB/km @
10 MHz
4 s/km 1 to 9 km
Fibra Optica 186 to 370
THz
0.2 to 0.5
dB/km
5 s/km 40 km
Comparatie a mediilor de transmisiune ghidata
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 44
Transmisia neghidata prin mediu - Wireless
Echipament
de
comunicatii
Echipament
de
comunicatii
Antena
Antena
Linia de
transmisiune
Linia de
transmisiune
Spatiu
liber
Transformare a undei EM
ghidate din linia de
transmisiune intr-o unda EM
care se propaga liber in
spatiu (si/sau procesul
invers), cu o caracteristica
de directivitate specificata
Sistem radiant:
Linia de transmisune transport putere de RF la antena
Elemente de distributie interconectarea si repartizarea puterii
la\de la mai multe antene
Elemente de control si masura
Elementele radiante antena
Antena regiunea de
tranzitie dintre undele ghidate
si cele neghidate
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 45
Unda in spatiu
Unda ghidata
Transformare din functie de timp in spatiul
cu o singura dimensiune functie de timp
in spatiul cu trei dimensiuni
Forma undei radiate este definita de structura
antenei si de mediu de propagare
Antena uniport, sarcina a liniei de transmisiuni
Directivitate
Polarizare
Caracteristica de radiatie
Largimea de banda
Castig
Apertura
Impedanta
Randament
D
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
d
e
c
u
r
e
n
t
P
Rezist.
radiatie
R
R
Temp.
antenei
T
A
Parametrii antenei regim armonic, mediul omogen,
liniar, izotrop
Ecuatiile lui Maxwell
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 46
Regiune Camp
Indepartat
Plan ecuatorial
Proprietatile de radiatie depind
de distanta fata de antena trei
zone
Regiunea Camp Apropiat reactiva
camp reactiv dominant
energia oscileaza din spre antena
inapoi in antena apare o
reactanta limita R
1
3
1
62 , 0
D
R
Regiunea Camp Apropiat radianta
Fresnel camp de radiatie
dominant, camp reactiv redus
distributia unghiulara de camp
functie de de distanta la antena
limita R
2
2
2
2D R
Regiunea Camp Indepartat
Fraunhofer
Regiunea Camp
Apropiat reactiva
Regiunea Camp
Apropiat radianta
Regiunea Camp
Indepartat
Planul E
Planul H
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 47
x
y
z
OP
r
E
r
E
I, dz
H H H H
E E E E
r
r
+ +
+ +
Camp Indepartat doar camp de radiatie unda plana
2
2 2
2
2 2
H H H H
E E E E
r
r
+ +
+ +
) ( ) ( ) ( t H t E t P
Valoarea instantane mediata pe o perioada
Puterea radiata care strabate o suprafata unitate =
densitate de putere = Vectorul Pointing S
) ( ) (
2
1
) ( t H t E t P S
Dipolul lui Herz (infinitezimal)
Efectuand calculele se arata ca:
H
r
, H
, E
= 0; E
r
0
Avem o unda plana (E
, H
),
transversala pe directia de propagare
377 120
0
H
E
Z
Impedanta intrinseca (de unda)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 48
Densitatea de putere variaza cu distanta proportionala cu 1 / r
2
Vectorul Pointing are doar componenta radiala S
r
Sursa care radiaza energia uniform, in toate
directiile radiator izotrop antena teoretica,
nerealizabila fizic, utilizata ca referinta dBi
radiator izotrop
radiator anizotrop
Antenele reale surse de radiatie anizotrope
Antene directionale anizotropie pronuntata
Teorema Reciprocitati Caracteristicile
antenei nu depind de sensul de curgere al
energiei. Impedanta si caracteristica de
radiatie sunt aceleasi la emisie si la receptie.
Caracteristica de radiatie a unei antene este o reprezentare
matematica sau pictoriala a distributiei puterii emise sau
receptionate de catre aceasta, functie de unghiul de directie al
antenei.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 49
Caracteristica de radiatie a antenei dipol cu 2 elemente
Caracteristica de radiatie a radiatorului izotrop
Caracteristica de radiatie a antenei dipol
Caracteristica de radiatie a antenei Yagi
Reprezentare 3-D
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 50
Masurator Putere
(intensitate camp)
Antena
testata
Masa rotativa
Generator
Antena
auxiliara
Distanta mare
Caracteristica de radiatie, de putere
reprezentarea puterii |P(, )|, masurata
la o distanta mare, constanta de antena
Caracteristica de radiatie, de amplitudine
reprezentarea intensitatii campului
electric(magnetic) |E(, )| sau |H(, )| ,
masurate la o distanta mare, constanta de
antena
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 51
Caracteristicile de radiatie ale antenei horn
Reprezentarile principale:
Planul E: plan paralel cu
vectorul E si continand
directia pe care are loc
radiatia maxima
Planul H: plan paralel cu
vectorul H, ortogonal pe
planul E si continand
directia pe care are loc
radiatia maxima
Reprezentarile normalizate la
valoarea maxima sau la valorile
radiatorul izotrop
Reprezentari carteziene
Valori scalare pentru exprimarea sintetica a celor mai importanti parametrii
ai caracteristicii de radiatie: unghiul solid al lobului
A
(suprafata de
radiatie), intensitatea de radiatie, randamentul de radiatie, directivitatea
antenei, castigul antenei, apertura antenei (aria suprafetei de radiatie),
apertura efectiva, inaltimea efectiva, puterea efectiv radiata, etc.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 52
Caracteristici de radiatie la antena directionala
1
1/2
1
1/2
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 53
Fenomen pasiv nu se adauga putere, se concentreaza si se directioneaza
Castigul antenei G (castig directiv sau castig de putere) raportul
puterilor ce trebuiesc aplicate antenei considerate si unei antene de
referinta astfel ca acestea sa produca aceiasi intensitate de camp (putere
pe unitate de suprafata) intr-un punct situat pe directia de radiatie maxima.
Antene de referinta radiatorul izotrop (dB
i
) sau dipolul /2 (dB
d
)
dB
d
=dB
i
- 1,76
Castigul antenei
2
4
,
_
r
G G P P
R T T R
0
49 , 0
Linie de transmisiune microstrip
Antenele Patch avantaje
privind pret de cost, usor de
realizat, integrate cu circuitele
electronice pe placile de
circuit imprimat
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 59
C U S H C R A F T C O R P O R A T I O N
4 8 P e r i m e t e r R o a d , M a n c h e s t e r , N H 0 1 3 0 3
0
- 5
- 1 0
- 1 5
- 2 0
C U S H C R A F T C O R P O R A T I O N
4 8 P e r i m e t e r R o a d , M a n c h e s t e r , N H 0 1 3 0 3
0
- 5
- 1 0
- 1 5
- 2 0
Caracteristicile de radiatie ale antenei microstrip PATCH
PLAN-E PLAN- H
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 60
Sirurile de antene sunt formate din mai multe antene (elemente), de
obicei identice care contribuie la sinteza unei caracteristici de
radiatie, ce nu poate fi obtinuta cu o singura antena.
Siruri de antene
Sirurile de antene pot realiza:
Adaptarea caracteristicii de radiatie pentru acoperirea unei
anumite zone de interes
Schimbarea caracteristicii de radiatie electronic (baleiere
electronica) prin controlul fazei si amplitudinii semnalului furnizat
fiecarui element
Sa se adapteze conditilor schimbatoare la care este supus
semnalul
Cresterea capacitatii de comunicatie prin o utilizare mai buna a
resurselor radio si micsorarea interferentelor
Dezavantaje: Complexitate mare si costuri ridicate
Cercetari privind aplicatii militare, spatiale, etc
Antene inteligente ( Smart), antene pentru procesarea
semnalului, antene de urmarire, siruri fazate, etc.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 61
Antene Adaptive = antene Smart (Inteligente)
Sir de antene in configuratie liniara,
circulara sau planara
Amplitudinea si faza excitatiei fiecarei antene
sunt controlate electronic (definite software)
Algoritmul de determinare a ponderii
utilizeaza informatii masurate sau/si stabilite
apriorii pentru a adaptarea la conditii
schimbatoare
Circuitele de ponderare si insumare pot
functiona in RF sau FI
w
1
w
N
Algoritm de determinare
a ponderii
1
N
Antene Adaptive
Utilizare selectarea semnalelor de la sursele
dorite si suprimarea semnalelor de la surse
nedorite
Caracteristica de radiatie se adapteaza/urmareste
sursa
Ajustare anularea interferentelor si maximizare a
raportului semnal / interferenta
Capabile sa receptioneze si sa combine constructiv
semnale multicai
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 62
Parabola
Parabola
Statie uplink
Statie downlink
Transponder
satelit
35.800km
Legatura radio
Stabilirea legaturii radio doi factori: antenele si propagarea
Propagarea doua mari categorii:
Cu vedere directa Line of Sight LOS
Fara vedre directa Non (Near) Line of Sight NLOS
Exemplu de legatura de tip LOS comunicatii prin satelit
Antene parabolice televiune digitala, Wi-fi, WLAN
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 63
Propagarea
Propagarea radio termenul care defineste modul in care undele radio
se comporta cand sunt transmise, (propagate), dintr-un punct de pe Glob
(spatiu) la un alt punct (din spatiu).
Atenuarea undelor radio in spatiu liber, intensitatea campului undelor EM
scade proportional cu 1/ r
2
(r distanta la sursa de radiatie)
Modul de propagare diferit functie de frecventa transmisa
Unde directe (LOS), unde de suprafata, reflectate ( ionosfera,
aurora boreala, meteoriti, avioane, obiecte), difractie si imprastiere
(troposfera, obiecte), absorbtii (vapori de apa)
Model de propagare RF formulare matematic - empirica pentru a realiza
caracterizarea propagarii undelor radio functie de frecventa si de alte conditii
Scopul modelului de propagare predictia pierderilor de semnal intre cele
doua puncte considerate (path loss) si a ariei de acoperire a emitatorului
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 64
Numar foarte mare de modele de propagare o prima impartire:
model ITU
modele Hata
model Young
model Okamura
Esantionare
Cuantizare
uniforma
neuniforma
Codare
Semnal digital sir de biti (valoare 0 sau 1)
M numarul nivelelor de cuantizare (sau biti/simbol)
Simbol bit sau grup de biti (asociat unui nivel de cuantizare)
Codare transcrierea numerelor in expresii logice cuvinte de cod
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 68
Reprezentarea procesului de esantionare.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 69
Prelucrea digitala a semnalului. Filtre Antialias.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 70
Conditia Nyquist pentru esantionare
Care este valoarea minima a frecventei de esantionare 1/ w
pentru a nu avea suprapunerea spectrelor?
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 71
Procesul de cuantizare a semnalului esantionat.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 72
Codarea
Codarea notiunea se poate referi la modul in care are loc conversia datelor
analogice in semnale digitale (ex. ADC, PCM)
Codarea la sursa modul in care datele analogice digitizate pot fi
comprimate la viteze de transmisie date mai mici fara a pierde din informatie
(ex. voce, video, fax, grafica)
Codarea de canal modul in care este transformat semnalul pentru a fi mai
putin afectat de perturbatiile din canalul de transmisiune
Codarea formei de unda transforma forma de unda a semnalului in
una mai bine adaptata erorilor de propagare din canalul de transmisiune
( diferite scheme de modulatie, modulatii cu M-stari, spectru imprastiat)
Codarea secventiala (denumita codarea erorii sau FEC) transforma
secventa de biti de date intruna mai putin expusa la erori prin inserarea
unor biti redundanti (ex. codarea de bloc si codarea convolutionala)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 73
Modulatia (codare) - Delta
Modulatie diferentiala
se cuantizeaza diferenta dintre
valoarea actuala si cea prezisa
se inlatura erori de faza
Modulatia - Delta
c
c
f
f f
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 78
ISI Interferenta intersimbol
1
2
3 4
5
6
Ampl
Simbol
t
Ampl
Simbol
t
Interferenta
Simbol 3 de
la 1 si 2
Interferenta
Simbol 4 de
la 2 si 3
Ampl
Simbol
t
Secventa 101101
Semnalul la intrarea canalului
Semnalul la iesirea canalului
Comparatie intre semnalul la intrarea
canalului si cel de la iesire, obtinut
dupa operatia de sincronizare de la
receptie.
ISI procesul de deformare si
imprastiere a semnalului astfel ca acesta
este susceptibil de crestere a erorilor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 79
Prelucrarea spectrala
Input
Output
Sistem Linear
Filtru Nyquist (trece jos ideal)
Raspunsul in domeniul timp al FTJ ideal
T 2
1
T 2
1
) ( f H
T
W
2
1
) / sinc( ) ( T t t h
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 80
Transformata Fourier functia sinc
C
C
T f
T f
j H
/
) / sin(
) (
Teorema reciprocitatii semnal de
esantionare de tip sinc
f
1/T
s
H(f)
Dezavantaje:
Dificil de creat (crestere/descrestere)
Descrestere lenta a spectrului
produce ISI
Solutie teoretica:
semnal de tip sinc in domeniul timp
dreptunghiular in domeniul frecventa
Largimea de banda Nyquist W=R
S
/2
NU ESTE FIZIC REALIZABIL
-2 -1,5 -1 -,5 0 ,5 1 1.5 2
T
S
t / T
S
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 81
Aproximare a acestei functii functia cosinus alungit
Largimea de banda W
0
=W 2W sau = 1- W/ W
0
2
) / 2 ( 1
) / cos(
/
) / sin(
) (
S
S
S
s
T t
T t
T t
T t
t h
f / R
S
roll off factor
Raspunsul in domeniul timp
Raspunsul in domeniul frecventa
Filtrul divizat
radacina patrata din cosinus
alungit (SRRC) la emisie si
la receptie
Anularea simbolurilor adiacente
Nuluri la multiplu de T
S
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 82
Modul de utilizare a filtrului cu caracteristica radacina patrata din cosinus alungit
Filtrare in banda de baza
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 83
Filtrul Trece-Jos Gaussian
caracteristica de tip curba Gauss in domeniul timp si in domeniul frecventa
prelucrarea fluxului de simboluri NRZ la intrarea modulatorului
modulatii de tip cu anvelopa constanta
nu are ISI = 0, interactioneaza cu simbolurile adiacente
Raspunsul fitrului Gaussian in domeniul timp pentru BT
S
= 0,5
) exp( ) (
2
2
t t h
G
) exp( ) (
2 2
f f H
G
unde
B
B
5887 , 0
2
2 ln
B Banda la 3-db (1/2 putere)
B BT
s
reprezentare normata
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 84
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 85
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 86
Tipuri de modulatie digitala
Reprezentare: coordonate carteziene ( amplitudine, frecventa, faza, timp)
coordonate polare ( vector amplitudine, faza)
Dupa parametru care se modifica: ASK, PSK, FSK, Hibride (doi sau toti parametrii)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 87
Doua mari categorii:
metode de modulatie cu anvelopa constanta
metode de modulatie cu anvelopa neconstanta
Alte criterii: liniara/neliniara; fara memorie/ cu memorie. Se formeaza clase:
2
+
M = 4 modulatia QPSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 93
Modulatia QPSK
Q
I
00
11
01
10
Se transmit 2 bit/simbol R
S
= R
i
/ 2
Datele de intrare doua componente
ortogonale
I(t) biti pari si Q(t) biti impari
Q saltul intre stari = 90 quadratura
O componenta schimba semnul salt 90
Ambele componente schimba semnul
salt 180
Filtrare: filtru (radacina patrata) cosinus alungit FRPCA
Apar situatii de variatie mare a amplitudinii purtatoarei, cu treceri prin zero
Dezavantaj refacerea purtatoarei si tactul de sincronizare
Utilizare satelit, CDMA, DVB S, cablu, LMDS, TETRA
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 94
Modulatia OQPSK (OffsetQPSK)
Q
I
00
11
01
10
Se evita trecerile prin zero
Se decaleaza fluxul de date Q(t) cu T
b
= T
S
/ 2
fata de fluxul I(t)
Saltul de faza admis este de / 4
Variatia maxima de amplitudine: 3dB
Diagrama tip ochi (Eye diagram) datele sunt
aplicate repetitiv, la intrarea verticala a unui
osciloscop sincronizat pe orizontala cu frecventa
de simbol.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 95
8PSK Simbol de 3 biti stari: 0; / 4; / 2
;
3 /4 ; R
S
=R
i
/ 3
utilizare EDGE (Enhanced Data rates for Global Evolution).
16 PSK
8 PSK
Modulatii MPSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 96
Differential QPSK (DQPSK)
Informatia este furnizata de
tranzitia intre stari si nu de
valoarea absoluta ( diferenta
intre valorile absolute ale fazei
intre simboluri consecutive)
) ( ) 1 ( ) ( i i i
k
+
+ k
M
i
k
2
) (
unde:
'
M
M k
, 0 ; 1 ,.... 0
Constelatia modulatiei /4-DQPSK
Functii de starea anterioara
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 97
M=4; = /4; 8 trepte ale fazei:
'
'
+ ;
4
6
;
4
4
;
4
2
; 0 ) 2 ( ;
4
7
;
4
5
;
4
3
;
4
1
) 1 2 ( i i
Modulatia /4-DQPSK
Doua constelatii QPSK, una defazata cu /4
Conditie: tranzitile pot sa aiba loc doar catre puncte ce apartin celeilate retele
Variatii permise: / 4; 3 /4
Variatii interzise: / 2
;
Functie de variatia relativa a fazei
k ,
avem simbolurile:
00 45; 01 135; 10 -45; 11 -135;
Modulatia PSK cu variatia cea mai mica a amplitudunii semnalului.
Aplicatii: PDC, IS 136, PHS, Bluetooth, WLAN
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 98
Modulatii neliniare
Modulatia MFSK
Categoria sistemelor de modulatie neliniare
f diferenta dintre frecventele instantanee corespunzand la transmiterea a doua
simboluri adiacente ;
a
k
un simbol apartinand multimii: { t1, t3, t(M-1) }.
Faza are o variatie liniara: (t) .f .a
k
.(t kT )+
k
unde
k
ct.
k
a
f
f t f
2
) (
0
+
,
_
,
_
+
k
a
f
f t m
2
2 cos ) (
0
Simboluri succesive identice
variatie mare a fazei
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 101
Conditia h=1/2
increment de / 2 in
variatia fazei
1 + / 2
0
- / 2
s(t) poate fi scris ca:
) ( ) ( ) (
2 2 1 1
t s t s t s +
) 2 sin( )
2
sin(
2
) 2 cos( )
2
cos(
2
) ( t f
T T
(t) t f
T T
t
c
b b
2 c
b b
1
b b b b b b
T t pentru T E s T t T pentru E s 2 0 )) ( cos( )) 0 ( cos(
1 1
(t) poate lua valorile:
- / 2
, 0, / 2,
s
1
si s
2
depind doar de valorile lui (t) la t = 0 si t = T
b
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 102
Apar patru combinatii posibile:
(0) = 0 si (T
b
) = + / 2
1
(0) = si (T
b
) = + / 2
0
(0) = 0 si (T
b
) = - / 2
0
(0) = si (T
b
) = - / 2
1
Constelatia in cazul MSK
Se obtine o densitate spectrala de putere cu o cadere mai rapida in afara
benzii, comparativ cu QPSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 103
GMSK
Imbunatatirea distributiei spectrale a puterii MSK inlocuire FTJ - semisinusoida
FTJ Gaussian.
Datele binare (0/1) codate
-1/1 filtrare FM
Varianta cea mai utilizata
modulator OQPSK+ FTJ Gaussian
Densitatea spectrala pentru GMSK si MSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 104
1-2
0 T 2T 2T T
Time
MSK
GMSK,
BT=0.5
GMSK
BT=0.3
Raspunsul in domeniul timp depinde de banda normata BT scade ISI
creste zona notata
1 GMSK fara suprapuneri
2 GMSK cu suprapuneri 50%
Decodari speciale 5 GMSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 105
32768 65536
-70
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
0
Frequency (Hz)
P
o
w
e
r
(
d
B
)
QPSK
Data Rate: 8192 bps
GMSK BT=0.3
GMSK BT=0.5
16384 49152
MSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 106
QAM
QAM Quadrature Amplitude Modulation forma de modulatie in amplitudine a
doua purtatoare, sinusoidale, defazate cu 90 (in quadratura)
Modulatie bidimensionala
Semnalul modulator analogic sau digital flux de biti
Fluxul de date divizat in:
I(t) biti impari a
I
(t)
Q(t) biti pari a
Q
(t)
) ( ) (
) sin( ) ( ) cos( ) ( ) (
0 0
t a t a
t kT t g b t kT t g a t s
Q I
c
k
k c
k
k
+ +
Modulator QAM
QAM = ASK+PSK
k k k
jb a c +
a
k
; b
k
simboluri
independente
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 107
M stari M=2
n
a
Ik
; a
Qk
QAM a
Ik
n/2 biti; a
Qk
n/2 biti
( )
i c
k
k
t
T
E
t s + cos
2
) (
Un punct din constelatie
E
energia simbol
( ) ( ) t
T
t t
T
t
M
E M k t a t a t s
c Q c I
Q Qk I Ik k
sin
2
) ( cos
2
) (
3
) 1 ( 2
, , 1 ) ( ) ( ) (
+
( )
1
1
1
1
1
]
1
+ + + + +
+ +
+ +
) 1 , 1 ( ) 1 , 3 ( ) 1 , 1 (
) 3 , 1 ( ) 3 , 3 ( ) 3 , 1 (
) 1 , 1 ( ) 1 , 3 ( ) 1 , 1 (
,
M M M M M M
M M M M M M
M M M M M M
a a
Qk Ik
+ +
Necesita amplificare liniara
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 111
Modulatia Modulatia Unitate Unitate Bits/Baud Bits/Baud Baud rate Baud rate Bit Rate
ASK, FSK, 2-PSK ASK, FSK, 2-PSK Bit 1 N N
4-PSK, 4-QAM 4-PSK, 4-QAM Dibit 2 N 2N
8-PSK, 8-QAM 8-PSK, 8-QAM Tribit 3 N 3N
16-QAM 16-QAM Quadbit 4 N 4N
32-QAM 32-QAM Pentabit 5 N 5N
64-QAM 64-QAM Hexabit 6 N 6N
128-QAM 128-QAM Septabit 7 N 7N
256-QAM 256-QAM Octabit 8 N 8N
Tabel cu cele mai uzuale modulatii QAM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 112
Modulatia
Efficienta
largimii de
banda
(C/B)
log2(C/B)
Eb/No
Fara
Erori
16PSK 4 2 18dB
16QAM 4 2 15dB
8PSK 3 1.585 14.5dB
4PSK 2 1 10.1dB
4QAM 2 1 10.1dB
BFSK 1 0 13dB
BPSK 1 0 10.5dB
Tabel comparativ cu performantele diferitelor tipuri de modulatii
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 113
q
PSK realizarea de scheme de modulatie cu eficacitate de
banda ridicata
q
QPSK modulatie foarte robusta dar necesita amplificare
liniara alternative Offset QPSK si /4-QPSK reduc
variatia anvelopei semnalului;
q
Schemele cu nivel mare M-stari (ca de ex. 64-QAM)
eficacitate spectrala foarte buna dar sunt susceptibile la
zgomot si necesita amplificare liniara;
q
Schemele cu anvelopa constanta (de ex. GMSK)
avantajul ca pot utiliza amplificatoare neliniare
Concluzii
Accesul Multiplu
Accesul Multiplu
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 115
Introducere
Proces de comunicare mai multi utilizatori trebuie sa utilizeze in aceiasi
perioada de timp acelasi mediu de transmisiune (linie, cablu, fibra optica ,
banda radio de frecvente);
Intre doua puncte A si B comunicatia poate avea loc in modul
simplex ( A B ) sau duplex ( A B ) (semiduplex);
Acces multiplu solutii de departajare si utilizare de catre mai multi
utilizatori a unei portiuni finite a spectrului de frecvente radio;
Se urmareste realizarea unei capacitati mari de transport a informatiei
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 116
Controlul Accesului Multiplu ( MAC) se implementeaza in
arhitectura retelei de comunicatii necesita transmiterea unei
anume cantitati de date prin retea
Reverse
channel
Forward
channel
Divizat in frecventa
sau
Divizat in Timp
Duplex in domeniul frecventa sau in domeniul timp:
In domeniul frecventa Frequency division duplexing (FDD)
In domeniul timp Time division duplexing (TDD)
Sistem de comunicatii N canale deservesc M utilizatori
Metodele de Acces Multiplu definesc cele N canale si le
repartizeaza la cei M utilizatori
Diminuare performantelor sistemului prin solutia de acces multiplu
sa fie minima.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 117
Frequency Division Duplexing (FDD)
Frequency division duplexing (FDD) se aloca 2 benzi distincte de
frecventa pentru fiecare utilizator;
Comunicatii mobile BS la MS = forward band ; MS la BS = reverse
band
Alte denumiri: uplink respectiv downlink
Diferenta de frecventa intre cele doua sensuri ramane constanta
la schimbarea canalului
Raportul cu benzile de frecventa si canalele adiacente
FDD = doua canale simplex utilizarea simultana duplexor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 118
Time division duplexing (TDD)
Time division duplexing (TDD) departajarea sensurilor de
transmisiune se face in domeniul timp
TDD furnizeaza doua sloturi de timp pe aceiasi frecventa
Utilizeaza banda de frecvente a unui singur canal de tip
transmisiune simplex
Nu avem nevoie de duplexor
Diferenta de timp intre sloturile direct si invers este mica
transmiterea si receptia datelor apare ca si cum ar fi simultana
la utilizator
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 119
B
g
banda de garda ; B
k
banda canalului
Dezavantaje:
risipa de largime de banda pentru trafic distribuit neuniform
foarte putin flexibil
banda de garda
canal cu largime de banda relativ redusa
necesita un grad de filtrare ridicat pentru a reduce interferentele
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 123
f
t
c
FREQUENCY BAND
Time Division Multiple Access (TDMA)
TDMA Acces Multiplu cu repartitie in timp canalul de frecventa
alocat transmiunii este divizat in segmente (intervale) de timp, alocate
unor utilizatori diferiti;
Fiecare utilizator poate sa transmita sau sa receptioneze in oricare
din aceste intervale de timp, care nu au perioade de suprapunere;
T
OH T
f
b
b b
unde b
T
= T
f
R
i
T
f
durata cadrului; R
i
viteza de bit
b
OH
numarul total de biti neapartinand mesajului propiu zis
g r g t p t r r OH
b N b N b N b N b + + +
unde N
r
numarul de biti de referinta pe cadru
N
t
numarul de biti de trafic pe cadru
b
r
numarul total de biti neapartinand mesajului propiu zis in cadrul
salvei de referinta;
b
r
numarul total de biti din preambulul intervalului de timp (TS),
neapartinand mesajului propiu zis;
b
g
numarul de biti echivalenti din fiecare interval de garda;
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 127
f
t
c
k
2
k
3
k
4
k
5
k
6
k
1
Acces Multiplu Hibrid TDMA / FDMA
Canal in domeniu frecventa alocata o anumita frecventa, pentru un
anumit interval de timp al canalului Exemplu: GSM
Advantaje:
Mai performant fata de interferenta in domeniu frecventa intre canale
Capacitate mult crecuta cu aplicare comprimarii in domeniul timp
Protectie sporita la interceptari
Dezavantaje
Schimbarea de frecventa trebuieste coordonata
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 128
Space Division Multiple Access (SDMA)
SDMA Acces multiplu cu divizarea spatiului pe care este operativa
reteaua de comunicatii doua perechi sau mai multe de tranceivere
utilizeaza aceleasi frecevente purtatoare optimizarea utilizarii spectrului
de frecventa
Varianta cablata (cabluri separate pentru fiecare legatura);
Varianta radio utilizeaza un set de frecvente, emise din locatii separate
spatial, cu o distanta suficienta intre ele pentru a evita interferentele
Spatiu de garda intre zonele care utilizeaza acelasi set de frecvente
SDMA larg utilizata in sistemele de comunicatii mobile structura
celulara + antene directive
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 129
SDMA aplicata la un sistem de comunicatii mobile
Celule de o anumita
culoare acelasi
set de frecvente
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 130
Utilizatorii dintr-o celula sunt separati spatial cu ajutorul antenelor
directive ale statiei de baza, situata in centrul celulei
SDMA se utilizeaza in combinatie cu una sau mai multe din celelalte
metode de Acces Multiplu
Se impune : o diferenta unghiulara minima
un criteru de distanta minima
Tehnologia antenelor adaptive (inteligente)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 131
k
2
k
3
k
4
k
5
k
6
k
1
f
t
c
Code Division Multiple Access (CDMA)
CDMA Acces Multiplu cu Departajare
prin Cod
Utilizatorii folosesc aceiasi banda de
frecventa, in aceiasi perioada de timp
Departajare utilizarea unor secvente
de cod pseudo-aleatoare, diferite pentru
fiecare utilizator
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 132
The CDMA Cocktail Party The CDMA Cocktail Party
Analogie pentru ilustrarea modului in care se realizeaza departajarea prin
cod a unei comunicari.
CDMA parte a familiei de metode de realizare a accesului multiplu prin
metode de imprastiere a spectrului (Spread-Spectrum).
Spread-Spectrum tehnologie dezvoltata initial pentru aplicatii militare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 133
Code generator
Code generator
spreader
despreader
identik
Principiul metodelor cu Spectru Imprastiat (SS)
SS accesului multiplu prin metode de imprastiere a spectrului (Spread-
Spectrum) tehnologie de comunicatie prin care un cod pseudo-aleator,
independent de datele ce se transmit, este utilizat ca semnal de modulatie
pentru a a realiza imprastierea energiei semnalului de date intr-o banda
alocata, mult mai mare decat banda de frecventa a semnalului de date.
Receptia se utilizeaza o replica identica de cod pseudo-aleator
(pseudo-noise) pentru a realiza operatiune inversa a imprastierii.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 134
Variante de sisteme cu Acces Multiplu cu Spectru Imprtiat:
1
1
1
1
]
1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
4
3
2
1
C
C
C
C
C
1
C
2
C
3
C
4
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 137
Canalul DS CDMA Operatiunea inversa a imprastierii spectrului
efectuata la receptie
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 138
Datele: forma bipolara 1 si 1 d
i
Codarea: C
m
d
i
d
i
=1 1 1 1 -1 1 -1 -1 -1
d
i
= -1 -1 -1 -1 1 -1 1 1 1
Lungime secventei de cod C
k
M
C
m
d
i
: 1 -1
Codul C
m
:
1 1 1 -1 1 -1 -1 -1
La decodare produs vectorial semnal codat x secventa de cod
sumare de bit comparare cu nivelul de prag > 1 sau < -1
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 139
Exemplu cu un singur utilizator
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 140
Exemplu cu un doi utilizatori
Cod utilizator1 : 1 1 1 -1 1 -1 -1 1 Cod utilizator2 : 1 -1 1 1 1 -1 1 1
N utilizatori Matrice Walsh NxN limitata ca numar de coduri
ortogonale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 141
CDMA Asincron
Problema situarii utilizatorilor in cadul celulei fata de statia de baza
Problema Aproape Departe.
Sistem CDMA Asincron utilizeaza secvente de coduri pseudo-
aleatoare (pseudo-noise PN)
Utilizatorii mobili nu se poate coordona initializarea comunicatiei din
puncte distribuite aleator cu realizarea de secvente de coduri ortogonale
Secventele PN sunt statistic necorelate suma unui numar mare de PN
conduce la MAI Multiple Access Interference distributia
aproximata prin zgomotul gaussian
Receptionare utilizatori mobili cu acelasi nivel al puterii varianta
(puterea de zgomot) creste proportional cu numarul de utilizatori
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 142
Generarea secventei de cod PN
A Coduri ortogonale Walsh - Hadamard (64 sau 256) .
B Codul lung PN Long Code 2
42
-1 chips unic intr-un ciclu
coduri utilizate: M-secvente, coduri Gold, coduri Barker si coduri Kasami
C Codul scurt PN Short Code 32k chips generat perche de
catre statiile de baza din celule
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 143
Modul de assignare si realizare a secventelor de cod PN intr-un
sistem cu trei celule
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 144
Frequency-Hopping Spread Spectrum FH-SS
Actrita Hedy Lamarr (Hedy Kiesler Markey) principiul
transmisiunilor cu salt de frecventa patent 1942
Frequency-Hopping Spread Spectrum (FHSS) metoda de acces multiplu
in care purtatoarea este comutata rapid pe frecventa canalelor din banda
de transmisiune, comutare realizata in conformitate cu o secventa de cod
pseudo-aleatoare, cunoscuta atat emitatorului cat si receptorului.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 145
Banda de transmisiune divizata in canale de largime egala cu cea
a semnalului de intrare
Purtatoarea modulata este transmisa intr-un canal pentru o durata
de timp t
d
dwell time chip rate
Frecventa purtatoarei este modificata cu f salt de frecventa ( hop)
ocupa pentru timpul t
d
alt canal din cele asignate transmisiei
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 146
Modificarea frecventei purtatoare cu f conform unei comenzi
realizate cu un cod pseudo-aleator viteza de salt (hopping rate)
Sinconism la receptie modificarea frecventei de receptie sincron
cu modificarea canalului la emisie problema dificila.
Solutie conditie ca la emisie sa fie accesate toate canalele intr-un
interval dat de timp receptorul se caleaza aleator pe un canal
receptioneaza si identifica o secventa de date de identificare
check sum pentru integritate pot fi utilizate tabele fixe de secvente
de coduri
Banda de frecventa instantanee a transmisiei mica prin
mediere se obtine banda de spectru imprastiat mare
Banda de frecvente folosita simultan de mai multi utilizatori
probabilitate foarte mica ca doi utilizatori sa foloseasca simultan
acelasi canal, in acelasi interval de timp;
Purtatoarea modulata M - FSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 147
user data
slow
hopping
(3 bits/hop)
fast
hopping
(3 hops/bit)
0 1
t
b
0 1 1 t
f
f
1
f
2
f
3
t
t
d
f
f
1
f
2
f
3
t
t
d
t
b
: perioada de bit t
d
: dwell time
Versiuni:
Slow Hopping (SFH-SS) t
b
(sau T
S
) < t
d
Fast Hopping (FFH-SS) t
b
(sau T
S
) > t
d
FH t
b
= t
d
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 148
Slow-FH: t
d
> T
s
b
a
o x w x g x f ) ( ) ( ) (
Doua functii f(x) si g(x) sunt ortogonale daca:
unde w(x) functie de pondere, nenegativa
w
w
f f f ,
Valoarea normata a produsului se scrie:
j i i j i j i
f dx x w x f x f f f
,
2
) ( ) ( ) ( ,
Termenii unei secvente{ f
i
unde i=1,2,3} sunt:
Ortogonali daca:
j i j i j i
dx x w x f x f f f
,
) ( ) ( ) ( ,
'
j i daca
j i daca
j i
0
1
,
Ortonormati daca:
unde:
Delta Kronecker
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 158
Set de semnale ortogonale, continue in timp
T
m n
m n if T
m n if
dt t t
0
0
) ( ) (
<
k
T t
k
t k
T
j t
0
, , 2 , 1 , 0 , 1 , 2 ,
: )
2
exp( ) (
<
T t
k
t
k
0
, , 2 , 1 , 0 , 1 , 2 ,
: ) (
Daca doua procese aleatoare nu sunt corelate, ele sunt ortogonale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 159
Set de semnale ortogonale, discrete in timp
k
1
0
..., 2, 1, 0,1, 2,....,
( ):
0 1
0,1, 2,...., 1
2
( ) exp( ):
0
0,1, 2,...., 1
2
exp( ):
0
0
( ) ( )
: ( ) ( ) ( ) ( )
k
N
n m
n
k N k k N k
k
n
n N
k N
n j k nT
NT nT NT
k N
j k n
N n N
if n m
n n
Nif n m
NOTE n n n n
+
<
<
t j
e
0
.
.
.
t j
N
e
1
0 , n
s
1 , N n
s
Serie /
Paralel
n
s
FDM
0
N-1
Dezavantaj: Spatiu de garda
intre canale, largime de
banda mare
) (t v
k
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 161
Consideram ca avem: o purtatoare sinusoidala cu frecventa n si o serie de
purtatoare sinusoidale cu frecventa m {k = m/n = 1,2,3}
armonici
Timp
T
1
2
3
Purtatoarele in raport armonic
functii ortogonale in domeniul
frecventa
T t e s t v
N
k
t j
k n k
k
0 ) (
1
0
,
Semnalul obtinut la iesirea sumatorului:
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 162
Canalul de date impartit in alte
canale de date, independente
modulare (QPSK, 4-QAM, 16-QAM,
64-QAM, etc) set de subpurtatoare
ORTOGONALE re-multiplexare
modulare purtatoare
f
W
2NT
1
OFDM
Primele trei subpurtatoare
Perioada simbolului
Spectrele subcanalelor pot fi
suprapuse partial numarul
de subcanale se dubleaza intr-
un sistem ideal (filtru Nyquist)
Nu este nevoie ca subpurtatoarele
sa fie in faza sau sa aiba un numar
intreg de perioade in cadrul unui
simbol!
p l S
B B R 2
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 163
Semnalul de baza OFDM (anvelopa
complexa) poate fi scris :
T t t
T
k
j s t v
N
k
k n k
0 ) 2 exp( ) (
1
0
,
unde: S
n,k
simbolul ce se transmite,
T
k
f
k
- frecventa centrala a canalului k
Subpurtatoarele armonici distantate la R
S
functii ortogonale
Filtre fizic realizabile ex.
filtrul cosinus patrat
+
1
p
S
B
R
Spectrul purtatoarelor
modulate de tip sinc
deplasate cu f
k
Ampl
f
0
f
1
f
2
f
N-1
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 164
Sistemele moderne
cantitate mare de date N
mare
Realizarea practica a unor
sisteme cu un numar mare de
subpurtatoare armonice (sute,
mii oscilatoare) dificila si
foarte costisitoare
Observam expresia anvelopei
complexe
Consideram fluxul de date drept
coeficienti in domeniul frecventa
Expresia Transformata Fourier
Rapida Inversa semnal
secvential in domeniul timp
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 165
Fourier
dt e t x f X
ft j 2
) ( ) (
df e f X t x
ft j 2
) ( ) (
Transformata Fourier (continua)
Transformata Fourier (continua)
Inversa
Functia continua Set de valori discrete, reale sau complexe x[n], n Z
n
n j
e n x X
] [ ) (
x(t) esantionata la momente discrete,
periodice 1/T=f
S
{x(n)}
Transformata Fourier Discreta in Timp
k
S T
kf f X X ) ( ) (
T
T
fnT j
T
df e f X T n x
2
1
2
1
2
) ( ] [
Transformata Fourier Discreta in Timp
Inversa
Functie de semnalul aplicat la intrare:
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 166
1 ,..., 0
2
1
0
N k e x X
kn
N
j
N
n
n k
1 ,..., 0
1
2
1
0
N n e X
N
x
kn
N
j
N
k
k n
1
0
) ( ) ( ) (
N
k
k
t h k d t s
1
0
2
) ( ) (
N
k
kt
NT
j
e k d t s
Serial
la Simbol
Generator
d(k)
d(0)
d(1)
d(2)
d(3)
d(4)
d(5)
d(N-1)
h (t)
0
h (t)
2
h (t)
3
h (t)
4
h (t)
5
h (t)
N-1
h (t)
1
s (t)
Functii de baza
P
a
r
a
l
e
l
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 168
Practic sistemele OFDM sunt implementate utilizand combinatia de
blocuri FFT si IFFT necesita circuite DSP ( realizate 19801990)
Sistemul OFDM trateaza simbolurile = sursa, ca semnale in domeniul
frecventa semnal de intrare al blocului IFFT
Blocul IFFT aduce semnalele in domeniul frecventa
Blocul IFFT prelucreaza simultan N simboluri = numar subpurtatoare
Functiile de baza N sinusoide ortogonale, frecventa minima = c.c.
Simbolurile semnale complexe determina amplitudinea si faza
subpurtatoarelor
Cele N sinusoide ortogonale insumare
DSP pentru IFFT modulare N sinusoide ortogonale + insumare =
simbol OFDM = NT
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 169
Date (valori
complexe) la
intrarea IFFT
Semnal iesire
IFFT esantioane
ale semnalului
modulat
multiplexat
Formarea semnalului OFDM la emisie
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 170
Anvelopa semnalului OFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 171
Timp Normalizat
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
-1
-0.5
0
0.5
1
OFDM - Reprezentarea in domeniul timp
A
m
p
l
i
t
u
d
i
n
e
-0.5
-0.4 -0.3 -0.2 -0.1 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
Spectrul
Frecventa Normalizata
L
o
g
A
m
p
l
i
t
u
d
i
n
e
(
d
B
)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 172
Serie
Serie
Serie
Serie
Blocul
Modulator
Bloc
Demodulator
la
la
la
la
Simboluri
Generator
Simbol
Detector
d(n)
d(n)
^
Canal de comunicatie
P
a
r
a
l
e
l
P
a
r
a
l
e
l
P
a
r
a
l
e
l
P
a
r
a
l
e
l
Necesita o sincronizare foarte buna intre emisie si receptie.
Erori datorate: 1) instabilitatii din echipament; 2)Efectului Doppler
ICI Inter-Carrier Interference.
OFDM Procesare pe blocuri
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 173
OFDM prezinta solutii relativ simple, implementate prin algoritmi
DSP
Sistemele de comunicatii radio de banda larga sunt supuse fenomenelor
introduse de propagarea pe cai multiple fading selectiv .
Valori tipice pentru valoarea medie a intarzierii in macro-celule ale
sistemelor de telefonie celulara:
Urban : 1 4 msec, Sub-urban : 3 6 msec
Rural (plan, teren deschis) : 3 10 msec
Teren deluros : 5 15 msecs
Solutia clasica pentru compensarea fenomenelor introduse de propagarea
pe cai multiple circuite de egalizare in receptor.
Pentru viteze de transmisie ridicate circuitele de egalizare devin prea
complicate
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 174
Interferenta datorata simbolului adiacent (ISI)
la trecerea prin canalul de comunicatie
x(t)
h(t)
y(t)
t t t
t
t
Simboluri adjacente
Simbol
Canal
Simbol Distorsionat
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 175
Inserarea Intervalului de Garda intre Simboluri Adiacente
pentru suprimarea ISI (ASI)
x(t)
h(t)
y(t)
x(t)
h(t)
y(t)
t
t t
Simbol
Canal
Simbol distorsionat
t
t
Simboluri separate de Intervale de Garda
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 176
Inserarea Cyclic Prefix in Intervalul de Garda pentru
suprimarea ISI (ACI)
x(t) h(t)
y(t)
x(t)
h(t)
y(t)
t t
t
Simbol
Canal Simbol Distorsionat
De inlaturat De inlaturat
CP
CP
CP
t
t
Intervale de Garda ale Simbolurilor ocupate cu prefixul ciclic (Cyclic Prefix)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 177
Intarzierea produsa de
propagarea multicai are o
durata mai mica decat
Prefixul Ciclic nu se
produce ISI sau ICI
Amplitudinea poate sa
creasca sau sa descreasca.
Fiecare simbol este extins ciclic
reducere a eficientei deoarece nu
contine informatie noua
Primul simbol
Al doilea simbol
Semnalul unei
subpurtatoare pe
durata unui simbol
Simbolul fara prefix
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 178
Modulatia OFDM cu IFFT si Interpolare
{D(k)}
{d(n)}
D(0)
d(0)
D(1)
d(1)
D(2)
d(2)
D(3)
d(3)
D( )
d( )
d( )
N-1
N-1 N-1
......
......
......
......
....
Adaugare - Prefix Cyclic
IFFT
Interpolare
DAC
DAC
s (t)
I
d (n)
I
d (n)
Q
s (t)
Q
In systemele OFDM, durata mare a simbolului face Estimarea
Comportarii Canalului si antrenarea (sincronizarea) subpurtatoarelor
foarte importanta.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 179
Examplu de estimare a canalului in OFDM
Sloturile de Trafic pot contine si cateva tonuri egal distantate pentru
corectia fazei (datorata offsetului rezidual de frecventa, zgomotului
de faza, fading)
Slotul de control poate contine si mesaje MAC
Frame (ex. 4 slots)
Slot Control +
Antrenare
Slot Trafic 1 Slot Trafic 3 Slot Trafic 2
Tonuri ptr.
Corectia
Fazei
Tonuri de
antrenare
(identificare
canal)
Mesaj MAC
(difuzat)
Slot Control +
Antrenare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 180
Tonuri Pilot pe anumite frecvente se transmit anumite simboluri cu
informatie cunoscuta cu ajutorul carora se realizeaza corectia de
frecventa a oscilatoarelor sau se determina raspunsul real al canalului de
comunicatie Channel State Information.
Specificati pentru:
Durata Simbolului.
Alte sisteme
Metode de acces multiplu utilizate in comunicatiile mobile:
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 207
Vehicole
transmisia de stiri,conditii drum, meteo, muzica DAB
comunicatii personale GSM
pozitia via GPS
Retele locale ad-hoc cu vehicolele din apropiere pentru prevenirea
accidentelor, ghidare, etc.
Transmiterea in avans date vehicole (autobuze, camioane, etc) pentru
programare intretinere vehicole
Urgente
Transmisia date pacient la spital, stare curenta, prim diagnostic
inlocuire infrastructurei fixe in caz de cutremur, uragane, incendii, etc.
Situatii de criza, razboi ...
Exemplu de aplicatie la trafic auto
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 208
Exemplu de aplicatie la trafic auto
a
d
h
o
c
UMTS, WLAN,
DAB, DVB, GSM,
cdma2000, TETRA, ...
Personal Travel Assistant,
PDA, Laptop,
GSM, UMTS, WLAN,
Bluetooth, ...
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 209
Comunicatii Mobile celulare
Comunicatii Mobile celulare sisteme diferite (AMPS, GSM, CDMA,etc )
factor comun SDMA
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 210
Banda de frecventa alocata pentru un tip de serviciu divizata in canale (definite
de frecventa purtatoare) constituire seturi de frecvente
Teritoriu ce urmeaza sa fie acoperit divizat in celule reprezentare celule sub
forma hexagonala
Numar de celule >
Numar de seturi de
frecvente
REUTILIZARE
Celule care utilizeaza acelasi set de frecvente
d
Dispunerea celulelor
perturbatiile reciproce
intre celule cu acelasi set
de frecvente sa fie minime
PLANIFICAREA
RETELELOR MOBILE
d distanta de reutilizare
Celula de baza +
celule ce o inconjoara
zona de reutilizare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 211
Centrala de comanda a celulelor
PSTN
1
2
3
4
5
6
7
2
5
1
4
1
PLANIFICAREA RETELELOR MOBILE
N celule (1 7)
Zona de reutilizare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 212
Zona de reutilizare N celule
egale ca suprafata
R raza celulei
r distanta la mobil
(m,n) coordonatele
celulei de reutilizare
Se arata ca:
N R d 3
4
) 3 (
2 2
n m
N
+
Prelucrarea digitala a semnalelor voce, fax, date 22,8 kb/s / 11.4 kb/s
Codarea vorbirii 22,8 kb/s reducere la 13 kb/s (6,5 kb/s) date 9,6
kb/s
GPRS (General Packet Radio Service), in GSM phase 2 115kb/s
EDGE (Enhanced Data rates for GSM Enhancement) 384kb/s
Contine urmatoarele:
Compensare de pana la 68 ms cu EC
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 238
4. Operation & Maintenance System (OMS)
Um MS BTS
Abis BTS BSC
A BSC MSC
B MSC VLR
C MSC HLR
D VLR HLR
E MSC MSC
F MSC EIR
G VLR VLR
H HLR AUC
Interfete GSM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 240
Protocoalele GSM sunt in principal divizate pe trei planuri functionale (PF):
PF 1: Planul functional fizic
Realizeaza transmisia fizica (TDMA, FDMA, etc.)
Evalueaza calitatea canalului
Se utilizeaza interfata U
m
si legaturi PCM 30 sau ISDN (interfata Abis si
interfetele A la F).
PF 2: Planul functional pentru link-uri de date
Multiplexarea a doua sau mai multe conectari pe canalele de control /semnalizare
Detectia Erorilor (bazat pe HDLC High level Data Link Control)
Flow control
Asigurarea calitatii transmisiei
Rutarea
PF 3: Planul functional de retea
Managementul conectarii (interfata radio)
Managementul datelor de localizare
Identificarea abonat
Managementul servicilor suplimentare (SMS transfer apel, conferinta, etc.)
Planurile functionale GSM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 241
Procese de Baza
AUTENTIFICAREA
CIFRAREA
INREGISTRAREA
STABILIREA LEGATURII
HANDOVER / HANDOFF
ROAMING
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 242
Specificatile GSM
Spectrul RF
GSM 900
Mobil la BTS (uplink): 890-915 (880-915) MHz
BTS la Mobil (downlink): 935-960 (925-960)
MHz
GSM 1800 (DCS)
Mobile la BTS (uplink): 1710-1785 MHz
BTS la Mobile (downlink) 1805-1880 MHz
GSM1900 (PCS)
Mobil la BTS (uplink): 1850 - 1910 MHz
BTS la Mobil (downlink): 1930 - 1990 MHz
Separare purtatoare : 200 kHz
Distanta Duplex : 45 MHz
Nr. de purtatoare RF : 124
Metoda Access : TDMA/FDMA/SDMA
Metoda de modulatie : GMSK
Viteza de transmisie date: 270.833 Kbps
Largimea de Banda
2x25 MHz
Largimea de Banda
2x75 MHz
Largimea de Banda
2x60 MHz
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 243
Canalul radio
Spatiu
de
garda
100 kHz
Spatiu
de
garda
100 kHz
Spatiu
de
garda
100 kHz
GSM accesul multiplu de tip SDMA / FDMA / TDMA
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 244
FDD
Uplink= 890 915 MHz
Downlink = 935 960 MHz
f
ul
(k) = 890,2 + (0,2)(k-1) MHz
f
dl
(k) = f
ul
+ 45 MHz
in care k = ARFCN ; 1 k 124
ARFCN numarul canalului de radiofrecventa alocat legaturii
MS
MS
BTS
BTS
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 245
Canal fizic
Canal fizic GSM canalul se obtine prin alocarea unei purtatoare
radio (perechi) pentru un interval de timp bine precizat (Time Slot, cu
aceiasi indici ).
TDMA 8 salve (burst) grupate cadru = frame 4.615 ms
8 utilzatori numerotati 0 7.
Masura timpului durata unei salve = Time Slot = burst =
15
/
26
ms
TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7
TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7
TS0 TS1 TS2 TS3
TS0 TS5 TS6 TS7
BTS transmite
Mobilul transmite
Mobilul nu trebuie sa emita si sa receptioneze simultan
Decalare cu durata a 3 TS a emisiei BTS si Mobil TDD
Simplificare importanta a constructiei echipamentului
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 246
Tail (3 biti) : biti zero acopera perioada de ajustare a puterii de emisie la mobil
Stealing (Flag) : indica daca TS corespunde traficului sau datelor de semnalizare
Secv. de antrenare sincronizarea receptorului, evita fadingul multicale
Perioada de garda : utilizata pentru a evita suprapunerea a doua mobile
Organizarea temporala
Necesara pentru a permite sincronizarea mobilelor cu reteaua
12 13 14 15 16 17 18 19 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 20 21 22 23 24 25
TCH
SACCH
TCH
neutilizat
26 Cadre = Multicadru
Multiframe : durata 120ms
Cadrul (frame) TDMA : durata
120
/
26
ms
Tail
3 biti
Date 57 biti
1
bit
26 biti secv.
de antrenare
1
bit
Date 57 biti
Tail
3 biti
8
1
/
4
biti
garda
Stealing (Flag)
TS =
15
/
26
ms
TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Canale dedicate
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 247
canale dedicate
canale comune
superframe = 26x51=1326 frame
2048 superframe
Numerotare pentru supercadre, multicadre se reia ciclic
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 248
Canale Logice
Reteua GSM informatii foarte diferite: voce, date, semnalizari pentru
functionarea retelei
Functie de natura informatiei transmise se definesc canale logice, prin transpunerea
informatiei intr-un anumit canal fizic si asignarea anumitor parametrii ai transmisiei.
Organizarea canalelor logice depinde de tipul aplicatiei si de directia in carea are
loc transmisia (uplink/downlink sau bidirectional)
Distingem doua grupe mari de canale logice:
canale de trafic (TCH), care transporta date de la utilizator
canale de control (CCH) care gestioneaza transmisiunea
debit date: 12, 6, 3.6 kb/s +FEC debit mai mare la GPRS utilizare
canale logice multiple
durata multicadrului : 26 8
15
/
26
ms = 120ms denumit Multicadru 26
24 cadre rezervate pentru trafic
1 cadru utilizat pentru Slow Associated Control Channel (SACCH)
utilizat pentru semnalizari care nu sunt critice
1 cadru in mod curent nu este folosit
aceasta perioada permite mobilelor sa realizeze alte functiuni ca de
ex. masurarea nivelului semnalului din celulele invecinate
TCH/H canale de trafic cu debit jumatate (Half-rate Traffic CHannels)
11.4 kb/s
dubleaza capacitatea sistemului
structura multicadrului 26 diferita fata de cele cu debit intreg
codarea la debit jumatate definita in specificatile din faza 2-a
la 6.5 kbs in loc de 13 kbs
egalizarea canalului
FH proces continuu
Model
+
+
x(n)
(n) x
m
clasa 1b
clasa 2
tail biti
4
/
50
/
3
/
132
/
78
/
189
/
189
/
m
u
x
i
n
t
r
e
t
e
s
e
r
e
378
/
456 biti /
20 ms
/
22,8 kbps
codare de canal
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 259
Cadru
20 ms
Procesarea datelor pentru vorba
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 260
de la codorul de canal
blocuri
segmente
57-biti
segmente
114-biti
salva
TCH / F
Intreteserea
Intreteserea egalizare a erorilor Blocul divizat in 4 114 biti
Segmentele de la doua blocuri amestecate (intretesere) 57+57 biti
Biti din cele 4 subblocuri amestecate (intretesere) 8 segmente
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 261
Evolutia sistemelor mobile celulare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 262
Sistemul GSM sistem de generaia 2-a evolueaz prin
GPRS , HSCSD i EDGE UMTS
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 263
Principalele obiective marirea debitului de date, marirea capacitatii
si integrarea cu celelate retele
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 264
HSCSD nu presupune schimbri de echipamente (schimbri hardware) n reeaua
GSM reea care utilizeaz comutaia de circuite n transmisia de date.
HSCSD High Speed Circuit Switched Data
HSCSD este o variant mbuntit de GSM care permite unui utilizator
obinuit
GSM s stabileasc legturi de date la debite de pn la 57.6 kbps.
Acest debit este obinut prin posibilitatea operrii pe canale (sloturi) temporale
multiple.
Se pot atribui pn la 4 canale de trafic pentru un utilizator pe un canal se pot
transmite 9.6 kbps utili sau 14.4 kbps (variant obtinuta prin reducerea proteciei
datelor pe interfaa radio Um) Extinderea ratei la 14.4 kbps anterior HSCSD.
Debite utile maxime 4x9.6 kbps=38.4 kbps sau 4x14.4 kbps=57.6 kbps
Util i eficient n aplicaiile de timp real de debit mediu i este o bun pregtire
pentru pasul urmtor: GPRS.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 265
GPRS General Packet Radio Service
Principalele metode de comutaie sunt:
comutaia de mesaje;
Variante: 802.16: 10-66 GHz; 802.16a: 2-11 GHz in benzi licentiate; 802.16b:
5-6 GHz
Modulatie adaptiva
Aplicatia principala
Senzori si Control:
Automatizari casnice
Automatizari industriale
Masuratori la distanta
Retele pe automobile
Jucarii Interactive
Medicale
ZigBee Metoda de acces: CSMA/CA
modulatie: DS-SS
20kbps (868MHz) 250kbps (2.4GHz)
Reteaua poate contine pana la 2
16
dispozitive
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 291
Elementele unei retele tip Wireless LAN
Wireless LAN
Conventional Wired LAN
Access Point Access Point
Access Access
Node Node
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 292
Definirea retelei
Retele Wireless pentru
zone personale (WPAN)
Retele Wireless pentru
zone personale cu debit
scazut (LR-WPAN)
Retele Wireless pentru
zone locale (WLAN)
Retele Wireless pentru
zone metroplitane
(WMAN)
Standard IEEE
IEEE 802.15.1
IEEE 802.15.4
IEEE 802.11
IEEE 802.16
Denumire
Bluetooth
ZigBee
WiFi
WiMAX
Variante de retele wireless in standardul IEEE 802
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 293
Retele Wireless
Senzori
IEEE 802.15.4
(Zigbee Alliance)
RFID
(AutoID Center)
IEEE 802.15.3
UWB, Bluetooth
Wi-Media,
BTSIG, MBOA
WAN
MAN
LAN
PAN
ETSI
HiperPAN
IEEE 802.11
Wi-Fi Alliance
ETSI-BRAN
HiperLAN2
IEEE 802.16d
WiMAX
ETSI HiperMAN
&
HIPERACCESS
IEEE 802.20
IEEE 802.16e
3GPP (GPRS/UMTS)
3GPP2 (1X--/CDMA2000)
GSMA, OMA
RAN
IEEE 802.22
Radio Aria
Network
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 294
Retea cu Infrastructura :
Reteaua wireless are un element central fix care gestioneaza reteaua si prin
intermediul caruia au loc toate procesele de comunicare.
Retea Ad hoc :
Reteaua wireless nu are un element central fix sau acesta este alocat dinamic astfel
ca topologia retelei se poate schimba in decursul timpului fara interventia
utilizatorului. Astfel de retele sunt mult mai flexibile si sunt mult mai dificil de
gestionat.
Topologia retelelor Wireless
Reteaua
IEEE 802.15.1 WPAN (Bluetooth)
IEEE 802.15.4 LR-WPAN
(ZigBee)
IEEE 802.11 WLAN (WiFi)
IEEE 802.16 WMAN (WiMAX)
Topologia
Ad hoc (cu element central alocat dinamic)
Ad hoc
Infrastructura (posibil si ad hoc)
Infrastructura
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 295
Retea
IEEE 802.15.1 WPAN
(Bluetooth)
IEEE 802.15.4 LR-
WPAN (ZigBee)
IEEE 802.11 WLAN
(WiFi)
IEEE 802.16 WMAN
(WiMAX)
Debit de date maxim
1 Mbit/s (Bluetooth v. 1.2)
3 Mbit/s (Bluetooth v. 2.0)
250 kbit/s
11 Mbit/s (802.11b)
54 Mbit/s (802.11g)
134 Mbit/s
Debite de date maxime pe un canal
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 296
Debitul de date in retele wireless
Debit date (Mbps)
Z
o
n
a
ZigBee
802.15.4
802.15.3
802.15.3a
802.15.3c
WPAN
WLAN
WMAN
WWAN
WiFi
802.11
0.01 0.1 1 10 100 1000
Bluetooth
802.15.1
IEEE 802.22
WiMax
IEEE 802.16
IEEE 802.20
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 297
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 298
Retele Wireless si Mobile
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 299
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 300
Furnizorii de servicii mobile internet inzestreaza nodul IP cu abilitatea de retine
aceiasi adresa IP si de a mentine conectivitatea neintrerupta cand terminalul se
deplaseaza in cadrul retelei (subretele) sau intre retele
Internet
Host B
Gateway A
171.68.0.0
Gateway C
140.31.0.0
Mobile Router
171.68.69.0
171.68.70.0
Mobile Router
171.68.69.0
171.68.70.0
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 301
Integrarea IP mobil si GPRS
Internet
WLAN WLAN
Hotspot Hotspot
Serving GPRS
Support Node
(SGSN)
BSC
BTS
Gateway
GPRS
Support Node
(GGSN)
RADIUS
Server
GPRS GPRS
Backbone Backbone
Network Network
(IP-Based) (IP-Based)
GTP
AP
Home Agent
Functia de Foreign Agent (FA}
poate fi adaugata la GGSN si
WLAN Access Router, desi
retelele mobile Mobile IP
lucreaza bine si fara FA.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 302