SC ZAMOLXIS IMPEX SRL Str. LL. Caragiale, nr.81A, loc. Slanic, jud. Prahova, cod 106200 C.ULL, 22349347/03.09.2007 , 129/2219/03.09.2007 Cont BCR Agentia Slanic Prahova: Cod IBAN RO27RNCB021009316205000; Cont Trezoreria Slanic Prahova: ROO2TREZ5265069XXX000247 email: chipesiu@yahoo.com INGINERIE $I CONSULTANTA TEHNICA- STUDI GEOTEHNICE- FORAJE PENTRU PUTURIE APA “TeliFax: 0244/ 240560, 0722507614 STUDIU GEOTEHNIC NR. 87/2015 PENTRU "CONSTRUIRE CASA DE VACANTA P+M Si RACORDURI LA UTILITATI” IN LOC. SLANIC, STR. VALEA MUSCELULUI, NR.21, JUD. PRAHOVA BENEFICIAR: BLIDARESCU IULIA STEFANIA, DOMICILIATA IN BUCURESTI, STR. CAP. OCTAV COCARASCU,NR.41B, SECTOR 1. PROIECTANT: SCZAMOLKXIS IMPEX SRL, LOC. SLANIC, JUD. PRAHOVA, TEL/FAX: 0244/240560, TEL: 0722507614 2015Numele si prenumele verificatorului Nr. 523 Data 12.05.2015, Ing. ISTRATE ALEXANDRU. conform registru evident Nr, legitimatie 04776 REFERAT NR. 523 Privind verificarea la cerinyi: Af A obiectivului: Studi geotehnic pentru: CONSTRUIRE CASA DE VACANTA P+M $1 RACORDURI UTILITATI IN LOC. SLANIC, STR. VALEA MUSCELULUL, NR. 21, JUD. PRAHOVA Date de identificare: Proiectant general: - Proiectant de specialitate: S.C, ZAMOLXIS IMPEX SRL SLANIC > Investitor: BLIDARESCU IULIA STEFANIA ~ -Amplasament judef/sector: PRAHOVA, ORAS SLANIC - Data prezentarii documentafiei pentru verificare: 12.05.2015 ~ Data restituirii documentatiei 12.05.2015 Documente ce se prezinté pentru verificare: Studiu geotebni Plan de inca + Plan de situagie ~ Fige foraj Profil geotebni Concluzii asupra verificarii Studiu geotehnic este intocmit in condiii bune in conformitate cu normativul NP- 07472014. La urmatoarea faz de proiectare se vor anexa buletinele analizelor de laborator. Am primit 3 exemplare Am predat 3 exemplare Beneficiar Verificator Af,1, DATE GENERALE a} Denumirea si amplasarea lucrarii: CONSTRUIRE CASA DE VACANTA P+M $1 RACORDURI LA UTILITAT?” fn loc. Slanic, str. Valea Muscelulul, nr.22, jud. Prahova b) Investitor/Beneficiar: BLIDARESCU IULIA STEFANIA, domiciliat’ in Bucuresti, str. Cap. ‘Octav Cocarascu,nr.41B, sector 1. ¢) Proiectant general: 4) Proiectant de specialitate pentru Studiul geotehnic : SC Zamolxis Impex SRL e) Numele si adresa tuturor unitétilor care au participat la investigarea terenului de fundare, cu precizarea categoriei de lucrari in care au fost implicate: SC Zamolxis Impex SRL ~ executie foraje de cercetare geotehnic si prelevarea probelor de pamant , analiza date de teren, interpretare analize da laborator si elaborarea Studiului geotehnic. f) Date tehnice furnizate de beneficiar si/sau proiectant privitoare la sistemele constructive preconizate. Terenul in suprafati de 1700 mp este situat in UTR 18,are acces din strada Valea Muscelului si posibilitati de racordare Ia retelele de alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si telefonie 2, DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT 2.1. Date seismice. Conform normativului P100/1-2013 (intrat in vigoare de la 01.01.2014) valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.40g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire. Valoarea perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns este 1,6 s. Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, zona se incadreaza in gradul 92 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 100 ani. 2.2.Date climatice Zona se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala, pusa in evidenta prin urmatoarele valori ale principalelor elemente meteorologice: - temperatura medie anuala este de 7-8 grade C = temperatura minima absoluta : - 26grade - temperatura maxim absolut: + 41 grade - temperatura medie a lunii ianuarie este de -4,0 grade C - temperatura medie fn tuna juli - _ precipitatii medii multianual ~ _radiatia solard directa este cifrata la 70-75kcal/cmp anual; ~ _ radiatia solar’ efectiva 40-42 kcal/cmp/an Precipitatiile medii ajung la 600-812 mm/an vVanturile predominante bat din directia nord-vest. Incdredri date de vant si zipada ~ Conform STAS 10101/20-1990: zona A de actiune a vantului cu qu= 0,40KN/mp; ~ Conform STAS 10101/21-1992: zona B de inc&rcare cu zpad3 cu q2 = 1,20KN/mp; ~ Conform STAS 6472/2-1983: zona Il climatericd de calcul cu ti= -15°C, tv= +25°C Alte caracteristici climatice ale zon: -radiatia solara directa este cifrata la 70-75kcal/emp anual; -radiatia solara efectiv’ 40-42 keal/cmp/an 2.3, Adancimea de inghet. Clima este de tip continental moderat, si conform STAS 6054/1977, adancimea de inghet pentru jud. Prahova este de 0,9m. 2.4.Clasa de importanta a constructiei Investitiile au categoria de importanta « C» (normala) conf. HG 766/97 si clasa IV de importanta conform P100/2013 2.5, Stabilitatea terenululLa data efectuarii studiului geotehnic (11.04.2015) s-a constatat c4 terenul cercetat este stabil, nu prezinté a suprafat niciunul din semnele specifice fenomenelor fizico-geologice active. Conform hartilor de hazard i risc de alunecare de teren a localit&tii terenul se afl in zona cu probabilitate medie /mare de alunecari, b) Date geologice generale Din punct de vedere tectonic -perimetrul cercetat face parte din Panza de Tarcdu — atului Slanic (datorat ridicdrii sari cétre suprafaya) complicat de cute secundare si numeroase falii tectonice. ¢) Cadrul geomorfologic, hidrografic si hidrogeologic Caracterizare geomorfologica Geomorfologic, oragul Slinic se desfasoara in lungul vali cu acelasi nume, in Subcarpatii de Curbur3 dintre Prahova si Teleajen. Paraul Slénic a format o vale largi cu versanti cu pant& medie si un nivel de terasi ce urmareste discontinuu albia majora a acestuia. Aceasti configuratie a reliefului a fost favorizat de structura geologic’ in care dominant’ este prezenta sari. Punct de vedere geologic orasul Slénic este situat in axul sinclinalului Maneciu-Slénic, care se extinde mult spre vest, p&nd aproape de Valea Dambovitei, peste unitatile mai iterne ale catenei carpatice. Astfel, intre Teleajen si lalomita, sinclinalul de Slanic se sprijin’ pe flisul paleogen al Panzei de Tarcdu, pentru ca la vest de lalomia si mascheze aproape in intregime Panza de Teleajen, iar in extremitatea vestic’ se sprijin’ pe Unitatea de Ceahlau. Deschiderea a cestei structuri s-a produs dup’ miscarile laramice tarzii postsenoniene, cand se deschidea si fosa fligului paleogen. Dup’ depunerea succesiunii din corpul panzei de Tarciu si ridicarea acesteia tn urma migcarile stirice tarzii intrabadebniene, instalarea sinclinalului de Slinic s-a produs de la vest la est, apele retrigand-se in acelasi sens. La Inceputul Miocenului se instaleaz’ un mediu lagunar uneori cu episoade euxinice, continua cu o perioada transgresiva, urmata de o a doua evolutie in regim lagunar. in aceste conditii, umplutura sinclinalului de Slénic debuteazd cu Stratele de Cornu, pentru ca s& continua in conditii posttectonice cu stratele de Valea Leurzli, conglomeratele de Brebu, tuful cu globigerine, formatiunea salifer8, sisturile cu radiolari si marnele cu Spirialis, ce acopers intervalul Aquitanian-Badenian. Pe alocuri se intdlnesc si depozitele Sarmatianului inferior. Stratele de Cornu formeazé flancurile sinclinalului de Slénic, debutand printr-un orizont de gipsuri, ce ar corespunde seriei salifere inferioare din avanfosa intern’, urmeaza sisturi argiloase cu resturi de plante ce alterneaz cu nisipuri, gresii glauconitice si conglomerate, continu cu marnocalcare albicioase cu o fauna bogata de globigerine, si se incheie cu sisturi bituminoase cu impresiuni de pesti si gresii glauconitice. Dupd depunerea stratelor de Cornu se face resimfita influenta miscérilor stirice, care accentueaz subsidenta bazinului, ceea ce a determinat depunerea transgresiva si discordant a unei stive groase de pan la 1000 m. Stratele de Valea Leurzii, descrise tn Valea lalomitei, reprezint3 o succesiune marno argiloasa cu coloratie neagr3, rosie, verzuie si cenusie-albastruie cu intercalatii de tufuri , calcare bituminoase si conglomerate. Conglomeratele de Brebu, urmeazi in continuitate de sedimentare, find formate din elemente poligene cuprinse intr-o matrice nisipoas’ cenusiu-roscatd, care spre vest sunt subsituite de gresii calcaroase grosiere cu intercalati de marne si argile cenusii, uneori roscate. Startele de Valea Leurzii si Conglomeratele de Brebu sunt atribuite intervalului Burdigalian — Badenianului inferior.Tuful cu globigerine (Tuful de Stinic), reprezint8 un orizont reper, fiind un tuf dacitic de culoare alba sau verzuie, cu intercalatil de marne, marne tufacee si nisipuri. Formatiunea saliferd este alc&tuits dintr-o brecie argilo-marnoasé cenusie-negricioas8, sératd si bituminoasa in masa céreia apr lentile de sare gem sau masive de sare, cum este cel de la Siénic. De fapt zécdmantul de sare de la Sténic are forma unei lentile cu concavitate{n sus cu grosimi de cca. 500 m, orientatd pe directia NE-SV. Aceasta apare la zi in cunoscutul “munte de sare”, cu celebra sa “Groté a Miresei”, al cérei tavan, in prezent este prabusit. Corespunde formatiunii salifere superioare din avanfosa extern’. Sisturile cu radiolari sunt formate din argile, partial bituminoase, cu aspect disodilic, cu numeroase schelete de radiolari. Uneori, are intercalatii de gips, calcare silicfiate, iar spre partea superioard apar brecii si nisipuri cArbunoase. Succesiunea Badenianului se incheie cu Marnele cu Spirialis, care sunt marne fine, cu intercalatii de gresii, nisipuri si uneori tufuri, cu ‘fumeroase cochilii ce apartin gasteropodului Spirialis. La suprafata succesiunii din umplutura sinclinalului de Stinic, in versantii dealurilors-a format, la nivelul Cuaternarului o patura de alterare cu grosimi de pan’ la 8 — 10, alcStuitd din argile, argile-grase, argile nisipoase- prafoase. Dupa faza de eroziune, pArdul Slénic, formeaza la nivelul Holocenului inferior un hivel de terasd alcatuita, in general, din pietriguri cu bolovnisuri si nisip, acoperite de argile ~ argile nisipoase.. fn cadrul complexului de pietrisuri apar intercalati, uneori groase de argile, argile cu elemente de pietris si nisipuri argiloase-prafoase. In cuprinsul complexelor argiloase se gasesc si elemente de sare gema provenit din zicamantul subiacent. Conform legii $75/2001- Planul de amenajarea a teritoriului national. Sectiunea a V a — Zone de risc natural, zona analizata prezint& un risc ridicat la alunec&ri de teren (Anexa 6). Caracterlzare hidrografics. Perimetrul cercetat apartine bazinului hidrografic al lalomitei, fiind drenat de raul Sianic, tributar al raului Teleajen, Dupa datele postului pluviometric Slanic, valoarea medie multianualé a precipitatiilor atmosferice c&zute in zon’ este de circa 812mm. Apele de suprafat cu regim temporar sunt constituite din cursurile de api ce se formeazi de pe versanti in timpul si dup precipitatiile atmosferice mai abundente, precum si din aparitia si alimentarea izvoarelor legate de aceleasi fenomene atmosferice. jn categoria apelor de suprafata cu regim permanent sunt incluse cursurile de apa cu debite in tot cursul anului, cum sunt raul Slinic si paraul Tulburea. Consideratii hidrogeologice Morfologia vailor reflect variatiile mari de debite pe care le au aceste cursuri de ap&, iar de debite ale cursurilor amintite mai sus se datoresc viiturilor generate de scurgerile de pe versanti a apelor meteorice. tzvoarele cu regim permanent sunt numeroase la baza versantului in apropierea raului Stinic. La data cercetarilor in sondajele geotehnice efectuate nu a fost interceptate infiltratil de apa. In teren se pot manifesta infiltratii ale pluviatiei, ce circulé lent prin stratele superficiale in perioadele cu precipitatii abundente sau in urma topirii zpezi In terasa infereioara a raului Slanic se acumulaeazi un orizont acvifer freatic la nivelul depozitelor de pietris cu nisip. Apele sunt clorurate datoritd dizolvarii s&rii geme din brecia sari sau din masivul de sare. Forajele executate in zona putului Unirea pun evident’ mai multe doline colmatate cu aluviunile grosiere al raului Sianic. Apele de adancime sunt puternic mineralizate, mai ales, clorurate datoritd existentei z&cdmantului de sare din zona axial8 a Sinclinalului de SlSnic. 4d) Date geotehnice. Din punct de vedere geotehnic s-a constatat c’ terenul luat in studiu este un teren bun de fundare (a se vedea pct. C.3 si C.4) e) Istoricul amplasamentulut si situatia actual: cale de acces - drum f) Conditii referitoare la vecinatatile lucrarii. in vecindtatea terenului luat in studiu sunt constructii-locuinte, nefiind identificate alunecari de teren active. 8) Incadrarea obiectivului in “Zone de risc” (cutremur, alunec&ri de teren, inundafii) care formeaza “Planul de amenajare a teritoriului national — Sectiunea V—Zone de risc”. Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste obiectivul cercetat se va face in conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei: Legea nr. 575/noiembrie 2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national ~Sectiunea a V-a: zone de risc natural. Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren 4. cutremurele de pamant: zona analizaté_din punct de vedere al cutremurelor de pamant intensitatea seismicd este IX (exprimaté in grade MSK), cu 0 perioada de revenire de cca. 50 ani; la cursuri de apa sila torenti-ri 3. alunecari de teren: aria studiata se incadreaza in zone cu potential de producere a alunecarilor de teren (Legea 575/201). 3. PREZENTAREA INFORMATHLOR GEOTEHNICE 3.1.Prezentarea lucrdrilor de teren efectuate. Prezentul studiu geotehnic s-a intocmit la solicitarea beneficiarului si are ca scop determinarea conditiilor geomorfologice, geologice si geotehnice din perimetrul drumului/terenului unde urmeaza s3 se construiascd in conditii de maxima siguranta in exploatare, astfel se impune precizarea stratificatiei generale a terenului, determinarea adancimii de fundare minima impusa pe considerente geotehnice, capacitatea portant’, nivelul apelor subterane,etc. Cercetarea geotehnicd a terenului s-a executat in conformitate cu "Normativ privind exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare", indicativ NP 074/2014, nCercetari geotehnice prin foraje executate in paménturi"STAS 1242/4-85 astfel incat acestea sa puna in evident atat structura sistemului rutier cat si litologia terenului natural. Wdentificarea si clasificarea paménturilor s-a facut conform STAS 1243-88 pe baza determinarilor de laborator efectuate pe probe prelevate din foraje. Calculul preliminar al terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/2-85 respectiv NP 112-2004. Programul de investigatii a cuprins lucrari specifice de teren si laborator geotehnic dup -Investigatii geotehnice de teren prin executia unui foraj de cercetare geotehnica dispus pe conform planului de situatie anexat, cu adancimea de 6,0m si efectuarea de incercari cu Penetrometrul dinamic usor (PU), in conformitate cu STAS 1242/5-81, 88 - Cercetarea terenului de fundare prin penetrare dinamicd standard”, si EN ISO 22476-3:2006 “Cercetari si incercari geotehnice. incercari pe teren. Partea 3: Incercare de penetrare standard”. De asemenea a fost utilizate informatii in baza de date a firmei din studii geotehnice anterioare intocmite in aceasta zon’, -documentare si analiza de specialitate privind conditiile geostructurale si geotehnice specifice zonei unde este situat amplasamentul, existenta lucrarilor miniere, precum si condisiile seismotogice ale zonei identificate. 3.2, Metodele, utilajele si aparatura folosite. Pentru asigurarea bazei de date necesare elaboririi prezentului studiu s-au folosit observatiile directe din teren, rezultatele din studii similare efectuate anterior in zona si rezultatele cercetarii din lucrarile de foraje. Avand in vedere gradul de important’ si Particularitatile constructive ale obiectivului si gradul de cunoastere sub aspect geotehnic, pentru investigarea terenului a fost efectuat un foraj de cercetare geotehnicd (F1), cu adancimea de 6,0m executat cu 0 instalatie mecanica actionata manual, regim de lucru uscat fara fluid de foraj, cu sapa de 110 mm Forajul a fost dispus pe amplasamentul viitoarei constructii conform planului de situatie anexat. Materialul/piméntul rezultat in urma sdpéturii in foraje a fost initial inspectat si cercetat vizual, iar pe mésura avansarii in adancime, a putut fi observaté stratificatia interceptat si implicit prin mAsutStori in gaura de foraj s-au putut identifica limitele de strat si grosimile acestora.De asemenea, cu ocazia executarii forajului de cercetare au fost efectuate si tncercdri cu penetrometrul dinamic usor-PDU, (masa berbecului=10Kg, indltimea de cidere a berbecului=50cm, unghiul la varf al conului=90°, diametrul conului 35,6mm sectiune conului de 10 cmp). incercarea cu penetrometru in foraj a fost efectuaté din metru in metru, pana la adéncimea de 3,0 m. Programul de investigatii geotehnice a urmarit stabilirea urm&toarelor elemente semnificative din punct de vedere geotehnic al amplasamentului: -identificarea straturilor de pamant care alcdtuiesc terenul de fundare din amplasament; -determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale straturilor de pamant ce alcdtuiesc terenul de fundare din amplasament; -recomandari —privind conditiile geotehnice ale terenului de fundare din amplasamentul cercetat 3.3, Datele calendaristice intre care s-au efectuat lucrarile de teren si de laborator; Cercetarea geotehnica s-a efectuat in ziua de 11.04.2015. 3.4. Metodele folosite pentru recoltarea, transportul si depozitarea probelor; Atat in cazul forajelor pentru explorarea de resurse minerale, dar mai ales in cazul forajelor de investigatie geotehnica, prelevarea probelor reprezinta scopul acestora, iar 0 prelevare corespunzatoare mai ales a probelor netulburate este esentiala. Normativele care reglementeazi in tara noastra prelevarea probelor din forajele geotehnice sunt STAS 1242- 4/85, NPO74/2014, Eurocode 7 ~ SR EN 1997-2 respectiv si conform EN ISO 22475-1. Recuperarea probelor tulburate s-a facut, direct din instrumentul de sapare borshapa sicu ajutorul stuturilor cu pereti subtiri. 3.5, Stratificatia pus in evident; Executia forajelor a pus in evident urmatoarea succesiune litologic’: Fabel nr.2 FORA] AMPLASAMENT “Adc fn) Descrieresirate Iterceptate | FL “Amplasat conform plan de stuatie | 00030 Sol vegetal Fl anenat la adfncimea de 1.5m a fest : 0.3053,00 8 glibule compact prelevata proba Pt}; meds _ iezultatele nearer ci panetrometrul GnamicupoHPDU) : Nivelul ia core | Wr. de | te (pent roc enezive} iaipentra voc necoeave) etectuat lovturt/20em Incercarea(mn) a a Tare a0 2 39 Tare 30 z 3 at Tare 10 4 4 Tare 10 za 5 8 Tare 20 3.6. Nivelul apei subterane si caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune) In foraje nu a fost interceptata apa ca acvifer continu ce poate afecta spiturile pentru fundatii. in perioadele cu precipitatii abundente sau in urma topirii z3pezii, in teren, ins se manifesta infiltratii ale pluviatiei care stagneaz’ timp indelungat, datorits substratului argilos impermeabil. 3.7.Caracteristicile de agresivitate ale apei subterane si, eventual, ale unor straturi de pamant -nu e cazul; 3.8, Eventuala existent a unor presiuni excedentare ale apel in porii pamantului (fata de presiunea hidrostatic3)-nu e cazul; 3.9.Denumirea laboratorului autorizat/acreditat care a efectuat incercérile/analizele paménturilor si apel in cazul investigatiilor prin foraje, cu prezentarea in copie a autorizatiei laboratorulul si a anexei cu incercdrile de laborator autorizate/acreditate.3.10.Rapoarte asupra incercirilor in laborator si pe teren cuprinzand buletine de incercare, diagrame, grafice si tabele privitoare la rezultatele lucrarilor experimentale. 3.1LFise sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzand: descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice ale incercdrilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrarilor standard - SPT (daca este cazul), nivelurile de aparitie si de stabilizare ale apel subterane; 3.12. Releveele sondajelor deschise si eventuale relevee ale fundatillor constructiilor invecinate-nu e cazul 3.13.Buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice-nu e cazul; 3.14.Planuri de situatie cu amplasarea lucrarilor de investigare, harti cu particularitatile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse (dacé este cazul) (PLANSA 1); 3.15.Sectiuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame; Coloanele litologice ale forajelor efectuate sunt prezentate in PLANSA 2. 3.16.Alte date rezultate din lucrarile intreprinse. ‘4, EVALUAREA INFORMATIILOR GEOTEHNICE 4.1. incadrarea lucrarii in categorie geotehnicd. Pentru definirea riscului geotehnic s-a utilizat NP 074/2014. Categoria geotehnica a amplasamentului este 1 - risc geotehnic redus. Riscul geotehnic a fost stabilit conform urmatorului punctaj: Tabel nr. 2 ‘Condi da taren [[erenuribane z ‘Apa subterand [Fig epuiemente 7 ‘Categoria de important a construc preconiate T Rormat 3 Veena ct Far escort r “ona selsnied de calcul a omplasamentsul ena z TOTAL a i 3 Pentru condifille de teren s-a luat in considerare terenuri bune sii s-a atribuit 2 puncte. Acceleratiei terenului pentru proiectare a(g) definita in codul P100-1/2013, se distribuie 2 puncte corespunzator zonelor cu a(g) = 0,40xg. S-a luat 1 punct pentru apa subterana datorita neidentific’rii ei in foraje si 3 puncte pentru clasa de important a constructiei (constructia_ se tncadreazi tn categoria de important’ normal’ din punct de vedere al importantei constructiei). Pentru vecinatati s-a luat 1 puncte lu&ndu-se in considerare c& nu sunt fenomene. Rezulté cd avem risc geotehnic moderat -9 puncte (cuprins intre 6-9 puncte), conform NP 074 /2014, categoria geotehnica 1. La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului trebuie sa se tina cont si de recomandarea SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Prolectarea geotehnicé. 4.2. Analiza si interpretarea datelor lucrarilor de teren si de laborator si a rezultatelor ‘incercarilor, avnd in vedere metodele de prelevare, transport si depozitare a probelor, precum si caracteristicile aparaturii si ale metodelor de fncercare. Astfel au fost utilizate datele din analizele de laborator din studiile anterioare aflate in imediata apropiere a amplasamentului, si s-a urmarit: ~ identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85); - starea de umiditate naturalé - caracterizat prin umiditate - W si grad de saturatie - Sr (conform STAS 1913/3-82); - starea de consistent si plasticitate a paménturilor coezive determinate pe baza limitelor de plasticitate (WL si Wp) si a umiditaii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986); ~ proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare uscata). Din analiza probel prelevate, conform Raport de incercare nr 210/14.05.2015, emis de ‘SC LABOR TEST SRL Ploiesti, rezult’ c& argila prezent in terenul de fundare are urmatorii parametrii geotehnici:-Umiditatea naturals : W = 18,1% - Limita de curegere : WI 9% -Limita de frimantare : Wp= 16% Indice de plasticitate Ip = 23,0 - Indice de consistenta | - Porozitate : n = 41% - Indice porozitate : e = 0,71 - Gradul de umiditate : Sr = 0,68% Din punct de vedere granulometric probele analizate se incadreaz’ in clasa argilelor Dupa indicele de plasticitate (Ip =30,0-44,1) formajiunea coezivi se incadreaz’ in categoria paminturilor cu plasticitate mare (Ip= 23) si foarte mare(Ip > 35). Dupa indicele de consistensai (Ic = 0,90), formatiunea coeziva este Incadrat’ la pamanturi plastic vartoase (Ic = 0,76 - 0,99). Dupa gradul de umiditate (Sr = 0,68), proba analizaté se incadreaza tn categoria pamant umed (Sr = 0,8-1) Dupd modulul edometric (M2-3 = 5970 Kpa) conform STAS 1243-88, rezulti cd avem de a face cu pamanturi cu compresibilitate _medie spre mare a terenului de fundare cu valori ale modulutui de deformatie liniara cuprins intre 5000KPa-S000KPa Dupa cum se vede din analiza parametrilor geotehnici, rezultd cd terenul cercetat este un teren bun de fundare, iar conform STAS 3300/2-85 (tab.10.8c), presiunea conventional’ de baz pentru paminturi coezive avand acesti parametrii se va lua Pconv = 200 kPa, la o latime 2 tilpii fundatiei de B = 1,00m si adancimea de fundare de D = 2m. 4.3 Sectiuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor formatiuni (straturi) pentru care se stabilesc valorile caracteristice $1 valorile de calcul ale principalilor Parametri geotehnici; se va preciza modul de determinare a valorilor caracteristice si de calcul, ponderile acordate diferitelor grupuri de valori (determinate prin incercéri in laborator sau in situ, preluate din banci de date etc.) si dispersia acestor val 4.4. Aprecieri privind stabilitatea generala si local a terenului pe amplasament; Din observatiile asupra constructiilor existente in vecindtatea terenului obiectivului cercetat, reiese c& acestea s-au comportat bine in timp. In vecinatate nu sunt prezente alunecari de teren sau alte fenomene geologice active care s& puna in pericol obiectivul de investi, De asemenea, in urma documentdrii, rezult c& pe amplasament nu sunt si nu au fost lucrdri subterane care s8 poat puna in pericol investitia, 4.5. Adancimea si sistemul de fundare recomandate, determinate de conditille geotehnice, hidrogeologice si seismice; Se recomands ca fundatia s& fie amplasatd la adancimea de 1,0m 4.6. Evaluarea presiunii conventionale de baz si a capacitatii portante (in cazul fundsrii directe), precum si a capacititii portante a pilofilor sau a baretelor (in cazul fundarit indirecte); Calculul terenului de fundare s-a facut pe baza presiunilor conventionale, conform STAS 3300/2-85, deoarece sunt indeplinite condiftile: terenul este bun de fundare, constructia este obignuit8, structura nu este sensibili la taséri i constructia nu are restr exploatare. Presiunea conventionala de bazi pentru paméanturi coezive se va lua Pconv = 200 Kpa. Valoarea de baz, este dati pentru o fundatie conventional cu lstimea t3lpii 1.0m si adancimea de fundare Df = 2,0m, masurat de la cota terenului sistematizat la talpa fundatiei. Pentru alte latimi ale talpii fundatiel sau alte ad&ncimi de fundare presiunea conventionala se calevleazé cu relatia: Prone Beam * CoCo (KPa), (1) incore: Puew™ presiune conventionalé de bazd (kPa) Cy~ corelatia de latime (kPa)Cy~corelatia de adéncime (kPa) _ veri STAS 3300/2-85, | Corectia presiunii conventionale in raport cu latimea este: a)Penteu B<=5m, corectia se determina cu relatia Cp = Peonv0,05(8-3) (KPa) bjPentru B>Sm, corectia de latime este Cy, -0,2 Beane = Corectia presiunii conventionale in raport cu adancimea se determina cu relatille : a) Pentru Df <2m, Co=Peomw (DE-2)/4 (KPa) b) Pentru DF > 2m Co =Praw K2¥ (DF-2} (KPa) , unde, Df este adancimea de fundare In m iar K2 are valorile conform tabelului, lar y este greutatea volumetric a straturilor situate deasupra nivelului talpii fundatiei Tabel nr. 3 Denumirea pamanturilor x2 Pamanturi coezive cu exceptia pamanturllor prafoase 25 Nisipuri prafoase si pamanturi coezive cu plasticate redusa sl mifocie 20 Pamanturl coezice cu plastickate s foarte mare is 4.7, Necesitatea imbunatatirii/consolidarii terenului. (nu e cazul) CONCLUZII $I RECOMANDARI Ca urmare a cercetarilor geotehnice efectuate pentru ” CONSTRUIRE CASA DE VACANTA P+M $I RACORDURI LA UTILITATI” in loc, Slanic, str. Valea Muscelului, nr.21, jud. Prahova de catre Blidarescu lulia Stefania, domiciliata in Bucuresti, str. Cap. Octav Cocarascu,nr.41b, sector 1,se pot trage urmatoarele concluzii: Din punct de vedere geotehnic terenul nu prezint& particularitati care s& ridice probleme deosebite tn cea ce priveste fundarea, terenul se prezintd in conditii bune de stabilitate, sectorul de teren fiind stabil la data efectudrii studiului, nefiind afectat de fenomene de eroziune, ravenare sau alte fenomene geologice care s8 pund in pericol stabilitatea obiectivului proiectat. Din observatiile asupra constructillor existente din vecinatate, reiese cB acestea s-au comportat bine in timp. ~Se mentine incadrarea obiectivului de investitie in categoria geotehnicd 1, cu risc geotehnic redus; -Presiunea conventionala de baza acceptabili recomandatd este de 200 KPa ; Valoarea este dat pentru fundatii cu latimea de B = 1,00m si adancimea de Df = 2,00m. -Nu a fost identificatd apa subteran si in concluzie nu pot aparea probleme majore in timpul sdpaturilor pentru realizarea fundattillor. -In conformitate cu STAS 6054-77: ,Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei”, zona studiat’ are adancimea de inghet de 80-90 cm. -Conform normativului P100/1-2013 valoarea de varf a accelerat proiectare este ag = 0,40g, iar valoarea perioadei de colt este Tc = 1,6s ~nu a fost identificata apa subterana in foraj dar apare o infiltratie la suprafata din mal, de aceea trebuie executat un drenaj in partea din spate a constructiel. Avand in vedere c3 apa subterand nu a fost identificata in foraj, rezult3 ci astfel nu se reduce capacitatea portant’ a terenului de fundatie sub valoarea de calcul conform reglementarilor in vigoare. -Dup’ natura lor si modul de comportare la sdpatur’, paménturile, prezente in amplasament sunt incadrate in normativ 5/1993, astfel: terenului_ pentru Tabel nr. 4. [ Trcadrarea | Denimirea | Propreticoaive | Catogoria de teren dupl modul de | Grawlata medle | Afinarca postin din | pdendneulut comportae ia spat im situ Gn | aus ‘abel, sua roc manual canta | stpSturs) executes 15/1993 LL ken sapaturi a iz z = 5 & z 7 Arai Foarte coative Foarte tare v 1800-2000, 230% ‘Se recomanda: Avandu-se in vedere observatille de teren prezentate se impun urmatoarele recomandari: -Fundarea constructiei se va face sub adancimea maxima de inghet la_ minim 0,9 m_ fatd de cotele terenului natural- pe stratul de argilé compacta;10 -Fundarea constructiei se va face numai prin incastrarea elementelor sale in roca primara — argila compacti- evitandu-se amplasarea acestela pe stratele superficiale sau umplutura. -ln jurul constructiei se vor proiecta santuri si rigole de scurgere a apelor pluviale dimensionate astfel incat sa asigure scurgerea apei rezultata din precipitatii; ~Valoarea minima constructiva pentru latimea fundatiei este B>bo+(10...20) cm, unde bo este grosimea zidului (peretelui) ce reazama pe fundatie. -Conform NP-112-04-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct va trebui ca lungimea fundatiilor fra legaturi pe directie transversal s& nu depaseasci 6 m; ~Constructia va avea armétur’ atat la partea inferioard cat si la partea superioara; -Sapaturile vor fi executate in ritm alert, pe cat posibil intr-o perioada lipsita de precipitati si niciun caz nu vor fi incepute si apoi lasate deschise pentru a nu risca degradarea ireversibila a terenului de fundare; -Ultimul strat de pe fundul sapaturii (circa 20 cm) va fi indepartat numai imediat inainte de turnarea betonulut ; -Pentru prevenirea infiltrarii apelor de suprafata spre interiorul constructiei, se va realiza hidroizolarea fundatiilor; ~Conductele de alimentare cu apa si cele de evacuare a apelor uzate vor fi bine imbinate pentru a evita scurgerile si vor fi montate aparent pentru a se putea interveni in caz de avarii si vor fl prevazute cu racorduri elastice si etanse la traversarea zidurilor sau a fundatiilor ; -Evacuarea apelor meteorice de pe acoperisuri se va face prin burlane la rigole impermeabile, special prevazute in acest scop; -Nu se va permite stagnarea apelor pe amplasament sau tn sSpaturile de fundare; -Nu se permite plantarea pomilor fructiferi sau ornamentali la o distant mai micd de 5,0m de cladire; -Imediat dup3 decofrarea elevatiilor, golurile rimase in jurul fundatillor vor fi umplute cu pamant argilos, compactat in straturi elementare de cca 20-30 cm, ~Zonele nebetonate vor fi inierbate -in cazul aparitiei de infiltratii in timpul executiei fundatiilor, acestea vor putea fi evacuate cu epuismente normale ; ~Bazinul vidanjabil se va amplasa fa minim 5m de locuinta si 10 m de locuintele invecinate. Daca se vor prevedea drenuri, distanta dintre acestea si sursa de apa potabila va fide 30m. -La maxim 2,0 m de constructie, pe latura din partea nordic’ se recomand3 executia unui drenaj care s& colecteze toate apele de pluviale de inflitratie astfel inc&t aceasta s3 nu se infiiltreze in terenul de fundatie al constructiei, La deschiderea sapaturilor pentru fundatit si inainte de turnarea betonului se va chema pe santier executantul prezentului studiu. pentru receptionarea terenului de fundare. Dupé realizarea sapaturilor, daca apar neconcordante fat de studiul prezentat, se va solicita prezenta geotehnicianului pentru aprecierea terenului de fundare si rezolvarea problemelor aparute. Prin respectarea conditiilor de fundare se poate executa constructia - terenul este bun de fundare ~si se poate elibera autorizatia de constructie. Prezentul studiu geotehnic este valabil numai pentru perimetrul de teren descri orice alta modificare de amplasament impunand efectuarea unui nou studiu geotehniAfewu Fit® CADASTRAL PROVIZORIU AL BUNULUI IMoBIL 0 AN DE AMPLASAMENT SI DELIMITARE ot AL BUNULUI IMOBIL ee Scara 1 :4000 AREA IN ZONA 21 5000 fo TSMan ro aes ae ON Puri BU aes weS) ALCULUL supRArETELoR isto Fa fory) oe cere etre roth ree TPOTECHEAZA : CioBANUION PENTRU SC “LIMIVEREAI mint eons or team & faa | prowect SC ZAMOLXIS IMPEX sri BENEFICIAR: BLIDARESCU IULIA STEFANIA fees ErROET Tne aT I5TUDIU GEOTEHNIC PENTRU “CONSTRUIRE CASA DE | FRRADTAC [Cenoiectat ING. CHIPESIU FL /ACANTA P+ $I RACORDURI LA UTILITATI” DESENAT ING. CHIESIU “TU FRNA ARRAN RAT GEGTENTE SGA ART YVERIFICAT ‘DR ING ISTRATE ALSC ZAMOLXIS IMPEX SRL. COLOANA LITOLOGICA FORAJ DE CERCETARE GEOTEHNICA Ft _J¥6,00m ARGILA GALBUIE COMPACTA SC ZAMOLXIs IMPEX SR 3 BENEFICIAR: BUIOARESCU IULIA STEFANIA Fron [Sef Protect fing. Chipegiu FI/S J ao WS || STUDIU GEOTEHINIC PENTRU CONSTRUIRE ~~ [PROIECT [Provestat ing Chipasiu Fl 9592 [Desenat ling Chipesu FING PEZE7]| is uniurrAn [Venficat or ng isirate AIS | ee |Laborator geotehnic Gr. I ‘Autorizatie nr. 2419 ‘Adress :Plist st. neu, nr Tel vex 721 S2220870044585907 RO 21723040 J28/121672007 RAPORT DE INCERCARE NR. 210 DATA 14.05.2015 Beneficiar: SC ZAMOLXIS IMPEX SRL Denumire lucrare: CONSTRUIRE CASA DE VACANTA P+M SI RACORDARE LA UTILITAT! IN SLANIC, STR. VALEA MUSCELULUI, NR. 21, JUD. PRAHOVA - BENEFICIAR : BLIDARESCU IULIA STEFANIA Contract : 13/ET.2 Descriere si identificarea probelor. Probe recoltate de beneficiar din sondaje. Data primirii probelor: 12.05.2015 Data efectuarii analizelor: 12 - 14.05.2015 Buletinul de incercare contine : 2 file. Reproducerea pattiala a raportului de incercari este interzisa! Declaram pe propria raspundere ca incercarile nu s-au efectuat sub presiuni de orice natura. Shockers: ing. Popetretitia POPA LETITIA 7 a Weare wate Aga Ri 2101 14082015 Pag din 2cupz Bea —stoesovt ore Pa cov oven alia MILLI WdOd Bch ut 4 Babs “qieo pei" ws 1s ue “uayut no nivejeo eeeeHt ses 7 -__| soo} izo | w |ozer| oso | ez | o | oe | var) t | ez | ev | oz egie® soyiueyerd | os | i sf Se) eae Spe TET & af. | se iL RTRTE [elo lo |e af| 9| 2 g eae z aig ieee He; f] fl ela | &] F) El Sleslelelel. Ele Elie] GE) Hep e] Gre) 2 | Glial elaelg) lala He sh) Se] ge) Ss) a] al | & al a] a] a] 38) 8) a) a] 8 Hees a2 ae es) : e| 3] ge reqoid eai0u E/E "TT Ty Pee) FT eae ii 3 on waa Ss wyeasas |” | —siaRier ovis Se ete Sisnas eieionsela Semone | | VINVSLS VIINI NOSSUVGNG : YVIOIIANA - VAOHWed “GE “LZ YN INTINTAOSNW WATWA LS “OINVIS NI LLVLITLLA V1 SHVGHOOVY IS Wed VINVOVA 3d VSV9 JYINNISNOD ~YOTIEVOYAONI, Ge" tye anezomy 7 appgenrtrstdoge