www.digibuc.

ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ANUL AL XXIV
LUPTA PENTRU LUMINA

LUMINA

1904
8

APP

N. I

CONTROL DE STYL

LIBERTATE DE IDEI

SUMMAR
Iconoclafti

Demetriade

d.

Dora

(portret)

asupra Dorer
Din Sborul

Cantilli

Fantome, (poemit)

Donar

B. Boerescu, (portret)
B. Boerescu.

Elementul pathologic

litteratura
,,

Presa

Litteratura
.

Dr.

N. Valter
Alex. Maoedonakt
Redaotiune.

REDACTIA : STR. PRECUPETI NUOI , 9

BUCURESTI
TYPOGRAPHIA

STRADA
1903

www.digibuc.ro

No. g

www.digibuc.ro

ANUL AL XXIV
LUPTA PENTRU LUMINA

PRIN

1904
a

CONTROL DE STYL

No. I

LIBERTATE DE IDEI

ICONOCLASTI
Isaurianul,
Constantin al
tot ce Byzantul avea
murdritorul
plva circurilor,
venetici asiatici : fie
deter
ajutor,
turani,
din frumsa art
a icnelor.
nu ma lase nici
de simtd Frumopr
1
Arian.
Sub

pronirnul

varul se intindea peste sublimele

sacrilege nu
Dupe o mie

bisericile sub

mnile

bolovani.
mai bine de anni, tie atavism, fie
avu
ea
Luptele
ale
contra pbanariotilor, tactica.
d'a
in romnece spre a nu se
limba
jargon slavo-grecesc ; antecile
de
sate,
sntse
in
Elle
rodit
de la
Ca
stejar stufos,
Eliade
peste rodnica
a Cdrlovilor, BolintineniC. A. Rosettilor, Gr. Alexandrescilor, Boliecilor,
falnicul stealti
Muntenia.
in.
jar C. Negruli nu se rusina s
s'a
frumos
de la Eliade
din Curierul
Ba
www.digibuc.ro

LITTERATORUL

piln in Basarabia se audi glasul

profesor, la care cu drag

r6spunse
chiar veselul.Vasile:Alexandri, nu dupe
lui
la
Poesia prranului ?
se aruncase
creatori sublimi ni s'a
dit.
dupe urma
s'a continuat.
Depar6teanu, Vucici, Al. Sihleanu, Creteanu, Nicoleanu,
Grandea,
demni de
se nscu ctintul phrmecItorul
mann
Flechtenmacher. Se
theatrul
C.
rageale, C. MihAileanu
Matei Millo.
Poesia lui Dem. Bolintineanu
frumosul pictural. Nu
ale romanbaladelor
se datoresc cele mai nemuritre
ticului
neuitatulul Th.
?
alt
civilisat, o
pleiad ar fost
r chypurile
ar format iconolatria urmalilor.
Si adevrat, c la
fost sanctificati
chypurile
iicne

Dr Copronimul, nu se

la 1867, la
Trans-Carpatin

de

aprig lupttor pentru Frurnos

intelligent,

ambitios

d-nu

Nationalism, incepu iconoTitu Maiorescu

.era timpul d'a oppune corentului national neo-latin, un corent

pan-germanist.
Eliade, a fcut ca frumosul s se rspandscil
ctre Moldova
de ce n'ar determina
d-lui un corent nemtesc de la lassy peste Muntenia i Oltenia ?
fcut ! Junimea se
Convorbirile litterare"
Bolintineanu era perdut,-Vamai mare poet al
site Alcxandri fu solicitat
sprijineasc Junimea.
Dr V. Alexandri ne-putnd uita, c el inpreun
C. Negruti,
Bolintincanu, Russo,
a luptat la formarea
litterare, de colabor la Convorbirl,
conceptiunea
limba, nu se fcu ciracul D-lui Maiorescu. Pentru asta, rnarele
fost iubit de
de a Junimea ; pentru asta, la
nostru poet
un junirnist. D-nu
inmormntarea
indrsni
discurs,

hotul
Maiorescu,

cnturi
Eliade,

poporului.
c prin anathemele D-lui,
de condel, date nenorocitului Dor Amor,
lui
mahala
a
d-lui barbion.
acum avea s creeze
www.digibuc.ro

LITTER ATORUL

in loeul framselor forme, vestminte

necunnoscutl,

pentru

din neantul

Dr un tnr moldovean, crea

continuitate
Nicoleanu, plngea dorea dupe epoca

poeme triste,

Acest tnr

aur a

tot ce s'a produs

in cercul

S pun mna pe
fac din el, un ajutor
fericitul poet
din mersul

; s '1 nemtesc
distrugerea
la

opri
de

ast-fel,
litteun

sntos. Dr in
Ante-Christ, d-nu Maioreseu, domni peste litterile romne pn
un
D-nul Gherea,

din

iconoclast, pornind din D-nu Maiorescu,

intocmai ca pasrea phenix, la curentul german alltur curenDin ace0 duol
de sm,
tul
tot ce e frurnos.
era, se nasc turba sfrrntorilor
Prsila barbarilor rma0 aci ca un flagel,
nenoroatavism
la
bulgari, cumani,

necunnoscaori de ce e art, de ce e
templele,
cnd nu

trecutului,

s le

le

cu.

pe
in

birfirea.

Prin
se
de
mestec de ruteni,
Eliade este un mare moft ;
C
e un nimic.

Un lorga, nul poet

mediocru

de

ne

rstrne pe un Bolintineanu,

putnd

Un contabil de buturi spirtuoasc, necunoscutul Kendy, cauta

ne adduc opindirismul
un
ca
din basm pe celle
ale
ministerialle de la
nulitti, aci, ceretre aci obrasnick incepe
prin-a se
o pomand, s le priveci
nemernicia, ca
cum nu e
jale, s-I
pe
de sm, cum
de
:
inblcaz,
!

va
verminit

care
?

Mircea Ohr

www.digibuc.ro

LITTERATORUL

DORA D'ISTRIA
Acesta a
pseudonymul Principesel Ghika (Theodora),
tat cu principele rus Koltzow-Masalsky. Celebra
a Romnie
de o frumusete
genial
era neintrecut. Era o

o poet plin de
latin,

Cunnoscea
gerrnan,

perfectiune limbile:
frances, limbile
tt

avntul poetic a
ropa. In celle
pentru conferinte, da
capitale, sosirea
la enthusiaste
torte. Name le
peste
a
tot
de in patria el.
www.digibuc.ro

a si fost
A trit in
Familia Ghika, att de numersd, ar trebui s se
spre a
ridica
cell puin un modest
nepreuite a trrei

Este nespus de dureros ca Dora D'Istria se

aprpe
Operile
ar trebui
garisate...

dupe

Romnia.

vul-

limba
A. M.

DIN SBORUL VIETEI

Russu

Casa

Ce frumos sat, Crngur-Beidulescr...

le penumbra albstrie peste praful sclipitor de
al
de
casa
Dr casa proprietaruluI ?... Casa
Russu, a d-lui Russu, fost
fost subprefect, a acelle Russu
vremea cea

care se

cum s'ar

bine legat, - cu

dr

Midllociu la
pe

- cu

restit, d. Russu
cu glas cam aspru,
aci, sub
perisul cu
pridvorul sa de zid, rzemat pe
asupra
pe
de stejar,
celle patru
ale
largi, luminse, aerisite
de o
ce aminmult vremea vechi, dupe cum o amintesce, casa
tesce tot
Russu

r fiul

e din potrivd,

cu mica

mea pe care ea o
cu d. Russu

nora

un contrast ct se pte de isbitor

sunt

cu vre-

Crngurile-Badulesci

care li se duce

Fostul
subprefect, cunnsce
de sgomot, de
de tte cte sunt
simple, sub strasina pridvoruluI unde

ce e traiul, e
se
fac
cum se simte

nevasta lui, cu
bea bine, drme bine, are curtea
de tot telul, are
are
are vie, are
-cte-va sute de pogne
adduce
sute de
Dmna Russu, btrAna, tineri domnu dmna Russu, nu sunt nse
rndunelile,
face
de aer,

se duce cam des la

Ce e drept d-nu Rusu cell mare,
vede orasul, sunt un
i
cazin, r
d. Rusu, jurnale, le citesce, bea cafele,
face
conservatori-.
cu... liberali.., din localitate. Apo!. pe
poruncesce de i se re-pun
la
ce
stat
. . . cazinulni,
se re-intrce la
maI dice
pne ce, furat de
se desbi
dice
se

drme tun pe a doua

www.digibuc.ro

re,

Russu-

alles fetita care, ar vrea

ea o
s se jce?
de al
Russu, e
Idealul
se mute la
Acolo, ar fi alt-ce-va. Cu tte aceste, idealurile nu se ajung

drepttile

alte fetite Inprejurul ei

sunne csul Indeplinirei,

Crnguri, curge ca o

Acolo, -

dulce, ca o

a lui

cinstit, cu sim-

ne-uitate,
vre-o

tiri romnesci, am fost

cu tte
nu
bine
fost dou
cum n'am uitat nimic, cum

dou,

pare

s'a fcut, ar fi de

la

curge

mi

ospZtarea

i-am mncat la msd, cnd cu

pe
Puii de
laptele cu orez, pepeni
tte aceste, cu casa de
mea vechi,
de atlaz
ce mi s'a Intins nptea pe
de
cu d. Russu s'l vd porumbul
cu mergerea mea
unde, Inprejurul
pe cmp,
petrecerea de srd, - ducerea la
cnd

trrancele mai mult

par

glumesc de ct tor; - nu mi se

au trecut ;

tte aceste, din ce a fost, nimic nu

:
Bietul Russu a murit...
Er
s'au mutat
- locuiesc la
din frumsa cas de la Crnguri, n'a
rmas de ct aminpe care mi-a lrsat-o
cte-va
de
Innegrite de focul
ce a nimicit-o.
nu s'a dus numal acstd.
anni
de
sunt.

Constant Cantilli

Au fougueux chevaucheur du
Pagase, M. des Mtriades, hom-

mage d'admiration, son jeune

amt et humble poke.

sinistr
In tristul de veci cirnitir
de negre morminte ; - ici-colo, o
Inprstie-o
;
pfrmt
de zephyr,
Ca
dulce, prin
se-aude, ca
;
Se vd negre
pretutindeni
un sumbru altar,.
A
rsfrnt, cu
conture, se-asterne

Pe gropi,
pe
pe
Pe'ntregul decor de tristete

;- r

al mortilor phar,.

de lebdd cerne.

un sgomot, un sunnet lugubru

! se
Ca plla de
ce cade pe grpa de
sunnetul surd se mresce, vuesce
cresce
(
pe-o cruce
www.digibuc.ro

L1TTERATORUL

Nid corp,
ca

privire, nid mblet, nimic

ce
!
pornesc ;
umbra-I e corpul ; din ochi dou
de
sunt
puternid de snge;

Er recea

durere rsfrnge.

privire

Prelung, un alt sgomot se-aude, alt, sunnet lugubru

Ca
de
ce cade
pe
mereu
alt
tot rece
se-arat ;
se scurge
alta appare tot trist,
'ndat
Pe fie-ce
pe fie-ce cruce de lemn,
o
stafie 0-acum e momentul
:
Un sunnet prelung de
rsund sbr zare
la svonul
cimitirul tresare
Si-attuncea, ori-care
albe spre cer,
genunchr pe morminte ;
vdduhurT,
un hymn
sublim ca 0-albastrul ether,
Sinistru ca locul din care
tot potopul de duhuri...
albele
Spre

de-azur pironite,

De-odatd, un frmdt
Si
nlucele 'n

triste
ast-fel mult

nemiqcate.

pe creel,
de frunde uscate...

aripi
ca

unde v duceti, phantasme, din aripi,

In stelle ? In lumi neptrunse de gnd ?

In vise venind

din vallea de plangeri?

-umbre-ale morteT--rspundetl! Din

V duceti prin codri

Dr te-o stafie, prin

unde v
de

De luna, o
Pe-a
Se-aratd,

de

din lgn, al prunculuT sufflet

de lut desbrcndu-1,

De

sub

In

se

vedenil, sub

de

de-aur,
'ngust,

pe

la casa pustie ; lund magie ?

stropitd, din cerul senin,

cobornd In declin ;
de-o pulbere

o cas aprpe'n

IcT-colo, prin curtea pustie,

lipanu'n
'nalt se-atting de cojiti
Pelinu
edera
pe
de grindl
Pdiajenu'n
urdesce o
de

;
;

Adesea, cnd viforul

sinistru prin
Cnd
de bezn cumplitd, din cer pe
Cnd lupi,
ochi, jrate,
cmpia
Vedenil, ca
de negre,
prin

www.digibuc.ro

s'a lsat ;

De-odatd, hidsele forme,

pe-un

schelet,

Pe care, din haosul negru, o alta 'I-adduce

straniu, su
'n
Su

;
;

mucede se,

Cnd nse e luna'n splendre ; cnd satul, de mult adormit

Se
rade, cnd flrea exald-o
;
Cnd tristele umbre-ale
se perd
albastrul boltit,
Appare, la casa pustie, o

Dr

(s fie rald,

nervi vedereI m mint ?)

schinteind
Se-agita 'n odaia
Ca sumbrd vedenie-a

se-opresce la geam
pe
ce pare-o
de foc ;
orbite grozav schinteiazd la
;

din

eo

de

ochi

brea

penumbrd,
de-o ploie subtire de-argint,

pomilor sunnA.

ce-adie,

Era tot o npte cu

(dr timpul se scurse de-attunci)

- De ce re
Pe-un pat,

o schintee
agonie-o femee.

Cu pru-ondulnd peste
La

m'arunci ? -

negura

din vita de

sta'n
candeld-ardea la

un preot, o

cetind ;

de odaie albind ;
cnta cucuveaua, cu'n tainic accent de durere;
domnea o
cnd,
obscurul
tAcere.

Cu faa de mort

un

pe buze cu'n

sarcastic 0-amar,

;-

De-attunct,
orribile vise, mi-appare imagina-I
Si-acum vlvorzd 'n odaie, sub magicul
glasul
Dr secera de-aur appune
III

Pribga

a
de-argint

abia cobor de pe cer

de aur peri ca i-o
Invluie satu'n myster ;

s sume

Er
negri
Din

;-

s'adducd.

prin vdduhurI,

albastrul

vijelia ; -

un

Zig-zagurI de fulgere repedl appar ca prin pharmec

Roind,

codrul

www.digibuc.ro

ce

cmpia.

per

L1TTERATORUL

Prin

ca
pe ndrflimbl de flaarl

de

urm se'ntinde un vaer

:
cerul din
sguduie
Nu bubuie sute de bombe, cum bubuie tunnetu'n aer.

usor fremtand,
sumbrele umbre-ale
din
se
la morminte, din chaosul

Din
Din

un fulger resare, lucesce o cliprn vdduhuri,

r padurea codru 'ntreg cimitirul de duhurL

'n via
de-o
Se vede cum umbrele
Si-acum aurora
'ncetu cu
1903, Decembre

prin pomi ce
la vent,
dispar ingrozite 'n
se desprinde
plasa de
pe
pe dealurl se'ntinde.

Bucurqt1.

BASILE

risconsult

al propriului
illustru

acest

e orator, acest erudit

de Stat, e dat

www.digibuc.ro

ultdrer...

LITTERATORUL

parte la
El, pe
Romnia era nc vasal, a negociat prima convenliune commerciall ce a fost un pas hotrtor
independent...
Cu tte aceste, Boerescu, a luat cea

temeiarea

nu

moderne...

Boerescu, era clleuzit de cell

e,

regret
cari
al
se pte

cald patriotism,

cnd

cunnoscut...

c -fost d. Porumbaru, actuallul

ministru al lucrrilor publice.
E de regretat
niel pentru memoria
Basile Boerescu nu se
face nimic. - Der, - cte
se appar?
El a lsat un singur
pe d.
B. Boerescu, care,
coneruditul jurisconsult fost ministru C. Boerescu,
preun
tinuitalea
A.

11=1

ELEMENTUL PATHOLOGIC IN

Syphilisul-Congenital

rapport direct

alcoolul

de desechilibru
Abstractiune
de celle mal curise
alterarea din cause ereditare a
nervse
de perturbatiuni
grave ale intregului systhem cerebro-spinal datorate
parte
congenital,
parte, alcoolismului inveterat, precum
nefericitel
a
solitare, cell
remarcabil
care reamintesce
chiar, pe unele pe
am avut occasiunea se le studiez la
serviciul illustruluI
neperitorulul
maestru, Doctorul Charcot,
Sufu
Marieste urmAtorul. Mult savanti
collegi, d. d.

urma expuneref ce se va face, vor simli, nu ne

o
deosebita placre a stabili
alcoolismul este de
s agraveze starea nevropathica
trecut
chiar
prophylaxia embryonnara a conceptiuneI. Acst Contributiune clinicA" va
tot casul de naturA s arunce o vie
asupra
de phenomene din celle
interesante.
Pacientul, tner care nu e
in etate de 26 anni,
pare a fi totusl, trecut de
peste 36 chiar peste 38. Addus de
diva de 15
prieteni
sel
serviciul nostru din str. Teilor,
ale corentel, el ne attrage deosebita attentiune
modul
exterior
de a se
Vestmintele slle, sunt in o desordine desvirsita, ca
nescu,

lung,
sea pare ne-spalatA de timp
prul seu, pe care
indelungat. Sclerotica ochilor, este glbuie,
cristalinul,
o rela; pupilele-i
dilatate
fixe. Suppus la examinare,
respunde
se numesce G. Sylvan Beck, doctor
drept
de
littere. Amici sY, d. d. Timira, (acesta student),
A Kostin, (acesta
spusele pacientulul.
de ce
numitul,
publicist),
el
perturbatiunile principale sunt :
vede verde",
scrie
putrefactie" cu
rhorphologie"
h
cu ;
dedicA
cnd altuia
politic de
slle cnd

www.digibuc.ro

11

LITTERATORUL

acestor curise scrieri ale slle denumirea de opere

cstele",
de ct nisce simple bsicf mflate cu
schela, - ne
r, cnd nu bea destul, e coprins de enthusiasrn" chiar cu th

dedicatii,

costelive", pe cnd, In realitate, ce le lipsesce, sunt

ce
de
jucat mai
numit sub-commisar la Craiova

mult de o fest.

fiind

asemenea

nu se

a
de ct la
nc destul de garnisit" spre
a se indigna"), - parenthesele sunt ale prietenilor pacientului - a
dumnealor, o declaratiune de amor
trmis, - se

(sub form de

rosie ca para, d-lui Lascar, ministru de

pe

e
stare norinterne, - acsta, la orele 2 din npte. Cnd
attunci cnd a but suffi- tot amid lui Beck o spun,

sens contrariu odd",

cient, alcoolul

pacientul se indig-

Interrogat direct asupra antecedentelor slle, Beck aflndu-se

stare de prostratiune, mrturisesce
nc de copil, a simtit
Dumel renegarea de religiune effectuat de
vrea s pedepsscd
antecesori

directi...

observt.re pn a doua li, nu

ai
se da o baie
fortatd, pentru curtenie. Acsta, precum mi s'a
de gardiani, l'a addus
o furie epileptiform.
Pacientul e

Primele experimente,
cari le-am fcut,
chiar de a doua
di... Suppunendu'l la o proiectiune de
rosie, immediat a strigat

lucrurile

Inlocuind lumina

de acea
totul a luat pentru el
arsenicului.
cu ct lumina era mal vie, cu att ea
ca un venin. Schimverde, r
bnd experimentele, lumina
a fost
pacientul a vdut
cea
frums.
alba.
In

dat s bea

alte experimente, cello ale alcooluluT. I s'a

de 17,

jumtate de vin vechifl,

chiar dupe al douilea

litru, el a
s se enthusiasmeze", s
ode, s adreseze
menilor insemnati ai trrei
tte partidele,
care,
La al
cine, era decretat pdrintele
la jumtatea
treilea litru, enthusiasmul i s'a schimbat
induiosare,
de litru ce a trecut peste al treilea, a
hohot, s
se declare un miserabil" s
e
o canalie" pentru a nu peri de
ertare unor meni pe car!
el
i-a insultat, dr cari
dat pne ;
tvlindu-se pe jos, era
nu i se adducea, peste
stare s'si
tsta de
Indignarea" nu s'a produs de ct la
buturile
dou
finale
pentru. a se indigna",
al cincelea, - ceea-ce face,
trebuie cinci
exact. In
phas a actiulitri

ss

alcoolului, toll

la rangul de

dincolo de

pn la litrul al
In

(cu unul
treilea
in

hydos pe

1),

jumtate, se schimtot ce e

incident : Somn deplumb, de

Nptea de 17-18, petrecut
r temperatura marca 39.
pulsul accusa o agitare
prostratiune
inconscient generalisatd, eructatiuni
A doua
usre
de mergere spre
ce sur t, precum

www.digibuc.ro

12

LITTERATORUL

mal alles,
de
vermiformc,
sra dilei de 18, i se prur fcute din seu
de stearind,
din scndurile cosciugulur
r scndurile
poet mort de anni
pe care, dicea
dusmani
mnca bojoci... (ca
cum acel bojoci ar ma
l'au desgropat spre
fi putut s existe : ceea-ce dovedesce puinele cunnoscinte ale paciende re-ce, tocmai bojoci
fie elle chiar
poet
nemuritor, se duc

s'l visiteze,

de 20, prieteni sei

In

apparent,
de mine, asupra activittei litterare a tnDoctor
drept, fost sub-commisar politienesc la Craiova, contrila luminarea
cu
documente, frte caracteris-

tit

ce se pot vedea ori-cnd la redactiunea

tice

diar 1):

Nu roesc, marturisindu-v, scumpe maestre,

d-v.
in lucrarea mea ca un
legendar;
care opprobriul

ciuna

de virtute, - adevrul acesta nu pte fi luat drept

aceia scumpa, tocmai din pricina cu care

nevolnici vor s'o vnda,

lor tuturor
i cea mai

un rege dca
huiduielistrig: Alexandrti Macedonski e cea mai
a nepriceperel poporului nostru, a patimilor

fi putut

otravite.

. . .

. (Bunul

care

printe,

vorbesc,

sonor : De

nainte nu mai nici-un ajutor de la mine.

ce
adduce In faa d-vs., scumpe maestre
, alte puteri de
aripele
aceste
diaphanisate prin
pot patrunde mai uor de
ca

strigitul

de alt-fel
Tony Bacalbasa, porecla de Macabronski, - avusese meritul

ct

adevrat
spre a le fura spiritul,
s desgrpe
bine dis, pentru a li'l syphilitisa" prin
ce nu
dovedesc de ct
mai mult, neputinta creatre",
o desformare
de opera, nu va constitui nici-o-dat de
de cuvnt, de
o simpl
de cum o
: Serata Macabra. In acst
merge
sea
Tot
Beck, lipsit de putere creatre, se face

eabru, cnd se

nu transport

cititor

lumea

care

d.

lumea lui proprie.

duce numal,
lumea
din La bas", a
Huysmans a altor scriitori
su mar puin
secolul al XX.
Amoralitatea
alterarea
cerebrale prin
virus syphilitic-congenital, sunt, pare-se, destul de demonstrate prin celle
este
expuse. Cestiune cu osebire interesantd pentru
akoolul
acst
Prerea mea e c,
virtutea principiului similia similibus"
scte), alcoolul,
el nsusi,
s neutralizeze
ct-va
chiar, cu timpul,
resist individul), s
totul acest virus.
cedonski,

cell

1) Redaetiunea
cestiune.

tine

adever la dispositiunea

www.digibuc.ro

actele

13

LITTERATORUL

In adevr, dupe chiar mrturisirea d-lui Tirniras, pacientulul i

materialle. D. Macede respectabilul su printe
de numitul d. Timiras, se duse la
donski,
obtinu, dupe o interventie
doctor

o lung pledrie s

acestuia

trmite fiulul

la Bruxelles, nc 1000 leI.

suffletsc a pacientuluI,
Din rndurile citate, transpare
lui stylistica de
care vrea s'sI dea apparente de grantendinta ce are de a candida la thronul Romniel su
diositate,
de a se crede nsusI Rege", numal pe simplul motiv
dumnealul Beck, ar striga
unor huiduielI Inchypuite
: Alexandru Macedonski e cea
nevinovatd
a
priceperei poporuluI nostru
a patimilor otrvite.
Prebiositatea
ce nu e la el de
affectatiune, r
de
cum rafinament al
care
transmis
tat in
vre-o
de aripele
eterna ca
visul", desvluiesce
ne
casul ce ne preoccupd,
primitivd pe care s'a altoit desechilibrul, nu cell care n'a avut de
pornire o
materialld, - ci pur simplu cell addus de causa
solut materiall a syphilisului-congenital. Materia cerebrald ultra-senside virusul syphilisuluI, la numitul Beck, este apt
a
magazina sensatiunI exterire, desformndu-le in sensul vibratiunilor
r
de cum
de a produce acell
de phenomene, ce
se numesc
creatre. Beck, este prin urmare,un individ pasiv",
personnalitate, fkr irnpulsiune proprie, - un
puterea
a citit,
un amoral
suggestionabil
incapabil de a face synthesa de fond
litteraturd fragmentard,
de
de bizareria
termen,
form a citirilor lui, a
isbit
de
a esit acea
unel
de phras,
de aripele poesiel
ca
ce pte fi propus ca un model de sterpiciune intellectuall.
complect att incapabilitatea creatre
Unde nse, pacientul
este

intitulatd

Addu-

arninte de fragmente occultiste",

special de fragmente
din Huysmans, privitre la officiarea
ce se numesce Occultism : La Messe Noire, se folosesce de recunnoscinta de admiratiunea
pe care o mdrturisece
mai durerse i nevinovate
a
poporulu
a
otrvite", spre a spune
d-lui A. Macedonski,
ce i s'a spus de mult
sea de
un scriitor, creator al
anume
de
a
un volum de
celebru
sub
de

Bronzes", - dumnealuI, autorul, este un Macabronz.

prieteni
au fost
au declarat
Collegi
unanimitate
Beck, in tot timpul
care s'a tratat singur, (de
mod
inconscient),
alcool, a fost
de petrecere
din lume

de o

verde"
pantaloni

Rabia, pe romnesce turbarea,

doui

La Messe Noire"
ph, ar

s nu bea de

faptul
imaginatia
din

timp de

www.digibuc.ro

a fost nevoit

14

examinarea nstr proprie

indus Sun experiment decisiv,
vedere
stomachul e suppus
la o prea mare turburare prin absorbiri de spirtse cantitti exagerate
procedeului, i s'a injectat din ordinul nostru,
in vederea
de alcool pur, - cantitate stabilit
direct
o cantitate
dupe temperamentul seu. atnmeliorare s'a produs nc de la prima
tratament, spre
urmatre, s'a continuat cu
jectiune. In
rea mirare a internilor de serviciu, arnmeliorarea a addus o aprpe
echilibrul parea a se fi restabilit; r
ajunul
tosare. Dupe 15
lui din Institul nostru, era vesel,
vedea tot trandaphyriu. Am consiliat pe amici
d. d. Timiras, (acesta student), Kostin, (acesta publicist), a nu '1 opri de la buturd,
pacientul
e lipsit
de
le-am attras atentiunea s insiste pe lng
cari avea
mai
de ansul, s urmeze sl dea cte un mic
ca
Aceste

-s

ce bea...

In definitiva, chiar

n'ar reusi,

principiul

buturd cumptatA, (6 pn la 7 litri pe di), tot va fi folositre cci nu

face s
pe meni vergi". Va vedea cell mult
pe perer, acsta, nu va pricinui nimnui vre-un r.
'1 va

In viitor, occasiunea ivindu-se, pacientul re-intrnd cura nstrg,

In corent pe illustri
collegi, d. d.
nescu despre nuoile mele
fericit dca domnia-lor, ar bine-voi
s'l examineze de asemeni ca pe unul din celle
interesante
de psychiatrie experimentald,
fiind mult
de
ct mine prin numersele
ce au avut
serviciile domniei-lor,
a se
a suppune conclusiunile ce vor
cu
lua viitoruluT Congres medical international.
Vor urma,
paginile
tot
reviste, alte
voiu

in raport direct cu alcoolul.

Doctor A. Laurentiu
fost

1111

de
la Salptrire In serviciul Doctorulut Charcot.

PRESA SI LITTERATURA

Aripi de
A esit de curnd de sub

un volum de

Acest volum, coprinde poeme

de
b
o versificare cu totul correctd, imagini
sit, - aripile
poet adevrat, se deschid largi

al d-lu C.
de sbor, o
colorate,

acest volum.
In opera

Date
aceste
ce mi s'au
numit, am avut curiositatea s
priimirea ce i se va face de
am sporit, pentru un timp, numerul cumprtorilor de
Dupe vre-o
de la apparitiunea volumului, am adunat,
necesar spre a dovedi
socotesc,
presa nstr n'are
o
s se occupe cu litteratura...

www.digibuc.ro

15

De el,
adever
vorbit
: D. V. Nun, in ,Secolnl"
<No. 1295); d. St. Micu,
(No. 137); d. G. Silvan
; d. Alan
Epoca" No.
Vremea" No. 142
d.
in VoNo. 5576.

preseT, litterat de valre, singur

patru
este d.
Nun. Incolo, d. Kndy, este un sas pripsit de
ca functionnar-comptabil la o cooperativd de spirtuse, d. G. Silun consornmator al
van, un Doctor
drept
bacalaureat
pseudonyme.
cooperative, r restul, sunt
de fostul lunctionar la spirtuoase,totl
recunnosNegresit,
autorul Aripilor de Vis". Dr ce import
cut un poet de valre
acsta ? Din tot ce s'a scris asupra
volum, - exceptandu-se ce

tot!

a fost consemnat de d. V. Nun, nu

rutate.

ignorant,

de

e
ce scrie d.
de pild,
:
etc.."
Cetitori
frums scriere pot se
ca s descrie tmna, nu asterne
paleta Eea tot felul de
sunt de
elle combinate produc un
color! ; doue
fect trist,
exact".-(AicT a brodit'o d. Micul).
de ignoran0 este
din Epoca :
Presa, dice
acest mare factor al
maselor, ea e cea

apol
trage
versuri"
pseudonymul Alan

In
. .

cu artist

de

de musicalisate etc..

ignorant:
inventat de d.

de
. neInprumutand
. . (Bine ar fi s'o fi inventat d. Macedonski,

Maceclonski .

graphia nu se inventeazd

Alan,

ceva din Helliadc, din Hasdeu

are).
ski un merit ce

din alti,
spune

pe Cantilli

un
attribuia
decadentismul

citea
Macedonprinde

Abys lucios de-abanos negru, visul, dementul vis,

Amorph iad de 'ntunerec mysterul
'1
Se cunnsce

lumina
Alan

chaos

a citit

i-ar fi citit,
ar fi vorbit. Dr a vorbit
n'a rmas philosoph.
el nu familiar cu
Ignorantul Kndiy, crede el versurile in cestiune sunt decadente,litteraturile elline
se vorbesce
elle despre .
fulgerul rosu al
e este un pharmec sathanic
De altminterT, rid Alan, rid Kndy, nu tggduiesc, cell d'antiu,
tot volumul lui Cantilli e
de religiositate, de simtire
autorul e un
de pietate
poema Bertha,
brodat pe un fond, tot
de simplu, ca cell al religiuneT chrestine, sunt
pte

strophe achnirabile,
frumse
chiar admirabile",
la fie-ce
dr.. . . d. Cantilli . e rece ca Leconte de
D.
Cantili,
va plti
halbe
Alan)," pte

frnmse ca
sale. Cell d'al duoilea,
sul Kndy, recunnsce
:
subiectele
mal
Cantilli sunt
vrednice de Dante, de Milton, de Shakespeare ;
totul vrea s
..grandios, extraordinar, suprafirese, ca fapturile uriase ale mythologieT
tot

www.digibuc.ro

16

LITTERATORUL

nordice, dr pentru

- poetul nu vrea s

intre

sunt de cea

attund

putea ca

absurditate
sas

ceva de but) s'ar

i-ar da
serios."

fie

e nostim.
dupe
halbe?
aceste extrase pentru a se arta ce valre are presa
S'au
cu litteratura.
appare o operA,
o
presA
act despre apparitiunea ei,
synthetiseaza coprinsul,
tendintele
nerale, pune
differitele
ale autorulur,
cugetarile..
se
: autorul,
e
cu
La
in
e

De Vis" s'ar putut spune multe

f olositre
spus, se va cerca
ce-va
articol apropiat.
De Vis" au fost
un singur lucru se pte regreta
suppuse concursulul academic . . - Ce
o asemenea carte
Despre
nu

Academie ?

N.

la

un
Petru V.
ale scurse lun. El mre

poet
de

din

Ca cea

Grigoriu a
mare parte a poetilor
lipsa a fost
veninat cu
destule. Avea tnult talent enthusiasm.
bietul poet ! Nu era
bine s nu se
de
se
Litteratorul" depune pe acest
sincere regrete
poetulur.

aceste

- Bustul

Sivescu, admirabilut poet

din
spital,
datorat
D. Stnescu, medaliat
plomat al sclef-de-Belle-Arte, a auras
admiratiunea
ctorilor de
Probabil
inaugurarei
se va face
gradina Episcopier.

Un trocar anume
Se

sas pe-aicea pripasit,

de-o

in
in care s'a
Pus'a ori-ce dobitce... - Se

ce scrie

negresit... citesc

Al.

1) In ultimul moment a mai appirut o critica

Paun, e cea mal seri se.

Ea dupe a

www.digibuc.ro

A Jevr u1"

nski

di-

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro