MAI 2004INSTITUTUL DE CERCETARE -DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA B-dul Ficusului, nr.42, sector 1, Bucuresti, cod 013975 Tel: (021) 232 5060 Fax: (021) 232 02 87 E-mail: apicult@.sunurne.ro Web: www: icda.go.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura in conformitate cu Certificatul de inregistrare nr.222180/03.02.2004 si autorizatia de fabricatie nr.222180/03.02.2004, eliberate de Agentia Nationalaé Sanitar Veterinara, produce si livreazi VARACHET FORTE, solutie in flacoane de 6,5 ml si 60 buc&ti benzi fumigene. VARACHET FORTE este medicament de uz veterinar destinat combaterii varroozei, o grava parazitoza a albinelor. Tratamentul cu VARACHET FORTE se face in alternanta cu VARACHET si MAVRIROL cu scopul de a eficientiza la maxim combaterea varroozei. Medicametul se comercializeazi direct prin. L.C.D.Apicultura, precum si prin filialele A.C.A. judetene si farmaciile veterinare. Re sch CreRomania apicola FONDATA IN 1916 Revista lunara de informare tehnica si stiintifica, schimb de experienta si opinii editata de Aso Crescatorilor de Albine din Romania Anul LXXXVIII * Nr. 5 * mai * 2004 CUPRINS 2 Elisei Tarta: Sedinta Consiliului National al Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania 3 Adrese referitoare la inspectia tehnica periodica pentru remorci si pavilioane apicole 5 Petru MORARU: Cerintele de proteina ale albinelor 9 Agenda zilnica a apicultorului: Cele mai importante lucrari in luna IUNIE 10 Gabriela CHIOVEANU: O noua ameninfare pentru colonia de albine, gandacul mic de stup Aethina tumida 12 Constantin POPA: Stupul - casa albinelor 15 Vasile POPESCU-ALBINA: Probleme actuale ale apiculturii in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana 48 Petru SAMARGHITAN: Rama claditoare - o rama in plus? 19 Legislatie apicola 20 Teodor STOIAN: Consfatuirea anuala a apiculto- filor harghiteni 21 Gheorghe ROTAR: “Amanunte” apicole (partea |) 23 Stefan STANGACIU: Apiterapia de la A la... Z (17) 26 Reclama I.C.-D.A.: matci selectionate 27 APIMAGAZIN: J. VOLLMANN: Dezvoltarea productiei e caldura interna in primul stadiu de viata al albinelor Imelifere; C. PIRK: Efectele factorilor de mediu si genetici in determinarea dimensiunii celulei la fagurri 82 Prognoza fazei de inflorire a teiului in 2004 Coperta |: Unviltor apicultor descifreaza pas cu pas tainele stupului incepand ‘cu rama echipata cu fagure artificial (Foto color: Gigi TANASE, fatal micutului Alexandru din imagine) Goperta I dr. Aneta MARDARE gi ing. Laurentiu ROSU [Gopertail ing. Simona DOBRESCU gi ing. Laurentiu ROSU _Coperta IV: Fotocolor: Dr. Bioch. Cristina MATEESCU TET 33.000 (TVA inctus) ISSN 120.2525 Mexeewiat in Tipografia LIT EA, APIMONDIA-Bucurest COLEGIUL DE REDACTIE COMITETUL EXECUTIV AL A.C.A. DIN ROMANIA Pregedinte: ing. Eugen Zorici (telefon: 021/233, 40.17) Vicepresedinti ec. Nicolae Platon (021/ 233 37 20), ing. Aurel Malaiu (021/232 56 60), ing. Stefan Savulescu (el. 021/232.48.72), ing. loan Fetea (te! 0259/41 65 16) Membr: ec. Levente Benedek (tel. 0267/31.58.44), Filica Costache (tel 0244/14 62.20) prof. Dumitru Cotoi (tel. 0251/41 44 80), ec. Aurel Mandru (tel. 0265/16 72.87), ing. Costinel Mihailescu (tel 0264/13.62.14), dr, lon Mitrea (tel.0243/23 55 01), ing. Octavian Sadici (tel. 0235/31.13.82) dr. biolog Gheorghe Sava (tel. 0234/13. 72.53), conf. dr. ing. Carmen Lia Spataru (tel. 0256/19. 16.13) prof. Danut Strugar (tel. 0263/37 07.16) Ing. ELISEL TARTA (Presedinte executiv, redactor sef) Ing. ION MILOIL (Secretar general de redactie) Biol. PAUL BUCATA Dr. Bioeh.CRISTINA MATEESCU Prof. VICTOR NE Drd. Ing. ION. POPESCL (membri) REDACTIA $I ADMINISTRATIA REVISTE! "ROMANIA APICOLA” B-dul Ficusului nr. 42, etaj 2, Bucuresti, sector 1, cod 013975; tel. : 021/233.06.25; 021/233.40.18 ; tel/ fax: 024/ 233.4017; Of. p.18, CP. 25; e-mail: apicult@sunu.me.ro; cont 667239 Raiffeisen BANK Agentia DorobantiSEDINTA CONSILIULUI NATIONAL AL ASOCIATIEL =|“ CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA Elisei TARTA | participantilor a fost urmatoarea: [7 "4. informare privind activitatea Asociat 1 2003; 1 2. Raportul Comisiei de Cenzori privind activitatea Asociatiei Crescatorilor de Albine din 1 romania in anul 2003; ' 3. Proiectul Bugetului de venituri si cheltuieli privind activitatea tehnico-organizatorica a TA.C.A. din Romania pentru anul 2004 si Proiectul Bugetului de venituri si cheltuieli privind ; si | activitatea economica, desfagurata prin societatile comerciale din structura A.C.A, din Romania Lin anul 2004; 4. Discutii; ' | §.Desedrearea de gestiune pentru activtates null 2003; |G. Aprobarea proiectului de Buget de venituri gi cheltuieli pentru anu! 2004, ! 7, Ratificarea Hotararilor Comitetului Executiv luate de la ultima sedinta a Consiliului \ National La lucrari au fost prezenti 71 din cei 91 membri ai Consiliului National (presedinti de fiiale $i directori de societ&ti comerciale) 51 invita La primul punct al Ordinii de 21 dl. ing, Eugen Zorici presedintele AC.A. s-a refer la fealzarie dar sila _neimpliniile din 2003. ale Compartimentelor _functionale din structura forganizatiel, activitatea de invatamant, asistenta tehnica §1 propaganda economica, la actwvitatea economica desfaguratd de cele doua unitati Centrale de pe Platforma apicola Baneasa si cele 38 de societati comerciale judetene, cat’ si la activitatea de cercetare stinffica realizata in laboratoarele .C.-D.A. A fost analizata activitatea {de stuparit pastoral, rezultatele recoltelor de miere la. principalele culesuri, necazurile pricinuite de ecunoasterea gi ignorarea obligatilor _tugale privind protectia albinelor Impotriva intoxicatilor. Au fost evidentiate aspecte legate de acordarea subventiei de. 100.000 lei pentru famille de albine care livreazé 10 kg miere. Bogata agenda a anului trecut privind actiunile cu caracter organizatoric, asistenta de Specialitate, invatimant gi propaganda apicola a fost prezentata partcpantlor. S-2 amintt despre participarea delegatiei Romaniei (In perioada 17-21 get 2008) la cel deal Ves Congres a Apcutorr ulgan. Un capitol aparte al. informarii_ ba cconstituit cel referitor la activitatea de cercetare- dezvoltare $i productie desfagurata de 1.C.-D.A. in anul anterior. ‘Separat au fost prezentate participantilor activtatea S.C. Complex apicol S.A. si celelaite societati comerciale judetene. A fost expusd executia bugetului de venituri i cheltuieli ale ACA. pe 2003, { ‘Sa finut conform prevederilor statutare la sfarsit | festivitati a S.C. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura S.A. Bucuresti incepand cu | ora 10. inainte cu o ora s-au desfagurat lucrarile Comitetului Executiv care a aprobat Ordinea de | zi $i materialele ce urmau a fi prezentate si supuse dezbateri in sedinta Consiliulul 1 ‘Structura Ordinii de zi, respectiv materialele prezentate (care au fost din timp distribuite i Crescatorilor de Albine din Romania in anul | pre Jace REG Cale. Informarea'a fost completata cu 8 anexe care eau prezentate in detaliu date concrete ce Intregeau textul. Gelelalte puncte ale ordinit de zi au fost parcurse conform programarii si toate au fost Validate prin votul Consilivlui National, Pe marginea problematici prezentate au discutat o parte din ‘membrii Constliului National Pentru anul 2004 gi trimestrul | 2005 ta propunerea d-lui pregedinte E. Zorici a fost adoptat fi Un PROGRAM "DE ACTIUNI TEHNICO- ORGANIZATORICE ce cuprinde 5 actiuni in pian Jegislativ, 8 acfluni in plan organizatoric si 9 actiuni inplan economic. ‘Au fost fcute recomandari pentru buna desfagurare pe _parcursul_anului 2004 a pprogramulul_ de pastoral ia _principalele culesun melifere — salcam, tei, floarea-soarelui, faneata ftc., respectarea tehnologillor de crestere $i ‘sanitare velerinare reactualizate prin alinierea legislatiei existente la legislatia_ Comunitai Europene, respectarea conditilor de calitate mien atat de producatori cat 51 de procesatori Ia achizitie si valonificarea acesteia. Find ultimul an al mandatului Comitetult Exeoutiv ales la Congresul A.C.A. din Romania di ‘aprile 2001, Ia nivelul filalelor judetene in toam acestul an gi iarma 2005, se vor organiza adun ‘de dare de Seama gi alegeri, cu care ocazie se desemna conform prevederilor_ STATUTARE delegati flialelor judetene la Congresul ACA. Romania din primavara 2005 $-a solicitat mai mult compete profesionalism si promptitudine in ivarea deci jn toate domeniie vietii de asociatie, a ramanand gi In continuare asociatia profesion apicultorilor care s2-i reprezinte pe ei §i interes {or la toate nivelurile.ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE Naam 1 DIN ROMANIA comirerun ExEcUTH din 13 aprilie 2004 ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA FILIALA JUDET in atentia domnilor: - Preset - Director S.C. Apicola SRL Priveste inspectia tehnica periodica pentru remorci si pavilioane apicole Va remitem aliturat adresa nr. 2636/5.04.2004 a Registrului Auto Rom Previzute conditiile referitoare la inspectiile tehnice pentru remorcile i Pentru a veni in sprijinul apicultoritor, va ru | Sau s& transmiteti aceste informatii celor interesati pentru a obtine dovada de verificare tehnie necesarit circulatiei pe drumurile publice inaintea inceperii deplasarii in pasto PRESEDINTE DIRECTOR TEHNIC, ing. Eugen Zorici ing. Popeseu Ic nin care sunt) vilioanele apicole n s afisati vizibil Ia magazinul ,Apicola” Redam in extenso adresa nr. 2636/5.04.2004 a Registrului Auto Roman REGISTRUL AUTO ROMAN Nr. 2636/05.04.2004 Calea Grivitei 391, sector 1, Bucuresti Catre ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA COMITETUL EXECUTIV B-dul Ficusului nr. 42, sector 1 Referitor la adresa dumneavoastra numarul 148/24.02 2004 'nspectile tehnice periodice pentru remorcile lente, tip pavilion apicol pot fi efectuate in leritoriu, la locul de amplasare a acestora. In acest sens beneficiarii vor solicita in seris efectuarea prestatiei la reprezentanta R.A.R. din zona. |n aceste conditii vor fi efectuate urmatoarele manopere. } verificarea identitatii vehiculului (H0B01): inspectia tehnica pentru vehicule speciale (HOD03), deplasarea la domiciliul clientului (WOH'10) Pentru deplasare, clientul va pune la dispozitia delegatului RAR transport adecvat. La locul de amplasare a pavilionului tractor agricol, prevazut cu instalatie pneumatica Pentru instalatia de iluminare si semnalizare. C un mijloc de apicol, clientul va asigura existenta unui Pentru comanda franelor remorcii si cu prizs U ocazia deplasarii delegatului RAR. pot fi verificate mai multe remorci, daca sunt stationate in acelasi loc. in cadrul inspectiei vor fi verificate urmatoarele. - Existenfa numarului de identificare si corespondenta acestuia cu inscrisul din cartea de identitate, cu aceasta ocazie se va efectua si securizarea CLV. = verificarea starii ochetului de remorcare. Ochetul trebuie s& fie de un tip Slandardizat, realizat prin forjare in matrit@. Nu se admit uzuri exagerate, fisuri sau rupturt Femediate prin sudura. Verificarea protapului. Acesta trebuie s& corespunda tipului de directie adoptat. Nu © 2dmite ca protapul sa fie deformat, fisurat sau rupt. Se accept o singurd remediere prinsudura, int&rit& cu eclisa la interior. Nu sunt admise jocuri tn articulatil. Proapul va fi asigurat cu dou’ lanturi sau cabluri, pentru cazul de rupere a acestuia. Verificarea vartejului. Acesta trebuie sa permita rotirea fara poticniri in ambele sensuti si 88 fie prevazut cu dispozitiv de blocare pentru mersul inapoi. Daca sistemul de directie este de tipul cu fuzete, acesta nu trebuie s8 prezinte jocuri in articulali - Verificarea sistemului de iluminare si semnalizare. Acesta trebuie s& funclioneze | o data cu, cuplarea la priza electrica a tractorulul Sistemul de iluminare si semnalizare trebuie sa fie compus din urmatoarele ~ in fata: doua mpi de pozitie si doi catadioptri albi; ~ lateral: cdte doi catadioptri galbeni pe fiecare fata. in spate: lampile de semnalizare, stop, pozitie si directie, o lampa de ceata una sau doud kimpi de numar, dou Kimpi de gabarit, doua triunghiuri reflectorizante rosii cu latura de 45 om, un. triunghi.cu latura de 30 cm, (vehicul lent) si doua placi dreptunghiulare cu semnificatia (yehicul lung) Toate elementele utilizate vor avea marcaj de omologare. Pe panoul spate se va inscriptiona viteza maxima (26 km/h). « Verificarea sistemului de franare. Acesta trebuie s8 functioneze dupa efectuarea legaturii pneumatice cu tractorul, daca sistemul este pneumatic, sau prin efectuarea manevrei de mers inapoi daca este de tipul cu inertie. Se admite sistemul de franare inertial pentru remorci lente avand masa maxima autorizaté de 6000 kg pentru franarea pe 0 singura axa si ‘8000 kg pentru franarea cu ambele axe. Sistemul de franare pneumatic va fi de tipul cU o singura conduct, cu una sau doua butelii de aer, inversor, regulator de sarcina si camere de franare. Se admite ca in loc de camere de frana sA se utilizeze un convertor pneumohidraulic, astfel incat franele din roata sa poaté fi de tipul cu lichid. Frana de stationare trebuie s4 fie mecanica. In cazul cand remorca nu are frand de stalionare, aceasta va fi echipata cu patru cale in loc de doua, La primirea comenzii de franare, sistemul pneumatic trebuie sd functioneze (se observa daca franele sunt actionate) Se decupleaza conducta de alimentare situalie in care remorca este cu franele actionate. Se incearca tractarea remorci franate. Cel putin rotile de la puntea fal trebuiesc sa Se blocheze iar la cele de la puntea spate sa se remarce efortul de franare. In cazul franelor cu inertie se executd manevra de mers inapoi, cu dispozitivul de blocare neactionat situatie in care rofle franate trebuie s& se blocheze. Frana de stafionare trebule s& asigure relinerea remorci! pe 0 panta de 18% cand aceasta este actionata. Verificarea aspectului general al remorcii. Remorca trebuie s& prezinte un aspect general civilizat. Nu se admite depasirea latimii maxime (2500+/-50 mm), Nu se admite existenta unor proeminente, care pot accidenta eventualii participant! la trafic. Caroseria trebuie vopsita intr-o culoare de baza, mentionata in C.l.V. (se excepteaza culorile stupilor). in cazul cAnd cerinfele sus mentionate sunt respectate se intocmeste dovada de verificare tehnic pentru circulatia pe drumurile publice. DIRECTOR GENERAL, Ing, Vasile RapeaCERINTELE DE PROTEINA ALE ALBINELOR Dr. ing. Petru MORARU Seful Statiei Zonale 1.C.D.Apiculturé din Maldaresti, ud. Valcea i sanatatea familiei de albine este dependenta de metabolismului si activitatil intense, albinele au | Dezvoltarea, productivitatea un aport ridicat de proteine. Datorit cerinte mari de proteina. a) Cantitatea de proteina din corpul puietului, deci al larvelor capacite este de| 4-6 mg azot, respectiv 25 mg proteind bruta. La o familie ce creste aproximativ 130.000 indivizi/an cantitatea minima de proteina care este stocata in corpul larvelor capacite este de circa 3,250 kg b) Cantitatea de proteina sintetizata pentru desavarsirea dezvoltarii corporale a albinelor. in primele 5 zile de viata albinele isi continua cresterea si dezvoltarea | corporala, acumuland in scurt timp, la nivelul intregului organism o cantitate relativ | mare de proteina. Se estimeaza ca fiecare albina sintetizeaza in aceasta perioada cel putin § mg proteina echivalenta la cei 130.000 indivizi cu circa 650 g proteina c) Cantitatea de proteina excretata de glandele secretoare. O mare parte din | proteina ingerata este necesara pentru elaborarea laptisorului de matca i enzimelor necesare in prelucrarea nectarului, La 1 kg de miere albinele adauga prin enzime 0 cantitate de 3,6 g proteine. O familie de albine care produce anual 100 kg miere din | care 60 kg pentru consumul propriu si 40 kg miere marfa utilizeaza in procesul de | invertire aproximativ 360 g proteina | d) Cantitatea de proteina de rezerva pentru sezonul de iarna (corpul gras). Albinele isi depoziteaza in corp circa 2,8 mg azot, respectiv 17,5 mg proteina. intr-o| familie de putere in care ierneaza 25.000 indivizi, proteinele de rezerva vor fi de aproximativ 450 g e) Cantitatea de proteina pentru hi Panirea puietului, a matcii si depunerii pontei. Se regaseste cu precddere in azotul din oud si din larve. Avand in vedere aceste | calcule, se poate insuma cantitatea totala, rezultand ca o familie (ce ierneaza cu cei |25.000 indivizi si prelucreazé 100 kg miere) sintetizeazd o cantitate de 4750 g proteina. Considerand c& polenul are un confinut mediu de 25% proteina, rezulta un necesar de 19-20 kg polen. Aceasta cantitate nu este ins reala, deoarece proteina din polen nu este asimilata de albine decat in proportie de 60%, cea ce va conduce la un consum real de polen de 32-33 kg, la care se adauga cerintele pentru functi vitale estimate la 23 kg, rezulténd un necesar anual total de aproximativ 35 kg polen. Compozitia chimica a polenului Cercetarile efectuate pe plan mondial au stabilit c& valoarea nutritivl si eficienta biologicd a polenului sunt determinate de compozitia chimicd si in special de continutul sau in proteine. Tipurile si proportle aminoacizilor din polen Sunt factorii care determina albinele sa dleaga si s culeag’ instinctiv din flora 2ecesibila acele polenuri care intrunesc cele mal multe din cerintele plastice ale ei si ale familie: Stabilirea cerinfelor de proteind si aminoacizi ale albinelor ofera posibilitatea apicultorului s& identifice cei mai adecvati inlocuitori proteici ce pot fi oferiti albinelor in cazuri deosebite: lipsa sau insuficienta polenului. in natura, timp _ nefavorabil reprezentat prin ploi_prelungite, brume timpurii sau inghet, perioade lungi de seceta sau temperaturi extrem de ridicate. Compozitia chimic& a polenului variaz@ in functie de specia de plante, conditile de mediu, varsta si starea de nutritie a plantelor, metodele de dezvoltare si conservare a polenuluiCompozitia chit ica a polenului ‘Substante Continut (%) Substante Continut(%) | Proteine 24,06, ‘Saruri minerale 2,55 Grasimi 33,30 Acid lactic 0,56 Zabaruri 18,50 Aciditate - pH 63 Continutul_ in protein brut - cu o umiditate de 8%, variaza de asemenea Polenul recoltat de albine are in general un continut mediu in proteine de 24% cu limite foarte variate si mari de la 7,02% la 35,5%. Confinutul polenului in proteine, uscat in aer, in limite foarte largi, in functie de specie: 13,53% - 41,49%, cu o valoare medie a polenului de porumb de 21%. ‘Compozitia in proteina la cateva sorturi de polen Denumirea plantel PB% Denumirea plantei PB% ‘Alunul 28,62 Rapita 24,11 i] ‘Artarul 26,44 ‘Sorgul 24,28 Dovieacul alb 33,32 ___| Salcia capreasca 41,92 Dovieacul furajer 34,29 Sal comuna 22,33 Floarea-soarelui 21,45 Sparceta 23,78 | Papura 19,59 Sburatoarea 29,61 Porumbul 23,48 Teiul alb 20,21 Continutul_in_aminoacizi = Analizele — (arginina, histidina, leucina, izoleucina, lizina, chimice au demonstrat prezenta in polen a metionina, valina, fenilalanina, triptofanul, tuturor aminoacizilor esentiali. Proportia treonina) si aminoacizi liberi, —_ultimit acestora variaza in functie de condifile climatice gi cele de nutriie ale plantelor, dar si in functie de conditile de depozitare: Cercetérile au aratat c& pentru‘o dezvoltare maxima a familiei de albine polenul trebuie sé contin& obligatoriu 10 aminoacizi esentiali reprezentand 18,43 din proteina totala Albina indeplineste si 0 activitate proteoliticd (ardere). Raportul aminoacizi liberi/proteina capata o importanté deosebita in evolutia gradului de digestibiltate a proteinelor din polen. Continutul mediu in aminoacizi esentiali al proteinei brute din amestecul de polen ‘Aminoacidul Continut (%) ‘Aminoacidul Confinut (%) ina 1,90 Leucina 1,97 | Metionina 0,37 Izoleucina 1,42 Triptofanul 0,30 Fenilalanina 4,22 Arginina 1,40 Treonina 4,15 Histidina 0,42 Valina Ls 1,57 Sursa, Bosi $i RiccardelliD' Albore, 1975 Pentru prepararea dietelor pe baza de polen se utilizeaza un polen uscat la aer si conservat timp de maxim 1 an calendaristic. S-a constatat cd pastrarea indelungaté a polenului are efecte deosebit de negative, in sensul deteriorarii si degradarii putemice a substantelor plastice (aminoacizi si vitamine Principala cauza ar fi interactiunea dintre proteine si zaharuri ce duc la distrugerea ‘aminoacizilor lizina, metionina si triptofan. Alte componente __chimice_ biochimice din polen: Continut foarte bogat in. @ vitamine hidrosolubile: 7 vitami ale complexului B (biotina, acidul fol niacina, acidul pantotenic, _piridoxiriboflavina, tiamina), indispensabile in dezvoltarea insectelor, precum si inozitolul gi acidul ascorbic. © \itamine liposolubile, in special tocoferol. Continutul mediu in vitamine al polenului avand un continut de saruri minerale cuprins intre 2,9-8,3%. Amestecul de polenur diferite mareste bogatia in aceste sdruri, addugand si Continutul in element Vitamina Confinut (ug/g) Vitamina Continut (ug/g) Bt 14-79 ‘Acidul folic 0,42 — 2,24 joflavina 16,3 = 19,2 ‘Acidul ascorbic C 15-17 Nicotinamida 40-120 Retinol A 5-9 Acid pantotenic 5-142 Vitamina D. [02-06 Piridoxina 31-68 Tocoferol E [21-170 Sursar Dadd, 1978 Polenul este bogat in minerale, — saruri de mangan gi zinc. in polen s-a gasit Prezenta a 27 microelemente. Fosforul, calciul si clorul sunt cele mai abundente constituente minerale. ite minerale al polenului Microelemente | Concentratie (mg %) | _Oligoelemente Concentratie (ng %) Potasiu 15,3 Fier 15-35 Fosfor 33,0 ‘Cupra 1000 - 2000. Calciu 33.0 lod 40-100 Sulf 0,24 - 0,33 Zing 80 - 200 Sodiu 472 Mangan 38-70 Clor 66 Bor 8-16 Magneziu | 15,3 Transformarea polenului in pastura si compozitia chimica a pasturii Odata ajuns in stup, polenul nu este consumat ca atare de albine, ci sufera o serie de transformari biochimice. Polenul este amestecat cu miere sau nectar si cu secretii Glandulare. Asupra lui actioneaza bacterii si Aiojdiifcand parte din trei genuri microbiene diferite si anume: lactobacilus, pseudomonas i sacharomyces (produc acidul lactic). Pastura astfel formata difera de polenul proaspat, acesta avand un grad mai ridicat de digestibilitate si valoare nutritiva pentru albine. Cercetarile au demonstrat ca structura proteinelor din pastura este cea mai apropiata de proteinele specifice din corpul albinei Compozitia chimica a pasturii ‘Substante Continut (%) Substanfe jut (%) Proteine 24,74 ‘Saruri minerale 2,43 Grasimi 1,58 Acid lactic 3,06 Zaharuri 34,80 ‘[Aciditate - pH 4,03 Cerintele de lipide Grasimea bruta cuprinde pe langa Gasimile propriu-zise si alte substante Golubile th solventi organici si in apa ca: % steride (sterol), fosfolipide si boride. Pentru hrana albinelor s-au it a fi necesari sterol si fosfolipidele. Importanfa grasimilor in hrana’ albinelor rezultd din faptul c& acizii grasi: oleic, linoleic, palmitic, stearic si arahidonic reprezinta cea mai mare parte a lipidelor din polen, fiind esentiali. pentru organismul —_albinelor. Grasimile au rol in termogeneza, fiind mobilizate la temperaturi scdzute de catreorganismul albinelor din ghem, in special al celor din straturile exterioare. Subliniem faptul cd albinele folosesc grasimile din corpul gras chiar daca dispun de rezerve suficiente de miere. Grasimile pot mentine viata albinei timp de 11 zile, in timp ce glucidele numai 12 ore. Acizil grasi sunt necesari pentru secretia glandelor ceriere, respectiv de producerea solzigorului de ceara. Sterolii intré in componenta structurii celulare a organismului ca de altfel si fosfolipidele, din care cea mai cunoscuta este lecitina cu rol in buna functionare a sistemului neuroendocrin. Cerintele de minerale Acestea sunt asigurate prin hrana din polen si nectar. Mierea contine o medie de 0,17% cu limite de variatie intre 0,02- 0.85%. Astfel, in miere se gasesc in cantitati mai mari: Al, Br, Fe, K, Ca, Mg, Na, Si, P, apoi bariu, ltiu, mangan, strontiu, zinc si in cantitati mai reduse: vanadiu, staniu, cobalt, cupru, molibden, nichel, plumb, titan, crom, zinc. Trebuie mentionat cA in siropul de zahar prelucrat si depus in faguri de catre albine lipsesc 17 microelemente din totalul celor 30 pe care le contine mierea din flori (American Bee Journal nr. 9/1991). Cerintele de vita Vitaminele sunt substante care in cantitati_infime contribuie la controlul si reglarea complexelor reactii metabolice ale organismului, procese care exprimate intr-un singur cuvant inseamna viata. Termenul de vitamine a fost stabilit {in anul 1911 de catre Funk, cdnd a izolat din tGrdtele de orez o substanta care avea proprietatea de a vindeca boala ,Beri-beri” ‘Avand un rol vital pentru organism, aceasté substanta conjinea in structura ei functia 2004 - VERDE 2007 - GALBEN 2005 - ALBASTRU 2008 - ROSU 2006 - ALB Banderola copertei | a revistei are culoarea marcajului oficial interna- fional al anului respectiv Dupa anul 2008 culorile se repeta in aceeasi ordine, Pe ani culorile oficiale internafionale pentru marcarea matcilor sunt: amina (vitamina B de azi). Aceste substante ‘ou rol esential In viata descoperite ulterior au fost denumite vitamine. Vitaminele asigura_desfasurarea proceselor vitae de nutritie cele mai importante, adicd ajuté la transformarea hranei in energie si folosirea substantelor din ap hrana pentru constituirea de fesuturi noi si me refacerea celor uzate. Marea majoritate a ar vitaminelor face parte din complexul B, ab acestea intrand in componenta diverselor - enzime secretate de catre albine, formand aga-zisa grup a enzimo-vitaminelor cer Stabilirea necesarului de vitamine vet trebuie corelat atat cu cel al albinelor now ee eclozionate, cat si cu cel al puietului de toate et varstele. Eludarea uneia din aceste parti ne poate duce la rezultate eronate. bio Albina lucratoare acumuleaza in stuj faza larvara 0 rezerva de vitamine care fi Roi permite atat dezvoltarea glandelor secretorii, de | cat gia corpului gras, chiar daca sunt hranite Spit exclusiv cu proteine. Aportul de vitamine Bat. conditioneazé din punct de vedere al care intereselor productive urmatoarele procese: albir © desavarsirea —cresterii si dezvoltarii din punct de vedere fiziologic deri (formarea glandelor secretoare) a albinei ‘Cont perir eclozionate, chiar dacd acestea se fac pe ‘seama rezervelor de vitamine din perioada larvara; @ aprovizionarea larvelor prin hrana albinelor doici cu 0 cantitate atat de mare de vitamine, Incat s& le asigure dezvoltarea $i tezervele necesare desavarsirii ei ca albina ‘dupa eclozionare: © asigurarea activitatii secretoare @ albinelor: secretia_enzimelor neces: prelucrarii nectarului care _conditione fnsusi gradul de valorificare al culesului| | K AGENDA ZILNICA A APICULTORULUI > Cole mat importante Cucrdrt in luna TURTE es | Famille de albine se afid acum, in luna solstitiului de vara - ciresar, in apogeul sau aproape de apogeul puterii lor ceea ce inseamna c stupii sunt puterici datorité numrului mare de albine care ji populeaza. Activitatea de depunere a oudlor de catre matca atinge sau ar trebui sa atinga viteza si intensitatea maxima. Flora spontana si cultivata ofera culesuri abundente de nectar si polen bineinteles daca speciile respective vegeteaza in perimetryffiaaen” SD NER ARATE RRY> albinelor cercetase si culegatoare. Regasirea unor plante cu | ferd mare si foarte mare pe suprafata de aproximativ 3,8 ha ct cuprinde un cerc cu raza de 3-35 km care are in centrul su stupina este un caz fericit in care amplasarea vetrei corespunde cerintelor acestui optim economic despre care am mai vorbit. Se infelege de la sine cé gi conditile meteorologice trebuie sé fie favorabile adica timp calduros, cu cer senin, atmosfera fara vanturi puternic in cazul tn care in familii exist un mare numar de albine doici tinere, cuibul este blocat astfel c se restrang treptat faguril cu suprafete de celule cu puiet necpacit, spatiul din stup devine insuficient, inceteaz& brusc un cules de nectar se pot declanga frigurile roitulu Roirea trebuie privita si ca un determinism biologic obiectiv, ca o tendinta fireasca a familllor de albine de perpetuare a speciei. Exista fireste si alfi factori favorizanti sau declangatori ai roitului ca de pilda: restrangerea ouatului matcilor din lips de spatiu, aparitia primelor botci naturale, amplasarea stupinei in plin soare cea ce conduce la 0 cdldura excesiva in cuib sau caracterul de familie roitoare, comportament ce se poate manifesta repetat la acelasi stup cu albine Teiul, coriandrul si floarea-soarelui din zona sudic’ de campie sunt principalele plante de interes apicol care infloresc in aceasta perioada. Rezulta cA valorificarea acestor culesuri confera un grad sporit de siguranta atingerii optimului economic ta stupinele transportate in perimetrele in care exista aceste specil Dupa descrierea acestei panorame de manifestare s vedem care sunt: ACTIUNILE SPECIFICE De la inceput trebuie precizat c& este necesar ca stuparul sa aibé o conduit conforma cu manifestarile biologice, fiziologice si de comportament a albinelor in corelatie cu starea timpului gi a fazelor de inflorire a plantelor nectaro-polenifere. Aceasta inseamna: 1. In_conditii_de cules asigurarea spatiului pentru prelucrarea nectarului si depozitarea mierii. Experienta a dovedit cu prisosinta c& una dintre metodele de baz pentru ‘a 0 regula generala in fe controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele. Mersul culesului se urmareste zilnic prin diferentele de greutate inregistrate la cantarul de control 2. Pentru a evita roirea naturala necontrolata exist mai multe procedee de roire artificiala descrise in toate cértile de apicutura ca si in revista Romania apicola. Una dintre ele numita roire artificialé prin divizare consta in transvazarea intr-un stup gol a 4 faguri bine opulati cu albine si puiet ridicati dintr-o familie puternic avand cel putin 9-10 faguri cu puiet si 16-18 intervale cu albine. Practic se procedeaza la despartirea familiei in doua jumatati. Albinele batrane se vor intoarce la stupul de baza iar in stupul in care se formeazé noua familie se va introduce 0 mate’ fecundata sau o botca gata de eclozionare. (continuare in pag. 14)O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBIN GANDACUL MIC DE STUP AETHINA TUMIDA Drd. biolog expert Gabriela CHIOVEANU Institutul de Diagnostic gi Sanatate Animal Bucuresti"! Este géndacul mic de stup un now paracit ce ameninta coloniile de albine din Rominia? Daca da, ce este de facut? Articolul raspunide ta unele din intrebarile dumneavoastra. Aethina tumida (Murray) = gandacul mic de stup, face parte din familia Nitidulidae, ordinul Coleoptera, clasa Insecta Este originar din Africa de Sud si initial traia numai in zonele cu climat subtropical. In 1998 a fost identificat si pe continentul american, In SUA, unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune in 8 state. S-a observat ca s-a adaptat foarte ugor la condifii climaterice noi, deci este posibil sd apard gi in alte tari Considerém oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea in tara noastra a parazitului, precum i posibilitatea alertarii specialistilor in cazul semnalari acestuia, Gandacul mic de stup apare in urma unei metamorfoze complete: ou — larva - pupa si stadiul adult. Oul de Aethina tumida este alb sidefiu, de 1,4 mm lungime si 0,26 mm latime similar ca aspect cu oul de albind dar de dimensiuni mai mici. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. Femela prefer s8 depuna oudle in mici excavatii, deci pot exista oriunde ‘in interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cat si fagure. Perioada de incubatie dureazé de la 1 zi pana la 6 zile, functie de condifile de microclimat. Larva (Fig. |, 3) este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. Este de Culoare alb-gaibuie, cu aspect sidefiu si are aproximativ 1 cm lungime. Poate fi ugor confundata cu larva de gaselnita mare (molia de ceard) Galleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare, proeminente, cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile, dar poate dura chiar mai mult 10 Se inregistreaza mortalitate naturala crescuta in stadiul in care larva ajunge la maturitate gi se transforma in pupa. Deci, in stup la un moment dat, fara o cauza determinaté se pot observa 0 multime de larve moarte. Acest aspect trebuie sa alerteze apicultoru in perioada de tranziie de la larva la pupa, insecta este foarte vulnerabila. Larva intra’ in p&mantul din fata stupului, isi formeaz o galerie, care se termina printr-0 celula, unde se va transforma in pupa Pupa este la inceput de culoare alba, dupa aceea incepe s8 se pigmenteze. Stadiul de pup’ dureaza intre 15 si 60 de zile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptémani. Acesta, este un argument jn plus pentru a se intelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. Adultii nou iesiti au o culoare galben-maronie, aspect luminos, pentru ca in ‘curt timp chitina s4 devind maro inchis gi in final neagra. in primele doud zile dupa ce au iesit din pmant, adulfii sunt foarte activi, isi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina, pana intdinesc 0 colonie de albine. Dupé ce patrund in colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeazd initial in zonele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau. la imbinarile peretilor acestora, Femelele incep sa depund oud numai lao. séptimand dupa propria ‘emergenta in sol. Deci, adultul (Fig. |, 1 si 2) parazi- teaza colonia de albine, are la maturitate aproximativ 0,5 cm lungime si 0,25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera intregul abdomen, chitind de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificlé apucarea lor cu mana Tn functie de conditile de mediu traiesc de la cateva zile (1-2 saptémani) pana la 6 luni “st. Dr. N. Staicoviei nr. 63, sector 5, Bucuresti, tel (4021) 4109945, fax (4021) 4113394, e-mail chioveanu gabriela@idah 0, Fig. |. Aethina tumida (procesare dupa Sandford NT) 1. adult-vedere dorsala, pozitje naturala, 2, adult-vedere dorsala, aspect cu segmentele corporale in extensie; 3. larva Gandacul mic de stup nu este considerat 0 problema majora pentru colonille de albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru. cele din America Identificarea acestuia in multe state din SUA a fost facut& concomitent cu semnalarea unor depopulari masive inregistrate de catre apicultori, la stupinele din aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul c& desi luau masuri pentru combaterea gaseinitel, un numar foarte mare de larve de culoare alb- galbuie persista in stupi i in magazia de faguri. Aceste lave ‘ca urmare a metabolismului foarte intens, se hrdneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea_miefi Depopularea coloniilor de albine se accelera pana la disparitia totala a acestora. Ulterior s-a dovedit cé larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei Se stie cu certitudine ca géndacul mic de stup trdiegte ca parazit in cadrul coloniei de albine. Se considera c& stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate, De asemenea s-a dovedit c insecta prefer uneori habitatul pajistilor i crengile copacilor. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine sia rezervei de hrana (miere si polen). "Cand infestatia este Puternicé albinele impreuné cu matca parasesc stupul ‘Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorité produsilor de excretie rezultati in urma metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducand in final la distrugerea totala a coloniel de albine. Parazitarea coloniei__ determina stoparea depunerii pontei de catre matca si pardsirea stupului Tn urma unor studii proprii facute in colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie “Bucuresti si Facultatea de Biologie, la solicitareaInsfitutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna Romaniei. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care il reprezinta acest parazit si au interzis importul de material biologic (matci, roiuri, famili) din tari terte, acesta nu a fost’ semnalat pana in prezent in nici o tara din Europa In tarile in care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibilé numai prin distrugerea stupilor infestafi si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt autorizate pana in prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere. Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit intr-o stupinad din Roménia, se sesizeaza autoritatilor sanitare veterinare, la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animal direct sau la Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Apiculturé Bucuresti laboratorul de Patologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu: @ introduce in stupina material biologic (mati, roiuri, colonii de albine) necontrolat de Catre autoritatea sanitard veterinara, sau alt specialist autorizat in domeniu, © importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara. certiicat__sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci gi roiuri, sau familii de albine, pe baza de .troc’ care ies de sub monitorizarea autoritaiilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologic ai bolilor parazitare si infectioase, existente. BIBLIOGRAFIE 4. Delaplane, K.S. ~ The small Hive Beetle, Bugwood Publication, 98.011, 1999. 2. Malcom T. Sanford ~ Smail Hive Beetle, Aethina tumida, internet article, University of Florida, 2004 3. Murray A. — List ‘of Coleoptera, Annals and Magazine of Natural History 19, 167-179, 1867 4. Thomas M. ~ A Honey Bee Pest new to Florida and the Western Hemisphere, internet art University of Florida, 2000. 5. xxx IP/03/1711 — E.C. Protection of Bees Commission steps up measures against exotic parasites, 2003 llSTUPUL - CASA ALBINELOR Ing. Constantin POPA $.C. COMPLEX APICOL S. A. Oferind conditi naturale deosebit de favorabile, spatiul carpato-danubian 2 permis in perimetrul s8u dezvoltarea uneia din cele mai vech! indeletniciri ale omului — cresterea aesrsior. Albinele prin modul lor de viaté se afla printre insectele sociale cele mai dezvoltate convietuind in famili formate dintr-un numar mare de indivizi, care Prin ‘modul de organizare pot $B mentind unitatea familei si s& acumuleze rezerve de hrana pentru necesarul de consum. Haat natural, familia de albine isi cautd adapostul in scorburile copacilor, in crapaturi de stanci sau in orice alt loc ferit de intempert jin aceste adaposturi naturale sau in Stupi primitvi, faguri sunt fics si nu permit interventia omulul fara perturbarea activitatii familiet se eiuine. Prin observarea modului de viata al albinelor, oamenii au real adaposturi pentru crime cu rame mobile, care au asigurat dezvottarea familiel de albine fara perturbarea activitatii sau a organizari cuibului Cae eiee aceste adaposturi, omul a cautat s& asigure albinelor urmatoarele conditi ga forsasca familia de albine de intemperi (ploaie, vant, umezeals, arsita): | Gn spat indeajuns de mare pentru ca familia de albine $4 se dezvolte si s4-si depoziteze rezervele de hrana; _ posibilitatea marin sau micgorarii volumului stupul evolutia culesulut, = manipularea usoara fara ca a «Bartle componente s& aibé aceleasi dimensiuni pentru a. asigute elementelor de la un tip de stup la altul; _‘aplicarea unor metode avansate de crestere si intretinere @ albinelor, = rezistent& mare in timp ea enuitat al sintezei si observatilor efectuate de generati trecule de apicultori, in apicultura moderna s-au adoptat doua soluti constructive pentru restate acestor adaposturi aetfel s-au conceput stupi care asigura dezvoltarea familiei de albine §\ 2 cuibului in plan aetical . stupit vertical, si stupi care asigura dezvottarea familiel de albine $1 2 ‘cuibului in plan orizontal - stupii orizontali in conditile actuale, in care apicultura a trecut de la stadiul de hobby la profesiune atestaté, in Romania s-au realizat stupi sistematici, care au fost tipizali si standardizati, asigurandu-se prin aceasta, stupi si elemente de ‘tupi cu dimensiuni bine definite, care indeplinese conditile mai sus mentionate. Stupii standardizati in Romania sunt stupul multietajat_ cu 3 corpuri — STAS in raport cu dezvoltarea familie $1 ctivitatea familiei de albine s& fie stanjenita interschimbabilitatea 8128/90; _stupul vertical cu corp si cat magazin — STAS 11383/90; _ stupul ofizontal cu 16 sau 20 de rame — STAS 4176/90. STUPUL MULTIETAJAT (ME) cu trei corpuri este conceput dupa stupul Langstroth si Rooth, care a fost imbunatatit si adaptat condifilor climaterice specifice {ari noastre. Acest stup asigura dezvoltarea familiei in plan vertical, volumul sau putand fi modificat in functie de necesitati (cules, 12estrangerea cuibului, etc.) Stupul are in component urmétoarele elemente: fundul stupului (soclul), corpuri (trei corpuri cu dimensiuni identice ~ corpurile ME), rama hranitoare, rama de ventilatie, podisorul despartitor, podigorul propriu-zis, capacul, tijele de fixare, blocul de urdinis si ramele. In constructie standard acest stup are dimensiunile (L x | x h) - 550 x 470 x 1020 {mm). Stupul asigura un volum util de 126 tit, grosimea peretilor find de 20 mm, prin aceasta asigurandu-se 0 buna iernare a familiei de albine. Ramele folosite sunt identice ca dimensiuni pe toate cele trei corpuri (dimensiuni exterioare 435 x 230 mm). Elementele stupului sunt fixate intre ele cu tiie metalice, prevazute la partea inferioara cu stifturi detasabile si la partea superioara cu piulite fluture. STUPUL VERTICAL CU CORP $I CAT MAGAZIN a aparut prin. dezvoltarea stupilor Dadant si RA 1001, —asigurand dezvoltarea familiei de albine in plan vertical Volumul stupului poate fi marit prin addugarea unor magazine suplimentare. Stupul este format din: fundul stupului (soclu), un corp standard (corpul STAS), un cat magazin (magazinul) hranitor, podigor, rama de ventilatie, capac, tie bloc urdinis.Dimensiunile de gabarit, in constructie standard sunt (Lx 1x h) = 850 x 470 x 735 [mm]. Corpul stupului foloseste rame standard (STAS) cu dimensiunile exterioare 435 x 300 mm, iar catul magazin foloseste rame cat magazin cu dimensiunile exterioare 435 x 162 mm Datorité dimensiunilor aseménatoare cu ale stupului multietajat, acest tip: permite utilizarea de elemente de la acesta Realizandu-se pentru cei doi stupi elemente cu dimensiuni identice (ne referim aici la latime si lungime), apicultorii au putut dezvolta stupi hibrizi (stup corp STAS si cat ME, etc) re au asigurat recolte mai mari de miere. STUPUL ORIZONTAL cu 16 sau 20 de rame este singurul tip de. stup din categoria stupilor orizontali folosit in tara noastra. Spre deosebire de stupii vertical acest model de stup are in componenta un corp cu 16 sau 20 rame (in funclie de dimensiunile tui), dous diafragme, un hranitor uluc sistem de fixare al ramelor folosit. in. momentul transportului, scdndurele de podigor si capacul care este fabatabil si prins de corp cu ajutorul a doua balamale. Stupul este prevazut cu doua urdiniguri, ventilatia saasigurandu-se prin partie laterale ale capacului prevazut cu doud deschider longitudinale Stupul foloseste rame standard (STAS) cu dimensiunile exterioare 435 x 300 mm prin profesionalizarea acestei indeletniciri au aparut ferme apicole, ce au in components inive 200 41 1000 de stupi. Deplasarea acestor stupine in masivele melifere se face, de proferinta. cu ajutorul pavilioanelor apicole, asiguréndu-se prin aceasta in principal reducerea costurilor de transport $1 manipulare a stupilor. Aparitia acestor mijoace de transport strict specializate a dus ja aparitia unor stupi hibrizi, stupi care poarté denumirea de stupi pavilionar Ca si stupii standardizati, stupii paviionari pot fi orizontali sau vertical. Stupit pavilionari de tip vertical au in componenta un corp, un cat magazin, un capac multifunctional, Fame pentru corp si rame pentru cat. Capaciatea corpului este de 10 rame tip STAS. Capact ‘nultfunctional prin constructia si caracterstcile sale indeplineste functia de podisor, sité de Ventiatie, hrdnitor si capac de stup. Magazinul are capacitatea de 10 rame tip cat magazin Seandura de zbor a soclului este rabatabila, in timpul transportului find blocaté cu un foraiber ‘in ultima perioad de timp stupii pavilionari au fost construiti si in varianta orizontala, acestia permitand o mai bund observare stupinei si 0 manipulare mai ugoara In timpul culesulul ‘Optiunea fiecarui apicultor pentru stupul in care-si adaposteste albinele trebule 88 tind seama de obiectivele pe care le urmareste in stupina (facem referire la aceasta pentru ca pe Tanga miere stupul ne daruieste o serie intreaga de produse valoroase ~ ceara, laptisor oe mated, polen, propolis, aplamil, venin, etc). de conditile climaterice ale zonei in care se afi vatra stupinei, de posibilitatea de transport si manipulare Realizarea unor stupi standardizati,, adoptarea unor solutit constructive care sa raspundi exigentelor apicultorlor a fost posibilé odaté cu infintarea ASOCIATIE! CRESCATORILOR DE ALBINE din ROMANIA si a unital sale de productie COMBINATUL ‘APIGOL BUCURESTI, in prezent S.C. COMPLEX APICOL S.A., care produce orice model sau element de stup. Colectivul COMPLEXULUI APICOL, cu experienta sa de peste 40 de ani producerea stupilor gi in general a uneltelor si utilajelor apicole sta la dispozitia tuturor apicultorilor din fara la adresa sa ~ B-dul FICUSULU), nr 42, sector 1, BUCURESTI, telefon 021/232.21.0 sau fax 021/232.50.98. AGENDA ZILNICA A APICULTORULUI Yamili de albine cu capacitati productive Cele mai importante lucrari ale lunit IUNIE deosebite ceea ce fidicd gradul de (continuare ain pag. 9) favorabilitate indeplinirii optimului economic: adicd realizarea acelor productii care stau la 7 : 3 baza profituli exploatatiei apicole. 3. In aceasté lund este tn pina , ; desfagurare cresterea matcilor in pepiniere 4. In timpul _extractiel__mieril Se I ET coe fen a ingienico-sanitare este figuros sau in stupinele apicultorlor care gtiu Ob/9@o", ee reptile: 11S: Panay igufon a Th tpn a a eta cele.carmaniors do Wc Tana area la Seamed te Semel hy extractie a mieri, alates Se tee inegenaica mali sunt. Me Coun Pe Paced eee instinctul de acumulare (hamirea); prolifcitate O atentie deosebita se va acorda mare (numarul de oua depuse in 24 de ore); controlului sanitar al stupinei, recoltari, Farsi oporid tration oiaermcal We Deeus Cy Haine One eo tn emavaht idcletsadilbimommemie” nPlco)e CIUar acca Ae poll, Blandets. (cOmportarent sinigil’ Peat erro la_culesurile_urmatoa fou; tendinté ecazuta la roe. Matale'cy imbundetires bazelimelifere. asemenea calitati vor asigura in stupind (Rouse » | 5 PROBLEME ACTUALE ALE APICULTURII IN PERSPECTIVA INTEGRARII IN UNIUNEA EUROPEANA Ec. exp. Vasile POPESCU-ALBINA Membru de Onoare al Corpului Expertlor Contabil gi Contabillor Autorizati din Romania in acest context s-au desfagurat, in zilele de 6 si 7 martie 2004, Conferintele apicole consacrate de domnul ing. Eugen Zorici - Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania, stupanilor c: igeni si celor timigeni din zona Lugojului si a Timisoarei Apicultura, aceasta indeletnicire milenara a omeniri, privt& in ansamblul ei, prezinté la nivel mondial si european un factor major de obtinere de surse agroalimentare. Asttel, productia mondiala de miere, evaluata fost tatistic de FAO in ultimit ani la 1.200.000 de tone, a tinutd pe regiuni geografice de: Asia 400 mil tone, Europa 300 mii tone, America Centrala si de Nord 200 mii tone, Africa 180 mii tone, America de Sud 120 mii tone $i | Oceania 30 mii tone, cantitati din c: kg. Principalele tri exportatoare de miere Se acopera in proportie de 50% necesaru! de consum al Comunitatit Europene, a carei populatie consumé anual pe cap de locuitor 0,700 tre Uniunea Europeana fiind: Argentina, China, Mexic, Ungaria, Uruguai, Roménia, Australia, Bulgaria sialtele. Patrimoniul apicol al statelor membre ale Uniunii Europene este format dintr-un efectiv aproximativ de 8.719.352 famili de albine, constituite intr-un numar de 460.000 de exploatatii (detindtor' de stupini), din care aproximativ 14.000 declarate profesionale, | posesoare a cel putin 150 de stupi fiecare. Bugetul anului 2004 al Comunitatii Europene alocat pentru derularea tuturor| programelor Gentrelor Apicole este de 16.500.000 Euro. | Miza interesului pentru noutatile din domeniu si a. problematicii integrarii in Uniunea Europeana, a mediatizarii sustinute prin presa scrisa si audio-vizuala local si din zona, cat si reputatia incontestabila a protagonistului conferintelor apicole, au facut ca numérul participantilor fa reuniunile apicole de la Resita, Lugoj si Timisoara sa depaseasc orice asteptri din partea organizatorilor intalnirilor programate, find solicitate fa maximum: Amfiteatrul Universitat Eftimie Murgu din Resita, saia de sedinte a Cercului Militar Lugoj, si sala mare a Casei Armatei din Timisoara, Deschiderea lucrarilor conferintelor apicole s-a facut’ la Resita de domnul Prof.univ.dr.ing. Cornel Alexandru. — Presedintele Fillalei judetene A.C.A. Caras Severin; la Lugo} de domnul Col.(rez.) Alexandru Pop — Vicepresedintele Cercului Teritorial Apicol, secondat de Pregedintele de Onoare — domnul Gheorghe Ristea, iar la Timisoara de doamna_ Conf.univ.dr.ing. Carmen Lia Spataru — Presedintele Filialei judetene A.C.A. Timis. Prelegerile domnului ing, Eugen Zorici au debutat cu salutul Domniei Sale adresat participantilor_si_transmiterea mesajului Comitetului Executiv al ACA. de succes in activitatea de stuparit si integrare in Uniunea Europeand, continuand apoi cu abordarea problemelor actuale ale apiculturi si a acelora in perspectiva accederii_ in organismele europene, a cArei perioada de gratie este anul 2010. Astfel, sa _analizat__ problema subventionarii apiculturit cu 100 mii lei per familia de albine participanta la procesarea cu 10 kg de miere, in care sens a fost indicata metodologia. de intocmire a documentatiei_ necesare, relevandu-se faptul ca atat alocatia acordata pentru anul 2002 de 60 miliarde lei, cat si cea a anului 2003, de 20 miliarde lei, n-au fost utilizate integral, iar pentru 2004, care-i_ultimul an de subventionare, alocatia fiind de 30 miliarde lei De asemenea, au fost. informati stuparii despre modul si condifile in care pot beneficia de finantare SAPARD, atunci cand apicultorul participa cu 50% fonduri proprii, iar restul contribuind Comunitatea Europeana in Proportie de 75% gi bugetul statului cu 25%Intocmirea documentatiei necesare se face de agentii de prestafii agreate de Agentia ‘SAPARD. Alt obiectiv |-a constituit obligativita tea anuala a inscrierii exploatatillor apicole in registrul agricol, a obtinerii certificatului sanitar-veterinar si al cererii autorizatiei de deplasare in pastoral la baza melifera, ou certificatul sanitar-veterinar valabil numai 72 de ore, cat si a detinenii cerfificatulul sanitar- veterinar pentru transport miere. Transportarea stupinelor in pastoral se va face in pavilioane omologate, tractate auto cu firme prestatoare de servicii, sau cu mijlocul de transport al apicultorului, destinat numai acestui scop. Pavilioanele $i remorcile apicole sunt scutite de taxele pe infrastructura Extractia mierii va trebui s& fie facuta. in incdperi special amenajate igienic, placate cu faianta si dotate cu sursa de apa curenta si generator, iar pentru miere vor fi folosite numai bidoane {in inox sau din plastic alimentar S-a recomandat apicultorilor sa se preocupe in mai mare masuré pentru producerea de miere ecologic, evocandu- se exemplul stuparilor muregeni, care datorita rezultatelor bune obtinute, au atins producti de masa, beneficiind atat de preturi de vanzare stimulator, cat si de desfacerea cu prioritate. ‘Au fost apoi enuntate etapele de pregatire a apicultorilor in perspectiva profesionalizarii si integrarii in Uniunea Europeana, amintindu-se despre: m Relatia Comunitatii Europene cu apicultura romaneascé va fi facuta numai prin asociatii profesionale; 1 Finantarea apiculturii integrate se va face in proportie de 50% de catre stat si restul de 50% de Comunitatea Europeana pe baza a 5 proiecte $i anume: a) proiectul de asistenta tehnica; b) proiectul de asistenté sanitar-veterinara pentru tratamente $i contro! al varroozei; c) proiectul de practicare a stuparitului pastoral in mod rational si al dezvoltarii prin noi plantatii a bazei melifere; d) proiectul de laborator al analizei mierii si altor produse apicole, $i €) proiectul de cercetare si dezvoltare a apicutturi. 16 0 data cu integrarea in Uniunea European’, _apicultoni'_componenti__ ai asociafillor profesionale de stupairit, vor fi monitorizati prin _codificarea__fiecarei exploatatii introdusd. in refeaua_ de calculatoare a Ministerului Agriculturi. I Totodatd, apicultura ecologic’ va fi practicata numai in stupi verticali, al caror material lemnos va fi protejat contra | intemperilor cu solutii uleioase, evitandu-se cu dasavargire orice fel de vopsea. De lat Ff jan.2007 data aderari la U.E., apicultura va fi impozitat’ prin evaluarea productiei anuale a nei famili de albine la 15 euro, suma la care va fi aplicaté cota de impozitare aferenta (metodologie aplicati in prezent in {arile membre UE.) Vedere partialé a apicultorilor paricipantt la conterinta ‘apicold de la Timigoara din 7 martie 2004 Tnirueat expunerile domnului_ing Eugen Zorici au fost presdrate din plin cu diferite noutati mai putin agreate de apicultori traditionali, s-a acordat participantilor sansa de a-si prezenta, prin intrebari si discuti, nedumeririle pe care le au cu privire la conditile de integrare in Comunitatea European, prile| cu care s-au inscris un numar de 24 de potentiali: nonconformisti ai noului concept de practicare a apiculturiy care au ridicat si comentat urmétoarele probleme: pr per agri imp © Greutatile stocarii mierii si ale valorificarii ei in conditile integrarii, datonita conditionarilor costisitoare a recipientilor dit inox si plastic alimentar, cat si ale exigentel puritatii mierii atata timp cat pomii fructiferi #=—— alte plante melifere se insecticide @ Neonorarea de catre Agentia SAPARD Timig a drepturilor banesti cuvenite Pentru dosarele admise si preluate pentru finantare: © Decimarea bazei melifere de catre ocoalele silvice, prin taierea arborilor meliferi din perimetrul padurilor © Costul. exagerat. al medicamentelor necesare _ tratamentelor famililor de albine bolnave din stupine, @ = Achitarea mierii de satori cu mari intarzieri © Imposibilitatea efectuarii trans- Portului in pastoral in cele 72 de ore limitate de certificatul sanitar-veterinar, © Deprecierea genetica a albinei Carpatica din cauza importului de material biologic apicot © Intervenirea la S.C.A. Lovrin Pentru objinerea de samanta de plante melifere; stropesc cu catre pr © Explicarea modalitati de cladire a fagurilor artificial fara celule de trantor; @ La inscrierea famililor in registrul agricol, se pretinde declaratia de plat a impozitului pentru mijlocul de transport @ Inexistenta in pastoral a conditilor de extractie a mieri la cerinje de laborator MICA PUBLICITATE de albine sanatoase cu si { Constantin. IVAND casa vacan [021/653.62.34., Buci anu Stefan. Institutul Bucuresti, J Veterinara, produce ; 1 litru. PROTOFILU exclusiv din extracte de plante si este di toxicoza la albine. @ Daca pretul mierii romanesti va fi ca cel din Comunitatea Europeana: © Publicarea in revista Romania apicola” a tuturor conditilor impuse pentru integrarea in Uniunea Europeana: @ Dacd pentru 2004 s-au facut contractari de export miere; © Precizari.. detaliate producerea de miere ecologica; © Solicitarea de sprijin din partea filialelor A.C.A. din zonele de pastoral, pentru apicultorii timigeni. si c&rageni amplasati pe teritoriul lor; @ Lipsa mentionarii in codul vamal a Utilajelor apicole, fapt ce impiedica apicultori straini s& participe la expozitile romanesti cat si a importarii utilajelor. La incheierea tirului de intrebari si discutii i s-au adus multumiri domnului ing. Eugen Zorici pentru informarile facute si a sfaturilor date de prevenire a inlegalitatilor Intrebarilor si comentariilor facute de Participanti la cele trei conferinte amintite, | S-a raspuns punctual si la obiect in spiritu Normelor si reglementarilor apicole in vigoare cu indicarea modului legal de solutionare a problemelor ridicate, astfel incat s-au lasat Convingi de necesitatea modemizani pana si cei mai intransigenti conservatoristi ai practicdrii stuparitului traditional pentru au fara stup. Telefon: 0722.22.6658, Ciupitut 1 ta, stupi, zona bogat melifera la 50 km Bucuresti. Telefon: ! le Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura in conformitate cu Avizul Sanitar Veterinar nr. 154132/10.06.2003 el erat de Agentia Nationala Sanitara si livreaz8 PROTOFIL in flacoane de 0,5 si JL este un produs natural bio obtinut lestinat combaterii nosemozei si starilor de Produsul se comercializeaza dir ACA, judetene si farmacii le veterinare, ect prin Institut, precum si pi‘A UNOR APICULTORI| acesteia, unil ar putea sa-mi combata cu miere, cu puiet sau cu pastura material plastic, iar eu Care ar fi avantajele folosirii unei ‘asemenea ame? Vol incerca sa le enumerez mai jos + de la 0 familie’ se pot recolta minimum 200-300 g de ceara de cea mai buna calitate Intr-un sezon: «daca stupul are o matca in varsté de 2 sau 3 ani (cea ce nu e bine), albinele vor construi fagurele ramei claditoare cu celule de trantor, care vor atrage un mare numar de paraziti Varroa; recoltand acest fagure inainte de cpacire, putem imputina din acestia (se cunoaste apetitul lui Varroa pentru larvele de trantor);, © pe ramele din cuib vom avea mai multe celule de lucratoare, » cand pe fagure apar botci, stim ca familia intra iar «cand familia nu cladeste, stim ca familia este in suferinta, este suspecta de boald, lipseste culesul sau lipseste matca; © aceasta mai indica momentul introduceri ramelor cu faguri artifciali pentru largirea culbului si schimbarea a cel putin 1/3 din fagurii vechi din familie (cei cu celule micgorate si focare de imbolnavire). Pozitionarea, modul de lucru cu alimentatorul si continutul fagurelui Daca in fagurele ramei claditoare de cearA s-a depozitat nectar (miere), il putem 18 Rama claditoare ~ Petru SAMARGHITAN Raspunsul meu la aceasta intrebare este scurt: NICIDECUM! Nu doresc ca Cc lectureazé acest articol sa creada ca intentionez sa-i conving neaparat de utilitatea folosirii acestei rame, desi eu cred c trebuie totusi sa-i acordam importanta cuvenita. Din experienta proprie de peste douazeci de ani, de rama nu trebuie sé lipseasca din nici un stup, panda in august. Desi apicultorii cu experienta cuns insistenta spundnd cé este mai bine sa ai o rama decat o rama goala. Asa sa fie oare? Sper ca argumentele prezentate in cele ce urmeaza sa-i ‘convinga pe sceptici cel putin sa se gandeasca la posibilitatea folosirii acestei rame in proprii stupi. Personal, eu folosesc drept rama claditoare de ceara portiunea de sub. jgheabul de alimentare (sau trocuta, cum i se spune in partea locului — ‘Aceste jgheaburi se gasesc in magazinele A.C.A. Je folosese astfel in dublu scop: alimentare $i rama claditoare, pentru aceasta nefolosind o rama goala sau sipea. o rami in plus? ‘eu m-am convins ca acest tip din nici o stupina, din luna aprilie si jose avantajele economice ale folosirii ‘Campia Transilvaniei) ‘si sunt confectionate din lemn sau consuma ca atare, extrage la centrifuga sau putem trece rama dupa diafragma, sau ridicat jin magazie pentru a fi depozitat in cuib (spre toamna). Dacd fagurele contine celule de lucratoare cu puiet (indiferent in ce stadiu), atunci nu-| vom recolta, ramanand in cuib. Puietul de trantor este un excelent aliment proteic pentru puii si pasarile de curte, avand griji s& protejam fagurele (ceara) s& nu fie imprastiat in curte (eu folosesc 0 tava, un lighean sau un capac de stup intors acoperit cu o tesatura din. sarma cu ochiuri de 2-4 cm) apoi intorc fagurele pe partea cealalta ca sa fie curatat tn totalitate. jn jgheabul alimentator —_ intra aproximativ 0,5 kg de zahar tos, dar atentie, acesta trebuie astfel umectat (ca un sirop) incat s& nu rman cristale, Intrucat unele famili nu il consuma ci fl car afara din stup, cea ce nu e de dort La organizarea cuibului pent jemare, daca sub jgheab avem un fagure miere pe toata lungimea lui si cel putin 10 pe inaitime, acesta va fi agezat intre uli rama si diafragma (sau in partea opusa, peretele stupului dupa ultima rama), dar, cum am explicat mai sus, plin cu zal Umectat (mas’ compacta fara cristale), acest fel, chiar si in timpul iemii, temperatura depageste +109C, am sulalbine consuménd din acest zahar intarit, iar un lucru deosebit de important in perioade critice (15 februarie - 15 aprilie) se pot chiar salva familii de la moarte din lips de hrana find cunoscut cd nu toti apicultorii au posibilitatea sA puna la rezerva rame cu coroane de miere sau s& administreze zahar candi sau turta. La inflorirea pomilor fructiferi fagurii goi fi recoltez gi obtin iarasi o cantitate celule de trantor, pastrand 1-3 mm forma celulei. Daca rama claditoare_—este pozitionata la fel in fiecare familie, nu vom deranja aproape deloc albinele, mai ales dac& podigorul ne permite s& descoperim numai partea de deasupra ramei respective Ma opresc aici, desi ar mai fi de adaugat, cu speranta ca cele mentionate vor de ceara, lasand doar 2-3 randuri de celule fi de folos colegilor mei apicultori, atat cei de lucratoare sau tai complet fagurele cu incepator, cat gt cei mai experimentati LEGISLATIE APICOLA | Pentru a veni in intampinarea dumneavoastra, un grup restrans de autori au | selectat si procesat in prima forma brogura ,NDRUMAR LEGISLATIV PENTRU | PRACTICAREA APICULTURII", | Brogura contine reglementari in vigoare la data de 1 martie 2004. | Sunt prezentate reglementari integrale si in extras, in total 144 de pagini, fata | de circa 1.000 de pagini de Monitor Oficial, astfel incat dumneavoastra s primiti exact ceea ce va intereseaza din continutul actelor normative specifice apiculturii Lucrarea este structurata in cinci parti si cuprinde: | Partea | - Cadrul legislativ privind cregterea albinelor; Masuri de sprijinire a | apiculturii; Asigurari; 1, Reglementari specifice; 2. Exploatatii agricole. Forme de orgai 3. Sprijin financiar. Facilitati fiscal 4. Asigurari. Partea a Il-a - Prote Igiena; Partea a lll-a - Practicarea stuparitului pastoral; Partea a IV-a - Apicultura ecologica; Partea a V-a - Alte reglementari de interes pentru apicultura. albinelor; Reglementari sanitar veterinare; Mediu; Puteti procura aceasta brogura la pretul de 135.000 lei, adresandu-va la S.C. DAROM COM SRL. Telefonifax: 021/232.60.11 Telefon: 021/232.04.14; mobil: 0740.10.40.98. i Primim sugestile si observafile dumneavoastra. @ MICA PUBLICITATE VAND 20 famili albine cu rame de ME, Telefon: 0232/76.57.05; 0723.143.007 VAND stupina: 40 familii, 95 stupi, inventar apicol. Telefon: 0721.42.80.85. VAND 30 familii albine. Telefon: 021/776.12.93; 0742.022.405. 1 VAND 40 familii albine. Telefon: 0244/35.14.50. | VAND familii de albine pregatite pentru cules. Telefon: 0722.48.65.34 | VAND pavilion apicol 52 locuri cu cutii 20 rame, comuna Soldanu, judetul Calarasi | Telefon: 0723.918.453. | VAND pavilion apicol 92 locuri si familii albine. Telefon: 0722.928.717. | VAND presa germana cu valturi pentru facut faguri artificiali, Telefon: 0257/56.28.57.Consfatuirea anuala a apicultorilor harghiteni Teodor STOIAN i Lipsa totala de cultura in alimentatie: in Romania, consumul mediu de miere de albine este 100 grame pe locuitor intr-un an! Bilantul anual al. activitatii apicole, precum si lansarea_ obiectivelor pentru perioada urmatoare se discuta organizat in cadrul consfatuirilor anuale, unde sunt invitati toli acei ce practic apicultura. Pe raza judetului Harghita consfatuirea’ a fost organizata in luna martie 2004, in centrele Miercurea-Ciuc, _ Odorheiu-Secuiese, Gheorghieni si Toplita, unde s-au adunat apicultorii cu mic cu mare pentru a asculta materialele puse in dezbatere si pentru. a discuta problemele legate de _activitatea apicola Numarul mare de participanti evidentiazi 0 buna organizare a asociatiel cresc&torilor de. albine, precum si interesul membrilor A.C.A. pentru buna exploatare a stupinelor. Temele in dezbatere s-au axat pe probleme de achizitionare a produselor apicole in 2004 — productie de miere in faguri pentru consum, productie de. miere BIO, cerinfe ale UE in activitatea apicola, subventii, boli ce pot apare in_ stupina, prevenire si tratamente, probleme din activitatea A.C.A. Cele cateva’ ore _—_destinate consfatuirii au trecut pe nesimtite datorita inaltului profesionalism bazat pe cunostinte temeinice ale celor ce conduc ACA Harghita, dl. pregedinte Lazar Tibor si dl vicepresedinte Hegy Géza. Acestia au facut legatura cu cele vazute si auzite la Congresul international al apicultoriior din 2003 tinut la Liubliana. Vor avea succes in vitor exploatatiile mari in apicultura, cu folosirea nor tehnologii modeme si performante. $i in judet au inceput s& apara stupine puternice, observandu-se in acelasi timp scaderea simtitoare a stupinelor cu numar redus de familii de albine. in aceasta _privinta, activitatea apicola este pe drumul cel bun. Di. presedinte Lazar Tibor a evidentiat si a apreciat in mod deosebit munca depusa in cadrul A.C.A. pentru propagarea cunostintelor teoretice $i practice, precum si pentru mobilizarea colegilor de pe ing. Muresan breasia, nominalizandu 20 Livius din Toplita, ing. Téfalvi Melinda din Odorheiu-Secuiesc, Bencze Gheza din Gheorghieni si Tulit Andra din Casinul-Nou Acestia au fost recompensati si cu diplome. ‘Au mai primit diplome pentru productie mare de miere de albine si polen Timariu Petru Latz Beniamin, Lajos Ferentz, Albert Gheza Koll Ferencz. Un moment emotionant a fost inmanarea diplomei lui Barabas Gydrgy pentru meritul de afi cel mai varstnic apicultor din judet. A primit diploma cu lacrimi jin ochi si aplauze puternice din partea participantilor. Pentru perfectionarea__activitatii apicole au fost incepute cursuri de specializare ce sunt utile in mod deosebit in perspectiva aderdrii la Uniunea Europeana In toamna acestui an se vor deschide cursuri in limba romana. Interesul pentru specializare este mare. si se prevede ca toli sa fie Calificati. © munca enorma din partea A.C.A deoarece in judet sunt in jur de 1000 apicultori, toti cu dragoste de munca si domici sa invele cat mai multe. Este de laudat 3 faptul ca la cursurile de formare si specializare sunt foarte multi tineri, va fi cine sé preia stafeta! ‘Au fost discutate posibilitatile de export ale produselor apicole, unde suntem favorizati de productii mari si de calitate. ‘Cu un consum mediu de 100 grame de miere de albine pe cap de locuitor pe timp de un’ an, piata intema este considerata foarte slaba, Unul dintre apicultori spunea ca este 0 lipsa de cultura in alimentajie atata timp cAt pentru bauturi alcoolice se gasesc bani din bugetul familii, iar pentru miere de albine — un aliment complex si de mare valoare — nu sunt bani. Ar fi interesant de stiut ce sume de bani a chettuit populatia pentru bauturi si tigari gi cat pentru miere! ‘Articol apart in zierul Adevarul Harghiter din 30.1 2004 per ma ace po: la per sir vre[DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORI »AMANUNTE” APICOLE (?2::c2 12) Gheorghe ROTAR r Multi dintre cei care fac azi apiculturd nu au ajuns s& cunoascé unele tucruri} {interesante care au fost comunicate cu muita vreme in urma in publicatille apicole. In fata | | .maiestrie’" celor ,batrani", incepaitorii se simt adesea demoralizati ca lor nu Je ,iese” asa! | cum vad la cei experimentati. La gah, o mutare gresita te poate costa partida. La fel este si! 1/4 stupanit. inainte de a o face, este bine s& cunosti regulile miscarii pe care vrei sa o faci $i y I consecinfele ei. Cunoscute, micile detalii te pot salva. t Plecénd de la premisa ca in apiculturé amanuntele sunt esentiale, m-am apucat sa | | strdng din publicatile apicole, din experienta personalai $i a altora, o parte insemnata din { aceste asa-zise amanunte, spre a le pune la dispozitia celor interesafi, scutinduci astfel del efortul de a le afia consemnate sporadic pe un vast cémp informational. Putine dintre | | acestea ar putea fi considerate noutati - poate de catre cei mai putin initiati. In general se | [intampla cum spune André Gide: , Toate lucrurile au fost spuse pana acum; dar cum} [nimeni nu asculté, trebuie totdeauna sa le repeti” Consider cé aceste ,vechi noulit Lle-au scaipat din vedere. © Avem dreptul 88 crestem albine, dar avem si datoria sd le crestem cum trebuie si sa nu cream greutati altora @ Cand te apuci de apicultura hotaraste: vrei sa devii un apicultor adevarat sau doar un vremelnic proprietar de albine, aga pentru decor? @ Apicultura nu se invata la fara frecventa si nu se incepe doar dupa Pensionare. © Cand asculti sfaturile unui stupar mai vechi, sa-ti fie gandul gi la ce nu spune. © Bagali de seama ca adesea, in aceleasi situalii, procedand in acelasi fel, se Poate ajunge la rezultate diferite. @ Famille de albine nu pot fi tratate la gramada’, fiecare dintre ele are personalitatea sa. eet Sen % sitepezit sau tinfe stupul deschis si dupa ce wremea s-a racit; gape folseste parma sipunu de ole 4 este mahmur saggy” uO zi sau doua de” | consemnate mai jos vor fi folositoare chiar $i pentru cei care le stiau céndva, dar cu timpul alia. oolbuc sine set Oss ¥ in legaturé cu starea de sanatate a stuparului: nu transpiratia, ci eliminarea prin porii pielii a unor toxine cu miros iritant. @ 0 metoda de crestere a albinelor nu_va fi niciodaté potritiva pentru toti apicultorii si pentru toate conditile. Fiecare metoda — poart&.amprenta_experientei personale. @ La ascultarea famililor in timpul iemii, tonalitatea jinalt’ din interior nu inseamna .un bazait frumos’ ci un semnal de alarma: se pregatesc s8 moara de foame. © 0 familie muribunda poate fi readusa la viata daca se stropeste cu sirop caldut ‘trecand prin fata stupilor la apusul soarelui sau mai Gevreme._vom=putea "aftacare® familie si-a @ Instalarea adapatorului salveazd de la pieire multe albine care altfel se aventureazé primavara._devreme departe dupa apa si putine se mai intorc © Stimularea cu sirop de zahar primavara este binevenita mai ales pe vreme fea, scutind astfel zborul albinelor cu mani sacrifici pentru a aduce apa in stup. 21© Semnificatia petelor de diaree pe faguri: neliniste, soareci, boala, miere de mana, imposibittiatea unui zbor necesar de curatire @ Prezenta puietului nimfal_ mort eliminat din stup indica lipsa de proteina, acesta fiind supt de albine. © Cristalele de zahar pe fundul stupului: hrana cristalizata, cand acestea nu provin din hrana de stimulare. '@ Trecand: in-miezul zilei prin fata stupilor. afta unde” trebuie “'arait‘cuibu observand- unde “sunt mai multe albine '2 ventilatie ta urdinis. Restul rman asa. @ {i timpul amiezii, in stupul in care se aduce polen este si matcd si nu me! trebuie cautaté @ Nu se. va administra rand proteicd albinelor decat dupa zborul de curatire, © Productia de miere a coloniilor aprovizionate cu proteina in mod regulat este net superioara celorialte. ‘@ Prezenta oualor, a larvelor sau a puietului cApacit pe fefele exterioare ale fagurilor marginasi arata c& s-a intarziat cu largirea cuibului @ Nu introduceti primavara timpuriu si toamna tarziu familii de albine in k&zi no @ Dacd in lunile aprilie-mai trantorii si larvele de trantori sunt eliminati din stup este semn ca nu sunt suficiente rezerve de hrana © in cazul furtisagului linistit, ta familia noafa activitatea este intensa pana seara tarziu. © Cele mai mari pericole in iernarea__albinelor:, foamea, _boala, intoxicatia (cu miere de mand, pesticide, medicamente, apa etc.) @ Ladita de lucru cu capac este necesara oricand: nu se provoaca furtisag, ‘iu se pun ramele (cu matci) in iarba @ Slimularea in perioadele lipsite de cules se va face numai seara @ Pentru_dezvoltarea _cuiburilor primavara /Rargirea $e va'face cu un fagure Cladity"stropit cu sirop de miere sau zanar. Seezat mire fagurele cu puiet ultim si cel cu pastura - Largirea cea mai eficace se face prin spargerea cuibului cu un fagure cladit §i stropit, pus in mijioc, cand cuibul are cel pulin patru faguri cu puiet, iar timpul nu da semne de inrdutatire de durata ~ Fagurii presafi se pun la cladit in timpul infloriri pomilor fructiferi, in. cuibul restrans al famililor care au cel putin 6-7 faguri incarcati cu albina, asezandu-se Intre tultimul fagure cu puiet si cel cu pastura. Fagurele, cladit uneori numai pe o parte, se va intoarce in acelasi loc. @ Daca in timpul verii faguri presati se introduc la margine, vor fi claditi cu celule de trantor. Ei vor fi pusi in mijlocul cuibulut "Nu aduna mai mutta miere colonia ‘are nu cladeste faguri. Dimpotriva @ Aibinele finere care nu au conditi create pentrua produce ceara la nivelul cerintelor lor vitale, transforma mari suprafete de faguri cu celule lucratoare in celule de trantor. @ Prezenta ramei claditoare in stup influenteazd favorabil cladirea corecta a fagurilor presali introdusi si totodata ajuta la crearea rezervei de ceara. “ Puietil eclozionat cu 10 zile inainte de cules aduce avantaje la cules Spentre prevenirea roltulu' se pot ridica faguri cu puiet cApaciti inainte cu saptamana de cules, cu care se pot ajuta familii mai slabe sau se pot forma nuclee. (continuare in numérul vitor) pi pr ase este adm sens nlaSERIALUL NOSTRU (17) APITERAPIA DE LA A LA...Z Dr. $tefan STANGACIU Presedinte al Asociatiei de Apiterapie din Germania Proprietatile farmacologice ale ceri de albine, efecte, actiuni Ceara de albine, clasic o substanta inerta, are unele proprietati interesante care sunt importante pentru apiterapeuti Aceste proprietaiti sunt legate in mod direct de substantele continute. dar si de faptul c albinele adauga mici cantitati de propolis in interiorul fiecdrei Celule a fagurelui, in special in cele construite initial pentru larve. Astfel, putem spune ca ceara de albine este un fel de ,mini ~ propolis’, cu efecte asemanatoare, dar mai putin pronuntate. in continuare prezentam o lista cu proprietatile ceri de albine, acceptate in general de catre_cosmeticieni: VAntiseptic; ¥ Emolient; Antiinflamator; /Cicatrizant, V Ajuta Pielea sa aiba o structura neteda si elastica (aspect). {In practica apiterapiei, dupd cum vom vedea in articolele viitoare, ca s& crestem Proprietatile cerii de albine, o idee buna este amestecarea cerii cu propolis (prelucrat sau nu) cu scopul de a face, chiar gi acasa, preparate pentru uz exter Laptisorul de matca — proprietati farmacologice, efecte, actiuni Dupa cum am vazut in articolele anterioare despre laptigorul de mate, acest produs natural extraordinar are ca scop principal hranirea larvelor de albine si a matci, Ca aliment, extrem de important pentru sénatatea coloniilor de albine, lSptigorul de matca trebuie sa aiba si alte proprietali, nu numai cele legate de nutritie. S ne gandim la faptul ca fiecare larva, inclusiv matca, se afid intr-o ,baie” de Kiptigor de matca in celulele fagurelui care sunt DESCHISE la aer, acest aer poate contine diferite bacterii daundtoare, virusur, gi fungi. Albinele .cunose’ acest lucru si adauga .intenfionat” compusi activi laptigorului de matca care pot lupta cu acesti -micro-dusmani" potentiali. Ca rezultat, laptigorul de matc este nu numai un excelent aliment Pentru albine, dar $i un foarte puternic produs antiviral gi antibacterian Laptisorul de matca are un rol important care este legat de principala functie a mateii acela de a produce atatea oud cate sunt posibile, in armonie cu conditile interne si externe ale stupului. Pentru a produce atat de multe oua, matca are nevoie ca sistemele genital gi endocrin Sa fie puternice. Deoarece matca mananca aproape in exclusivitate laptigor de maica, putem deduce ca acest laptisor de matca trebuie sa contin substante care stimuleaza in mod direct sau indirect aceste importante sisteme. Daca suntem de acord cu principiul general ca celulele vii si organismele au nevoi asemdnaitoare, putem accepta faptul cd, general vorbind, ce este bun pentru plante si albine este bun si pentru oameni, vom accepta mai ugor faptul c& léptisorul de matcd cand este administrat la oameni poate avea efecte legate de sistemele sexual, genital si endocrin. In sensul celor de mai sus putem explica majoritatea proprietatilor laptisorului de matca in continuare prezentam o lista cu aceste proprietati, descoperite de oamenii de stiinta in laboratoarele lor sofisticate si/sau de medici in timpul activitatilor lor legate de apiterapie. MACTIUNE AUXINICR pe VITE si pe PUI DE GAINA - uzual stimuleaza cresterea SCADE NIVELUL TRIIODOTIRONINE! - triiodotironina (T-3) este precursorul lui T-4, Principalul hormon tiroidian; mai putin T-4 inseamna o reducere a metabolismului energetic, un efect general de calmare si de relaxare. MEFECT GONADOTROFIC - stimuleaza glandele sexuale. __ MCRESTE NIVELUL TIROXINE! si al CORTIZOLULUI in SANGE /multe celule ,relaxate’ utlizeaza mai putina tiroxina gi cortizol, astfel nivelele lor sunt mentinute ridicate; ¥ acest efect explica de ce laptigorul de matca poate creste puterea organismului 23I -CRESTE NIVELUL HORMONULUI LUTEINIZANT in SANGE - hormonul luteinizant ajuta ovulatia MCRESTE NIVELUL PROGESTERONULUI in SANGE - ajuta mentinerea sarcinii CRESTE NIVELUL TESTOSTERONULUI in SANGE - proprietate folositoare barbatilor cu probleme sexuale specifice date de un nivel sczut al testosteronului in sange; si pentru femei ‘cu prea multi hormoni feminini (estrogeni). a INDUCE DIFERENTIEREA LARVEI de ALBINA in MATCA - acesta este unul dintre cele ‘mai importante si misterioase efecte ale laptigorului de matca pentru colonia de albine. MEFECT FITOINHIBITOR - albinele nu vor sé creasca plante in celulele fagurilor. ‘STIMULEAZA GLANDELE SUPRARENALE. - aceasta proprietate explica succesul \Sptisorului de matcd in boli legate de glandele suprarenale ca artritele (nivel scazut al cortizolului in snge) sau sindromul de oboseala cronica EFECTE pe) APARATULIGENITAL REDUCE MARIMEA PROSTATE! ¥ util in hipertrofia de prostata; ¥ laptisorul de matca are efecte asemdnatoare hormonilor feminini. REDUCE GREUTATEA TESTICULELOR - iaptisorul de matca poate armoniza (diminua) sexualitatea excesiva a unor barbati care au o activitate testiculara prea crescuta EFECTE ASUPRA FICATULUI REDUCE GREUTATEA FICATULUI - prin imbunatajirea structuril si funcfionarii ficatului | -CRESTE RAPORTUL ALBUMINA/GLOBULINA - efect foarte important in tratamentul bolilor ficatului, in special in hepatite : @ CRESTE NIVELUL TRANSAMINAZELOR GLUTAMIC OXALACETICA si GLUTAMIC PIRUVICA - aratd o crestere in multiplicarea celulelor ficatului. 1 SCADE ACTIVITATEA ADENOZIN-TRIFOSFATAZEI - arata acumularea unei energii sinistite” IE CRESTE CONSUMUL DE OXIGEN - laptisorul de mated are efecte generale de armonizare el creste structurile vii, dar si energia acestora. ERECTE ASUPRA INFLAMATIE! § STIMULEAZA $i ACCELEREAZA evolutia PROCESULUI INFLAMATOR ASEPTIC - ajuta la vindecarea tesuturilor inflamate. STIMULEAZA ACTIVITATEA FUNCTIONALA A CELULELOR REACTIVE care au aparut in timpul INFLAMATIEl si ACCELEREAZA ACTIVITATEA ENZIMATICA a DEHIDROGENAZE-LOR LDH, NADH2, CITOCROM C-REDUCTAZA si SDH - vezi mai sus. IN STIMULEAZA DEZINTOXICAREA ORGANISMULUI (DEPURATIV). EFECTE|ASUPRATRINICHILOR lM SCADE GREUTATEA RINICHILOR - laptisorul de matca imbunatateste functionalitatea Tinichilor; astfel o functie mai buna poate fi asigurata cu mai putin tesut renal mRebuce TEROSC ERODE = laptigorul de matea este bine cunoscut ca un produs natural care mareste durata de vial, nu numai la matci si soareci, dar si la oameni; longevitatea este totdeauna legata de sdnataie, si biologic de tinerelea arterelor. STIMULEAZA VASODILATATIA -o propretate ce explica multe dintre celeaite efecte ale laptigorului de matca. . wool NIVELUL COLESTEROLULUI $i al TRIGLICERIDELOR - ca in multe alte cazuri, gasite intre proprietattile altor produse naturale, laptigorul de matc& poate armoniza diferite procese ale viet, pentru ,a hrani" mai bine viata 24MN CRESTE ERITROPOEZA (formarea celulelor rosii ale sangelui) - acesta explica eficienta foarte buna a laptisorului de mated in tratarea anemiei lM CRESTE GRANULOPOEZA (formarea celulelor albe ale sangelui) - explicd utilitatea l&ptigorului de matca in toate situatile in care avem nevoie de un sistem imun mai puternic. CRESTE TROMBOCITOPOEZA (formarea plachetelor sanguine) - plachetele sanguine sunt extrem de importante pentru oprirea sangerarilor care apar datorité lezSrii vaselor de sénge (micro-rani) MM EFECT DE REGLARE A IMUNITATII - explica utiltatea laptigorului de matca in toate tipurile de probleme ale sistemului imun, inclusiv in cele numite boli de sistem auto-imune. EFECTE ASUPRAIPIELII ™@ NORMALIZEAZA SECRETIA DE SEBUM A GLANDELOR SEBACEE vezi actiunile similare in modularea nivelelor colesterolului i trigliceridelor (grasimilor in sange ™@ STIMULEAZA METABOLISMUL CELULELOR EPIDERMALE - laptigorul de matca este apreciat in produsele cosmetice deoarece ajuta la intinerirea si curatirea tenului. ™@ ACTIONEAZA CA AGENT ANTIBACTERIAN $I ANTIVIRAL LOCAL - 0 proprietate importanta in multe boli ale pielii si/sau dupa procedurile cosmetice. WANTIBIOTIC §.CRESTE GREUTATEA CORPORALA. MM CRESTE GREUTATEA CORPORALA - proprietate important pentru mamele ce alapteaza nou nascufi cu greutate mica Poate reduce CRESTEREA TUMORALA cu SCADEREA MULTIPLICARII CELULARE - laptisorul de matca este un produs apicol ce actioneaza relativ lent’, in comparatie cu veninul de albine, polenul sau propolisul MACTIVITATE ANTITUMORALA A ACIDULUI 10-HIDROXI-2-DECENOIC ntinuare in numa! vitor) Rama claditoare (Foto: loan Campian, apicultor din judetul Timis) 25INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA VINDE LA PRETURI AVANTAJOASE: Matci imperecheate, selectionate Matcile provin din Pepinierele de crestere ale LC.-D.A., situate in urmatoarele zone: wR a “Szgona de campie™ la sediul C-D.A. ~ Bucuresti, sectorul 1, B-dul Ficusului nr. 42. Telefon: 021/232.50.60; 021/232.53.90; de 021/232.51.25; m Fax 01/232.02.87 ys ic dhrais Podisul Moldovei fe Ia sediul Statiunii de Cercetari apicole din Poieni-lasi a (Tel. mobil: 0744 22 01 24) 4 sau la sediul Filialei judetene A.C.A. Iasi te (str. $tefan cel Mare nr. 67, telefon: 0232/32.06.16) y ¢ B a Zona de ee cele 1a sediul Pepinierei de crestere a matcilor din Cislitu, jud. Buzau (Telefon: 0238/55.31.87, mobil 0745.919.827) Ia sediul Statiei zonale Maldaresti, jud. Valcea (Telefon: 0250/86.10.03) De asemenea, IC-D.A. oferit tuturor celor interesati ~ la preturi promotionale — medicamente de uz apicol pentru diagnosticarea si combaterea bolilor si daundtorilor albinelor, precum si preparate medicamentouse apiterapice, _bioenergizante, energovitalizante, concentrate alimentare pentru pastrarea bunei stiri de sinatate si ; | tratamentele unor boli umane. Acestea se gasesc de vanzare si la unitatile comerciale ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din fiecare judet. ‘ ' I f r ‘ i ‘QO Apimagazin O Breviar de informare apicolA international redactat sub auspiciile Funda Institutului International de Tehnologie si Economie Apicola - APIMONDIA si_ale Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura | DIN REZUMATELE COMUNICARILOR PREZENTATE LA CEL DE ALXXXVIELEA CONGRES INTERNATIONAL AL APIMONDIA (Liubliana, Si BIOLOGIE APICOLA DEZVOLTAREA PRODUCTIEI DE CALDURA INTERNA (ENDOTERMICA) IN PRIMUL STADIU DE VIATA AL ALBINELOR MELIFERE (Apis mellifera carnica POLLM) Jutta Volimann, Helmut Kovac $i Anton Stabentheiner Daca este necesar, albinele sunt capabile s8 produca caldura. De exemplu, ele au nevoie de caldura pentru a regia temperatura din stup, factor foarte important’ pentru dezvoltarea puietulul. Capacitatea (abilitatea) de a produce cAldurd nu este dezvoltata in momentul in care acestea eclozioneaza. In studille noastre am investigat la ce varsta albinele incep sa produca caldura si la ce varsta aceasta capacitate (abilitate) este complet dezvoltata Am prelevat albine de pe faguri din doua colonii, care au fost introduse intr-un incubator pentru eclozionare, si hranite individual cu cate 10 — 30 ul de solutie 1,5 M (molar) de zaharoza (sucroza) pentru a fi siguri cd albinele au suficienta energie pentru a produce céldura. Albinele au fost puse in culti (custi) mici, care au fost montate intr-un agitator. Temperatura corporal a fost masurata cu ajutorul unei camere in infrarosu (AGA 782 SW, FLIR) la diferite temperaturi ambientale (34°C, 25°C). Inaintea efectuarii masuratorilor, agitatorul a fost pornit pentru a stimula albinele sa produca caldura. La temperatura ambientala de 34°C, cele mai tinere albine care au produs céldura au fost in varsta de 9 ore (19% au prezentat productie de cdldura), La temperatura ambiental de 25°C, cele mai tinere albine producaitoare de caldura au fost in varsta de 4 ore (6% au prezentat productie de caldura). Aceast capacitate (abilitate) este complet dezvoltata la varsta de 3-5 zile (80-10% din albine au prezentat productie activa de aldura). La aceasta varsta, albinele incep sa zboare in afara stupului | Studiu susfinut de Austrian Fonds zur Forderung der WMissenschaftlichen Forschung (FWF) si Bundesministerium fur Land-und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft ,,. EFECTELE FACTORILOR DE MEDIU SI GENETICI IN DETERMINAREA DIMENSIUNII CELULEI LA FAGURI | Christian Pirk, H.R.Hepburn, C.Hepburn $i J.Tautz i Una din misiunile majore indeplinite de albinele lucratoare in timpul vietii lor, este construirea fagurelui utilizat pentru depozitarea mierii si a polenului si pentru cresterea | __uietului. In cursul dezvoltarii tuturor albinelor, stadiul de dezvoltare pupal are loc in celulele | __fagurelui, astfe! incat dimensiunea unei lucratoare este in mod necesar limitata de dimensiunea celulei. Mai mult, insasi dimensiunea celulei scade in timpul viefi fagurelui deoarece cu fiecare generatie, secretia derivata de la coconul pupal este depusa in cantitati din ce in ce mai mari, in interiorul pereilor acesteia, avand ca rezultat obtinerea de celule progresiv mai mici de la generatie la generatie Asttel, se naste intrebarea asupra modului in care albinele acceseaza dimensiunea Unei celule si mai important, dacé design-ul. structural al celulelor este influentat de o amprenta” genetic’ sau de un produs secundar al factorilor de mediu cum sunt parametri biometrici ai lucratoarelor insele cand acestea construiesc celulele. La 14 colonii de A.m.capensis s-au dat doud tipuri de faguri din ceara. Sapte colonii ‘au primit faguri artificiali africani (celule mici cu o medie de 1025 celule/dm2) iar celelalte sapte 27colonii au primit faguri artificiali europeni (celule mai mari cu o medie de 850 celule/dm2). Toti fagurii au fost scosi din toate coloniile gi au fost prelevate mostre de albine lucratoare inainte de inceperea experimentului. In a doua etapa, generatiei de lucratoare crescute in faguri construili pe baza cu celule de dimensiune africana li s-au dat fie faguri artificiali europeni fie ‘fricani (doua colonii pentru fiecare) fie nu li s-a dat nici un fagure artificial (0 colonie). Acelasi jucru s-a aplicat la coloniile continand faguri construiti pe bazé artificial europeana. In toate coloniile, fagurii vechi au fost indepéitati si s-au prelevat mostre de albine. In cea de-a treia ttapa colonille nu au primit nici un fagure artificial. Dupé tragerea fagurilor si cresterea de pulet au fost prelevate probe de puiet si de fagure. Au fost masurate dimensiunile celulelor si parametfi biometrici ai lucratoarelor. Rezultatele araté ca albinele mici afficane accepta si Construiesc baza de fagure cu celule mai mari si cresc puiet mai mare. Au fost efectuate analize de corelafie pentru dimensiunea toracelui si dimensiunea celulei pentru fiecare permutare si pentru acestea au fost realizate analizele stalistice. Este evident ca pentru Construirea celulelor de lucratoare dimensiunea albinei este un produs secundar strans corelat al dimensiunii celulei fapt ce sugereazA puternic faptul ca factorii de mediu, mai curand decat factorii genetici, sunt cei ce influenteazA constructia celulel. Acest lucru nu raspunde totus! inca ja intrebare si mai acuta legat de modul in care albinele ce construiesc fagurii masoara de fapt dimensiunea de construit deoarece nu trebuie vitat ca aceste albine construiesc si celule de trantor care sunt proportional mai mari decat cele de lucratoare, dar in mod clar rezultatele detin cheia solutiei la aceasta problema ciudata. EVALUAREA IMPACTULUI PRODUSELOR TRANSGENICE ASUPRA LARVELOR DE ALBINE Dirk Babendreier Pentru a evalua impactul pe care plantele transgenice il au asupra larvelor de albine melifere Apis mellifera, sunt importante doua aspecte in istoria vietii acesteia: informatii legate de consumul necesar de polen, intrucat aceasta este singura rut semnificativa de expunere la toxinele exprimate de plantele transgenice. In plus, efectele produselor transgenice asupra dezvoltarii glandei hipofaringiene a albinelor lucratoare adulte trebuiesc de asemenea evaluate pentru c& aceasta este cea care produce laptisorul de matcd necesar pentru cresterea puietului, Am efectuat experimente in care colonii mici de albine au fost mentinute, timp de pand la zece zile in voliere in camp (8 x 14 m), ce confineau numai plante de porumb inflorite Larve de lucratoare complet dezvoltate au fost disecate si s-au numarat granulele de polen de porumb. Datele noastre demonstreaz& c& proteina furnizata direct larvelor prin intermediul polenului contribuie cu mai pulin decat 5% din proteina total necesara dezvoltarii larvare. Utterior, am efectuat experimente in custi mici intr-un dulap climatizat in care lucratoare proaspat eclozionate au fost expuse la polen Bt, toxina Bt, in concentratii mari sila inhibitori de proteaza (Pl) in concentratie mica si mare. In timp ce tratamentele cu Bt nu au avut nici un Gfect, cele doua tratamente cu Pl au redus in mod semnificativ dimensiunea glandelor hipofaringiene la lucrdtoarele adulte. Aceste rezultate sunt discutate legat de riscurile pe care plantele transgenice le pot reprezenta pentru albine. PATOLOGIE APICOLA INFESTAREA ARTIFICIALA A CELULELOR DE PUIET DE ALBINE LUCRATOARE CU Varroa destructor Sancia Pires, Jose Flores, Maria Calero, Jose Pereira Scopul acestui studiu a fost cercetarea comportamentului de indepartare a parazitlor, la Apis mellifera L., fata de celulele de puiet infestate cu acarianul varroa. Au fost efectuate 4 experimente in perioada iunie — septembrie a anului 2001, in 6 stupi. Dintre acestia, 3 au fost infestati numai cu acarieni omoraii prin congelare (ACV) iar ceitalti trei, folosind ACV, acarieni ‘omorati in. mod natural (AMN) si acarieni vii (AIV). Tehnicile de infestare au fost aplicate pe un numar de 2 faguristup, folosind grupuri de cate 10 celule de puiet. Au fost aplicate difente tratamente: celule infestate artificial, celule deschise si inchise fara introducere de acarienl (Martor |) si celule nemanipulate (Martor II). Albinele au prezentat doua tipuri de comportament 28 Sey esaIn primul, celulele au fost complet curatate prin indepartarea atat a puietului cat si a acarienilor (comportament 1). in al doilea, albinele au descapacit si au recdpacit celulele, indepartand umai acarienii (comportament Il). Acestea au curatat un numar mai mare de celule infestate (comportament |) cu acarieni morti (p<0,01) la utilizarea mai multor tehnici odata, in comparatie cu utiizarea unei singuri tehnici. La aplicarea simultana, diferentele nu au fost verificate (p>0,05) intre tehnici, fata de comportamentul |. Pe de alta parte, au existat diferente (p<0,01) in ceea ce priveste comportamentul Il, Nu a existat 0 corelatie semnificativa (p>0,05) intre comportamentele | si Il. De asemenea, nu s-au observat corelatii semnificative (p>0,05) intre diferitele tehnici de infestare. Aceste rezultate sugereaz’ ca albinele pot detecta si curata celulele de puiet infestate artificial cu acarieni morfi. Acest comportament igienic poate fi influentat de un numar de celule de puiet manipulate, sau de utllizarea de acarieni vii. O Comparatie intre aceste tehnici nu poate fi facutd la aplicarea lor simultand in acelasi stup MODELAREA DINAMICII RASPANDIRII SI VIRULENTEI PARAZITILOR IN POPULATIILE DE ALBINE, CU REFERIRE SPECIALA LA ACARIANUL Varroa destructor Sebastian Streit, J. Tautz, S.Fuchs, F.Puppe Mecanismele de réspandire ale acarianului Varroa (Varroa destructor) in colonille de albine si influenta acestora asupra pagubelor produse populatilor de albine sunt greu de testat experimental, dar ar putea reprezenta factori cu un impact considerabil in determinarea virulentei boli. Folosind un sistem Multi-Agent de modelare ambientala, pus la punct la Universitatea din Wuerzburg, am simulat infestarea unui nou stup cu Varroa destructor cresterea populatiei de parazii in cadrul coloniei, timpul in care acesta infesteazé coloniile din apropiere si in final colapsul coloniei, moment in cursul céruia 0 cantitate masiva de acarieni este transportata in afara stupului gi ar putea patrunde in alte colonii din zona adiacenta A fost utilizat un model de inalta flexibilitate simuland populatia de albine pentru a realiza 0 ajustare a modelului la diferite zone climatice si rase de albine. Modelul permite si realizarea de simulari privitoare la influenta anotimpului si a resurselor naturale, de ex densitatea la locul de amplasare a cuibului. Pentru cresterea populatillor de Varroa in interiorul coloniei, s-a integrat un model, care a masurat mai multi parametri precum, tiparul (dinamica, modul) de reproducere a acarienilor, cantitatile si tiparul sezonier al dezvoltarii puietului de trantor si de albine lucratoare Iuat in calcul. Modelul a inclus si interactiunea dintre colonille de albine ~ procesele cuprind cresterea coloniei in dependenta de anotimp si diferitele modalitati in care acarienii sunt raspandif: prin roire, prin vant (aeropurtati) si furtigag. Variatille acestor Parametri releva importanta interactiunilor inter-colonii pentru soarta unei populatii de albine si scot in evident importanta densitatii coloniei pentru raspandirea si virulenta bolil..Prin extinderea modelului la nivel de populatie de colonii de albine speram sa se contribuie la clarificarea proceselor implicate in epidemiologia varroozei gi sé se atraga atentia asupra aspectelor ce pot fi la fel de importante pentru virulenta bolii, ca procese intra-colonie. ROLUL POLENULUI SI AL MIERII iN TRANSMITEREA PUIETULUI VAROS LA ALBINE Sancia Pires, J.M.Flores Serrano, |.Gutierrez Calbeza, J.A Ruiz Martinez Puietul varos la albine este 0 boald fungicd (micotica) a puietului provocaté de ingestia de spori de Ascosphaera apis. S-a cercetat rolul mierii gi a polenului in transmiterea Procesului. S-a lucrat cu 3 grupuri de stupi sanatosi gi un al patrulea grup de stupi cu simptome de puiet varos (4 colonii /grup). In stupii din grupurile 1 si 2, au fost introdus faguri infectati cu miere si respectiv polen, wali din colonii ce prezentau simptome de puiet varos. Al treilea grup (stupi sanatosi) au constituit martorul | iar stupii cu puiet varos au constituit martorul IIRiscurile de aparitie a puietului vros au fost masurate folosind susceptibilitatea puietului inainte (test 0) si dupa (testele 1 a 4) introducerea fagurilor infectati in colonii. Puietul a fost racit pentru a induce boala. jin stupii din grupul martor |, incidenta puietului varos a fost scazuta in toate testele efectuate (test 0 = 2,82%, testele de la 1 la 4 = 3,83%, 2.14%, 2,32% $i 1,89%). In stupii din grupul martor Il, riscul de aparitie a bolii a scézut de-a lungul testului (Test 0 = 48,32%, test 1 la 4 = 34,28%, 26,40%. 31,15% si 16,55%), probabil datorité comportamentului igienic indus de culesul de nectar din timpul experimentelor. In stupii care au primit faguri cu miere infectati (test 0 = 3.81%, testele de la 1 la 4 = 26,09%, 18,03%, 16,52% si 9,33%) si faguri cu polen infectati (testul 0 = 5,20%, testele de la 1 la 4 = 16,43%, 15,31%, 6.74% gi 12.44%), boala s-a accentuat si a pastrat riscul de aparitie FLORA APICOLA $1 POLENIZARE OBSERVATII SI PROGNOZA CULESULUI DE (MIERE DE) MANA iN LANDUL BADEN-WUERTTEMBERG, GERMANIA Gerhard Liebig Culesul de mana a fost observat din 1976 pana in 1998 in 15 zone din Padurea Neagra, Baden-Wuerttenberg, Germania. S-a pus accent pe dinamica populalillor de lachnide de pe brad si molid, importante din punct de vedere economic. Curentul tipic de dezvoltare a populatilor cuprinde un proces de inmultire In cursul inmuguririi arborilor, in lunile mai, iunie si iulie si 0 c&dere ullerioard a acestora. Conditia aparitiei unui cules de mana este o masiva infestare a arborilor cu lachnide gi conditile meteorologice de vara. Exista 0 corelatie intre conditile de vreme si dezvoltarea populatillor de lachnide, corelatie ce poate fi utiizata pentru prognoza. O masiva infestare este de asteptat daca luna noiembrie a anului precedent este foarte calda si in plus, in primavara succesiunea termica este: martie rece, aprilie cald, mai si iunie racoroase. Din 1976, aceste conditil optime au fost inregistrate de patru ori. In cazul opus, nu exist activitate de inmultire a lachnidelor in timpul inmuguririi arborilor, daca luna noiembrie a anului precedent este foarte rece iar vremea din primavara, din martie pana in iunie este foarte calda In anii cu infestare ridicata sau masiva, se observa mari diferente de productivitate la culesul de mana, intre diferitele regiuni din Baden-Wuerttenberg. Astfel in 2001 recolta de miere obtinuta in peste 100 de zone de cules a fost cuprinsa intre 20 si 110 kg de miere de mana per stup. Din 1987, culesul de mand din Baden-Wuerttenberg este observat cu exactitate de aproximativ 100 de apicultori. Densitatea populatiei la cei mai importanti producaitori de mana (2 specii de brad si 7 specii de molid) este masurata din martie pana in iulie, la intervale regulate de timp. In timpul verii, culesul este observat secvential cu balante (cantare) electronice de stup, in peste 100 de zone. Datele sunt trimise de mai multe ori pe saptémana prin e-mail la un centru, unde sunt evaluate. Observatorii sunt imediat informati asupra evaluari, astfel Incat o utllizare adecvatd a culesului de mana devine posibila. Acest sistem s-a dovedit util $i in anii far cules de mana PROGNOZA INFLORIRII SALCAMULUI iN CURSUL VEGETATIEI Mica Mladenovic, Nicola Savic, Sladan Rasic, Nebojsa Nedic E-mail peela@agrifaculty ba.ac.yu Metoda stimulrii dezvoltarii mugurilor in condifi controlate, dupa terminarea perioadel de repaus biologic la salcam se aplica cu succes si face posibila utilizarea sa cu succes in vitor, ca metoda de prognoza pentru culesul de salcam la urmatoarea perioada de vegetatie. A fost efectuata analiza participarii mugurilor florali in conditi controlate la arbori in varsta de 2.3.5 si 7 ani. Pe baza rezultatelor obtinute prin aplicarea metodei de stimulare a dezvoltafi mugutilor, se poate determina care va fi rata infloririi salcAmului in anumite zone si be baz acesteia se poate locul de amplasare a stupinelor. 30APITERAPIE PROTEINELE DIN LAPTISORUL DE MATCA CA MIJLOC DE REALIZARE A UNOR INGREDIENTE FUNCTIONALE PENTRU SANATATE Jozef Simuth, Katarina Bilikova, Elena Kovacova Calitatea produselor apicole a fost multa vreme evaluat pe baza proprietatilor statice Ce Pot fi definite prin analiza chimica, fizicd si instrumental, La ora actuala, in mod general, se intelege c&, calitatea produselor apicole ar trebui definita in termenii unei varietati de functi Ginamice ale componenielor lor individuale. Laptigorul de matca (RJ sau LM) a fost acceptat si larg utlizat ca 0 substanté ce asiguré o buna sanatale, Exista tot mai multe dovezi stintiice care sa sus{ina conceptul c& cei mai ,atractivi" compusi bioactivi ai produselor apicole sunt Proteinele din RJ (LM). Descoperirea recent c& proteinele din LM ar putea avea functi fziologice ca imunomodulatori, supresori ai reactilor alergice, proprietatile lor anti-hipertensive $i de stimulare proliferativa, a deschis a noua era in aplicarea LM si a mieri Cercetarea Roastrd sistematica in domeniul biologiei moleculare a proteinelor individuale si a peptidelor din LM ‘au ardtat cA proprietatile lor polifunctionale ar putea fi folosite ca’ marker.i pentra standardizarea dozelor de administrare a LM ca substant ce poate fi consumata ca parte a dietei zilnice $1 care serveste la reglarea sau in alte condiii afecteaz& prin ingestie un anumit Proces al organismului. Efectele medical-farmacologice ale produselor apicole vor fi evaluate Precis $1 cuantificate pe baza cantitatii de proteine individuale din LM prezent in dieta utiizata Vor fi prezentate proprietatile proteinelor individuale din LM si functile lor fiziologice in cursul dezvoltariilarvare i ca ingrediente ale alimentelor functionale _ __APICULTURA PENTRU DEZVOLTARE RURALA STATISTICA APICOLA LITUANIANA — DEPENDENTA DE AGENTII ISTORICI SI ECOLOGICI Juris Steiselis, Armanda Krauze in cursul secolului al XX-lea, Lituania (supra de locuitori), popu: 4 de 64.000 kmp, populatia 2,3 milioane ia si economia acesteia au trecut prin diferite cataclisme istorice (primul si al doilen razboi mondial), sisteme economice diferite (piata liberA orientata spre agricultura, economia sovietich industriala) si a facut fata atit unor colapsuri profunde cit $i unei dezvoltar; prospe Primele date despre numarul total de coloni din perioada de d de albine de pe teritoriul lituanian dateazs inte de Primul Rizboi Mondial. in 1914, in Lituania existau 45.000 colonii, in timpul rizboiului, numarul mentionat a seizut cu aproape 70%. Dupa Primul Riizboi Mondial, prin anii 20", Lituania independents a prezentat 0 dezvoltare rapida a apiculturii- astfel eX in numai 2 ani, numirul de colonti d de dinainte de rizboi. Este acest lueru posibil? Pot apicultori ni, numarul de colonii de albine astfel inci acesta si se dubleze de la 15,000 in 1919 Ia 43.610 in 1921? Ca exemplu, care asigurd faptul ef istoria noastra nu dispune de doveri asupra tuturor cifrelor care au fost obtinute direct, putem folosi datele statistice din perionda 1988. 1990. D, cifrele statistice oficiale se poate observa ch numirul de colonii de albine cunoaste o sckdere masiva. Concluzia oficiala — invazia acarianului Varroa. Cifrele legate de numirul de colonit de albine din rapoartele statistice vorbese de 0 scidere cu 56% a acestuia intr-o perioada de 10 ani poi. in cursul unui singur an (anul 1987)—0 situatie total opusi— un salt de In 80.000 ln 160.00 Motivul nu a fost publicat oficial prin statstici, dar motivul real nu este greu de presupus Datorith situatiei economice de séracie, statul a sustinut apicultorii pentru hranirea numai coloniilor de albine inregistrate lege, si cumpere zahi Traducerea rezumatelor: Dr. biochimist Cristina MATEESCU Rubrica redactata de ing. Elisei TARTA 31PROGNOZA FAZEI DE iNFLORIRE A TEIULUI ALB iN PRINCIPALELE MASIVE MELIFERE DIN TARA - 2004 Masivul melifer/ Padurea Snagoy Ascioarele Comana Lipia-Snagov Malu Spart Mihai Bravu Pust Snagov Vanatorii Mi Baile Herculane Barbosu Berzeasca Bocsa Montana Bocsa Romana Bozovici Ramna Babadag Ciucurova Luncavita Niculitel Cu Topolog Padure in jud. Baciu Barnova Ciurea Dagiita Dumesti Grajduri Mironesti : \ Elaborata la 3 mai 2004 ’ Statia Data f Meteorologica plurianuald § apropiata deinflorire j Giurgiu 17 20.06 8-11.06 ‘ Buc.-Bineasa 21 - 24.06 17 - 20.06 ; 5 Oltenita 1720.06 8-11.06 Giurgiu 1720.06 8-11.06 Buc.-Baneasa 2124.06 1720.06 idele 21 - 24.06 14 - 17.06 i 1720.06 8-11.06 Buc.-Baneasa 2124.06 17- 20.06 Buc.-Baneasa 2124.06 17 20.06 . Videle 2124.06 14- 17.06 Baile Herculane 21 - 24.06 8-11.06 . Re 25 — 28.06 14- 17.06 Berzeasea 25 - 28.06 8-11.06 . Ri 25 - 28.06 14- 17.06 . Resita 25 ~ 28.06 14- 17.06 Bozoviei 25 ~ 28.06 14-17.06 Regita 2528.06 14- 17.06 . Unirea 29.06 — 02.07 1720.06 Corugea 25 28.06 17 - 20.06 Braila si Tulcea 25 - 28.06 14- 17.06 : Corugea si 25 — 28.06 1720.06 E Tulcea a9 Corugea si 25 - 28.06 17-20.06 Tulcea ° Bacau 3-6.07 27 - 30.06 D lagi 29.06 - 02.07 19 ~ 23.06 Iasi 29.06 — 02.07 19 23.06 B Roman 3-6.07 2730.06 . Iasi 29.06 — 02.07 1923.06 Roman 3-607 27 ~ 30.06 Roman 3- 6.07 27 - 30.06 Prognoza a fost elaboraté de Instituul National de Meteorologie si HidrologieVI-FORT CAPSULE PRODUS NATURAL ENERGIZANT POLIVITAMINIC atea elaboratoare: INSTITUTUL DE CERCETARE ~ DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA Principalele caracteristici: © preparat prezentat sub forma de capsule, realizat pe bazi de nte naturale —_apicole (laptigor de mated, extract fluid de polen, extract moale de propolis, miere de albine) si lecitina vege 1 cu adaos de vitamine si saruri minerale; * produsul are actiune nutritiva si energizanta prin aport de compusi naturali vitamine, proteine, aminoacizi, glucide, enzime, saruri minerale, lipide complexe: * nu contine steroizi anabolizantitcompusi interzisi celor ce practic: sportul de performanta, motiv pentru care poate fi folosit fara restrict * sustinditor de efort fizie i intel * poate fi folosit in conditii fiziologice extreme: efort fizic deosebit in cadrul antrenamentului, lucrului in mediu toxic sau cu microclimat neadecvat, la care se adauga stresu! emotional: ual intens; este stimulent al metabolismului general, participand prin componentele sale la reactiile lanqului respirator, iar prin complexul enzimatic si glucidic la procesele metabolice generale: * este recomandat ca supliment dietetic si energizant general. Eficienta economic’: * nou mijloc de valorificare a potentialului nutritiy si functional al resurselor naturale apicole indigene: * se poate doza eficient in functie de necesitati Domeniul de aplicabilitate * alimentatia omului sdnatos, a sportivilor de performanta, a. persoanelor cu deficiente vitaminice-proteico-minerale. Beneficiari potentiali unitati specializate ale industriei alimentare si farmaceutice, cluburi sportive Unitatea de cercetare care |-a realizat: Institutul de Cercetare-Dezyoltare pentru Apicultura B-dul Ficusului, nr.42, sect.1, Bucuresti, cod 013975 Tel: (021) 232 50 60 Fax: (021) 232 02 87 wrne.ro Web: www.ieda.go.PRODUSE APICOLE, COSMETICE, BIOENERGIZANTE, ENERGOVITALIZANTE SI APITERAPEUTICE LIVRATE CONSUMATORILOR DE: S.C. COMPLEX APICOL S.A SI : S.C. INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA S.A