Facultatea I.M.S.T.

Specializarea T.C.M.

PROIECT DE AN
Tehnologii de Deformare Plastic la Rece

Numele i prenumele studentului: CRCIUN Florin Daniel

Grupa: 631AA
Anul calendaristic: 2016

TEMA DE PROIECT
Sa se proiecteze procesul tehnologic si matrita pentru obtinerea piesei Suport de prindere in
condiiile unui volum de producie de 1.000.000 buc/an.

CONTINUTUL PROIECTULUI
A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare
1. Analiza piesei.
2. Studiul tehnologicitii piesei.
3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic pentru obtinerea piesei prin procedee de
deformare plastica la rece.
4. Analiza croirii semifabricatului.
5. Proiectarea schemei tehnologice.
6. Calculul forelor si a poziiei centrului de presiune.

B. Proiectarea echipamentului de deformare(matria)

1. Proiectarea elementelor componente ale matritei. Realizarea desenului deansamblu.
2. Calculul de verificare al unor elemente componente.
3. Calculul dimensiunilor nominale si stabilirea abaterilor elementelor active.
4. Realizarea desenelor de execuie ale unor elemente active.
5. Alegerea utilajului de presare
6. Indicaii privind montarea, exploatarea, ntreinerea si recondiionarea matriei
proiectate.
7. Norme specifice de protecia muncii.
C. Calcule tehnico-economice
1. Calculul normei de timp.
2. Calculul costului piesei prelucrate pe matria proiectata.
3. Compararea variantelor tehnologice si justificarea variantei alese.

A. PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PROIECTARE

Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor considerente tehnice si
economice, a succesiunii operaiilor(in cazul desfurrii procesului de prelucrare pe mai multe
tane sau matrie) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfoar pe o singura
tan sau matri).
1. Analiza piesei
Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar (tane si
matrie) se face pe baza datelor iniiale ale temei de proiectare: desenul de execuie al
piesei, volumul de producie, productivitatea prelucrrii, costul piesei prelucrate, volumul
de investiii necesar, dotarea tehnica etc. Deoarece desenul de execuie reprezint
principalul document tehnic care sta la baza activitii de proiectare, este justificata
preocuparea proiectantului ca acesta sa fie complet si corect. In multe situaii practice
desenul de execuie al piesei nu este ntocmit de specialiti in domeniu si, ca urmare, ar
putea conine greeli sau ar putea fi incomplet. Din acest motiv nainte de nceperea oricrei
activiti propriu-zisa de proiectare trebuie realizata cu responsabilitate, o analiza
amnunit a desenului de execuie. Aceasta analiza se face din mai multe puncte
de vedere, principalele fiind menionate in continuare.
1.1. Rolul funcional al piesei
Reperul este un suport de prindere prezentat in figura 1.

Fig. 1 Suport de prindere

1.2. Verificarea desenului de execuie

In figura 2 este prezentat desenul de execuie

Fig. 2 Desenul de execuie

Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaz cu scopul nelegerii formei
constructive a piesei, al corectrii eventualelor greeli de proiectare sau a completrii
desenului de execuie cu alte vederi, seciuni sau detalii, in aa fel nct acesta sa ofere o
imagine completa si unica a piesei si sa conin toate informaiile necesare unei proiectri
corecte. Pentru aceasta se vor avea n vedere urmtoarele aspecte:
-nelegerea formei piesei. Desenul de execuie cuprinde suficiente vederi, detalii si seciuni
astfel nct piesa este unic definit.(vezi figura 2)
-daca sunt suficiente vederi si seciuni care sa determine in mod univoc forma piesei.
Desenul de execuie este prezentat in 4 vederi astfel nct se pot observa cele doua orificii.
(vezi figura 2)
-daca piesa este determinata de dimensiunile nscrise pe desen. Desenul de execuie conine

toate cotele necesare. (vezi figura 2)

-daca este indicata scara de desenare si daca piesa a fost desenata la aceasta scara.
Scara de desenare este indicate in indicatorul desenului de execuie.
-daca sunt indicate toate razele (de racordare, ndoire, ambutisare etc.) si ce semnificaie
au cele necotate. Sunt indicate toate razele de racordare.
-daca este menionat grosimea materialului din care se execut piesa.
Grosimea piesei este menionat.
-indicaiile in legtur cu dimensiunile netolerate.
Este precizat n condiiile tehnice.
-indicaiile referitoare la calitatea suprafeelor ce compun piesa.
Rugozitatea suprafeelor este cea rezultat prin matriare.
-daca este menionat greutatea piesei(daca nu aceasta trebuie determinate).
Greutatea piesei este specificata in desenul de execuie.
-daca semifabricatul este notat in conformitate cu standardele actuale, cu indicaii de legtur
cu natura materialului, forma de livrare, gradul de ecruisare etc.
Semifabricatul este notat n conformitate cu standardele actuale, cu indicaii in legtur cu natura
materialului, forma de livrare, gradul de ecruisare, etc si este prezentat n tabelul 2.
Desenul de execuie respect toate cerinele de mai sus.
1.3. Materialul piesei.
Avnd in vedere ca informaiile despre materialul din care se executa piesa vor fi
folosite in urmtoarele etape ale procesului de proiectare, din standardele corespunztoare
se vor extrage date referitoare la:
- proprieti fizico-mecanice
- compoziia chimic
- forme si dimensiuni de livrare
Din standarde se vor extrage toate formele si dimensiunile de livrare pentru
grosimea de material din care se executa piesa fiind prezente in tabelul 1.
Materialul din care se realizeaz reperul este Cu-Zn 37 STAS 289-88 avnd
caracteristicile prezentate in tabelul 1. (S1-pag.8, tabelul 2)

Tabelul 1
Material Stare
Rezistenta
STAS
de
la rupere
livrare Rm
[N/ ]

Compoziie
Chimica
[%]

Greutate Forme si dimensiuni la livrare

specifica
[kg/
Benzi
Foi de
]

Cu-Zn
37
STAS
289-88

300370

8,2

HA

370440

HB

440540

10,12,14,15,16,18,
20,21,22,24,25,26,
28,29,30,32,35,36,
40,42,45,46,47,48,
50,52,55,56,60,63,
65,70,72,75,80,82,
85,90,94,95,100,102,
105,106,110,115,120,
130,135,140,145,150.

Cu 91-62
Pb0,13-0,05
Fe0,2-0,01
Mn0,1-0,05
Al0,03-0,02
Sn0,1-0,05
Zn restul

table
6

500 x 2000
560 x 2000
1000x2000

1.4. Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului plan(desfurata piesei)

Pentru analiza tehnologicitii piesei si pentru studiul croirii semifabricatului este
necesara determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan. Pentru acesta este nevoie de
calculul desfuratei piesei.
Pentru piesele ndoite cu o raza diferita de 0, lungimea desfuratei piesei(semifabricat plan) este
egala cu lungimea stratului neutru(strat a crui forma se modifica, dar a crui lungime rmne
constanta), care se determina cu relaia 1 (S2-pag.22, relaia 2.2):
=
L==
= +=

(1)

n care: L - lungimea desfurat a piesei;

li - lungimea poriunilor rectilinii ale stratului neutru;
k - numrul poriunilor rectilinii;
li - lungimea stratului neutru pe poriunile ndoite ale piesei si care se determina cu
relaia 2 (S3-pag.22, relaia(2.3));
xi

li= 180 *(ri+ x * g)

(2)

In care: - unghiul de ncovoiere;

ri - raza de ndoire interioara;
x - coeficient care tine seama de deplasarea stratului neutru si ale crui valori sunt date in
tabelul 2(S2-pag.236, tabel 3.45)
Grosimea piesei, g=2 mm
Raza de ndoire, r=2 mm
Din raportul r/g => x=0,421

Tabelul 2
Valorile coeficientului x in funcie de raza relaia de ndoire
r/g
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
x
0,323 0,340 0,356 0.367 0.379 0.389 0.400
r/g
1.5
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
x
0.441 0.445 0.463 0.469 0.477 0.480 0.485

0,8
0.418
8.0
0.490

1,0
0.421
9.0
0.495

Voi calcula lungimea desfuratei piesei cu ajutorul relaiei:

LT=1 + 2 + 3 + 4 + 5 +l1+l2 +l3 +l4
n figurile de mai jos avem desenele piesei cotate (fig.3) si recotate (fig.4).

Fig.3 Desenul piesei cotate.

1,2
0.42
10.0
0.50

Fig.4 Desenul piesei recotate.

xi

x90

l1=l2=l3= l4 = 180 *( ri + x * g) = 180 *(2+ 0.421 * 2) =4,464 mm

1=5 =(36-20)/2-r =6 mm
2 =4 =10-2*(g+r)=2 mm
3 =20-2*(g+r)=12 mm
LT= 2*6 + 2*2 + 12 + 4*4,464 = 45,856 mm
Din STAS 1111-86 s-a ales abatere 0,8 pentru cota 45,856.
Mai departe am rotunjit nominalul la prima zecimal 45,8 i voi calcula abaterile.
= +
45,856 0,8 = 45,856 +
45,056 = 45,856 +
= 0,744
= +
45,856 + 0,8 = 45,856 +
46,056 = 45,856 +
= +0,856
Rezult cota cu abateri 45,8+0,856
0,744
n fig.5 este reprezentat desfurata piesei cotat.

.
Fig.5 Desfurata piesei cotat.
2. Studiul tehnologicitii piesei
Tehnologicitii unei piese este o caracteristica a acesteia care evideniaz gradul in care
piesa poate fi executata in condiii normale de lucru. Tehnologicitatea se apreciaz prin
diferii indici de tehnologicitate, caracteristici procedeului de deformare respectiv
(precizie dimensionala, de forma, de poziie, calitatea suprafeei, forma suprafeelor ce
definesc piesa, consumul de material, complexitatea tanelor si matrielor necesare,
natura materialului, costul piesei prelucrate etc.). In cadrul oricrui proces de proiectare
analiza tehnologicitii piesei reprezint una din cele mai importante activiti. Aceasta
activitate consta in compararea caracteristicilor piesei, nscrise in desenul de execuie, cu
posibilitile pe care le ofer procedeele de deformare respective, valori ce gsesc
recomandate in literatura de specialitate.
Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastica la rece se analizeaz din mai
multe puncte de vedere caracteristice fiecrui procedeu de deformare in parte.

2.1.Tehnologicitate condiiilor tehnice impuse

Pentru a face o analiza completa, se completeaz tabelul 4 (S1 pag. 11, tabelul 3) cu
valori de precizie extrase din desenul de execuie al piesei si din literatura de specialitate.
Tabelul 4
Dimensiunea
nominala

50
10
10
36
20
8
R2
90
30
4
R2
5
8
24
3
12
2

Precizia impusa piesei prin

desenul de execuie
Abateri
Abateri
Abateri Rugozidimenla cote
de
tatea
sionale
libere
forma
suprafeSTAS
tei
11111-88

0,1
-

0,6
0,4
0,4
1,2
1,0
0,8
0,6
1,2
0,3
0,3
0,4
0,5
0,3
0,5
0,3

Confor
m
procedeului
de
prelucrare

Precizia posibil de realizat prin

PDPR
Abateri
AbaRugozidimensionale
teri
tatea
de
suprafeDefor- Deforforma tei
mare
mare
norde premala
cizie

0,10
0,5
0,10
0,5
0,5
0,8
0,5
3
0,12
0,04
0,04
0,52
0,04
0,12
0,52
0,10
0,04

0,03
0,03
0,04
0,02
0,02
0,025
0,02
0,04
0,25
0,03
0,02

Concluzii

DN
DN
Confor
m
procedeului
de
prelucrare

DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN

Comparnd valorile nscrise pe desenul de execuie cu cele posibil de realizat prin procedee de
deformare plastica la rece piesa se obine prin procedee cu precizie normala de prelucrare.

2.2.Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin decupare

Se subnelege faptul ca, prin procedeul de decupare, nu pot fi realizate orice fel de forme
ale suprafeelor si nici orice dimensiuni ale acestora. Se considera ca o piesa este tehnologica, din
punct de vedere al formei, daca ndeplinete condiiile referitoare la figurile 6 si 7 (S2 pag. 165,
figura 3.74, 3.75). Pentru aceasta se compar forma i dimensiunile piesei model (fig. 6 i fig. 7)
cu desfurata piesei (fig. 8).

Fig. 6. Piesa model

h > 1,2g

a > 1,2g

b < 15g

Dimensiunile echivalente cu h din figura 6 sunt:

h=5+8+24/2=25 comparand => 25>1,2*g unde g=2 => 25>1,2*2 => 25>2,4 adevarat
h=17,05
comparand => 17,05>1,2*2 => 17,05>2,4 adevarat
Dimensiunile echivalente cu a din figura 6 sunt:
a=10 comparand => 10>1,2*2 =>10>2,4 adevarat
a=12 comparand => 12>1,2*2 =>12>2,4 adevarat
Dimensiunile echivalente cu b din figura 6 sunt:
b=17,05 comparand => 17,05<15*2 =>17,05<30 adevarat
b=5+8+24/2 comparand => 25<15*2 =>25<30 adevarat
Piesa este tehnologica din punct de vedere al suprafetelor obtinute prin decupare, ntruct
ndeplinete condiiile referitoare la figura 6.

2.3.Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin perforare

Fig. 7. Condiii de poziie relativ

Dimensiunile echivalente cu a din figura 7 sunt:
a=40,1
comparand => 40,1>g unde g=2 => 40,1>2 adevarat
a=3
comparand => 3>2 adevarat
a=10/2-2/2=4 comparand => 4>2 adevarat
Piesa este tehnologica din punct de vedere al suprafetelor obtinute prin perforare, ntruct
ndeplinete condiiile referitoare la figura 7.

Fig. 8. Desfurata piesei

2.4.Tehnologicitatea formelor ndoite ale piesei.

Pentru piese ndoite apar, in plus, condiii de tehnologicitate referitoare la raza minima de ndoire
(S2 pag.247, rel.3.173), distanta minima intre marginea orificiilor si liniile de ndoire,
lungimea minima a laturii ndoite etc. Valorile acestor parametrii, rezultai de pe piesa reala (fig.
10), se compara cu valorile posibil de realizat, in condiii normale de prelucrare, recomandate de
literatura de specialitate (fig. 9). (S1 pag. 12, figura 16)
Raza minima de ndoire:
=
= 0,4 pentru materialul ecruisat cu pozitia liniei de ndoire fata de direcia de laminare
perpendiculara
= 0,4 2 = 0,8
= 0,8 pentru materialul ecruisat cu pozitia liniei de indoire fata de direcia de laminare
paralela
= 0,8 2 = 1,6
Raza de ndoire din figura 10 este mai mare dect cele minime, ceea ce nseamn ca ndoirile se
pot obine fr probleme indiferent de direcia de laminare.
Distanta minima intre marginea oficiilor si liniile de ndoire:
t > r + d/2
5 > 2 + 2/2 => 5 > 3 => condiia este ndeplinit
Lungimea minim a laturii ndoite:
h > 2g
10 > 2*2 => 10>4 => condiia este ndeplinit

Fig. 9. Condiii pe piesa model

Piesa este tehnologica din punct de vedere al formelor ndoite ale piesei, ntruct ndeplinete
condiiile referitoare la figura 9.

Fig. 10. Piesa real

3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic
Dup cum este cunoscut, pentru orice problema sociala, tehnica, economica etc., exista
mai multe variante de rezolvare. n funcie de condiiile concrete, una sau alta din
variante poate fi considerata optima la un moment dat.
Avnd in vedere cazul concret al prelucrrii prin procedee de deformare plastica exista, in
general, urmtoarele variante tehnologice de desfurare a procesului de prelucrare:
pe stane si matrie simple;
pe stane si matrie complexe;
pe matrie combinate.
Pentru ca se ntlnesc mai rar in cazurile practice si pentru ca orice proces didactic trebuie
sa nceap cu studierea unor cazuri mai simple, in lucrare nu sunt tratate si problemele legate de
desfurarea proceselor tehnologice ce se deruleaz pe tane si matrie de grup, modulate sau prin
procedee neconvenionale de deformare. Avnd in vedere cele menionate, piesa din figura 11
poate fi obinut pe baza urmtoarelor variante de proces tehnologic:

Varianta 1:
- Decuparea conturului exterior al piesei pe o tan simpla de decupat (fig. 12.);

Fig. 11. Piesa

-

Fig. 12. Decuparea piesei

Perforarea semifabricatului astfel obinut (fig. 13) pe o tan simpla de perforat;

ndoirea (fig. 14) semifabricatului perforat pe o matria simpla de ndoit;

Fig. 13. Perforarea piesei

Fig. 14. ndoirea piesei

Varianta 2:
- Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune succesiva (fig. 15);
- Indoirea se realizeaza similar cu cazul precedent (fig. 16).

Fig. 15. Perforarea si decuparea succesiva a piesei

Fig. 16. ndoirea piesei

Varianta 3:
- Toate prelucrrile se realizeaz pe o aceeai matri combinata cu aciune succesiv
(fig. 17).

Fig. 17. Realizarea piesei pe matri combinata

Nr. Varianta
crt. tehnologic
0
1

Pe scule
simple

Pe scule
complexe si
simple

Pe scule
combinate

Denumirea Denumirea fazei

operaiei
2
3
a. Introducerea
benzii;
Decupare
1. Decuparea
b. Avansul benzii;
c. Scos piesa.
a. Introdus
semifabricatul in
tana;
Perforare
b. Orientarea
semifabricatului;
1. Perforare;
c. Scos piesa.
a. Introdus piesa
in matria;
ndoire
b. Orientare;
1. ndoire;
c. Scos piesa.
a. Introdus banda;
Perforare + 1. Perforare;
decupare
b. Avans;
2. Decupare;
c. Scos piesa
a. Introdus piesa;
ndoire
b. Orientare;
1. ndoire;
c. Scos piesa.
Perforare + a. Introdus banda;
liuire +
1. Perforare;
ndoire +
2. liuire
retezare
3. ndoire;
4. Retezare;
b. Scos piesa.

Schia
Denumirea
operaiei sculei
4
5

Fig. 12

Fig. 13

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

Fig. 17

Obs.
6

tana simpl
de decupat

tana simpl
de perforat

Matria simpl
de ndoit

tan
complex cu
aciune
succesiv
Matri simpl
de ndoit

Matri
combinat cu
aciune
succesiv

4. Analiza croirii semifabricatului

Ponderea mare cu care costul materialului intervine in pretul piesei (peste 70%) impune ca etapa
de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale de eficientizare a procesului de
deformare. Pentru aceasta trebuie luate in considerare toate variantele posibile de croire,
incercandu-se ca pe baza unor criterii tehnice, tehnologice si economice sa se selecteze variantele
de croire cele mai eficiente. Astfel pentru piesa din figura 11 se pot propune urmatoarele scheme
de croire:

Bibliografie:
S. 1.Tehnologii de prelucrare prin deformare plastic la rece, ndrumar de proiectare, Editura
Bren, Bucureti 2015
2. Sisteme tehnologice de deformare plastic la rece, Volumul 1, Editura Bren, Bucureti, 2014
3. Sisteme tehnologice de deformare plastic la rece, Volumul 2, Editura Bren, Bucureti, 2014