IPIPMPRIMINP.P.00"."000"."""1".7".

"'"""

3Par..1.104111MR42011t1

MOM

CONVORBIRI LITERARE
ANUL XIV.
1 APrilie 1880

Redactor : Tacob

1 Martie 1881.

Cegrzui.

.-

Toate drepturile reservate.

NI 1881
TIPOGRAFIA NAT1ONALA STRADA ALECSANDRI,

www.dacoromanica.ro

Annl XIV.

1 Martle 1881.

No. 12.

CONVORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie card luni.

CORESPONDENTA
dintre d-nll Vasile Aleosandri el Ion Ghica.

bagiul provinciei noastre i ne intelegeam

par'c'am fi vorbit aceeai limb5.Ce rove latiune 1 dintr'acel moment nu am mai fost
nici munteni nici moldoveni. Eram toti
RomAni!

Mie mi-a cizut parte la brat un tenor

VIII.

Ghergani, 8 Ghenarie 1881.

Iubite amice,

Iii aduci aminte de intilia noastril intalnire, sunt scum vre-o 45 de ani, la Paris ;
cam pe In anul 1835 ? Cinei sau tiese Romani Munteni din Valachia, cum se zicea
pe-atunci, locuiam in rue St. Hyacinthe cu
Niculae Cantacuzino Pavan qi eu Iancu
Filipescu Vulpache.Voi alti atiitia Romini
Moldoveni, intre care i fostul Domn Alecu
Cuza, locuiati cu un profesor anume Furnarachi in rue notre dame des de Champs.
Intr'o Duminicts micele noastre carduri se
intfilnirfi pe Quai Voltaire, i noi i voi
mergeam tot spre Champs Elyscies ; Mentorii

miruntel, cam de talia mea, muchelef in haine:

vengliercA de postav negru cu brandebururi

i cu chiostecuri, pantaloni nohutii largi de

se vedea numai verful botinei de lac; petal
de catifea
cc &tan de fir de jur
imprejur i mai multe lanturi de our la Ciasornic. Mi-a spus inciatit ca era bogat, foarte
bogat, i c5 era conte; observiindu-i eu ca
la noi nu esistau asemenea titluri de nobilime, el mi-a esplicat ca se afla intr'un cas

cu totul qi cu totul esceptional, ca M. $.

VodA el imbrAcase cu caftan dAndu-i rangul

de Comis cfind era Fula in leagfin, i ca de

cAnd inveta carte so convinsese ca rangul
de Comis este latinescul Comes, conzitis...
i ea sit mi dovedeascil i mai bine dreptul

sell in acest titlu, mi a dat carts an de vi.

sitA pe care era scris in litere majuscule ;

nogtri so opriri un minut in vorbil.Nu

qtiu num, nici ce fel, dar ne-am pomenit
deodatA amestecati qi brat la brat un muntean thin moldovean; vorbeam fiecare Jim.

MONSIEUR LE COMTE DE....

Lipsea insi armoriiie ; aceasti lacuna pro,

58

www.dacoromanica.ro

446

CORESPONDENTA.

venia numai dintr'un quiproquo, fkindca seriind a case se, i se trimite armorii]e familiei,

Casa cea mai mare din Iasi, ei respund.

Las' ca stiu ; la visternicu Rosnovanu,

se crezuse ca cerea pupa de ven'atoare a

imi zice birjarul.

Nu! o case mare, mare, mult mai mare.
La aceste cuvinte birjarul isi intoarce capul
uitandu se la mine cu un fel de mile.
Dar unde ai mai pomenit mata case, mai
mare decal a conului Niculachi Rosnovanu ?
tiu ca tats -teu voea se te faci medic psi
tu te pusesesi pe chimie ; ne intalneam adeseori sub castanii Luxemburgului si vorbeam oxigen psi hydrogen, dar observasem

betranului sell. tats. Esplicandu-se inse mai

bine in urme, glumetul seu frate i-a trimis
un desemu representand doi morcovi degerati $i intrulocati sub o corona de patlagele.
Tot mergend spre arcul de triumf si discutand cu camaradul meu de brat, caci nu

ne prea intelegeana in istorie, mai ales asupra dimensiunilor zidurilor Babilonului,

camaradul pretindea ca erau destul de largi

ca se, poate trece in rand cinci care in fuga

mare, eu tineam la trei; ajunsesem dinaintea
palatului dupe Quai d'Orsay, foasta case a
Consiliului de stat din timpul lui Napoleon
III, devenita prin ajutorul petrolului un
trist suvenir al Domniei Comunei din 1871.
Acea zidire infesurata Anca in fesele schelelor pe care lucrau mesteri petrari, parea si
mai mare dominend toata mahalaua ca o namile. Camaradul vezendu-me in uimire, cu
ochii in sus si cu gura caseate dinaintea acestei zidiri atilt de marete, imi zise Hand:
Ce ? n'ai mai vezut astfel de case ?
Cum? voi n'aveti in Bucuresti zidiri asa de
mars ?

Dar cred ca nici voi nu aveti astfel de

palate la laqi, replieai eu.
Ala! sA vezi tu easa tats -meu; e mult
mai mare!
Aceasta ilusiune a camaradului m'a costat
mai terziu doi sorocoveti si o oars de ratacire pe stradele capitalei Moldovei, caci vo-

ind se-i fac visits, m'am suit intr'o birja

zicend birjarului se me duce la Comitele

de....
Dar uncle fede ? me intreba birjarul.

ca de ate on iti vorbeam de plentele marine din care se scoate iodul sau de oasele
cele mai bogate in fosfor, dscai din toga
puterea fAlcilor ; mai observasem cA vor-

bindu-ti intr'o zi do poesiile lui Vfiegreseu,

qi reeitAndu-ti una din poesiile iubitului
nostru anaie Gr. Alexandrescu :
Culcat p'aste mine sub care adancitA
E slava stremoseasca ... etc.

ai deschis ochi marl si m'ai intrebat dace

mai stiu si altele. Din ziva aceea mi-am
zis ca n'o se te faci medic.
Cate lucruri s'au petrecut de-atunci pe
lume i mai ales intr'acest coltiqor de pl.
ment care poarti asazi numele de Rominia,
pe care pe-atunci nimeni nn-1 cunotea in
strAinitate nici de nume macar ! Puteam se,
strigam cat ne-ar fi bat gura ca suntem
Romani, strienepoti. de-ai lui Traian, ca nimeni nu ne credea, nu ne asculta, nu ne
intelegea ; surda le ziceam ca not eram
Valachi 9i cA voi erati Moldoveni, ni se
respundea :
Va se, zicA sunteti Muscali ? sunteti Turd ?

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENT&

447

gi

prin urmare hotAriau a eram Greci de

vreme ca eram schismatici gi ne inehinam
la rAsArit ; qi mai cu ajutorul lui Likiardo-

cA nu sunt grec gi ca eram de neam latin,

spunendu-i de Traian, de colonii aduli do
claim' in Dacia, etc. nu am putut face sA

pulo, lui Picolo, lui Furnarache, lui Ventura,

inteleagA cA nu cram nici turc, nici muscal,

gi voi gi not nu ne puteam cotorosi de numele de Greci. A trecut mult panA cAnd
unii din Francezi an consimtit sA ne zici
Moldovalacs i prin abreviatie Moldac qi si

nici sa priceapA cum de nu me simteam

prea onorat de a me numi grec ... Si cred
ca a remas, cat a mai trait, tot incurcat

numeasei principatele Moldachie sau Valavie.

In salonul doamnei de Champy se aduna

()data pe septemani tot ce Parisul continea
Elfin, Elenist gi filelin ; toti francezii care

Nu de mult, Anal prin timpul Domniei lui

Alexandru Cuza Vodi, o damA italianA la
Turin zicea de un Oder roman care-i era
presentat de filoromAnul Vegezzi Ruscala :
ea Moldovalac come ? cosi giovane e gia Moldovalaco !" credea cA acest nume era un rang,

un cin, Pap sau Mamamui !

Intr'o sears doctorul Mihailidi, fostul meu
dascal de elinete in Bucureti, un elev al
invetatului Neofit Duca, devenit doctor in
medicinA pe and eu dobAndeam gradul de
bacalaureat, me duce intr'o sena la vestita
filelena d-na de Champy, sora colonelului
Favier, unul din cei mai marl luptAtori pentru

independenta Greciei. Acolo am intalnit pe

academicul Patin, profesor la Sorbona, care
cu cateva zile mai inainte me esaminase de
limba elinA qi-mi dedese o bila alba numai
i numai pentrua citind pasagiul ce- mi indicase din Xenofon, pronuntasem :
E7r.ei o= .F,pr,vro 711.4.ipx

azEcC trciptvz vii Etc... &;.

despre nationalitatea noastrA.

luaseri parte la luptele de la Misolonghi,

Arta gi Navarin, toti cati scriseserA o carte,

o broprici sau un articul de ziar, sou care

ziseserii done cuvinte in Camera deputacilor
in favoarea Grecilor ; cativa studenti : fratii
George qi. Nicachi Mavrocordat, Coromila,

Scalistira etc. erau primiti in acel salon ca

pogoritori directi din eroii cAntati de Omer.

Intr'una din seri d-na de Champy era

intr'o stare de mare agitatiune ; sta cu ocliii
cintiti spre u0 i de cite on lacheul anunta
un musafir, dumneaei salta din loc, par'ca
altepta pe cineva; and deodati se deschid
amAndoue uqile salomilui i un glas mindru
i resunator anuntg : Son Excellence le G(' neral Coletti, envoye extraordinaire de Sa
Majeste be roi des Grecs", gi indat5 apare
un om Malt, trupe, frumos imbracat cu
fustane15, cu mintean i cepan alb cusut
cu gaitanuri albastre. Toate cautAturile s'au
intors spre noul venit ; asistentii ii opteau
unul altuia: c'est l'ambassadeur du roi Othon !

in loc de a ceti:
Fpei de erente emera to schedoii ipefone cal

.&,.

Cu toata ardoarea ce am pus esplieindu-i

toti i toate el incunjoarA, i se inching.

Mentorul meu, doctorul Mihalidi, profitA
de un moment, se apropie de ilustrul oaspe
gi-i zice Apxtyi (generale) permite-mi sl-ti
presint pe tenerul Ghica din Bucurefti,

www.dacoromanica.ro

448

CORESPONDENTA.

Generalul Coletti dupil ce m'a intrebat

despre familia Ghicule9tilor mi-a zis :
i dumnevoastra sunteti tot Greci4; dar
and, in marea desplacere a mentorului meu,

am inceput a protesta incontra numelui de

grec, esplicandu-i cu calduri originea Romanilor, Coletti me asculta din ce in ce cu
mai multa atentiune qi in marea mirare a
doctorului Mihailidi, imi zice :

i eu sboresc a riminesce, dar sumt

,,grecos....
De9i n'am inteles bine deodata cuvintele
Sboresc pi a R4manesce, dar frasa find romaneasca am luat indrizneala pi i-am zis
in limba mea :
Escelenta, poti fi Grec prin sentimente

ci prin religie dar dupe vorba pi dupe chip

elti Roman.
Coletti avea figura cea mai romineasea ce
se poate vede ; ai fi zis un mocan de la

Furia lui provenea din cause ea fugise tenerul Marco Bozzari pe care-1 avea otagiu
de la tats -seu Kiciu Bozzari, Beiul de Sulli ;

el tinea la Ianina ca o garantie de pace din

partea vitejilor Sulioti. All papa banuia ca
tenerul Tricaliot, tovartilul de camera a lui
Coletti, inlesnise fuga lui Bozzari, pi intr'o
dimineata, and bietul beet ei aducea cafeaua, el tratase rastit de : ghiaur hain ; baetului ei tremura mans ci versa, eafeaua pe
feregeaua pagii. In cinci minute iataganul
gealatului ei sbura capul.
Aceasta imprejurare a fieut pe Coletti si
caute sit fugh pi el ca Bozzari, dar n'a isbutit Prins pi adus la conac el se credea
pierdut. Norm insa ca Pa7ii ei trecuse neeazul pi ca totdesuna se chit' sau se facea
ca se caetite de moartea Tricaliotului, zicend
cu oftare :

Brapv.
Se uita cu drag la mine cand vorbeam

Kptpa

To 7mXtxciptl

Mat de voiniel

romane9te pi cu un suspin in glas, mi-a zis :

Parintili a mei sboresc magi a Ramanesce, pi mi pare ghine ca tini la miletea a noastra ; him simpatrioti.
Staruinta mea de a nu vol sa fiu de alt
neam deck Roman, l'a facut si uite toate

Dupti obiceiu insi ii mingaia durerea cu

cuvintele aceste : mai bine ea l'a luat Dum-

prevenintele de care era incunjurat, s'a pus

la vorbi Cu mine 91 mi-a povestit viata lui
la Curtea lui Ali Pap, Tebedeleu de la Ianina
unde petrecuse anii copilariei impreuna cu
alti tineri cre9tini, intre care un fiu al dibaciului Voia, un nepot al crudului Natu pi
un Tricoliot, fiul unui ciorbagiu cu care Coletti locuia intr'o odae.
Odata pap era foarte superat, tuna pi
fulgera ; nimeni nu-i mai putea intra in voe.

aflind el era pe moarte, s'a dus de l'a vezut

nezeu ca eine 9tie cate rele ar

fi

fieut

dac'ar fi trait'.
Coletti s'a imbolnavit de tifos 9i All papa,
in odaea unde zacea, pi ea sa-1 consoleze i-a

zis el indati ce se va insinito91, el va trimite impreuni cu fiul lui Voia sa studieze

mecteina.

S'a tinut de vorba, l'a trimis la Pisa unde

Coletti a dobandit diploma de doctor in medicini.
Pe la finele seratei, &and era sit piece Coletti, zarindu-me intr'un colt pe dupi u9i,

www.dacoromanica.ro

COBESPONDENTA.

a venit la mine gi m'a luat de mans ziandu-mi:

Voi aveti Singrafizi?.. vream sa diavasesc qi eu una carte a Ramitneasci, un
piitis... Care este Singrafizul vostru ?
Lam vorbit de VAcarescu qi de Alexandrescn, gi duminica urmatoare i-am dus o
brociurA care continea cele d'intAiu poesii ale
lui Alexandrescu ; i-am dus ysi cea mica edithine in 12 a poesiilor lui Iancu VficArescu

in care tipirise Primavara amorului, Pdstorul intristat i Ciasornicul indrepta Mai

tirzin mi-a cerut sA-i gisesc istoria lni Fotino ; mi-am procurat tomul II de Ia un
buchinist de langa institutul Frantiei qi i-am
trimis-o.
Coletti era din oragul Saraco, cale de 12
oare de la Ianina ; familia lui exists acolo

La noi se afli mai multe familii

precum sunt Filiti de la Bucov, Cantili etc.,
care se inrudesc cu familia lui Coletti. Cu-

449

Armansberg nici regelui Othon; trimiterea

lui ca ambasador la Paris a fost un fel de
esil deghizat.

Ce eram noi Rominii pe atunci ? eine ne

bliga in same ? care ziar, care revista sau
care scriitor se ocupa de noi ? De la del
Chioro i de la Wilkinson nu se scrisese nici
macar o linie despre Romani. La 1836 a fost
un adeve'rat eveniment and reposatul Cochelet con s alul francez, se duse sa anunte lui

Alexandru Ghica Vodi ca era sA tread prin

Bucureti un invetat francez, un profesor

de la Sorbona, anume: St. Marc de Girardin.

Spuind Domnitorului ca acest turist avea

sa scrie impresiunile lui de caletorie, ca
venea sh visiteze malurile DunArii pentru
cercet5ri archeologice, consulul Frantiei cerea

pentru cAle.tor inlesniri de transport prin

gi astAzi.

tarn.

tovlachii ajun0 intr'o condiciune mai inaltA

Ca Sina, ca Turitza etc, se zic cei mai multi
Greci, dar inima lor saltA on de cite on ei
and vorbindu-se de Romani, de Rominia 9i

Indath," ordine strapice in toate pArtile

pentru caleacA, cai de mti qi conace, puind pe toti prefectii qi ofiterii de pe granita Du/Aril in dispositiunea ilustrului turist.
Pe- atunci foarte putini ofiteri, foarte putini ispravnici sau ocarmuitori vorbeau fran-

de limba romineasci pe care o numesc a

RararmeascA.

Coletti, ca toti Cutovlahii Rom5ni din Ma-

cedonia, s'a Want ea un viteaz pentru independenta Greciei; a fost guvernator al

Cicladelor orientale cu titlul de :
EZ,T27.Tk BLYIXt174q TtiP1 CM2TWXLX6')V XU'AXG24.1`)

(Guvernator extraordinar al Cicladelor orientale).

El a lAsat an nume nemuritor in Insule,

gi dobAndise o foarte mare influenta in tot
Arehipelul, ceea ce nu prea placea comitelui

tuzeVe.
AjungZind la Islas, St. Marc de Girardin

gAsete un locotenent oacheq i miruntel

care-i zice in buns frantuzeascA

Escelenta, am ordin de la eful meu

sa fiu la dispositiunea d-voastre.

C5letorul incAntat ca a gAsit un om cu

care sA se poatA intelege, ei zice cu glasul
acela subtire qi pAtrunator pe care toti l'am
auzit in tinereta noastra Ia Sorbona, de pe
catedrA sau la esamenele de Bacalaureat:

Vous parlez tres bien le francais ; vows

l'avez appris au college, n'est-ce pas ?

www.dacoromanica.ro

450

CORESPONDENTA.

Non, monsieur, ei respunde ofiterul,

je l'ai appris tout seul.

care se citete :

Julio Capitoni Consulari Praefecto Pro-

A h! je vous en fait mon compliment.

Eu caletoresc, ei zice voiajorul, pentru
cercetarea de anticitati romane. Nu cumva
cunosti pe-aici pe-aproape ceva inscriptiuni
vechi? A vrea sa gtiu cum se numea acest
loc in vechime ?

Ofiterul ei spune ca se afla in drept cu

anticul Anasamum astazi Nicopoli, aproape

de Utus, gi ea pe malul celalalt al Oltului

putea sa visiteze valul lui Traian.

vinciae Illyrici

Tribuni titulo, omnibus onoribus ab ordine etc.

Cum ? stii latineste domnule? ai studiat

negresit aceasta limbs la colegiu ?
Nu, domnule, ei respunde ofiterul, je

l'ai appris tout seul.

Ala! je vous en fait compliment.
Ofiterul el mai recomanda tot astfel o
peatra cu inscriptiune greceasca.

Vous savez le Grec ancien, monsieur?

Caletorul incantat ei zice :

Te-ai ocupat cu istoria i cu geografia

antica domnule, negreit di le ai studiat la
colegiu ?

Nu, domnule, be am studiat singur,

respunde o fi tern I.

Alt I je vous en fait mon compliment.

La o mica depa'rtare, adauga ofiterul,
la Grosdipod, unde era antica Sigibida s'au
gasit tablele de arama pe care este inscriptiunea :
IMP. CAESAR. DWI. TRAIANI. PARTHICI etc.

gi pe care se afla maimulte nume de sobdati carora li se acorda dreptul de cetatenie.

Aceste table se citesc astfel :
Imperator Caesar Divi. Traiani Parthici
film Divi Nervae nepos etc.
i dincolo, peste Olt, la Turnu, vechea
Tunis, s'a gasit o peatra cu inscriptiunea :
1VL. CAPITONI. C. P. P. ILLYRICI
TR. T. OMNIB. AB. ORD.
FL. SIRMIATIVMHONORATO ET. etc.

vous l'avez sans doute appris an college?

i ofiterul ei respunde :
Non, monsieur, je l'ai etudie tout seul.
All I je vous en fait compliment.
Ilustrul archeolog s'a folosit foarte mult
de indicatiunile date de tenerul ofiter caruia
atunci i s'a mai ingrogat epoleta.
St. Marc Girardin avea buns memorie.
Intr'o zi fiind de rand la esamenele de
Bacalaureat, vede numele familiei ofiterului
de la Islas pe lista candidatilor, si and se
infatiseaza recipianderul, el intreaba data
cunoagte un ofiter cu acelas nume pe care
el cunoscuse la Islas. Respunzendu-i-se ca-i
era frate, profesorul esaminator crede ocasiunea buni de aid areta recunostinta, ajuland pe frate sa straluceasca inaintea auditorului si a celorlalti esaminatori, gi incepe :
Binevoete, tinere, a-mi spune ce gtii

despre un rege barbar care domnea peste

un popor viteaz care locuea in *tile Du'Aril de jos ?

Regele se numea Tisafer, ei respunde

tenerul, gi poporul era Paflagoni, ear Ora
aceea se numea pe-atunci Capadocia.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTACURIOSUL NEPRICEPUT.

451

Ce n'est pas tout-a-fait cela, ei zice

profesorul, dar voiu sa-ti ark mai latnurit

fere barbatul ei, and motive foarte drepte

cestiunea ; asculti-me bine : Cum se numea

de reu farA tine i eat de fari putintA de

imperatul Roman care n'a mai voit sa sufere umilirea de a plats' un tribut ruinos

"a suferl aceasta lipsa, incat data nu vei

vent degraba, me voiu duce sa stau in casa

lui Decebal, regelui Dacilor care ocupa locul

undo se afla astazi Principatele Valachiei i

parin0lor mei, chiar de-aq kin casa to gra

piziror, pentruca acel ce mi l'ai lasat Ca
pazitor, dace este adeverat ca a remas cu
astfel de titlu, cred ca se uita mai mult
"la placerea sa decat la ceea ce to prive0e
pe tine, i flindca eqti cu pricepere nu-ti
spun nimic mai mult, i nici chiar nu este
bine ca sA -ti spun mai mult.

El imi pare ca a facut o espeditiune incontra acelui popor barbar i l'a

Moldovei?

supus puterii Romei, colonisand Ora cu legiurii aduse din deosebite parti ale marelui
Imperiu. Ce lucrare insemnata a esecutat
acest imperat peste Dunare ?
Imperatul Roman se numea Tigran, respunde esaminatul, i lucrarea pe DunAre a

nu impedecA aceasta.

Eu me gAsesc atfit

cela, mais

Anselmo primi aceasta scrisoare, i intelese dinteensa el Lotario incepuse deja intreprinderea, i ca desigur Camila trebuea
sit fi respuns cum el dorea. Pesto mesura
vesel de astfel de noutati, respunse Camilei
din gull ea sa nu paraseasca nici intr'un

vous pourrez le demander a Mr. votre frere ;

chip casa lui, caci el are sa se intoarci in

it vous le dira, it l'a appris tout seul, lui.

foarte scurt timp. Camila remase uimita de

respunsul lui Anselmo, care o puse in mai
mare confusiune cleat inainte, cAci nu indrAznea nici sA stee in casa ei, nici sA se
duel la pArintii sei, pentrua remlnend ii
punea in pericul onestitatea ei, i ducenduse, lucra incontra vointei birbatului ei. In
sfllit se hotiri la ceea ce era mai reu pentru densa, adici sA remie, eu hotArire de a

foss, un far.
C'est assez, monsieur; ei zice profesorul gi-i da o bile alba, zicendu-i

Ce n'est pas tout-a-fait

Ion Ghica.

CURIOSUL NEPRICEPUT.
Traducere dupa spanioleste.
Epieod din Don Quijot de Cervantes (Partea I Cap.

%XXIII XXX1V qi XXXV).

(Urmare ql afirot).

Astfel dupacum obicinuete a se zice ca

,ede reu otirii Ara generalul seu, yi castelului fara castelanul seu, zic vi eu cA ede
,,cu Milt mai reu femeii cAsitorite i tinere

nu fugl de presents lui Lotario, spre a nu

da de vorbl blugilor ei, ci deja se dill' cA
a scris aceea ce scrisese bArbatului ei. Ea
se temea ca el sA nu creadA cA Lotario vezuse la densa vre-o cutezantA care sA-1 fi
indemnat a nu-i pAstra respectul cuvenit.

Dar piing de incredere in virtutea sa, se

rAzima pe Dumnezeu i pe buna sa intentiune, cu care credea cA va resists prin tA-

www.dacoromanica.ro

452

cere la tot ce ar vol sA-i spun

CURIOSUL NEPRICEPUT,

Lotario,

cu un atilt de puternic dugman, pentrucA

fAri a mai da swat birbatu-sen spre a nu-i

pricinul vre o sfada sau superare. Chiar
ciuta un mijloc spre a desvinul pe Lotario
in fata lui Anse lmo, cAnd acesta ar intre-

are c;neva nevoe de puteri dumnezeegti spre

a invinge puterile ei omenegti. Leonela singurA gtiiz gregala staprmei sale, pentruca cei
doi prieteni rei gi amanti noi, nu i-o puturA
ascunde. Lotario nu vroi sA spung Camilei

ba. o ce prilej o facuse sa-i aerie acea hArtie.

Cu aceste gAnduri, mai mult oneste decAt
bune gi folositoare, asculta a doua zi pe

Lotario, care atAca cu atata tgrie incAt incepa a clAtina statornicia Camilei, gi ones-

titatea ei se lupta mult spre a -5i stipArd

ochii ca si nu dee semne de vr'o indurare
amoroasit pe care lacrimile gi cuvintele lui

Lotario o degteptaseri in pieptul ei. Lotario observa toate acestea gi se aprindea

mai mult. Insfirgit el gAsi Cu cale ca era
neapArat, in timpul eat ei mai lAsa absenta
lui Anse lmo, sa stringi cercul in jurul acelei

fortirete, gi astfel aka ingAmfarea ei prin

laudele frumusetei sale; pentrucA nu este
nimica care si supunA mai ripede gi s asAmene cu pfimentul turnurile intArite ale
degerticiunii femeilor frumoase decAt aceeagi
degerticiune puss in gura lingugirii. In adover el cu toati sirguinta surpa stAnca
virtutii ei Cu astfel de magini, incgt chiar

pretentielui Anselmo, nici ca el ei (Muse

prilej spre a ajunge la acel punct, ca nu
cumva ea sA pretueasca mai putin iubirea
lui, gi sit creadi ca numai din intemplare gi
farA a se gAndi o ademenise, ear nu cu hoarire luatA dinainte.
Putine zile dupA aceea Anselmo se intoarse acas5, gi nu putii yea ceea ce lipsea
intr'ensa, adica eeea ce el pretuea gi stima
mai mult. El se duse indatA sA vad5 pe
Lotario, gi-1 gAsi acasa. AmAndoi se imbratigare gi unul intreba pe celalalt noutAti despre viata sau moartea sa. NoutAtile ce am

sg-ti dau, o prietene Anselmo, aunt, zise

Lotario, cA ai o femee care cu drept cuvent
poate fi esemplul gi corona tuturor femeilor
virtuoase. Vorbele ce i-am spur au aburat
.

in vent, birizirile le-a despretuit, darurile

nu le-a primit, gi de cAteva lacrimi ale naele

gi-a batut joc cum se cade. Intr'un cuvent,

dad' Camila ar fi fost toatA de bronz, ar fi

dupAcum Camila este suma oricArei frumu-

cilzut la pAment. Lotario plAnse, oferl lingusiri, facil stAruinti gi se preface cu atita

seti, deasemene este archiva in care Wigluegte onestitatea gi trgete modestia i intelepciunea, i toate virtutile care pot face
pe o femee einstitA, vrednicii de laudA gi
foarte fericitA. Ia-ti inapoi banii tei, prietene, pe care-i am aid filrA sA fi avut nevoe a-i atinge, cAci virtutea Camilei nu se
plead la lucruri atilt de injositoare cum

sentiment, cu semne de atita sinceritate, in

cat resturnA intelepciunea Camilei gi ajunse
BA triumfeze de eeea ce mai putin spera gi
mai mult dorea. Se supuse Camila; Oamila
so supuse. Dar de ce sa ne mirlm, dacrt
prietenia lui Lotario nu rernase. neclintitA ?

Esemplu desluit, care ne arata ca patima

amorului se biruegte numai cu fuga, i ca
nime nu trebue sA se lupte piept la piept

aunt darurile gi 15gAduintele. MultAmegte-te,

Anselmo, gi nu vol a face mai multe incerawl deeAt eels fficute) gi fiindcA ai trecut

www.dacoromanica.ro

CURIOSUL NEITICEPUT.

453

A'S

grit nici o munc5 peste marea greut5tilor

gi a binuelelor ce poate cineva obicinuit sa
aiba despre femei, nu crita s5 intri din nou
in adAncul ocean a unor none neajunsuri,
nici s5 faci esperient5 cu alt cArmaciu despre burfatatea i -aria corAbiei pe care cerul

ti a dat-o tie spre a trece inteensa marea

acestei lutni, ci gandeqte-te a esti deja
intr'un port sigur, gi intArqte-te cu ancorele
numelui bun, ffi a0eaptil astfel Oat ce vor

salt cear5 datoria pe care nici o nobleta omeneasca nu poate scApa de a o

vent

platl.

Anselmo remase foarte mult5mit cu vorbele lui Lotario, i le crezU astfel ca i cum
ar fi fost spuse de vre-un oracul. Dar cu
toate aceste el rubs sA nu lase intreprinde-

rea, chiar sand n'ar fi dec5t pentru curiositate qi trecere de timp, qi far5 a intrebuint,a de acum inainte o atAt de infocata
sirguinti ca ping atunci; i cu vroea numai
ca sa-i scrie diteva versuri in lauda ei, sub
numele de Clori, pentruci el va da a intelege Camilei el era inamorat de o doamnA
cireia-i pusese acel nume spre a o pute
cAnta cu toatii bunacuviintrt datoritii ones-

tittitii sale; ca &xi Lotario n'ar vol sa se

osteneascA a scrie versurile, el lo va face.
Aceasta nu va fi de novae, zise Lotario,
pentrucl muzele nu-mi aunt atit de duemane incAt sit nu me viziteze de citeva on
pe an. Spune-i to Camilei coca ce ai zis
despre iubirea mea prefgent5, cAci versurfie

le voiu face eu, dad nu atiit de bune cum

merits subiectul, cel putin pe at le yoiu
puth mai bune, Anaandoi prietenii, nepriceputul gi tridatorul, se invoir4 astfel, ffi

Anselmo, intors acasA, intreba pe Camila

ceea ce ea se minuna ca n'o intrebase dja,
edict' sa-i spunA motivul pentru care-i scrisese h5rtia pe care i-o trimisese. Camila ei
respunse ca i se piruse ci Lotario o privea
ceva mai cu putin respect dec5t And el
se Oa
; dar cg acum era desam5gitA,
i credo ci a fast numai o inchipuire a sa,
de vreme ce deja Lotario evita de a o vede
gi de a se glisi singur cu densa. Anselmo
ei zise cA putea fi negrqit sigur5 de acea
bAnuea15, cAci el stie ca Lotario este inamorat de o tenerA nobili din ora pe care
o &la sub numele de Clori, si chiar de
n'ar fi, nu poate fi teams do sinceritatea lui
Lotario i de strinsa prietenie dintre denlii.
Si data Camila n'ar fi fost incunotintatil de
Lotario c5 area iubire pentru Clori era prefacuti, i ca el o spusese lui Anselmo spre
a se puce ocupa citeva minute cu laudele
Camilei, fara indoeal5 c5 ea ar fi c5zut in
omoritoarea capcan5 a zulilor ; dar find deja
prevenita, priori aceast5 destainuire fari mahniciune.

A doua zi find tustrei la mast', Anselmo

raga pe Lotario sa citeascA ceva din ceea
ce alcatuise pentru iubita sa Clori, cAci de
vreme ce Camila nu o cunotea, desigur ci
el putea spune de ea tot ce sr yroi, Chine
dad ar cunoate-o, respunse Lotario, n'at
asounde eu nimica, de oare ce dud un arrant
laudi frumuseta iubitei sale tti 4 musts
pentru cruzimea ei, nu face nici a care
lannei sale reputatii ; dar on cum ar fi, ceea
ee Eltiu a spune este ci eri am gout un so.
net despre nereounotinta Clorii, care sun4
astfel!

60

www.dacoromanica.ro

4b4

C C MOSt1L NEPRI CEPU T.

.3

tario. i astfel st'apanita de placerea pentru

lucrurile lui, 91 mai vertos 9tiind bine ea

SONET.

dorintele Ai versurile lui i se adreseaza ei,

si ca ea este adeverata Clori, el ruga, ca

In tdcerea noptii, cand

Somnul dulce cuprinde pe muritori,
Eu dau cerului si Clorei mele
Sermana socotealit a nenorocirilor mele.

daca tie alt sonet sau alte versuri, sa i le

spuna. Desigur tiu, respunse Lotario, dar
nu cred ca este atilt de bun ca eel intai,

sau zicend mai bine, mai putin reu.

Sin -

gura vei pute judeca, caci eats -1:

Si in timpul and soarele se arata
Pe portile trandafirii ale resaritului,

SONET.

Cu suspine si accente neegale

Reinoesc vechea mea plangere.

Si and soarele dia tronul seu de stele

Trimite pamentului raze in linie dreaptd,
PlAngerea creste i indoesc gemetele.

Eu stiu ch. mor ; 1i dacA, nu-s crezut,

Este mai sigurA moartea mea, cum este
Mai sigur de a me vede most la picioarele tale, o
frumoasi ingratti,

DecAt edit ca to adorez.

Noaptea se intoarce, si eu earls me intorc la trista

mea durere,
Si totdeauna gasesc, in omoritoarea mea statornicie,
Cerul surd, Clori gra auz.

Me voiu putea vede in regiunea uitArii,

PArAsit do vista, de glorie si de favoare,
Si atunci se va putea vede in pieptul meu deschis,
Cum frumoasa ta fata este sapata in el.

Sonetul parit bun Camilei; dar mai bun

lui Anselmo, care-1 lauds i zise ca este
destul de cruda doamna care nu respunde
la ni9te adeveruri atilt de lfimurite. La aceasta zise Camila: Tot ceea ce zic poetii
inamorati este oare adever? Ca poeti, respunse Lotario, ei nu spun adever, dar ca
amorezati ei sunt tot atilt de sfiicioqi ca i.

CAci acest odor el pastrez pentru asprul

Pericul cu care me ameninta statornicia mea,
Ce se intitreste prin insusi asprimea ta.

adeverati.

Vai de acel ce navigA, cerul fiin i intunecat,

Pe o mare necunoscuta si pe un drum primejdios,

Unde nu intalnecte vre o stea nici vr'un port.

Despre aceasta nu e nici o in-

doeala, respunse Anselmo, pentru a sprijinl

9i a acredita gandurile lui Lotario asupra

Camilei, tot atilt de

putin ingrijite de vi.

Anselmo lauds 9i acest at doile sonet,

cum laudaie pe eel intai, adaugand astfel
veriga cu veriga lantul cu care invalatucea

clenia lui Anselmo pe cat inamorate de Lo-

i stringea onoarea sa, cad and Lotario el

www.dacoromanica.ro

CURIOSUL NEPRICEPUT,

desonora mai mult, atunci el ei spunea ca

era mai onorat. Si cu aceasta toate treptele
pe care Camila se scoborea spre fundul injosirii sale, erau in opinia barbatului ei tot
atitea trepte pe care ea se suea spre culmea
virtutii gi a bunului seu nume.
Intro aceste se intemplA, ca gasindu-se o data singuri Camila cu camerista ei, ei zise :
Me inrogesc, drag5 Leoneli, vezend cat de
putin am gtiut same stimez, cici nici macar
n'am fticut ca cu timpul sit compere Lotario

deplina posesiune ce i-am dat eat de degrabi asupra vointei mele. W tern sa nu
despretueasci graba sau uguratatea mea, Para

ca sa considere ca n'am putut resista staruintei sale.Si nu te ingrijeasca aceasta, d-na

mea, respunse Leonela, nu se face astfel
socoteala, gi a da degrabi aceea ce are sa se
dee nu este causa de a micgura reputatia,

daci in adever este bun ceea ce se di gi

demn prin sine insult de a fi stimat ; gi chiar
se zice obicinuit ca cel ce di, degrabi di

de doue ori. Obicinuegte de asemine a se

zice, intimpina Camila, ci ceea ce costa pu-

tin se pretuegte mai putie. Aceast5 vorbi

nu ti se atribue d-tale, respunse Leonela,
pentruca amoral, cum am auzit spunendu-se, uneori sboari, uneori merge ; cu acesta aleargi, cu celalalt merge incet, pe

455

templat gi lui Lotario, de vreme ce amorul

a ales absenta stipinului men Ca instrument
spre a te supune ? Si era neapirat ea in
timpul ei sa se indeplineasci aceea ce amoral hotarise, fari a da timp timpului, ca Anselmo s nu aibi and sa se intoarci, qi
astfel prin presenta sa lucrul sa remand nedesivergit, caci amoral n'are alt ministru
mai bun pentru a esecuta ceea ce doregte
dealt prilejul ; de prilej se servegte in toate
faptele sale, mai cu sami, la inceput. Toate
aceste eu le gtiu foarte bine mai mult din
experienti decit din auzite gi intr'o zi am
sa -ti spun doamn5, cici gi en aunt de came

gi am singele tenor; cu atita mai mult,

doamna Camila, a nu te-ai supus gi nu
te-ai dat in mina lui, Era sa fi feud mai
intai in ochii, in suspinele, in vorbele gi in
figicluintele gi darurile lui Lotario, tot sufletul lui, gi Para sa te fi incredintat prin
virtutile lui cat de vrednic era Lotario de
a fi iubit. Ei bine, daci este aga, sa nu-ti
mai turbure inchipuirea aceste idei scrupuloase gi afectate, ci fii sigura c5 Lotario to
stimeazi precum d-ta el stimezi pe densul,
gi triegte multimit gi plin de fericire, pen=

truce d- to find deja cizuti in latul dragostei sale, numai meritul gi stima lui to
tine legati. Nu numai a el are cei patru

unii ei racegte gi pe altii ei aprinde ; pe unii

ei rinegte gi pe altii ei ucide ; in acelag
punct incepe cariera dorintelor sale gi tot in
acel punct o sfirgegte gi o duce la capet ;
dimineata obicinuegte a face incunjurul unei

aibi aS*), pe care se zice ca trebue

morezatii cei buni, dar chiar un alfabet intreg. Sau de nu, asculti-me gi vei vede

fortirete gi sara a gi supus-o, cici nu este

nici o putere care sa-i stea impotriva. Astfel find lucrul, de ce te sperii gi de ce to
temi, dad acelag lucru trebue sa se fi in-

rajos, darnic, eminent, Fidel, generos, harnic,

insemnat, june, leal, modest, nob il, onest,

cum am s le spun pe de rost. El este,

dupicum ved gi mi se pare, (unit, ban, cu-

Yorbtt proverbialit in timpul lui CervAntes. Gel pstra

S, insamn5.: Sabi (intelept), Solo (singur), Solicito
(ingrijit) qi Secreto (tainic).

www.dacoromanica.ro

456

CURIOSUL NEPRICEPUT.

prudent, recunoscetor, apoi cei patru S de

care am voibit, pe urma tainic gi voios, litera x nu i se potrivelte, pentruca este liteal aspri, y e ca gi x, insfirgit zelos de
onoarea ta.
Camila rise de alfabetul cameristei sale,

pe care o gisi cu mult mai priceputA in

amor cleat zicea. Astfel ea mArturisi gi
descoperl Camilei cum trata amor cu un
tener de familie din acela oral. Camila se
turburA, de aceasta, temendu-se sa nu fie
acela drumul pe unde onoarea sa ar pule sA
fie espusii. Ea o tercets spre a afla dad.
relatiile for mersesere mai departs decal a
vorbi impreuni. Leonela eu putina ruqine
gi multA cutezantA ei respunse cA desigur
mersesere, cid este lucru deja cunoscut ea
gregalele stApiinilor aduc neruinarea servi-

toarelor, care cAnd be red ca aluneca, ele

n'au intru nimica de a chiopAta, fari chiar
a se mai ascunde.
Camila nu putia face alt ceva decit sa

roage pe Leonela sA nu spuni nimica de

fapta sa aceluia pe care-1 zicea ca este amantul ei, i ea insult sA tins ascuns amorul
ei, ca nu cumva sa vital in cunotinta lui
Anselmo i a lui Lotario. Leonela respunse
cA Aga va face; dar igi iinplini euventul satfe1 incit intAri temerea Camilei cA printr'ensa
area sA -i peardi toatA reputatia sa. In ade-

for chiar qi se indatorese a be indosi faptele

for ruqinoase i injositoare, cum se intempla
cu Camila : cu toate cA ea vezil odatA i de
multe on ea Leonela ei stAtea cu amantul
intr'o odae din casa sa, nu numai cA nu indrAznea s'o ocAreascii, dar ei inlesnea mijloacele ca sA -1 inchida, qi se ingrijea sA nu
fie \Taut de blirbatu-seu. Insi nu putt.' prizi

destul de bine ca Lotario sA nu-1 vaza odata eqind la crApatul zilei. A cesta aril a
cid rine era, creza intii cA trebuea sa fie
vre-o naluca ;

dar and el fail mergend,

aseunzendu-se i acoperindu-se cu ingrijire

gi chibzuinti, pirasi aceasta idee copilAreasca

spre a se opri la o alta, care ar fi fort pierderea tuturor, daci n'ar fi inliiturat Camila
reul. Lotario crezia cA, acel om pe care-1
vezuse eqind in asemine cias din casa lui
Anselmo, nu intrase acolo pentru Leonela.
El nici chiar igi aducea aminte cA traea pe
lume o LeonelA. Crezu numai ei tot astfel
cum Camila fusese uoari i nestatornicii in
favoarea lui, era acum gi pentru altul. CAci

aceste urmari educe Cu sine reutatea unei

femei rele : ea-i pierde creditul onoarei sale

chiar inaintea aceluia in minile eiruia s'a

dat, dupi multe rugiminti i asiguritri. El
crede cA s'a dat altora en mai mare ugurinta, i deschide toatA inima sa la on ce

trebuea, indrizni a bAga i a pune in IAuntrul casei sale pe amantul ei, bine ineredintati cA chiar cAnd doamna sa l'ar vede,

banueala i-ar vent despre aceasta.

Se pare cA lui Lotario in acel moment
ei lipsi toatA buna judecatI, i-i fugire din
memorie toate inteleptele sale hotAriri. Caci
gra a gAndi, ffiri a judeca cat de putin,
inainte chiar ca Anselmo sA se scoale, ne-

nu putea indrAzni sA-1 descopere. Cici acest

rAbdAtor 6i,

neajuns, intre altele, aduc grtalele stlpipAnelor, ca ele se fac roabele servitoarelor

rodea inima, murind de dorinta de a-qi res-

rer neonesta i cutezAtoarea Leonela, dupe

ce v'ezia ca purtarea stApinA-sa nu era cum

orbit de furia

geloziei care-i

buna pe Camila, care nu-1 superase intru

www.dacoromanica.ro

CURIOSUL NEPRICEPUT.

457

nimic, se duse la Anse lmo si-i zise : Afla,

Ansehno, ca sunt multe zile de sand me
lupt on mine insumi, facendu-mi sila ca sa

Dad ea va fi rea,
ceea ce este de temut mai mult decal de
asteptat, to vei pute atunci in ticere, on

nu-ti spun ceea ce nu este cu putinta nici

drept ca sa-ti mai ascund; afla ca fortareta
Camilei s'a plecat si s'a supus la tot ceea
ce as voi sa fat dintr'ensa. i data am intarziat a-ti descoperl acest adever, a fost
numai ca sa ved de nu cumva aceasta era
un usor capriciu al ei, sau o facea pentru
a me incerca si a vede dad tratam cu seriositate amorul pe care cu voea ta el incepusem cu densa. Am crezut deasemenea
ca ea, dace ar fi fost coca ce trebuea sa fie

ghibacie si chibzuinta si fii calaul desonoarei tale.

La aceste vorbe a lui Lotario, Anselmo
remase confundat, incremenit i minunat,

si ceeea ce not amundoi speram, ti-ar fi dat

deja socoteala de staruinta mea ; dar vezend
ca intarzie, am inteles ca sunt adeverate fa-

giduintele ce mi-a dat, ca alts data and te

vei absenta de- acasa imi va vorbi in odaea
in care e depositul lucrurilor tale de pret,
(si era adever, caci acolo obicinuea Camila

a-i vorbi). Dar nu vreu ca sa alergi la vre

o resbunare, caci gresala nu e &Ica ficuti
decal numai cu gandul, si se poate intempla
ca de-acum si pine in momentul de a-1 pune
in lucrare A' se schimbe gandul Camilei, si
sa se nasca in loc cainta. i dupacum deja

totdeauna ai urmat in totul sau in parte

sfaturile mele, urmeaza si pazeste unul ce-ti

voiu da acum, pentru ca fare am5gire gi

in deplina siguranti sa te incredintezi si sa
lucrezi cum vei credo mai potrivit. Prefa-te
ca to absentezi pentru doue sau trei zile cum
ai obiceiu alto dati, si fa astfel ca sa remai
ascuns in acea odae, caci covoarele ce sunt
acolo gi celelalte lucruri cu care te poti acoperl, iti presinta mare inlesnire si atunci
vei ye& cu chiar ochii tei gi eu cu ai mei

ceea ce voeste Camila.

pentruca ele-i venire in momentul and el

astepta mai putin si be auda. In adever el
credea ea deja Camila era invingetoare staruintelor preficute a lui Lotario, gi incepea
a se bucura de gloria biruintei. El statil
mult timp tacut, uitandu-se in pament, fare

a mica ochii si la urma zise : Tu ai lucrat, Lotario, cum eu me asteptam de la

Am sit' urmez in totul sfatul
ten ; fa ce vei vroi si pazeste secretul ce
vezi ca se cuvine intr'o intemplare atat de
negandita. Lotario ei fagadui i departanduse de densul se cal cu totul de cate-i spusese, vezend cu cats neghiobie lucrase, cad
el putea se-gi resbune de Camila 9i nu pe
o cale at5't de crud' si desonor5toare. Blestema mintea sa, mustra hotirirea sa usoara
si nu stia ce mijloc sa intrebuinteze spre a
desface ceea ce facuse, sau sa ajungi la un
resultat multimitor. La sfirsit se hotarl si
dea same despre toate Camilei, gi fiindci
nu-i lipsea prilejul pentru aceasta, chiar in
acea zi o gasi singura si ea deindati ce putU
vorbeasca ei zise : tii, prietene Lotaprietenia ta.

rio, Ca am o anfarAciune in inimi, care o

stringe astfel incat par'ca vroeste si ease

din piept i va fi o minune de nu va ell.
Nerusinarea Leonelei a ajuns la aa grad
incat in fiecare noapte ea bags in mil, un
curtezan al ei i cede cu densul Oa in
ziva, spre dauna reputatiei mele; ce drop

www.dacoromanica.ro

458

CURIOSI.1, NEPRICEPUT,

liber va ave spre a me judeca eel ce-1 va

vede eind din casa mea la ciasuri atat de
neobicinuite. i ceea ce me intristeazi este
ei nu o pot pedepsi nici mustra, c5ci faptul
ca ea este t5inuitoarea rela4iilor noastre, mi-a

pus un freu in gur5 spre a tainui pe ale ei

1i me tern sa nu easy de aice vre o nenorocire.

La inceput e5nd Camila spunea nester',

Lotario crezir ell era o viclenie spre a-1 con -

vinge ei omul ce vezuse eqind era al Leo

nelei i nu al ei. Dar vezend-o plingend
i m5hnindu-se, i cerendu i un mijloc de
indreptare, crezii insfirqit adeverul i crezendu-1 remase incremenit qi se c51 de toate.

Dar totu respunse Camilei sa nu se ingrijeasc5, e5ci el va g5si roijlocul de a pune

capet obrizniciei Leonelei. El ei spuse deasemene ceea ce descoperise lui Anselmo,
intirtat de furioasa turbare a geloziei i cum

se pusesere la tale ca el si se ascunda in

gherghir pentru a vede de acolo limurit
putina eredinti ce ea-i pAstra. El ei cera
ertare pentru aceasta nebunie i sfat pentru
a o pute indrepta i a e0 bine dintr'o incurcali atat de grea, cum era aceea in care
el pusese nepriceperea sa. Camila remase

ingroziti de ceea ce-i spuse Lotario i-1

mustra cu multi superare i Cu multe qi
chibzuite vorbe i critic& reul seu gind i
hotArirea rea qi copilAreasci ce luase. Dar
fiindci femeea are de la naturi mintea gata,

pentru bine Ca i pentru reu mai mutt de

cat bArbatul, cu toate ca-i lipsete mintea,
eind dinainte se pune sa judece, intr'o clipi
Camila gis1 mijlocul de a indrepta un lucru
ce 'Area ei nu se poate indrepta, i zise lui
Lotario BA faci toate ehipurile ca in ziva

urmitoare Anselmo sa se aseundi unde zicea,

pentruci ea gindea sa scoari din aceasta

ascundere o inlesnire pentru denlii de a petrece impreuni deacum inainte fara cea mai
mica teams. 1 falai a-i destAinul tot gindul
ei, el prevent sa alba grijA, &And Anselmo
va fi ascuns, sa vin& cAnd el va chema Leonela i la toate cele ce ea-i va zice sa-i res-

pundi cum ar respunde &and n'ar

ti

ca

Anselmo ei asculti. Lotario stAru1 sa-i spuni

'Ana insfirit scopul ei, pentru ca cu mai

multi siguranta i intelepciune sa indeplineasci tot ce va vede ei este neapirat. Zic,

respunse Camila, ca n'ai sa faci nimica firi
nuraai sa respunzi cum to voiu intreba eu,
nevroind Camila as -i dea sami dinainte de
ceea ce avea de gAnd sa faca, temendu-se ca

nu cumva el sa refuzeze de a urma planul

ce i se pArea ei atat de bun i sa urmeze
sau sa caute altele care nu pot fi rat de
bune.

Cu aceasta pleea Lotario, qi Anselmo, sub

euvent de a se duce la acea moie a prietenului seu, pornl q'apoi se intoarse sa se

ascundi, ceea ce putnt face on inlesnire, de
vreme ce Camila i Leonela ei didure mijDeci Anselmo se ascunse Cu acea
neliniqte care se poate inchipu1 ca ar aye
acel ce atepta sA vadi cu ochii set disectia
m5runtaelor onoarei sale, i sa se afle aproape de a perde cea mai mare fericire ce
o av6 in iubita sa Camila. Convinse qi sigure deja Camila i Leonela ca Anselmo era
ascuns, intrare in gherghir qi deabia Camila
puse piciorul in liuntru &and scotend un
greu suspin zise : Ah ! draga mea Leoneli !
loacele.

N'ar fi mai bine ca inainte de a ajunge sa

pun in luerare ceea ce nu voese as 9tii, ea

www.dacoromanica.ro

-5-

CURIOSUL NEPIIT CEP GT.

4au

sa nu te incerci a me impedeca, sa lei aceasta sabie a lui Anselmo pe care ti-am

va fi drept sa socoatA ca un repaus munca

ce-si va da ca sa pun5 sub prunent propria

cerut-o gi at strgpungi cu densa acest infam

sa infamie. ChiamA-1, sfirseste, cAci tot flea-

piept al men? Dar sa nu faci aceasta, c5ci

n'ar fi drept ca eu sA sufer pedeapsi pentru
vinovAtia altuia. Mai intrd vroesc a sti ce
vezure la mine oehii cutezkori si neonesti
a lui Lotario, care sa fie cauza spre a in-

pul ce int5rzii spre a implinl resbunarea

drazni sa-mi descopere o dorinta atilt de rea

ea aceea ce mi-a descoperit, cu despretul
prietenului seu si pentru desonoarea mea?
Pune-te, Leone15, la aceasta fereastr5, chiam5-1, cAei fara nici o indoeali trebue s fie
in ulita asteptind sA implineasci scopul seu
cel reu ; dar mai inainte se va implini scopul

meu pe atilt de crud pe cat gi cinstit.

A h ! doamna mea, respunse iscusita si
priceputa Leone15, ce vrei sa faci cu aceasta
sabie ? Nu cumva vroesti poate sA-ti ridici

viata sau sa i-o ridici lui Lotario ? Oricare

din aceste doue lucruri vei face, va fi spre
pierderea creditului si a numelui d tale. E
mai bine sa ascunzi hatjocura d-tale, $i sa
nu dai motiv ca acest om reu sit intre acum
in casa i sa ne ggseascit singure. Socoteste,
doamnA, c5 suntem niste femei slabe, si el
este Varbat i hotarit, si cum vine cu acea
rea intentie, orb si pasionat, poate ca inainte ea d-ta se-ti pui in lucrare scopul, el
ar pute face ceea ce ar fi cu mult mai nenorocit pentru d- ta deck de a-ti ridica, viata,
Reu a fAcut stAprmul meu c5 a dat acestui
indrIznet atata putere in casa sa. 'apoi,

doamni, daca l'ai ucide, cum cred c5 vrei

sa faci, ce avem s5 facem cu el dupe ce-1
vei omorl ?
Ce ? prietenfi? respunse Camilay el vom

lase pentru ca Anselmo sa-1 ingroape,

cAei

datoritA ocArii mele, imi pare c5 jigneste

credinta ce datoresc sotulai men.
Anselmo asculta toate aceste si la fiecare
vorb5 ce zicea Camila i se schimbau ggndurile. Dar and auzi ca era hotaritA s5

ucid5 pe Lotario, vroi

sa

easi spre a se

descoperl, Ca BA' nu se intemple astfel de

lucru. Insa el opri dorinta, de a vede unde

are s5 ajung5 atgta curaj ii o hotirire atilt
de onest5, cu scop de a es1 la vreme ea sa
o impedece. In acel moment Camila ciza
intr'un mare lesin i arunc5ndu-se deasupra
unui pat ce se afla acolo, Leonela incepa a
plange en mult amar i a nice : Vai ! nefericita de mine, dac5 as fi atilt de fgrA noroe ca s5 moari aice in bratele mele floarea
onestifatii din lame, corona femeilor virtuoase, exemplul castit5tii! gi alte lucruri

de acest fel, hick nime n'ar

fi ascultat -o

grit s5 o socoteasca camerista cea mai vrednie5 de jelit si mai einstit5 de pe lume si
pe st5prma ei o nou5 Penelopi persecutatA.
Peste putin Camila se trez1 din lesinul ei,
si venindu-si in fire zise : de ce nu te duci,
Leone15, sa chemi pe cel mai neleal prieten

dintre prietenii pe care i-a vezut soarele

sau i-a ascuns noaptea ? Sfirseste, mergi,
alearg5, sboar5, pentru ca intArzierea si nu
sting5 focul mriniei ce me arde i dreapta
resbunare ce agtept s5, nu treaca in amenintiri si in blesteme. Me due dar s5-1 chiem,
doamna mea, zise Leonela ; dA-mi insi mai

intAi acea sabie, pentru ea in lipsa mea sa

nu faci un lucru, care sa dea de plans toatii

www.dacoromanica.ro

400

CURIOSUL NEPRICEPUT.

vista la toti aceia care to iubesc atilt de

malt. Du-te fare teams, drags Leone15, cAci
nu voiu face nimica, respunse Camila, pentruer' on cat de simp15. i de indr5zneat5 aq
fi, in parerea to pentru a-mi apara onoarea,
nu voiu fi at5ta ca area Lucretie, despre

care se zice c5 se ucise Ara sa fi c5zut in

vr'o grepla i f5ra a fi omorit mai intai pe
acela care era vinovat de nenorocirea ei ;
eu voiu muri, dace va fi sa inor, dar voiu

la tare i cred ci dace el n'a alergat sa indrepte reul ce-i aretam, a trebuit sa fie numai pentruc5, de prea multi bun5'tate si incredere, n'a vrut 1 nici n'a putut 85 cread5
ca in pieptul unui prieten atilt de statornic
se putea ascunde un g5nd re5car care ar fi
fost incontra onoarei sale, si nici eu chiar
n'am crez.lt mike zile si nici rt'a fi crezut
niciodat5, dac5 obr5znicia lui n'ar fi *ins

la no grad incia sa mi se vAdeasca prin

murk multimita i resbunata incontra aceluia

care mi -a dat prilej sa vin in acest loc spre
a plinge asupra cutezantelor sale, de care

bogate daruri, marl f5gaduinti si necontenite

lacrimi. Dar, de ce mai fac eu acum aceste
reftectiuni ? Are oare o energies hot5rire

eu aunt tat de putin vinovata.

Leonela se lase a fi rank rugatA, inainte

nevoe de vr'un calcul? Nu, desigur. Mara

dar, tradare ! la mine, resbunare ! sa intro

de a e1 sa chieme pe Lotario. Dar insfirit

eI, i papa sit se intoarcA ea, Camila remase

vicleanul, 85 vin5, sa soseascA, sa moara, sa

se sfirqeasci i intemple-se ce se va intempla.

singurA zicend, ca qi cum vorbea ea sine

Curati am intrat in put erea aceluia pe care

insuq : Erte-me Dumnezeu! N'ar fi fost mai

nimerit sa fi congediat pe Lotario, cum am
facut alto multe ori, decat 8A-1 pun in po.
cum l'am pus deja, ca sa me aib5 drept
o femee rea i necinstita, dei numai in
timpul cat voiu int5rzia spre a-1 desamagl ?
Mai bine-ar fi Lost firi indoealA ; dar eu

cerul mi l'a dat s5 fie at meu i curate am

sa ies de la densul, hiar c5nd aq e.1 scaldata in castul meu sange qi ,in margavul
sange a celui mai fal prieten ce a vezut

n'aq fi remas resbunati, nici onoarea b5rbatului meu satisfacuti, dacA el ar fi eit
cu minile atilt de curate i cu pasul d5mol
din ineurcAtura in care -1 facusere sa intro
gindurile lui cele role plateasca trAdatorul
cu vista aeeett ce incerca cu o dorinta atilt
de vinovatl; sa 9tie lumea (dad va ajunge
cumva sa ride) ea nu numai pastry Camila
credintA barbatului ei, ci 1 i resbuna in
contra aceluia care cuteza sA-1 vatame; dar

totuq cred ca ar fi mai bine sa dau Barna

lui Anselmo despre aceasta ; insA deja m'am
bilit s4-i dau i1 serisoarea CO i-and trimis

prietenia in lume. i zicend aceste se primbla prin odae cu sabia scoasa i en pai atilt
de iuti gi fira randueala i Wend astfel do
schime, incat parea ca-i lipsete judecata qi
ca nu este o femee delicate, ci un selbatec
desnidejduit.

Anselmo, acoperit de n4te covoare undo

se ascunsese, privea toate i se minuna de
toate i i se 'Area ea ceea ce vezuse qi auzise era de-ajuns spre a impratia barmen
mai marl decat ale sale. Deja ar fi vroit,
ea dovada cu venirea lui Lotario sa fi lipsit,
temendu-se de vr'o intemplare fAra de veste,
i fiind deja gata a se da pe fatil tti a ei
spre a imbrAtioa qi a mate din am5gire pe
socia sa, so oprl, pentrucl vez# ca Leonela

www.dacoromanica.ro

CUR/OSUL NEPRICEFUT.

se intorcea cu Lotario de mini. Si astfel,

cum el vezia. Camila, Wend cu sabia in pement o mare linie inaintea ei, zise : Lotario,
is sama la ceea ce-ti spun : dace din internplare vei cuteza se treci de aceasta linie ce
vezi, sau chiar se ajungi pine la (Musa, in

momentul ce voiu ye& ca ai de gend, tot

in acel moment, imi voiu strepunge pieptul
cu aceasta sabie ce am in mini t;tit inainte
de a-mi respunde un euvent la aceasta, vreu
se asculti altele eiteva oi apoi vei respunde
ce-ti va plicea mai mult. Mai inttti vroesc,
Lotario, ca sa -mi spui dace cunoqti pe An-

461

nu vreu se spun aceea ce tu de asemene

tittii de prietenia noastrii, pentru a nu me
face martur ofensei pe care amorul me silete
sa i fac, puternica desvinovetire de mai maxi

greeli. Pe tine te cunosc i am aceeai opinie despre tine pe care o are tti el. Cad
de n'ar fi aa, n'a pute eu, pentru mai
putini nun decal ai tei, se-mi calc datoria,
find cine stint, oi sfintele legi ale adeveratei
prietenii, despretuite i nimicite acum de
mine, sub indemnul unui dtganan atilt de
puternic cum este amorul. Dace miirturisefti
aceasta, respunse Camila, duvman de moarte

selmo, barbatul meu, qi ce *ere ai despre

a tot ce cu dreptul merits se fie iubit, cu

densul gi al doilea vroesc deasemene se Filth

dace me cunoti pe mine. Respunde -mi la
aceasta vi se nu to turburi, nisi sa te gindeti mult ceea ce ai se respunzi, eaci nu

ce obraz indrezneqti se te areti inaintea cui

tii ce este oglinda in care se privete acel

aunt greuteti cele ce to intreb. Lotario nu

era atilt de simplu pentru ca de la eel intei
moment and Camila i-a zis sa face a se
ascunde Anselmo, se nu fi priceput planul

reti ? Dar vai ! nenorocita de mine I incep

ei i astfel se conform& cu intentia ei intr'un

mod atilt de ghibaciu tfi de potrivit, ineet

amiindoi ar fi la'cut sa tread' acea minciuni
ca eel mai sigur adever, i aa respunse Camilei astfel: N'am crezut, frumoase Camila,

CA me chiemai spre a me intreba lucruri

atilt de departe de scopul cu care eu vin
Dace fac't. aceasta spre a amfina resplata fiigaduiti mie, ai fi putut alt intrebuintezi un mijloc mai pe departe, pentruce fericirea dorite me munceqte eu atilt mai mult,
aici.

cu at este mai aproape speranta de a o

dobindl, Dar pentru ca se nu zici ci nu
respond la intrebirile tale, spun ca cunosc
pe sotul ten Anselmo i ne cunoaqtem aIniindoi din anii noqtri del mai fragezi,

in care tu ai fi trebuit se te privetiti ca se

vezi cu cat de puling dreptate el batjoeudeja a-mi da same de ceea ce to -a facut se
pierzi respectul ce ti datoreqti tie insuti :
trebue sa fi fost vre-o libertate din parte-mi,
pe care nu vreu s'o numesc necuviintfi, neprovenind dintr'o hotarire luate dinainte, ci
din vre-o ueingrijire de acele in care, fare
se bage de sama, cad obicinuit femeile ce

cred ce n'au de tine se se pezeasei. Sau,

de nu, spune-mi, o trildetorule, respuns'am
la rugemintile tale cu vre o vorbe sau seznn
care ar fi putut detepta in tine vre-o umbra
de speranti spre a implini infamele tale do.
rinti ? Clind n'au fost vorbele tale amoroase
respinse ei mustrate de ale mele eu asprime
i neindurare ? egad oare multele tale fegeduinte oi darurile tale cti mai marl an fost
crezute sau primite de mine's Dar fiindel

mi se pare ce cineva nu poste sterui in in,

tentia sa amoroase mult timp, dad; nu 0

09

www.dacoromanica.ro

462

etYRIOSUL NEPRICEPUT.

sprijinit de vre-o sperant5, vreu sA-mi atribuese mie vina obr5zniciei tale ; cent fare
indoealA vre-o neingrijire din partea mea a
sprijinit at5ta timp saruinta ta. Astfel vreu
s5 me pedepsesc gi s me supun pedepsei
ce merits vina ta. Dar pentru ca s5 vezi

clenie ysi minciunil, incrit pentru a-i da coloarea adeverului vrol s'o mgnjeascii cu sAngele ei insus, c5ci vezend ca nu poate rani pe
Lotario, sau prefacendu-se c5 nu poate, zise:
fiindc5 soarta nu voeste s5 satisfacA in totul
dorinta mea atilt de drept5, eel putin ea nu

ca, fiind cu mine atilt de crude, nu era cu

putint5 sa nu fiu si cu tine, am vrut sa to
aduc ca sA fii martur la jertfa ce gAndesc
s fac onoarei batjocurite a prea vrednicului

va fi atilt de puternic5 ca sa me impedece

de a o satisface in parte. i silindu-se s5
deslipeasc5 mina de pe sabie pe care Lotario o Linea prins5, o scoase gi indrept5nd

meu sot, ofensat de tine cu cea mai mare

verful in partea in care nu putea rani ad5nc,

grijA ce ti- a fost cu putint5 psi de mine asemene cu putina ghib5cie ce am avut de
a inlatura prilejul, dac5 ti-am dat vre-unul,
de a favoriza si a incuviinta relele tale intentii. Repetez dar c5 bAnueala ce am c5
vre-o neingrijire din parte-mi a facut sa se
nasea in tine g5nduri atilt de nebunesti, este
aceea ce me munceste mai mult si pe care
eu doresc mai mult s'o pedepsesc cu propriele mole mini, pentruci pedepsindu-me
alt calau, vina mea ar fi poate mai publicii.
Dar inainte de a face aceasta, vreu sa ucid,
murind, i sa ieu cu mine pe acela a cAruia
moarte va face deplin5 dorinta de resbunare

o veri si o impinse mai sus de sinul sting,

ce astept psi am, si care va areta on unde

pedeapsa pe care o da dreptatea neinteresatil ce nu se pleac5 inaintea aceluia care
m'a pus intr'o situatie atilt de desn5dejduit5.
i zieend aceste cuvinte, cu o putere si
r5pejune necrezuta atica pe Lotario cu sabia
scoasa, cu astfel de semne ca voeste sA i-o

infigi in piept; incit mai ca si el Bata la

indoeala dacA acele apucaturi erau false sau
adeverate, pentrucA a fost silit sa intrebuinteze ghibAcia si puterea sa spre a opri pe
Camila sa nu-1 loveascA. Ea prefacea in a-

dever cu atAta vicciune acea desantati vi-

lAngA umer, ysi indatA se rasa sa cads jos ca

lesinat5. Leonela gi Lotario erau insp5imentati gi incremeniti de o astfel de intemplare,
si se indoeau 5nca de adeverul acelui fapt
vezend pe Camila intinsA la p5ment si sc51data in ,sangele ei. Se aruncA, Lotario cu
multi iutea15, sp5riet si fir5 suflare, s5 scoat5
sabia gi vezend c5 rana era usoar5, pierdit

teama ce avea piin5 atunci si din nou se

minuna de agerimea, intelepciunea si mita
chibzuinta a frumoasei Camile. i pentru
implini si el rolul in ceea ce-1 privea,
incepa o lung5 i jalnic5 pl5ngere pe corpul
Camilei, ca si cum ar fi murit, adresindu-si
multe bl5steme, nu numai lui, ci gi acelui
care fusese cauza ca el se afla in asemene
nenorocire. i fiindca stia ci prietenul sea
Anselmo el asculta, zicea lucruri pe care
data le-ar fi auzit cineva, Par fi gisit pe el
cu mult mai de jilt dealt pe Camila, chiar
crezend-o moarti. Leonela o lea in brate
$i 0 puse pe pat, rugAnd pe Lotario sa se
duct' sit caute pe cineva care sA ingrijeascl

in ascuns pe Camila; ea ei cerea totodati

sfatul gi pilrerea asupra celor ce vor spune

lui Anselmo de acea ram/ a

www.dacoromanica.ro

still:Ariel

sale,

CURIOST,IL NEPRICEPUT.

463

dac5, din intemplare ar veni inainte ca ea

tului ei ca sa," se sfadeasca, ci s8 inl5tureze

sa se ins5natoseze. El respunse s5 spun

toate acele ce i-ar fi cu putintg. Camila

respunse c5 si ea gisea bung pa'rerea ei, si
c5 o va urma ; dar ca on cum, se cade 85
gaseascA ce sa spuni, lui Anselmo despre
cauza acelei rani, pe care el nu poate sa
n'o vad5,. La aceasta Leonela ei respunse
c5 ea niei chiar glumind nu tie sa minteasel D'apoi eu, sorioarg, intimpina Ca-

ce vor vrol, del el nu este acum in stare

sa dee vr'un sfat care s fie de folos. Atita

numai ei zise sa tag grija s-i iee sange,

pentruca el se duce unde nime sa nu-1 mai
vad5. i cu semne de multi durere gi cajock esi din case, 4i c5,nd se vezia. singur,
si intr'un loc in care nime nu-1 vedea, nu
contenea de a-si face truce, minunandu -se
de ghibAcia Camilei si de gesturile atat de
potrivite ale Leonelei. El gandea cat de
incredintat trebuea s5 remKe Anselmo ca are
de femee o a doua Porcia i dorea 85 se
vadA cu el spre a &Arita impreuna minciuna
i adeverul cel mai bine prefacut ce s'a putut
inchipul veodat5.

Leonela sterse, dup5cum s'a zis, sangele

st5pAnei sale, care nu era mai mult decal
trebue pentru a da crezare unei viclenii, si
spalAnd rana cu putin vin, o lega cat tiu
de bine, zicend, in timp ce o curarisea, astfel de cuvinte, incat chiar de n'ar fi zis nimic mai inainte, ele-ar fi fost de-ajuns sa
faci pe Anselmo s5, creadi cA avea de sotie
tipul insus al onestitAtii. La cuvintele Le,
onelei se adaugire altele ale Camilei care se
numea pe sine misarca i farA inim5, c5ci

ei lipsise curajul in timpul and ar fi fost

mai de Devoe 85-1 aib5 spre a-gi curma o

viata care i devenise atat de urit5.

Cerea

sfat cameristei sale, dac5 trebue, sau nu, sa

spue toat5 aceasta intemplare iubitului ei
sot. Ea ei zise sg nu-i spue, c5ci Par pune
in nevoea de a-gi resbuna incontra lui Lo-

tario, ceea ce n'ar put& fi gra mare primejdie pentru sine insus, cad femeea detreaba este datoare sa nu dee prilej barba-

mila, cue pot oare sa stiu ? N'as indrazn1 sa

ngscocese i sa sprijin o minciuna, chiar data
ar fi la mijloc viata mea. i dac5, este ca

nu stim sa gasim cum sa sc5pam din incurcal5, va fi mai bine sa -i spunem adeverul

gol, ca sg nu ne prindem cu

minciuna.

Nu te ingriji, doamn5; de-acum p5ni mani,

respunse Leonela, voiu g5ndl eu ce s-i spunem, si poate cA fiind rana unde este, se va
ascunde far5 ca el s'o vad5, si cerul se va
indura sa favorizeze gAndurile noastre atilt
de drepte i atat de oneste. Linisteste-te,
d-na mea, si te sileste sa indreptezi schimbarea d-tale, ca 85 nu te gAseascA domnul
turburat5, si Iasi ceea ce remAne in sarcina
mea si a lui Dumnezeu care totdeauna ajuti
dorintele bune.
Cu foarte mare b5gare de sama ascultase
Anselmo si vezuse represenandu- se tragedia
mortii onoarei sale. Personajele iii jucare
rolurile cu atita iscusintA incat s'ar fi crezut
c5 ele se transformasere in realitatea lucru-rilor ce inchipuiau. Dorea mult noaptea,
spre a g5s1 mijloc sA eas5 din casa si sA se
duca sa vada pe bunul seu prieten Lotario,
si s5 se feliciteze amindoi de pratiosul mgr&Aar ce g5sise, incerc5nd virtutea sotiei
sale. Am5ndoue se ingrijire sA-i dee- timp
gi inlesnirea ca sa eas5, si el, Ara a o pierde,

www.dacoromanica.ro

464

CURIOSUL NEPRI(EPUT.

indati se duse sA caute pe Lotario,

pe care gisindu-1, nu se poate istorisi cum
tie cuvine cat de mult se imbratilar6, cite
lucruri ei spuse de fericirea lui, cite laude
faciz Camilei. Lotario asculta toate aceste
Sri a da semne de vr'o bucurie, cici i se
e1, i

infitia in minte cat era de inffelat prietenul

lui i cu cats nedreptate el el ofensa. fii

deqi Anse lmo vedea ci Lotario nu se bucura, credea ci era pentrucA lAsase pe
rinitii i cA el fusese cauza. Astfel
intre alte vorbe ei zise sA nu se ingrijeasci

de intemplarea Camilei, del firi indoeali

rana era wail, de vreme ce ele se invoire
rsA i-o ascundA lui, qi ca prin urmare n'avea
de ce sA se teen* ci de-acum inainte sA se

bucure qi sA se veseleasci cu (rasa', efici

prin mijlocul i ghibicia lui, el se vedea
ridicat la cea mai inalti fericire ce putuse
doreascii, i vroea sA nu fie altele indeletnicirile sale decit sA scrie versuri in

Se int5mpla deci el Anselmo plin de mtd-

timirea ce avea despre tirtutea

triea o viati fericiti vi fara griji.

Camilei,
Camila

intr'adins ficea fati rea lui Lotario, pentru

ea Anselmo sA inteleagi d'impotrivi sentimental ce ea avea pentru &mi. Si pentru
a intir1 mai mult fapta sa, Lotario cerii voe
de la Anselmo sA nu mai vine is el acasi,
cfici se areta pe fati superarea Camilei cind
el vedea. Dar amigitul Anselmo ei zise cA
nisi intr'un chip s1 nu faci aceasta. Astfel
Anselmo, in mii de feluri, era singur el autorul desonoarei sale, crezend ca este a fericirii sale.
Intre aceste Leonela, voioasi de a se vede

onorati in amorul ei, ajunse is atAta indrizneali, incit, fartt a so uita Is alti ceva,
se aruncase in bratele lui, firi nici o meBurk incredintati cA stipina-sa o proteges,
i chiar el inlesnea modul ea cu putini tea-

amintirea veacurilor viitoare. Lotario lava

ms sA -i implineasci dorinta.
Insfirqit intr'o noapte Anselmo simt1 pavi
in odaea Leonelei, gi vrend sA intre spre a

buna lui hotirire, i zise ci el, din partea sa, el

vede tine era, sin* ei i se tines uga. A-

va ajuta s1 ridice o zidire alit de striluciti.

ceasta el atita i mai milt ca sA o deschidi,

Cu aceasta Anselmo remase omul eel miti

puse atita putere incit o deschise i

intra inliuntru tocmai eind vezu cA un om
sires pe fereastri in uliti, qi alergind en

lauda Camilei,

care sA o fad vecinici in

cu gust inplat ce a putut fi in lume. El

inany ducea de Milli in casa sa toati pierderei numelui sea, crezend ci duce instrumentul gloriei sale. Camila el primes cu o
fate in aparentS minioasi, deqi en sufletul
rizetor. Aceasti amigire tine citeva zile,
pini eind, dupii putine luni iqi intoarse norocul roata, i reutatea, pini atunci ascunsi
cu atita meteug, eql la lumina zilei, i lui
Anselmo ei costa viata nepriceputa lui curiositate.

gi-gi

grabi 85-1 prindi i sA -1 cunoasci, nu putii

isbuti nici una nici alta, pentruci Leonela

el prince in brate zieendu-i: Liniltqte-te,

domnul meu, nu to turbura, nici nu urma
pe acel ce a sirit de aici ; aceasta me priveqte pe mine qi pini la atita incit e sotul
men. Anselmo nu veil s'o creada, dincontra
orb de intirtare scoase sabia7i vrol sA rAneascA pe Leonela, zicendu-i sA -i spuni a-

dev5rul, sau o va ucide. Ea ingroziti, gra

www.dacoromanica.ro

CURIOSUL NEPRICEPUT.

a ti ce spune, ei zise : nu me ucide, doamne,

ca -ti voiu spune lucruri de mai multi insemn5tate cleat iii poti inchipul.
Spune-le iute, zise Anselmo, dacA nu, eti

moarti. Acum, va fi cu neputinta, zise Leonela, turburatA cum sent. Lase -me ping
mine qi atunci vei ti de la mine lucruri
ce to vor uimi ; fli sigur ca acel ce BAH pe
fereastri este un teller din acest oras care
mi-a dat cuventul de a fi bArbatul meu. Cu
aceasta se liniti Anselmo i vrit sa atepte
termenul ce i se cerea, pentrucA nu gindea
s5, aud5 lucruri care sA fi fost incontra Camilei, find at5t de multarnit gi de sigur de
virtutea ei. Astfel ei din odae qi Iasi pe
Leonela incuetA inla'untru, zicendu-i eh nu
va eI de acolo pima nu-i va spune ceea ce
avea sA-i spung. El se duse indati s5 vada
pe Camila qi 85-i spun5, cum ei spuse, tot
ce i se intemplase cu camerista, qi cuventul
ce-i daduse de a-i spune lucruri mari qi insemnate. Dace se turbura sau nu Camila,
nu e nevoe s'o spunem, pentrucA fix atilt
de mare frica i groaza ce avit, crezend cu
adeverat (i era de crezut), ca Leonela are
ea spuni lui Anselmo tot ce stia de putina
ei credinta, incAt nu avit curaj sA atepte
spre a ye& dad bAnueala ei va fi minciunoasi sau nu. i in acea noapte chiar, cand
i se parit ca Anselmo dormea, strinse cele
mai bune juvaeruri ce avea $i c5teva parale
gi f5ra a fi simtit5 de nime, e1 din case i
se duse la Lotario, c5ruia-i istorisi ceea ce
se petrecea, cerendu-i sa o pun5 in signrant5, sau sa se dud amAndoi intr'un loc
unde s5 poat5 fi apArati incontra lui Anselmo. Nedumerirea in care Camila puse
pe Lotario fit astfel incit el nu tia as res-

465

punda un cuvent, si nici atita nu fitia as se

hotAreasca ce sa fad. Insflrit se hotirI all
duce pe Camila la o ministire in crre era
staret5 o Bora a lui. Camila se invol Ia aceasta qi cu graba ceruta de imprejurare o
lug Lotario i o 15sa in m5n5stire. El deasemene se abienta indati din ora, IAA a
incunotinta pe nime despre absenta sa.
Cand se facia ziva, fAra as prindi de veste
Anselmo ca lipsea Camila de langA sine, en
dorinta ce avea de a sti ceea ce Leonela

vroea si-i spunk se scula i se duse unde

o lAsase incueat5. Deschise i intra in odae,
dar nu &I in ea pe Leonela; afla numai
nite prostiri legate la fereastril, semn si
dovada ca pe acolo se scoborise ci se dusese.
El se intoarse indat5, trist, ca sit spune Camilei, i negisind-o in pat, nici in toati
casa, remase incremenit. Intreba pe slugile
din cash' despre densa, dar nu tiu nime s5
dea same despre ceea ce el cerea. Umblind
insi sa caute pe Camila, veza din intemplare
ca lizile ei erau deschise i ci lipseau din
ele cele mai multe din juvaerurile ei. Atunci
Anselmo intelese toat5 nenorocirea sa, gi
vezii ca nu era Leonela cauza. Astfel cum
era, f5r5 s5 sflreasci de a se imbrAcal trist

si ginditor, se duse sa dea semi de nenorocirea lui prietenului seu Lotario. Dar
cAnd nu-1 g5sI nici pe densul, i slugile lui
ei spusere ci in noaptea aceea lipsise de a-

cas5, qi luase cu sine toti banii ce ayes,

crezu ca - i pierde mintea. Si pentru a sflrI

cu toate, intorcendu-se acas5, nu g5si pe

nici unul din servitorii qi servitoarele ce
avea, ci casa desarta i singuri. Nu stia ce
sa cread5, ce RA zic5, ce sa fad i putin
sate putin i se ducea judecata. Se uita Ia

www.dacoromanica.ro

466

CURIOSUL NEPRICEPUT,

densul 91 se vedea intr'o clipi firi femee,

fare prieten qi fare slug', pirisit in pirerea

lui de cerul care 1 acoperea, 9i mai vertos
fir5 onoare, pentruci in lipsa Camilei el
fhiu pierderea sa. Ins& 9it, dupi o lung5
a9teptare hot5r1 si se dila la mo9ia prietenului seu, unde fusese cind diduse prilej
si se unelteascI toati area nenorocire. Inchise uple casei sale, se sul pe cal qi deabia putend respira se puse pe drum. Nu
Adz jumetate de tale, cind turburat de gindurile sale fa silit a se da jos 9i a lega calul
de-un copse, is al ciruia trunchiu se lisa
si cads, scotend jalnice 9i dureroase suspine

9i acolo state mai pini la inoptate. Atunci

veza ca venea un om c5lare despre 0ra9, 9i
Anselmo, dupi ce l'a salutat el intreba ce
noutAti mai era in Florenta. Or59anul respunse : cele mai ciudate ce de mult timp
s'au auzit acolo, pentruci se zice in public
c5 Lotario, acel mare prieten a lui Anselmo
cel bogat, care triea lingi Sf. Ioan, ripl
asti-noapte pe Camila, femeea lui Anselmo,
care deasemene s'a ficut nevezut. Toate aceste le-a spus o servitoare a lui Anselmo,
pe care asti noapte o gisi gubernatorul scoborindu- se cu o prostire pe fereastra casei

lui Anselmo. In adever eu nu ltiu limurit

cum s'a petrecut lucrul, 9tiu numai ca tot
oralul este uimit de aceasta intemplare, caci
nth se putea aqtepta asemene fapti de la marea 9i strinsa prietenie a amAndurora, care

zeu, domnule, zise Anselmo. Retail cu Dumnezeu, respunse tergovetul qi se duse.

Cu nilte noutiti eat de nenoroeite, Anselmo mai ca -gi pierda de tot, nu numai
judecata, dar chiar 9i viata. Se scula cum
puta i ajunse la casa prietenului seu, care
nu qtia inci nefericirea lui. Dar cum el
veza ca sose9te galbh, pr5p5dit, tremurind, intelese ca era lovit de o grea boalA.
Anselmo ceria indati si 1 culce 9i si-i dee
ceea ce trebue pentru scris. Astfel se fa
9i-1 lisare culcat 9i singur, pentruci el vrol
a9a, 9i Ana sa i se incue 9i u9ile. Deci yezendu-se singur, incepia a marl atit de mult
inchipuirea nenorocirii sale, incit cunosca
limurit prin semnele premergetoare mortii,

pe care el le simtea in sine, ca i se sfirea

viata. Astfel hotirl sa lase insemnare de
cauza ciudatei sale morti ; i incepend a
eerie, ei lipsi respirarea inainte de a isprivl
si puni pe hirtie ceea ce vroea, i lisi viata
in minile durerii ce i-o pricinul nepriceputa
lui curiositate.

Wand stipinul casei ca era deja tarziu

9i CI Anselmo nu chiema pe nime, se ho-

taxi si intre ca si afle daci continua inci

boala sa, 9i-I gasi intins, cu gura in jos,
jumetate de corp in pat 9i cealalti jumetate
pe biuroul unde sta cu hirtia scrisi i deschisi, 9i el tinea anca condeiul in mini.
Gazda, dupi ce-1 chiema mai intfii, se apropie

se zice ca era in a9a grad incit ei se nu-

de el, el apua de mini qi vezend ca nu

tie-se din internplare, zise Anselmo, drumul ce au apucat

Lotario i Camila ? Nicidecum, zise tergovetul, cici gubernatorul a intrebuintat multi
sirguinti spre a-i cluta. Mergi cu Dumne-

respundea, el gisi rece 9i se incredinta ca

era mort. Foarte mult se uiml qi se in-

meau cei doi prieteizi.

trista gi chiema, pe toci oamenii din casa sa,

ca Ea vadi nenorocirea intemplati Jul Anselmo. La urma ceti

. hartia, pe care o cu-

www.dacoromanica.ro

46?

CURIOSUL NEPRICEPUT.

nosca ca era scrisa chiar de myna lui. Ea

cuprindea urmatoarele :

Co proasta i nepriceputa dorinta imi ri-

Cateva date statistice i istorice din

Bucovina.

dica viata. Dace qtirea mortii mele va ajunge la urechile Camilei, BA tie ca eu o
iert, caci ea nu era datoare sA facA minuni,

nici eu n'aveam nevoe sa vroesc ca ea sa

fad.

i fiindca eu am fost uneltitorul des-

onoarei mele, nu-i pentru ce

Pada aici scrisese Anselmo, de unde se
putea ye& ca in acel moment, gra a puts
sfir1 fraza, i se sfirise viata. A doua zi
prietenul incunoqtiinta pe parintii lui Anselmo despre moartea lui. Ei tiau deja
nenorocirea lui qi manastirea in care Camila
era mai-mai aproape sA insoteasca pe barbatul ei in acea Baia caletorie, nu de tirea

Precum in intreaga Austrie, aa i in Bucovina locuesc tot felul de nationalitati, de-

osebite prin limbs, prin datini qi prin cultura. Aceste natiuni triesc in aparenta pacinic intre sine, i un observator superficial
cu greu va puts afla o coardi discordanta,
care l'ar face sa creadg, cumci nu este totul
aa cum se pare.
In realitate insa aceasta coardli discordanti exists, i lupta intreprinsi in toata

Austria de dtri o nationalitate incontra

mortii squint ei, ci de cele ce afla despre

prietenul absent. Se zice ca deqi se veza
veduva, nu vrol sa easy din manastire, i

alteia, au ajuns pang qi in Bucovina, i ceea

mai putin gnat sa se cAlugareasca, pang and,

verete in Bucovina in proportiuni mai mici,

nu dupe multe zile, ei veni veste ea Lotario murise intr'o batalie, pe care o dada
in acel timp domnul de Aubigny marelui
capitan Gonzalo Fernandez de Cordova, in
regatul Neapoli, unde se dusese prietenul
prea tarziu cait. Afiand aceasta, Camila se
faca calugarita, ci sfiri in patine zile viata,
in tristeta i melancolie. Acesta a fost sfiritul ce avure toti, dintr'un inceput atat de

potrivit cu puterile luptatoare.

Romanii, batina ii Orli, pretind pe baza
istorica i numerics respactarea limbii lor,
a datinelor i a individualitatii lor, i ce1
putin egala indrepatire politici i socials

nechibzuit.

S. G. Verolici.

ce se intemplA in celelalte parti ale imperiului austriac in proportiuni mari, se sit-

cu puinii Germani din tug, pretentiune

foarte modestii,

indreptAtitil.

Germanul

insa vorbind neintrerupt de misiunea cultu-

rail a natiei sale i rizemlindu-se pe elementul german din alts pirti ale imperiului
voefte sa fie singurul domnitor, i are te
qi impiedeci on ce incercare din partea
altei natiuni, care ar puts viltAma aspiratiile
sale. Aceleagi aspiratii nutresc gi Rutenii,
dar fiindca Bunt Inca lipsiti de cultura tre=
buincioasl, i avend in Cara foarte putini
bArbati capabili de a-i conduce cu siguranti,

www.dacoromanica.ro

408

CATEVA DATE STATISTICE

ei cheami connationali distin0. din Galitia

invecinatg, 1-i pun in fruntea lor. Ins nici

aa nu aunt in stare a intreprinde o lupta

bfirpiteasca incontra celorlalte nationalitati, si

deaceea se pun sub scutul Germanilor i al

Evreilor, devenind asa zicend trupe auxiliare ale acestor din urma. i lucru curios !
Pe cand in camerele din Viena corifeii germani Bustin o lupta crancena incontra slavismului din Austria, in Bucovina Germanul
nu se sfiete a prima ajutorul Slavilor, numai ca sa stee la putere, ca sa jigneascii pe
Romani gi ca sa aiba preponderanta in tali.
Cat timp Rutenii din Bucovina se poarta
binifor ca trupe auxiliare, sunt buni qi elutati, cad trupele auxiliare au numai dreptul
a se lupta pentru trupa principali qi a o
ajuta la ajungerea scopului seu, dupe aceea
pot merge.

De Evrei este piing Bucovina ; dar fiecare din ei, dacii rittie ceti i aerie, zice ca
este German, i sub aceasta firma face trebuparele sale proprii cat se poate de bine.
Este in adever lucru bazliu, a vede cum
Germanul din Bucovina, care de altfel injurg,
9i batjocurete gra crucare pe Evrei, este

cu toate astea condus de den0i, qi in privinta politick i in privinta socialk ne mai

amintind de cea materials; qi trezindu-se
deodata intr'un curent iresistibil, este silit
a merge mereu inainte ; dar in naivitatea sa
admirabill credo ci el este purtiltorul
WU, ear nu eel purtat.
Precum am amintit, toate natiunile din
Bucovina se luptA una cu alta ; dar dug

este vorba de Romani, atuncea se unese

toate celelalte incontra lor, qi pang acum
ei singuri an sustinut lupta politica fi so-

I ISTORICE DIN BUCOVINA.

data, i nu se poate zice ca nu au castigat

multe avantaje, asa singuri singurei precuu
aunt. Barbati insemnati germani din Bucovina, adesa s'au esprimat, cumca bucurogi
ar merge alAturea cu Romanii in luptele
politico si sociale, dar au teams de conditiile ce le-ar pune Romanii. Nu-i vorba,
este o satisfactie pentru Romani, daca asa
singuri cum sunt, inspira fries strainilor,
deqi poate ar fi ajuns mai departe, daca s'ar

fi unit cu elemental cel mai cult in Bucovina, adica cu Germanii, pe care de altfel
Romanii ei stimeaza i cu care in afara de
luptele politico trgesc bine. Dar politica apt

numita liberalg in Austria, nu o fac Germami ci Ewell, i deaceea i in Bucovina

intelegerea este grea. Ca sa aiba deci contrarii Romanilor un pretext de a nega indreptatirea pretentiunilor romgne, ei neaga
inainte de toate bqtinatatea Rominilor in
Bucovina, neagA preponderanta lor numerics,

adica majoritatea lor relativg in tars, gi ar

vrol sa filch' din Bucovina o provincie slavont', sau Dumnezeu tide cc.
Fats Cu aceste detractari rgutacioase, unele

date statistice gi istorice asupra Bucovinei,

scoase chiar din isvoare straine, vor reversa,
credem, o vie lumina asupra raporturilor

dintre neamurile Bucovinei, gi poate chiar

vor interesa pe unii Romani care se ocupi

cu asemine cheatii. Nu este de trebuinti a
face istoria Bucovinei inainte de anexarea
ei la Austria, caci atunci am face istoria
Moldovei. Pentru scopul nostru este de
ajuns sa vorbim despre Bucovina din momentul prefacerii sale in provincie austriacg,

In 2 Iunie 1777, trei tinuturi ale Moldovei, adica tinutul Cernilutilor, al Sucevej

www.dacoromanica.ro

CATEVA DATE STATISTICS

si al Campulungului se ocupara definitiv de

catra Austria, si se luara formal in posesiune. In 12 Octombre 1777, depusera sta.rile, adica nobilimea, clerul i poporul in
limba romtineascit jurAmentul de credinta
pentru imperat i dinastia imperials. *)
Imperatul Iosif II declare Bucovina de
provincie autonomy politick i-i dete o proprie constitutiune, corespunzetoare imprejurarilor terii i dreptului traditional al poporului romanesc ce locuea in Cara. * *)

Dar aceasta nu tina mult. In anul 1786

Bucovina fa impreunata cu Galitia sub numele de: Clernowityr Kreis."
Nici cruntele si necurmatele resboae intemplate pe acest pament, nici incursiunile,
barbare ale Tataxilor, nici navalirile oardelor

turbate ale Turcilor, n'au adus mai multi

stricaciune nationalitatii romine din Bucovina, decat aceasta impreunare nenaturala
cu Galitia in decurs de 63 de ani, lungi Ca
63 de secule ; caci in acest timp fatal o
parte din Bucovina isi pierdn fata sa cea
drept romaneasca; in acest timp a inceput
si s'a continual slavisarea imensa a poporului rornanesc, in acest timp s'a incuibat
in aceasta Cara un reu ale carui consecinte
funeste se -simtesc i astazi si in cazul eel mai
favorabil, se vor simtl anca multi vreme..***)

Mai pe urma vom revenl asupra, acestui

pullet.

Abia en ziva de 4 Martie 1819, in urma

neobositei staruinti a nobilimii si a clerului,
Bucovina fu despartita de Galicia si capita
Veal: Wiener Diarium fur 1777 fir. 91.
Dr. Ficker: Ilundert Iahre, Wien 1875.
***) a) Petition der Bukwiuer and 13:grundung Wien.
Karl Gerold 1848.
b) Promemoria and Emancipationaraf der Bukewia.
*)
**)

Wien 1881.

I ISTO1IJCE DIN BUCOVINA.

46u

numele de ducat, dreptul de-a- alege repre-

sentantii sei pentru camera din Viena, gi

un guvern a parte (Landesregierung). Nenorocita influents galitiana inceta macar in
parte, dar reul se facuse si intreaga activitate a Romanilor conducatori trebuiea sa se
concentreze intru stavilirea reului inradacinat, neremaind nici timp, nici puteri. pentru
alte interese.
Pe tirnpul incorporarii Bucovinci in imperiul austriac, locuitorii ei, cn o nein3ernnata esceptiane, erau Romani. Astfel marturiseste istoria, astfel mirturisesc generalii
Spleny si Enzenberg in raporturile for catra
cabinetul imperial, astfel scriu toti invetatii,
ce treceau i caletoriau atuncea prin Bucovina.

Dintre multi altii eats ce zice Goehlert :

Locuitorii bastinasi au fost dintru inceput
Romani. Dar:curand dupa ocupare, Ora devenl o arena cutrierata de cele mai diferite
nationalitati. Colonii germane se urzira in
Arborea, Fratauti, Ili egti, Iccani, Miliseuti,
Molodia si Rosa ; colonii maghiare in Fogodisten (Iacobe.ti), Hadik falva (Turnesti),
Ioseffalva (Toloava), Istensagici (Cibeni) 1
Laudonfalva (Balcauti). Lipovenii alungati
din Rusia intemeeara Fantana-albs, Climautii
si Lipovenii; baile atrasera lucratori germani
(din Zips) si slovaci in Cara, i astfel se formara coloniile Eisenau (Prisaca), Freudenthal,
Iacobeni, Karlsberg, Carlibaba, Pojorita si
Ruspe-boul. Fabricarea sticlei ad use colonisti germani si mijlool formarea coloniei

Fiirstenthal, Alt si Neabiirte. Comerciul atrase negutitori armeni in Cara, si afacerile

industriale adusera lucratori cehi i munti
in oravele Cernituti, Siretlu gi Suceava. Fi.

61

www.dacoromanica.ro

CLTEVA DAIE STATISTICE !1 ISTORICE DIN BUCOVINA.

4f-0
C...-r."=1=11=1111.7.-

indcA in anul 1789 incepii a se impArti pimenturi intre Evrei, se formari 15 colonii
evreesti in tars. Din apropiata Galitie fugirt Polonii si Rutenii de frica militiei i
se stabilirA in Bucovina, care era scutitA de
serviciul militar. *)

Astfel se impopora Bucovina, si deveth o

tars locuitA de cele mai diferite nationalit4i,
intre care insa RomAnii au format la inceput
absoluta, ear acum formeazA relativa majoritate.

Mare atractiune au avut Bucovina mai

ales pentru Rutenii din Galicia. Acestia lo
cuind in acea parte a Galitiei care se margineste cu Bucovina, si fiind acolo siliti a
servl la militie, pArAsirA in mare numer vetrele pArintesti, i trecend in Bucovina se
respfindira asupra intregii Geri, ear mai cu
sami, in partea ei nordica. Ei intemeiarA
parte sate none, parte se stabilirA in satele
locuite de Romani, si cu timpul le rusificar5
cu totul. Chiar in timpul de astAzi se aflA
o multime de sate asa numite rusesti, unde
teranii betrAni vorbese AncA romAneste, pe

sesti, si unde afli cele mai clasice i istorice

nume romAnesti precum: Racovita, Teutul,
Vlad, PAunel, Cantemir, Sturza etc.
A fara de Galitia mai venira Ruteni si din
alte pArti anume din guvernamentele apropiate ale Rusiei, precum din Podolia, Volhinia i Ucraina, i pang in anul 1804 ocuparA tinutul Nistrului, a Ceremusului i o
parte din tinutul Siretiului. *)
Rutenii galitieni, veniti in Bucovina, si

mai cu samA cei ce venira mai de cu vreme, primiri religia ortodoxA r5sAriteanA, adicA religia locuitorilor bastinasi ; numai ici

tole, se afla cAteva colonii de Ruteni, care

se in de religiunea grcco-catolicA, mai cu
sung cei co locuesc prin ()rase sau in apropierca lor.
Pe and Rutenii curgeau din toate pArtile
in Bucovina, RomAnii o pArAsiau si emigrau

in Moldova. Astfel este constatat, ca de la

anul 1789 pAnA la anul 1803 esirA. din Bucovina 14000 de RomAni, ear in anul 1815
dupA calculul consiliului de reaboiu din Viena,

pirisirA 16000 de Romani Bucovina si se

and copiii for nu cunosc alti limbs cleat

duserA in Moldova.**)

cea ruteami.

C5nd se anexa la Austria, Bucovina avea

75000 locuitori. Populatiunea cerii era asa
dar foarte rani, si cea mai mare parte din
tars era acoperitil cu codri centenari i cu
paduri dese si neumblate. Cea mai mare
grijA a imperatului Iosif II a fost deei a
mij loci impoporarea acestui tinut mAnos si

Vijnita i Vijenca, precum arati (liar numele, se intemeia de extra fugarii galitieni,**)

ear dintre satele romAnesti care primirA pe

fugarii galitieni si care se rusificari deplin
in urma aceasta, vom numl ca esemplu numai cAteva adicA : Stanesti, Calinesti, Bobesti, Cabesti, Cuciurnic, Mamaiesti, Rarancea, Chivesti, OrAseni, Gavrilesti, Zopeni
etc. si o multime de alte sate de peste Prut
si dincoace de Prut, care tree astazi de ru*)

Mittheilungen der geograilschen Gesellschaft in Wien

1870

**)

Dr, kicker: Uandert Iahro Wien 1875,

plin de frumusete naturale, i spre acest

scop decreta el in anul 1780, ea un adaus
la status-quio*"), care era deja decretat la
Prof. Biedermann W. Zig. 1875 Yr 224.
**)

Pr f Biedermann and Ficker: Vollterstimme der

neater -ung. Monarchic),

***) Dr. Ficker: Ilundert rahrey Wien 1875.

www.dacoromanica.ro

CATEVA DATE STATISTICE

prima organisare a Bueovinei, decreta, zic,

dispensarea locuitorilor de recrutare pe timp

1 ISTORICE DIN BUCOVINA,.

471

mai cultg a boerilor si a mazililor nu putii

tricarea populatiei bastinase cu felurite neamuri venite din toate p5rtile.

suferl aceastg limbs; fiind insg siliti a alerga

in afacerile for la supremele diregAtorii (precum forum nobilium) ce se aflau in Galicia,
adoptarg o limbi mai cultg si mai frumoasg
la auz, adicA pe cea polong. Astfel vent o

Am zis mai sus a imprejurarea cea mai

vreme, unde la o mare parte a nobilimei

fatalg pentru limba gi nacionalitatea romans

din Bucovina, limba de conversare in saloane

din Bucovina, a fost incorporarea acestei

teri cu Galitia. Cele ce urmeazg vor do-

si in familie era cea polon5, precum era in

Rom5nia pe vremea fanariciilor cea greadi,
si in ziva de astgzi mare parte cea francez5.
II. Aceastg inriurire strickioasa se areta
mai cu same in scoalg.
Imperatul losif II cgletorind in anul 1783
prin Bucovina, porunci generalului Enzen-

de 50 de ani.
Aceastg mesurg evil de resultat impes-

vedi aceasta

Prima ingrijire a guvernului, in solicitudinea sa pentru stabilirea unei ordine

durabile in Virg, fir de a da cerii amploiaci
1.

administrativi i judecgtoresti. Fiind Buco-

vina incorporati cu Galitia si find capeteniile direggtoriilor administrative si judecgtoresti stabilite in Galicia, funccionarii superiori favorizarg numirea amploiaCilor poloni

ruteni in tare.
1'latile i salarele erau relativ mai bone,
cleat in alte locuri, si astfel cele mai multe
posturi se ocuparg cu persoane din Galitia.
cd

Acestea insg nu cunosteau altA limbg decAt

cea polong i rutean5, i putin cea gerrnang.
Pertractgrile cu poporul trebuiau deci si fie
in limba polong sau ruteang. Dar Poloni
erau mai pucini decgt Ruteni; pertractgrile

trebuiau sa fie deci mai mult rutene. Poporul dintru inceput nu intelegea aceasta
limbg, i trebuia sa se esplice prin dragomani, dar ve,nind ne'ntrerupt colonisti ruteni din Galitia s'au dedat cu aceasta limbg,
gi

fiind silit a se intelege intr'un fel cu o-

c5rmuitorii sei, se intelese in limbo care era

mai usoarg pentru densul, adicg ruteneste.
Astfel incepu rusificarea indrumatg de carmuire. Dar aceasta era numai la Oran. Glasa

berg, BA infiinceze scoli si sa aducg din

Transilvania i Ungaria invet.gtori, care en-

nose perfect limba romans si germane; de

limba ruteang nici nu era vorba, pentrucg
pe vremea aceea erau numai foarte putini
Ruteni in Bucovina si acestia se tineau numai in ocolul" CAmpulungului rusese. *)
Incorporgndu-se insa Bucovina cu Galicia,
treca i administratia scoalelor, care erau
sustinute de cgtrA fondul gr, or. religionar,
la Galicia, i guvernul galitian abrogg invetamentul obligator, ceea ce facir ca din 32
de scold cu invetitori ronagni, ce existau in
anul 1792, A` remge numai 14, adica una
romgng-germang in Cernguti, 9 gcoli romane.

germane pe la tali, 2 curat romgnesti in

Siret i Suceava, 1 ungureascg si 1 armeneasca. hind aceste scoli sub privigherea
consistoriului catolic din Lemberg, invetgtorii romgni fare silks a trece la catolicism,
qi cei ce refuzau, erau destituici i inlocuiti
*)

Bericht der Bacowiner IIandels an 1 Gewerbekammer

1862 -1871 Lemberg 1872

www.dacoromanica.ro

472

CATEVA DATE STATISTICS I 1STORICE DIN BUCOVINA.

prin altii din Galitia, care erau de religiunO

catolica si nu cunosteau de fel limba romaneasc5. Dar nu era destul atata, a trebuit sa vie un r'Su si mai mare : printr'un

data are a face cu domni invetati i &Artarari. Astfel de codite, triste urmari ale unei
epoci de desnationalisare, le vedem i astazi
pastrate la o multime de nume de Romani,

decret din anul 1812 scoalele create si sustinute pe cheltueala fondului religionar gr.

a caror strabuni nici nu visase de astfel de

or. furs prefacute in sc,oli romano-catolice.*)

Acuma incepa desnationalisarea elevilor

Am zis ca psi preotii de pe atuncea favorisau desnationalisarea. Asa este ! i eats

pentru ce : Tot binele el asteptau din Lemberg, cautau deci a favoriza planurile strai-

i instr5inarea for de tot ce era romanesc

intr'un mod inspaiment5tor.

botez.

Aceast soarta avn mai eu sama partea

nilor ca sA ajunga mai usor la scopul tor;

nordica a Bucovinei. Partea sudica nu se

pe lAngi aceasta, dupA moartea episcopului

roman Herescu, se denara1 ca episcop al
Bucovinei un strain, adica Dania Vlachovici,
adus in Bucovina din confiniul militar slavon ; acesta nu intelegea romaneste si sub
el incepit mereu slavisarea clerului, yi prin
cler slavisarea poporului.
III. Impreunarea Bucovinei cu Galicia favorisa foarte mult colonisarea terii cu demente slave. Urmarile acestei colonisari pen-

putU desuationaliza, pentruca era mai departe de elementul slay. Dar ce sa inceapa
invetatorii straini si chiar preotii de pe atunce Ca sa devie persoane favorite dinaintea
superiorilor ? Daca nu puteau face alts -ceva,

incepura eel putin a schimosi numele hietilor din popor, zicendu le, ea numele pa
rintilor for e barbar i mojicos. Astfel incepura a anina la numele de familie, ba chiar

si la numele de botez terminatiunea slava

wicT, ski qi uk qi a le trage pe calupul tor.
Din Roman se lien aka R)maniuk psi Romanowicz, din Grigore Grigorow:cz, din Zurkan
Zerkanowicz, din Constantin Constantinowicz din Mitrofan Mitrofanowicz ; fiii de
preoti se numeau Popowicz si Popadiuc etc.
Cine facea o suplica, eine cerea un post,
eine avea, procese, i nu era p.pa de fericit
sa sibs un nume cu terminatiunea in rvic.T,

tru natiunea romans din Bucovina le-am

amintit mai sus.
Acestea sunt imprejurarile atat de desas-

troase pentru natiunea romans din toate

i bietul popor in simplitatea sa, pAstra

punctele de vedere. Despre alte neajunsuri

pentru desvoltarea autonoma a terii: despre
reul relativ la administratiune si la judecatorii, nici nu mai vorbesc. Acest reu inceta
ineatva cu deslipirea Bucovinei de Galitia,
dar numai incRva, cacti si astazi curtea de
apel pentru Bucovina se afla in Lemberg,
si astazi cele mai multe si mai insemnate
posturi pe la tribunate sunt ocupate de stra-

aceasta codita ca o scumpa suvenire de la

ini, pe and Romunii sunt trecuti cu ve-

domnii carmuirii, crezend ea aja trebue s5 fie

derea.

ski sau zrk, nu 'Tura, sau rewind se trezea

cu o codita aninata de numele sew strinoqeso,

Berieht der Buiciiv'n r Handels and Gewerbekmmer.

1862 1811. Lemberg 1871

Definitiva deslipire a Bucovinei de Galitia

se intempla in 4 Martie anul 1849 si de

www.dacoromanica.ro

CATEVA DATE STATISTICE SI ISTOJUCE DIN BUCOVINA.

atuncea Cara, cApitAndu-si autonomia sa, isi

urmeazi calea constitutionals, insA real co

l'a suferit in decurs de 63 de ani prin alipirea sa la Gall Oa, nu se mai poste indrepta,

caci rana e prea adinc5.

Venind Bucovina la Austria, imperAtorii
sei cautar5 succesiv a tine cont de datinele
popornlui si de usul seu traditional, si toate
legiuirile relative Ia aceasta tars, mai cu
sulfa pAna la anul 1849 erau bazate pe aceste principii. lmperatul Francisc I inrari
in anul 1826 decretele predecesorilor sei,
si garanth asez5mintele proprii ale Orli,
aka precum provenia de din constitutiunea
Moldovei si din obiceiul poporului moldovenese, si cancelaria de curte intArl chiar
in anul 1846 aceste stipulatiuni si decrete.*)
In urma acestora, limba romaneasca era respectath in toate oficiurile i tribunalele #erii ;
toate mandatele >li citatiunile acestor oficiuri,
erau pentru RcmAni in limba romiineasc5.**)
*)
**)

Dr. Fitker; Ilundert Iahre. Wien 1875.

Clara aice o ,.poroncii gubernialnicau, 'wise. in
limba romaneascit ca litere cirilice, a cirri original
se aflA in mina noastri:
CatrA cetatenesti mesteri si calfe a K. oral Siret.
Fria inalti poronci gabernialnica ce an exit la 20
Aprilie anal curgetori numeral 16111 drept ci sa

Numai in afacerile interne ale oficiurilor se

intrebuina limba germanA.
Generalul Spleny, care sfa in capul tuturor afacerilor din Bucovina, tinea in cancelaria sa pe un ,scriitor polon", care avea
si traduci corespondenta, ce o purta Spleny
cu comandantul turcesc a cetiitii Hotin, qi
pe un secretar valach" care avea a face cu
corespondenta valacha", cu conceptul ordonantelor si a poruncilor in limba romans,
cu elaborarea exhibitelor in limba romans,
cu cercetarea socotelelor de biruri, si en
asignarea quartirelor pentru militari. *)
Caletorind imperatul Iosif II in anul 1783
prin Bucovina, scrise prin biletul seu de

marts dato Cernauti 19 Tunic cats presidentul aulic de resboiu din Viena urm5toarele :

5.'0... consiliul aulic de resbel are A'

trimitA imediat pe un auditor ghibaciu incoace, care cunoaste limba erii, pentruci
procesele se inmultesc foarte", si mai departe :
7m0... oficiul directorilor de district, si a

ispravnicilor este foarte insemnat, si natiuca ace adaugire, cA acuma toati Bucovina in trii
ocoalo de bresle se va imparti; hal de sins se in-

pozvolit regulatta breslelor in tinutul Bacovinei, insi

asezarea breslelor pentru toate breslele numai intra

telege, ca inmaltindase an mestesug en vreme, care

acuma en altul este intronocat, pAn' la atAta ca sit
poatit fl singer o breas1A, BA sg desleteascA, tgi sill
faa insn breaslt. Si fiiida breslele dia Cara aceasta, dupit prea inalt Patent din 9 Main 1779 an

acele doao orate (:ernalti si 8uceava san inglidait,

ears mesterii din celelalte terguri a tinutulni acestui
sau intronocat ca breslele numitelor doao orasA dapA
indepartarea localui; dad fiind A Ia intemp/arda,

and an flout inalta gubernie arAtare inaltelor locuri

asupra fitcuta regulatie a breslelor in thantul acesta,
en pre malt decret de carte din 28 Iunie 1801, numeral 10794 sau facut adacere aminte, cumca fiind
Siretiul eras crAesc si hanindase teigovetd ea mes-

sit se orAndueascii, afitt se =nave, ci ele in toate

dreptiltile a fie asemene en celelalte bresle co se
afla in K.K. Staturi, si c5.fieste care welter si calfi
din lava aceasta ea se socoteasci asemenea cu ceilalti mesteri si calfe breslite, si en densii de toati
protimisirea, si dreptatea sit se impitraseascA, de
care mesteri si calfe en odaduealit a altor K. K.

term, en greu ar fi sit se impreune en alts breasli

indepartati. Asa an pozvolit pomnnita inalta Gubernie pe aretarea acestui K. K. Kreisamt din 31
Julie a anulni curgetori numeral 5017 ca sit se fad
si la Siret bresle deosebit de Cernauti si Suceava
prin poronca din 10 August anal curgetori numeral

Staturi se impartasesc.
De la K.K. Kraizamtal Bncoviuei. Cul:Anti in 15

31575.

Despre aceastit inalta hotArire vi se di instiintare

473

w`j

Septemvrie 1801.
Isciliti: F. Schreiber, Kreishauptmann.
Gomdry, Kr. Secretor.
Biedermann Wiener Ztg 1876 No. 223.

www.dacoromanica.ro

CATEVA. DATE STATISTICE

474

I ISTORICE DIN BUCOVINA.

nea e astfel, ca are mai mult incredere in

(forum nobilium) cApAta mai multi amploiati,

functionarj administrativi de alts nationali-

care cunVeau limba romans. *)

In urma unei ordonante a cancelariei de

tate, dedit in ai sei. Prin o alegere buns

de persoane strAine spre ocuparea acestor
posturi, se va face mai mult Line, decAt daci

s'ar ocupa aceste posturi cu mazili sau alti

bntin4i de aice, mai cu same din Moldova.
Poate se vor pute afla cAteva persoane competente in Banatul Timiparei, care cunosc

limba valachet spre a-i intrebuinta aice cu

succes.*)

Prin acelag bilet denumi Iosif II pe boerul roman Vasilie Baku de concipist la
consiliul aulic de resbel, motiviind aceasti
denumire astfel: ca sa se afle cineva la consiliul aulic de resbel, care cunoate limba
terii de aice.**)
La oficiul fiscal din Galicia se instal& un
adiunct, care cunotea limba romans. Oftciul

carte din 28 Oetombre 1786 se tradusera

in limba romineascA urmitoarele legi : procedura civila, procedura in afaceri de concurs, patentul taxelor, procedura in easuri
de suceesiune, codul civil, norma de jurisdictiune, patentul asupra pertractarii certelor
de iubagie, poruncile pentru pedepsirea supuOlor neascultAtori 1i norma asupra zaloagelor" reale. Aceste legi se tipAriri in

400 de esemplare, qi se impartial' in toate

pArtile Bucovinei. **)

Din toate acestea se vede, ca alts limba

afari de cea romAneascA i ge,rmanli nu se
intrebuinta in nisi un oficiu public din toati
Cara. Acuma, se intrebuititeazi esclusiv cea
germanA in toate oficiile publice.

Landrecht" din Lemberg, functionAnd ca

for privilegiat pentru nobilimea Bucovinei

SA trecem acuma la statistica comparativA

a locuitorilor din Bucovina.
Dupe conscriptia facutA de generalul Spleny

der Hofkciegsrath hat daher allsogleich den

in anul 1776 se aflau in Bucovina capi de

*)

5to

gesch.ktesten auditor, der die Landessprache versteht,

hieher za schicken, wail die Criminalprocesse sich
sehe achdafen, and die Civilprocesse atich unend ich
sind.
7mo . . Die gate Vorsehung der Districtedirectores

and lspravnikenstellen ist allhi3r Behr wichtig, and

die Nation so beschaffen, dam sie in Vorgesetzte
fcemder Nation melir Zutrauen hat, ale in jene, so
von der ihrigen sind. Durch eine gate Wahl fremder Subjecten, zur Besetzung dieser Stellen, wird
also vier eher das Gate gewirkt werden, ale wean
solche durch Masillen, oder andere hiesige Landek n-

**)

der, besonders aus der Moldan verwaltet warden

Vielleicht lassen sich noch ein Paar gate Subjecten,
die der walachischen Sprache wohl kundig sind in
dem Temesvarer Banat ausfindig nrichen, um sie
allhier mit Nntzen verwenden zu kbenen
Handschre.ben 19 'tali 1783 . . . damit sich jemand
beim Hofkriegs-athe befiude, dem suwohl die hiesige
Landessprache (d. h. die walachische) besonders in
lusticialerkenntnissen, ale die Beschaffenheit der Bucovina hinlitaglich bek quit is (Wien Ztg. 1875. N.
223).

familie :
197 bocri i mazili,
149 ruptai,

415 preoti,
86 dascAli,

466
88
285
45
14992

cAlugAri,

cAlugArite,

impiegati inferiori,
negutitori,
terani,
58 armeni,
526 evrei,
294 Vgani.

*)
**)

Biedermann: Wien. Ztg. 18.5 Nr 243.

BledermInn: Wien Zig. 1875 Nr 228.

www.dacoromanica.ro

CXTEVA DATE STATISTICE yI L5TORICE DIN BUCOVINA.

473

Prin patentul din 14 Martie 1787, boerii

si mazilii cei mai insernnati c5pKtarii tidal
de baroni, ceilalti titlul de cavaleri, ear ruptasilor li se deroga titlul de nobilitate. Pre-

cunosc limba, eu toate c5 uneori afirm5 ca

cum vedem, numerul boerilor psi al mazililor

415 preoti in Bucovina, pe dind ast5zi se

bastinasi era pe vremea incorpofarii Bucovinei cu Austria foarte insemnat. Toti aveau
cel putin elite o mosie, cei mai multi insa
aveau &ate doue si mai multe mosii si sate,
iii formau clasa cea mai insemnat5 si mai
avuta in Cara. Ei erau in capul tuturor afacerilor atingAtoare de starea Orli; la toate
imprejuririle mai insemnate eran consultati
de c5tra gubernia" imperateasca, gi sfatu-

afla numai 290. Aceasta imprejurare se esplica usor, daca vom considers, cat de patine cunostinte se cereau atuncea pentru aceasta stare, pe c5nd ast5zi se sere de la
aspirantii acestei st5ri, acelas stadia, ca pentru toate studiile umanitare, si teologia formeaza acuma o parte integranti a universitatii din Cernauti.*) Dar precum se poate
lesne intelege, conform cu cultura for spiritual5, era si starea for materials foarte deplorabil5, caci populatiunea Bucovinei era
neinsemnatg ci consider5nd pe lang5 aceasta

rile lor, totdeauna erau considerate. Dar

ca lipirea Bucovinei de Galitia, cu incurcarea afacerilor publice si interne ale Orli,
numerul for se tot imputing; cea mai mare
parte se retrase in Moldova, 15sAnd ingrijirea mosiilor pe mana vechililor. Boerii Arinupia, Bapta, HurmuTachi, Iamandi, Can-

stint Romani.
Lucru insemnat este, ea pe vremea incorporArii acestei teri cu imperiul Austriei, erau

ca Bucovina avea pe acea vreme 229 de

taciLzin, Conachi, Milo, IVIzirgulei, Niculcea,

SturTa, pArasira cur5nd Bucovina si rema-

sate, veneau termen media mai ca doi preoti

pe in sat. Numerul ealug5rilor, 466, se
micsura cu totul prin secularisarea mAnKstirilor si desfiintarea schiturilor. AstAzi se
afla in cele trei man5stiri ale Bucovinei, a-

sera in Moldova ; numai Hurmuzachi se intoarse inapoi si remase in Cara. Intre cei

dial in Patna, Dragomirna si Sucevita numai 37 de calug5ri, ear caluggrite nu esisti

ce nu se miscar5 de lee din Bucovina era

de fel.

boerul Slircea, Ctirstea din Costana, Balq

din Stupca i Logoteti din Cernauti.*)

Ce se atinge de impiegatii inferiori, acestia se imp5rtiau in logofeti de isprAv-

Ce se atinge de ruptasi, derogindu-li-se

titlul de nobili prin patentul sus amintit,
ei decazur5 tot mai mult si devenira simpli
lucritori de pAment ; multi se retraseri in

nicie, umbl5tori, arnauti, ceausi, calArasi si

vatamani, si aveau a implinl hot5ririle is-

Moldova, ear cea mai -mare parte din ei, locuind in partea nordicA a Bucovinei, se rutenisari. Cele mai frumoase nume istorice
romAnesti afli la den ii, dar astAzi nu-si mai
e) Mittheilangea ass dem Gebiete der Btatis ik, 3.
Iahrg 1 !left, Wien 1854. Ilker.
b) Biederman: W. Zig. 1875 !Cr. 221.

pravnicilor si ale vornicilor.")

Am zis cumci generalul Spleny efectua
numerarea capilor de familie, al cilrei resultat l'am amintit
mai sus. Pe liing5 a.
*)

**)

Din Romfinia se afis, in Cernauti 7 ttologi, care

frequenteazI pa epesele statulni pre'egerile la fecaltatea teologica a 1Thiversitatii.
Wickenhauser: Moldova, Beitritge za einem trkundenbache fill' die Moldttu and Bucovina 1 Heft. Wien
1881

www.dacoromanica.ro

CATEVA DATE STATISTICS

478

ceasta insa Spleny flea cu &Ova ani mai

titrziu i conscriptia tuturor locuitorilor din

Bucovina. Dup5 aceasta conscriptie se aflau

atunci in Bucovina 75060 de locuitori im-

pArtiti in 12500 de familii care locuiau in

trei orase, adierl, in Suceava, Cernauti $i Siret, si iu 229 de sate. Dintre acestia, erau,
precurn pretinde o tabela istorica a camerei
de comert din Cernauti, publicata in anul
1875, 55000 de Romani, 12000 de Ruteni*),

ear restul se impartia intre Armeni, Evrei

i Tigani. Acesti din urmi formau un numer
mult mai insemnat, cleat al Armenilor si
Evreilor la un loc.
Dar din raporturile lui Spleny i Enzen-

1 ISTORICE DIN BUCOVINA.

mintit mai sus. Cel mai mare contingent

al ae,estei nationalitati, l'a c5patat Bucovina
din Galitia ; emigrarea for de acolo incoace
era favorizata de imprejurari. Aice aveau

mult ce c5stiga, dincolo n'aveau nimic ce

pierde. Nu era tot asa si cu Romanii. Din
Moldova si din Transilvania nu se tr5gea
nirne incoace, si din alte parti nu aveau de
unde veal; deci crelterea populatiunii romane a urmat numai pe calea naturals productivit
Germanii atrasi de aventul comerciului ci
de prosperarea meseriilor in Bucovina, for-

scrierile mai multor cal5,tori invetati, precum : Goehlert si Gray, se vede ca aceasta

mars colonii dup5 colonii, si se stabilira in

orate; afar5 de aceasta formara mai multe
sate, unde locuesc si 01)5 ast5zi. Armeni
aunt putini. Cei mai multi locuesc in Suceava, putini in Cernauti si pe la tars. Cea

conscriptie era defectuoas5, cA adira numerul

mai mare parte a Evreilor a emigrat din

Rom5nilor era prea ink calculat, ear cel al

Rutenilor si a celorlalte nationalitati prea

Galitia, nurnai putini din Rusia. Polonii au

trecut in Bucovina din Galitia, mai cu same
pe vremea alipirii Bucovinei la Galicia. Ungurii secui au venit in Bucovina din Transilvania pe timpul lui losif II.
Toate aceste nationalit5ti, precum am zis,
s'au inmultit p5n5 am= in mod foarte considerabil. Dupa conscripta din anul 1869
se afla in Bucovina in acel an 207000 Romani, 186000 Ruteni, 3000 Lipoveni, 47000

berg &aril curtea imperials, apoi din de-

Mare, &gel persoanele amintite se esprimA

Bastina locuitorilor Bunt Romani;

ici cole auzi sloveneste, armeneste i evrealtfel :

este."*)

De la incorporarea Bucovinei cu Austria,

adicA de la anul 1775 p5n5 in zilele noastre,

a crescut populatiunea Bucovinei in mod

considerabil. Romanii, Rutenii, Germanii,
Polonii, Armenii gi Evreii, toti s'au inmultit.

Cum s'au inmultit numerul Slavilor, am aEste de remercat contrazicerea a :estei tabele a
camerei de comert, cu raportul sea cel estins din
anul 1862-1871 (Lemberg 1872) Linde se zice : Dena

es gab um jene Zeit, mit Ausnahme des russich

Kampulanger Okols nar sehr wenige ituthenen in
**)

Germani, 5000 Poloni, 9500 ISilaghiari ( secui),

2000 Armeni, 47700 Evrei si 1800 de Tgani, Cechi, Moravi, Slovaci, Francezi, Italieni si Turci. 111ajoritatea relative intre
toate nationalitiltile din Bucovina formau

der Bucovina.
Den Grnnilstotk der Beviilkerung bilden die Mel-

asa d.ar5 in anul 1869 RomAnii, cAci numerul lor era cu 21000 mai mare ducat al

danischen Walachen, hie mid da bOret man inch

Rutenilor, err 160000 mai mare dead al

satvisch, armenisch and jttthsch sprechen." Hacqueti

Noueste physiirlits.1 po:ititche 11,isen. Ntiraborg 1790,

Germanilor, eu 159000 mai mare dealt Al

www.dacoromanica.ro

CATEVA DATE STATISTICE I ISTORICE DIN BUCOVINA.

Evreilor qi cu 183000 mai mare cleat at

tuturor celorlalte fracciuni de nationalititi
la un loc.

Si nu uitim insi ci aceasti conscriptie

este fiend sub conducerea unor impiegati
straini, neamici Rominilor; si nu uitim cum

ci Rominii au lost mai totdeauna in opositie cu feluritele guverne gi cumci a lost

in interesul nationalitAtilor straine din Bucovina, in interesul amploiatilor stritini 91 al
guvernelor de a mic9ura numerul Rominilor
in statistica oficiali, 9i atunci vom intelege
ci numerul lor, trebuea sa fie in realitate
mult mai mare, i al nationalititilor celorlalte mult mai mic, de cum el arati datele
s tatistice.

Acestea relativ la datele statistice din anul

1869.

SA venial acuma la unele date statistice

din anul 1871 relative la migcarea popula-

tiunii din Bucovina, ci sa ne tinem de raportul camerei de comert din Cerniuti, care
este foarte instructiv.

Dupg acest raport avea Bucovina in anul

1871, 511964 de locuitori; dintre acectia

erau 209116 Romini, intre care 641 Romini din alte teri, fiind aka dari numerul
Rominilor din tarn 208475; numerul Rutenilor era 191195 intre care 12461 Ruteni

477

0.6% Lipoveni, 0.2% Slovaci 9i 1.3% alto

nationalitAti. Numerul Rominilor din Bucovina era aca dari in anul 1871 cu 29741
mai mare decit at Rutenilor, cu 167410.
mai mare cleat aI Germanilor, cu 160721
mai mare cleat al Evreilor, 9i cu 185658
mai mare cleat at tuturor celorlalte nationalititi la un loc.
Trecem insfircit la datele statistice asupra
populatiunii din Bucovina in anul 1875, 9i
ne tinem de o tabeli comparativi a camerei
do comert ei industrie din Cerniuti sub

Culturzustande in der Bucovina."

Dupi aceastA tabell numera Bucovina in
anul 1875, 543426 de locuitori, impArtiti
in 120380 de familii, cu 99243 de case.
Dupi nationalitate erau 221726 de Romini,
202,700 de Ruteni, 43,374 de Germani,
51617 Evrei, 9238 de Unguri, 3260 de Lititlul ;

poveni, 1087 de Slovaci, 91 10307 locuitori

de diferite alte nationalititi, precum Poloni,
Armeni, Tigani, Turci etc. In aceste cifre
aunt insa cuprinse i persoanele striine, nenaturalisate in Busovina ; subtrigend numerul acestor persoane de la cifrele de sus,
afiim at Bucovina avea in anul 1875, 221085
Romini, 190239 de Ruteni, 42819 Germani,
48830 Evrei, 9122 Unguri, 1087 Slovaci 9i

6940 de locuitori de alte nationalititi.

din alto taxi, strAini, nenaturalisati, find ala

Pena aice am pus in vederea cetitorului

dar numerul Rutenilor din taro 178734 ;

numerul Germanilor era 41065, numerul
Evreilor 47754, at Ungurilor 8586, at Li.
povenilor 3043, al Slovacilor 1190, sai at

datele statistice din anii 1776*), 1889, 1871

altor nationalititi 9998, CalculAnd. in pro.

cente, erau 42.4% Romani, 86.4% Ruteni,
8.2% Germani, 90/ 4vrei, 1.70( Unguri,

9i 1875, ci am vezut ci in anul 1776, Rorniinii din Bucovina formau majoritatea abso-

luti a locuitorilor din tali, earn in anii din

until formeazi numai majoritatea relativfi,
44)

Dnp4 unele ievoare, conserlptta lui Spleny at

oath in maul 018.

62

www.dacoromanica.ro

CATEVA DATE STATISTICE

478
II= =0. -S477...:=CCUP.=

ISTORTCE DIN BUCOVINA.

aWaiii:041=411.11071*.,-43-

caci aka pretinde statistica oficiala,. Suntem

curioi sa vedem ce resultat va aye conscriptia ce se face chiar acum in intreaga

Austrie, relativ la numeral Romanilor din
Bucovina, caci pe langa presiunile ertate i
neertate din partea organelor insarcinate cu
numerarea poporului, mai este o imprejurare care deteapta grija noastra ; guvernul
adica cere de la fie care locuitor sa .i numeasca limba sa de conversatie, qi dupa aeest metod formeaza el numeral oficial al
nationalitatilor din Austria. Ceti Romani
Bunt in Bucovina care converseaza in limbi
straine, neglijand i apoi uitand limba proprie ! Toci aceqtia dup5 sistemul de acum
al guvernului nu vor fi num'erati intre Romani.

P 0 ES I

I.

GLASURI DE TOAMNA.

T.

Anca-s verzi copacii'n codru,

Plaiul Anca nu-i uscat;
Dimineata 'n zori vezi And
Turmele wind din sat.

Suntem ingrijiti zic de oare ce da-

tele statistice Bunt pentru guvern totdeauna

argumentele ce hotaresc considerarea sau
desconsiderarea pretentiunilor natiunii romane din Bucovina. Dar asupra acestui
punct nu ne intindem, hind multamiti, dace

cele atinse in acest studiu au limurit eat

Insa draga riindunica

Nu se vede-acum sburand
i pe case cocostarcii
Nu se mai and tocand.

de putin unele chestii, ee se leaga strins de

viata actuala a Bucovinei.
T. V. Stefanelli.

176ntul pintre crengi tend trece,

Glasu-i sung, illitor,
Frunza dureros tresare
Ca atinsa, de-un for.

Anca-s verzi copacii 'n codru,

Blandul soars ante -i sus,
Oar zadarnice ilusii . . .

Na mai vine ce s'a dus

www.dacoromanica.ro

479

POESII.

Acum sufle vent de earns

Ori zefirul eel iubit,
Pentru voi tot una este,
Vacul vostru s'a sfirsit.

II.

Codrul verde nu mai este,

Frunza-i scuturata, jos ;
Lunca-i jalnica i muta,
Riul trece tanguios.

AhI eu anca-s tot pe tale

Ratacit si nestiut I
Vestitori de pace-adanca,
Cu placere ve salut 1

Soarele se uita 'n vale

Cu ochiu trist, posomorit,
Dupa florile-i frumoase
Campul geme ambit.

IV,

Dar ce \red? o &Heidi,

Pe mal singur' a remas,
Fluturi, paseri, flori ssi frunze
Lau zis toate bun remas.

Trista floare, langa tine

Cu placere me opresc:
Dorul meu s'a mea durere
Pe-ale tale foi citesc.

Trist la vale trece riul,

Si in drumu-i nesflrsit
Zice-un cantec ce resuna
Ca un plans nepotolit.

In el earba, flori si fluturi

Acum nu se oglindesc,
Crengi de frunze despoete
Undelor se ttinguesc.

Frunze galbene, uscate,

Ce asterneti drumul meu,
Cand me uit pe vent cum treceti

Nu pot spune ce simt eu.

www.dacoromanica.ro

Pe al soarelui chip dulce

Vel de negura s'a pus ;
Nouri ce vestesc a earns
Pribegesc mereu pe sus.

POESII.

480

i aproape si departe
Stinse-s toate pe pament,

Florilor cu drag le-al spune,

Pare el natura drag

Frunze lor... insa i ele

Se gatete de morment.

Triste ratAcesc in vent.

Insit riul se tot duce,

i in drumu-i nesflrqit
Zice-un cAntec... eu pe malu-i
Stau in loc 'ascult uimit.

caci n'am aripi, ca gAndul

Spre apus sh plec in sbor
Peste munti i vai qi dealuri
Unde-ades merge-al meu dor.

Ins A ele nu mai sunt,

V.

Pe cand soarele de vary

Din senin cu drag zimbea,
Scump amic, frunza cea verde
Pe not veseli ne umbrea.

Ah I

Chinu-mi cu suspin ci lacrimi

Eu las spune fericit
Celei ce iubesc pe lume
i de care Bunt iubit.

VII.

Trist sunt astazi, trist resbate

Printre ramuri asprul vent,
Frunza cu a mele lacrimi

GradinA mult iubitA, la tine eara yin

Cu vechea-mi tAnguire, cu netrecutul chin.

Cade-acum pe-al ten morment.

CAA to -am lasat, in 'lain& frumoasA straluceal

'albastrul cer de varit in riu-ti oglindeai.

Prin verzile tufiuri voioase ciripiri,

CarArile 'n podoabi de crini si trandafiri I

VI.

N'am cui spune-a mea durere,

N'am cui spune al meu chin,
Lumea n'are dulci cuvinte
Pentr'un suflet cu suspin.

Acum grAdinl drag, in doliu to gasesc,

Deasupra-ti nori de earn& mereu cAletOresc.

www.dacoromanica.ro

481

POESII.

Dar ca qi alta-date, imi place visgtor

Pintre cernitii arbori cararea sa, cobor ;

Si prin crengile pgdurii

Crivetul va guera.

Cu riul pe-a to vale in jos s ratacesc,

La cea casutit alba putin se, me opresc.
In curend, amid, de mine
Voi cu dor yeti pomeni,

Si 'n mersu-mi singuratic se 'ngan incetivr

La dulcea-i amintire un cantec de amor.

Ins& eu pierdut a pace

Supt o truce voiu gag.

VIII.

Ziva bung, ziva bung"

Florile duios optesc,

Si din zi in zi mai tare

CHIN AMAR, ..

Campurile se cernesc.

Ziva bung, ziva bung,"

Sung glas lubit din cer,
Sunt cucoarele drumete
Ce departe 'n zare pier.

Ziva bung -mi zice mie

Un glas dulce, fericit,

Chin amar, darer' nespuse

Pentru tine-am suferit,
Totu de-al tea chip e gandu-mi
Cu putere 'nlantuit.

Si departe sunt de tine,

Teri intregi ne despartesc,
Dar and ochii'nchid in visu-mi
Lang mine to zaresc.

Este pacea care plead

Si me lag nimicit.

Si-s multi ani, de and necazu-ti

Ascultruid m'am depgrtat,

In curend pe vai, pe dealuri

Trista earns s'a primbla

Tau, par'cg, eri fir numai

Ziva 'n care to -am Mutt.

www.dacoromanica.ro

POESII.

482

de-ai sti to ce grozava

E durerea 'n pieptul meu,
Cand viz bine ca nu este
Chip sa uit amorul teu.
Ah I

Pe verful cel de munte el pare ca s'oprelte,

Apoi spre vai coboara, vel alb din cer pleat,
Muffle 'nverzite atunci le 'mbrobodeste,
'apoi, s'apoi se pierdeprivirea-mi s'oboseste,
Caci nu-1 mai afla urmaear eu m'am intristat 1

M. Ponzpiliu.
N. Volenti.

DIN TINERECTIC.

N 0 Ft II L.

(trad. din E. Grisebach).

Privesc norul fantastic ce colo rittitcete

Pe-a cerului dimple ca luntrea pe ocean,

Spre rasarit se 'ndreapta cad ventul el porneste,

Sau spre apus se 'ntoarce cad ventul e tiran.

In sinu-i norul poarta puteri fulgeratoare,

Ce-arunc sageti aprinse de moarte si de foc,

Dar el mai duce and

ploi recoritoare,
Ce dau florilor zile spre-a campului noroc.
pi

Stralucind din verzii tei,

Unde pasorile dna,

Pe biserica cea vechie
Eu revzsd crucea cea sfanta.

i cu ochii plini de lacrimi

Imi aduc earls aminte,
Cum de-acolo 'n tinerete
Inaltam ruga ferbinte.

E scurta a sa viata, azi vine si azi plead,

i duminecele-acolo

Usor, aripi nu are, dar sboara necurmat,

Cand soarele-i pe ceriuri in raze se imbracii,
Cand soarele apune, e negru si 'ntristat.

'Pe iubita intalneam,

Cu sfiala impreuna
La altar ingenuncheam.

www.dacoromanica.ro

POESIIBIBLIOGRAFIE.

485

L.7C4t.eras.Or

reak

t.

me'ntrebai, duel mai tin

Mu HA vreme e de-atuncea.

Astazi eu m'am cumintit,

in capul cel cumiute
Dumnezeul mi-a murit.

La vorbele ce leagA.

Eu hotarit, cu rece glas

i cu privirea rece,
Dumnezeu ne suntem
Nu vrem altul lAnga noi,
CAci noi suntem miezul lumii,
tniversul suntem noi.

Ti-am spus sa, zicem bun remas

La visul care trece.

spus-o far' a 1A.crima

i

gra de suspine;

Dar tine -tui stie inima

Mud me gAndesc la tine?

La locasele credintei

Mai privim deabia cu mill

InsA tu-mi revii in minte,
Credincioasa mea copill,

B Torceanu.

Bunt ochii plini de lacrimi,

Cand roved, cum vechea truce
i -mi

Ca atunci in tinerete
Pintre tell verzi strAluce.

BIBLIOGRAFIE.
Dacia inainto de Romani. Cercetiiri asupra
popoarelor care au locuit terile rondine de-a stinga

Dunitrii, mai inainte de cucerirea acestor OH de

catrit imperatul Traian : de Gr. G. Tocilescu cu
CU GLAS DUIOS

Cu glas duios, cu pasul lin

Veneai sere mine, drag,

88 statue litografiate, 4 harte din care 2 cromolitografiate $i 171 figuri in text. Un vol. 8' mare
de 594 pag. Bucuresti 1880.
Asupra acestei insemnate lucrAri vom face o
dare de same mai intinsti in unul din numerele
viitoare ale revistei noastre,
www.dacoromanica.ro

484

111BLIOGRAPIECORESPONDENTA.

Rumauische Dichtungen von Carmen $y/ca

herausgegeben and mit weiteren Beitragen versehen von Mite Kremnitz. 1 vol. elegant de 214
pag. Leipzig 1881. Cartea cuprinde o dedicatie in
versuri, o notia introductivti, i traducerea a 27
poesii de Alecsandri, 3 de Bolintineanu, 20 de
Eminescu, 2 de Serbanencu, 5 de Iacob Negruzzi
si 1 de Torceanu. Din aceste 58 de poesii, 38
sunt traduse de Carmen Sy lva, autor cunoscut i
cetitorilor foaei noastre prin mai multe aforisme

Earl indoealit, in ce priveste partea care trateaza despre stil, apoi feluritele modele de naratiuni, descriptiuni, disertatiuni etc. si in fine variatele schite do compositiuni, manualul d-nului
Manliu este pAnti acum eel mai bun in felul set"

interesante, ear 20 sunt traduse de d-na Mite

Kremnitz, care a mai publicat doue volume cu
traduceri in pros& Rumeinische Skizzen" qi Neue
rundinische Skizzen" cArti a caror rparitiune am
anuntat-o mai de mult si care s'au bucurat de legitim succes in Germania.

Raman:sche Kunst-Diaitungen fibersetzt

von Theochar Ale xi 1 vol. de 116 pag. Kronstadt
1880. Cartea cuprinde o introducere despre litera.tura RomAnilor qi traducerea a 35 poesii din 15
autori, anume 7 din Alecsandri, 3 Bolintineanu, 2
Cornea, 2 Creteanu, 1 Densusanu, 1 Donici, 1 LApedat, 1 Muresan, 5 Iacob Negruzzi, 1 Neculeanu,
3 Stan PArjol, 2 Scrob, 2 erbanescu, 1 Sion, 1
VlicArescu si 2 populare.Traducetorul d. Theochar
Alexi este cunoscut prin mai multe scrieri de prosy

Prelectiuni populare.
Intre prelectiunile SocietAtii ,Junimea" anuntate

in numeral din 1 Fevruarie a Convorbirilor, este

a se socoti si prelectiunea Gcniu qi talent in arid",

ce o va tine d. A. G. Sulu Mercuri in 25 Martie,

1881.

CORESPONDENTA.

originale romAne si prin mai multe traduceri in

versuri Cateva poesii romane (d.e. Pene Curcanul

si Stelele de Alecsandri) se glisesc traduse in

ambele carti aparute din intemplare in Lipsca si
in Kronstadt in acelas time.

D-lui A. V. in T. Cea dint &i &amid cn oarc-care schimWI, a dons nu presinti vr'an interes deosebit, deaf
chiar pentra d-v. mai bine a nu se publics.

Curs elenientar de 'iterating de I. Manliu.

.D-lui G. P. in B. De-o lacrara ca a d-v. dAci, este bine

alcitnitl, de sigur, an mare trebnintl qcoalele noestre, dar veli fl ytiind cft foaea noastrit na-i pentrn

Bucuresti, 1881. Un volum de 468 pag. plus un

adaus de 200 pag.
Aceastit carte menitA pentru coalele secundare
si pentru studiu print cuprinde un material foarte
variat. Pe 'Ana notiuni de logicA, stilisticA i retoricii, mai are 50 de modele do cornpozitiune, 115
dispositiuni si mai multe tome de lucrat. Mara
de aceste in adaus" se gAsesc bucAti i fragmente
din scriitorii secolilor XVI, XVII, XVIII si XIX;
alfabetul si ortografia &did.

Redactor: Iacob Aregrutti.

publicarea manualelor didactics.

O. d. 1. canticle prea mins varaari inapirate pr.trn a pate

ft publleati,

D-lui E. in P. Respinsi
D-lui 3L in P. In cas do refas, st v6 trimitem inapol
I

naveleta 7 Prea mare iraportantit-f dap!

www.dacoromanica.ro

Bed.

Tipografia Nft .tottairt.