,8/93.

4
ANUL 1.- No. I

17 SEPTEMBRIE InSt

SBURATORUL LITERAR
REVISTA LITERARA, ARTISTICA 41 CULTURALA

DIRECTOR: E. LOVINESCU

;,
/20'

SBURATORUL LITERAR
Incheindu- si ciclul maned sale de doi ani, revista literard
Sburatorul se continua prin Sburfitorul Literar. E momenta! poMO de a-i rezuma activitatea de pane: acum si de a trage linla
activitdt viitoare a nouei reviste.
Cava timp dupd tncetarea ocupatiei germane si tnainte de
a retncepe orke viatei literard am scos revista Sburatorul, in imprejurdri care pot ft predate ca vitrege. Am Pad din ea 6 triband exclusiv literara, atunci cad nimeni nu se gdndia la litera-

turd. Intreprinderea noastrd era cu atilt mai anevoiasd, cu cat

inteo atmosferd at& de vitiate' de polemici, de lupte mdrunte ,st
de imoralitate publica, am tinut sa pdstrdm revistei o atitudine de
demnd obiectivitate,tnlaturdnd discutiunile inutile. Ne-am mentinut

astfel in cadrele productiunii pur literare, riscand de a merge impotriva spiritului vremii. Din punct de vedere moral am reusit pe
deplin in tncercarea noastrd... Colectia celor doi ani ai Sburitorului
st martord si a intentiei si a reusitei noastre. In ea gdsim antologia literaturii romane a impului dat.
In jurul SburAtorului s'au grupat cei mai de seam?' scriitori
ai literaturii noastre, nu dupd o formula obisnuitd, ci de fapt si
prin o activitate intensivd. Aproape tot ce au serfs tn acesti doi

ani scriitori ca Elena Farago, L. Rebreanu, D. Nanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Eftimiu, Caton Theodorian, N. Davidescu, Tudor Vianu, /. Petrovici, Ramiro Ortiz,
G. Murnu, Alexandrina Scurtu, F. Aderca, M. lorgules,cu,
C. Narli, Alice Soare, G. Rotica, I. C. Vissarion, Constanta
Marino-Moscu, V. Al. Jean, Al. T. Stamatiad, Corneliu Mol-

dovanu, A. Mandru, V. Demetrius, A. Toma, G. Cair, A.

Dominic, Marcel Romanescu Dragos Protopopescu, Maria
Pamfile, A. Mosoiu, I. Pillat, 'Maria Cuntan, F. Sirato, Eugen
Relgis, I. Buzdugan, Mihail Cellarianu, Igena Fioru, I. Dra-

goslav, L. Daus, N. M.-Nigritn, Virgiliu Moscovici, I.

I. SAn-Giorgiu, Al. Rally i alti cativa mai tineri sau cu o activitate mai partiald, au publicat tn SburAtorul. Pentru a da o
dovadd palpabila de contributia pretioasd a revistei noastre la

progresul literaturii romne,, vom aminti cd din Materialul publica!

in Sburtorttl au apdrut sau sunt in curs de publicatie urns&

toarele volume:

www.dacoromanica.ro

'

'

SB R TOR U L LiTERAR

Elena Farago .

tiatensla Papadat-gegem
If

71

'

77

. . .

Soaptele amurgului
Candele sense
Catastrofa -

(Poezil)
g

77

II

Victor Eftimiu
L. Rebreanu .

(Nuvele)

Sfinxul
Femme in fata Oglinzii (Roman)

Balaurul
(Nuvele din rdzboi)
Amintiri Universitare
_

Alexandrina Scurtu Sonata

Mice Soare . . .
Fereetre luminate
V. Al. Jean . . . Nodul Gordian ..

(Poezii)

t,

11

E. Lovinescu

.
.

.
.

"

Lacrima
Epiloguri literate
Critice Vol. V
11

(Comedies maid la Teakrts I

National)

VI
VII

11

0 revistii nu are numai datoria de a publica literatura scriitorilor consacrafi, ci trebue sa descopere talente noi pregdtind
astfel o noud generafte literard. Sub acest raport, pe langei alte
tinere talente tn formafie Inca, Sburiltorul a avut norocul de a
descoperi talentul remarcabil al Maiorului Brdescu. Prin volumele
sale Maiorul Botan $i Cum sunk eL. (sub presd) cu schite umoristice publicate exclusiv tn Sburiitorul, Major& Brdescu poate
fi considerat ca eel mai puternic talent satiric al literaturii romane
11

actuate.

In poezie, Sburittorul a dat literaturii cloud talente : pe ion

Barbu $i pe Camil Petrescu, cel dintdiu turnand o emotiune
cosmicd tilt? o formd lapidard i cel de al doilea aducand o noud
viziane de un viguros realism a rdzbotului nostril.

* * *

Importanta realizarii literare a revistei noastre este o chezeisie

pentru Sburiitorul Literar, care-pi incepe ciclul unei noui
=

Pe ranger' partea literard care va fi tot atat de importanki, adicd

cea mai importanki pe care a putut-o avea vreodaki o revist fa

cadre _atdt de restranse. Sburg.torul Literar, tnmulfindu-si numdrul

paginilor, $i tmbundteifindu-st condiffile technice, va fi nu numai un

producdtor de literaturd ca pand acum ci va oglindi tntreaga mip-.

care literal% culturald pl artistica dela noi pi din strdindtate.
In acest stop vom avea cronici permanente de picturd, de mated,
literare si culturale, tnregistrand mersul idellor pi al curentelor.
Aceasta va fl partea cea noud a Sburatorului Literar, tn legeiturei
cu nevoile timputal, care cere o informafie cat mal bogatd si o orientare cat mai slgurd.
' Cu acest program si ca aceea$ dezinteresare ca si 1 trecut
Sburatorul Literar 41 tncepe adivitatea, continutnd tradifia vethivlai Sburtitor, adaptand-o MO la cerinfele indicate de experienfa Mar dot ant de existent&
E. LOVINESCU.
.

www.dacoromanica.ro

SBURATORUL LITERAR
,

MIEN

.-

Pt

Tu, .ce-ai venit zambind cum numai

Trim411 primliverii yin,Tu, ce-ai venit zambind prin-plithsul
Inegurat, ce-1 cerni bruma,
.

$i te-ai oprit.sA bati in poarta

PArAginitelor grAdini,
Port And in maini paneits, plin

Ou-atAtea fragede risaduri de. rare fl6ri,_

Aduse 'n dar,
- SA cheme harul vietii iar
In somnul sterpelor rAZoare,
Opretete in prag, si-agati-1, de iuginitile zAvoare

A portilor inegurate, In care vii sa bati ambit-id;

Oprete4e In prag si agatA-1, panerul

II

IncArcat de floare,
Pe care mAinile-ti strAine
De toamna cui le-aduci in dar,
Mi le intind fiirA-si'ntrebe
De nu mi-i poate prea tArzie,In noaptea care stA sA vie, .
Lamina scumpului tAu dar....

Cad in paragina grAdinei pe 'Care iamb.; ,

Prea de vreme,
$i-a'ntins' solia ei de brumA
Paste razoare i poteci,
E mult- de and o primAvarA

N'a prins 6 floare 'n hued, Nid vara 'n trandafiri, -

Nid toamna in galeaele crizanteme,

N'a 'nmugurit imbobpcirea-petalelor ce titiu sA dea
Atilt duios surfs In jalea-despodobitelor rAzoare
.1n care Mare dupA floare
.Si-au Wins oiT ai-au cAntat pe rAnd
$i visul razelor de lunA,
-11 viata razelor de soare,
vraja picului de rouA,
tAnga umbrelor de nori,
'
www.dacoromanica.ro

:,.

-- 4

SBURATORUL LITERAR

spaima vintului de toamnA,

Si tot ce bucurA sau doare
In viata near& f Lori...
Si

Tu, ce-ai venit, zambind cum numai

Trimisii primAveril vin,

Si bap in poarta

care
Paragina 'si asteaptA-Acuma,
Sub giulgiul negurii i al brumi4
lzbava noptil fdrA zori,
Pastreaz4-ti fragedele flori...
PastreazI-ti florile i du-le
CAtre grAdini in care incA
Vor sti sA 'nvie dor de viatA
Chiar brazdelor in care-au plans
Si-au singerat tulpini antwate dc vitregi perpi...
Aid e stins i nu-i rAsad si-1 mai atite,
Din nefiinta lui adancA,
Uitatul dor al re'nvierit
In hums. brazdelor pustii...
'Tu, ce-ai venit razbind prin neguri
dupe'

Ca prirnAvara,

Tu, ce vii

Netiutor de ce 'ngropat:am sub bruma sterpelor ra-

[zoare,
,
Nu-1 trece peste pragul portii panerul incArcat de Hod,-Cci sub paragina gradinii
.

Spre care 'ntinzi curatu-ti dar Sunt ingropate flori pe care le-au pAngarit
Serpii minciunei...

'

Tu, ce-ai venit zambind prin brume

Ce-ai infruntat-o in zadar,
Fereste-ti florae 01 'ntiude-A
Doar caldul bun dimes al bunei,
'

Curatei mini neOutoare.de tot ce poate

?Mina mea

iti va fi dat

Nevrand s'ating4 macar

Ce-ar fl putut si-ti ia..,

www.dacoromanica.ro

ELENA FARAGO.

"

GESTUL
In inmatatea de vagon tapetatit cu lemn, cu oanapeaua de
lemn, In denudarea sinner& a regimului dur, mai eran dotal, locurl libere. Prin acest miracol, confortul unei calatorli de clasa I
era un fapt Indeplinit.
Cei trei care ocupau o parte din unica bancheta lung& i
larga, aveau aerul tihnit al unor oameni care, scapati din girul
ametitor al peroanelor, si-au pregatit resemnarea orelor lungi
de drum.
Era o doamna subt o manta cenusie, cu o caciulita fumurie
Invluita cu val subtire aburiu l o pereche de volajori ro p otitori si comunicativi; un tauar sot cu tanara sotie, parvenili simpatio! care calatoreau des dela vie la Bucuresta o vie care nu

era desigur mostenita din stramosi, ceeace nu-i micsora productia. 0 pereche de acelea nesigura Inca de transformarea a.
care o va educe numelui parinteso sau de pseudonimul social
.

pe care si-1 va alege.

Lume proaspata. '
Mean ou comentaril de o prostie inofenslva un afar literar
dominical. Barbatul avea cuvantul competinte hotarator i femeia cuvantul din urma. Totul era bine oranduit In noua casnicle.

"

Doamna cenusie Intel) poza ca si hieratica prin rigiditate

nemiscare privea fix prin geam In spatiul asvarlit pe stanga
peste sine, cu o privire rece de cobalt subt arcul strans al sprinal

cenelor Imbinate In gestul unei simtiri petrificate.

In calmal asta nt,obloinuit, usa vagonului se urni printr'o
deplasare greoale, Impinsa de o mama imperioasa care soutura
din plaza ei subtire, un sgomot mai mare dealt vreodata emisese.
0 usa care de obicei lei luneca discret pe pene bine angrenate,
oblonul usure.
Un calator care totusi nu era urias, dar 'Area foarte trupes,
intra ou o violent& contiuuta l declara agresiv unor inimici invizibili, ca pretinde un loo si c va ocupa pe cel de langa geam.
Aspiratiune nediseutata de nimeni.
Se aseza brutal oa un asediator si ramase nemiacat tiara)
Incordare rasvratata
Masina, acolo departe la un eapt, incepea o Burn. pulsatile
care enerva spatiul linistit i peronul domol.
. Bancheta de lemn rezistont reparouta abia acest puls de.

partat, cum abia praise adineaoarea subb apasarea trupului

omulul Inciudat.

www.dacoromanica.ro

= CI

SBURXTORUL

invIAR

Mergeau aoum. Un drum regulat si monoton, pe ;moult parlit 'al campiel largi, subt soarele race 01 lupines care nu dasmiarda
Inca nioi o umbra verzie.
In vagonul pacinic, sotil tineri aromisera cap la cap, peste
gazeta deschlsa, ca niste oameni Invinsi de un efort cultural.
Doamna connate sta In acelasi poza, oa o Opus& on elastioele intinse tare, care nu poate nici rade, niel pMnge, nici se impraetle acolo pe
mlAdia, ca Mt nu desnoade resorturile pi
local dar pl&mada fraged& a unei simtiri abia stavilite.
Calatorul tavralbit tinea strans mainile pe genunchl pi ochlf
in podea, ou toate ott-i sta alaturi geamul asaltat energio i ou()brit upon Mergeau, ai plaiul se largea meren, sterp subt lum,na lim-

pede. Ochii de cobaltclar care nu cautau nimic acolo depart

unde erau pironiti, nici nu gaseau nimio. Nu pulsa Inca de subt
soortitul tarinei sarbede nici un sufiu din adanc. Pe pelaalul liniar nici o unduiere nu da vre-o aventura perspective!. Era frig

In vagonul de lemn, un frig care patrundea prin oatifeaua moale

a hainei oi prin caciulita fumurie Omit la inima, $ i gaud. Doamna
cenusie 'Area un corp inert. supus unui regim de refrigorenta.
Drumul lung se desf&sura totust
timpul vested se sourgea
treptat.
_
Dela un loo, ochii Doamnei cenusil se Intoaraora pare& sit
asoulte ceva.
- In adevar aonm, la capatultrenului mruntel care danga linia subtire a sinelor, masina fait sartisufle mai puternio Inafara,
avea o tensiune, o osteneala, care se ad&oga ou fieoare roatogollt
regulat si uniform al roatelor.
Acest puls latent punea ascultare in privirea de stiolit trans'
parent& a Doamnei celei tot asa de eenusli ca-si fumul subtire
rsfirat In aerul opalin. Acest pule si aoeea ascultare puneau in
animal perfect al mersului oi i In frigida nemiscare de Opus& a femeei, un Inceput de viata.
Lemnul rezistent al Wince! era scum mal sensibil reepiratiei
ostenite a masinel oi subt apasarea tot mai manioasa a ()multi}
fnclestat ou mainile pe gnunchl, se outremura neplaout.
Mergeau mereu, regulat, pe campia ou orizont chromatic sf
violaceu, plictisitoare cu nudul oi linistea ei acumulate. Peisalul
te obosea ca o stepa.
Pasiunea lutului l turburarea vietei erau totnsi undeva Inmrmurite departe subt pojghita solulut ca-sl portelanul p&puaei.
In tractiunea sufocata a masinei, In respiratia Inflbu0t& a
.

omului nectillt, era aoum o apitsare care cadea paste Unlstea

usoara.

0e1 doi, adormiti mai edema umar de umar, aveau o ramflare nitel sforaitoare. Pe tot, se depunea In straturi un oel pe

oare-1 adanga liniotea lintstei, timpul timpulul, osteneala oetenelei 0 ritbdarea rabdarei.
www.dacoromanica.ro

*,

7 ...---

zSBURATe1131, LITERATI

Deodatit un troznet strident se sparse cu un sgomot de cristal

-actrobit in mica ineftpere a comparttmentului.
Tot' ottlAtorii tresAririt din amort,eala Jon Singur omul cel
ran privia geamul I figurile nemultumite ale celor buimAoitt,
-cu un emits oonstrans st implictuitor.
,
Eu! zise
un glas domol.

-- Eu... din gresalft... cu pumnul.

Bratul eel inclestat pe genunchi, la o svacnire a furtunilor

adunate mole In pleptui omului, aruncase mania subiti a pum-nului in oristalul gros, ca pe o parghie asvarlita
din preslunea a.
burlier gritmaditi in meoanisme.
Un decor oentrlfug in mil de raze desena geamul din care
nu azuse alai o t,,ndttrit.

E nebun

mormitirit somnorosii cel dol.

chit de oristal al Doamnei aveau o radlatie care le stria

lama albastru ou tot atatea raze ca stiola geamului, tirO totusi
.9A, le spargA mArgeaua din mirare si surprindere.

,,E nebun! Wean a zice utmtti.

Omul, acum 'Area subtiat, deloc trupes, asezat moale pe
_

local lui, deloo ursuz ; ou o dorintA abia impledicatit de a se Ulm

euprins de un sentiment de multumire.
Binevoltor, spunea-domol: - Nu trage !.. Nu vine frig! N'a
cazut nimio!

Un leganat, apoi un stopat anevoios inflpse mioul tren pe

sine in nisipul terasamentului unei halte.
Pe sub podeaua pinata, un abur des, Mont, dospit si cenusiu,
palpttit dealungul ooloanel vertebrate a convolului, pant la ultimul vagon. Para tpSt.t de sirens, Mat sbuolum, omelet= motorul sl-xr il ritsuflat tot plamanul asfixiat printr'o supapA largA,
osteneala densit adunata rAbdittor se slobozia muta fate() bogatA
spirant, de vapori palizi sl oompaoti,
Pe coridorul lintstit, glasul ridioat al conductorulni nu pu-

tea bine atinge diapazonul mantel in millooul publicului resemnat:

- Clue a apart? - Cine a provocat dezordlne? Cine a contravenit? - nu IntAlnean nioi un aliment, nioi opozitle.

Ea la - spuse arnabil sl gratin voialorul. - Eu! din gresi aoelas puma acum agil 01 usurel
cAutft in buzunar - Amanda! zise simpatic, sootAnd o maria

salg... rldicand mAna...!

plinA de battle moneda. Plin de regrete, dispus de pace si bunt%

intelegere, gata chiar s glumeasca, Intristat numai de obstlflares funotionarului Inteo protestare galcevitoare.
Oontroloral iritat oft nu intAlneste 'oblcinuita rezistentit,
oontrariat in normele tradittonale ale conflictelor, se Inrfila pe
=Murk cApata din oe In oe mai mutt& oonvingere, da amploare
- prooesului st actizitrli. Dar vinovatul ingAduitor il consola ou o
Nerva veselft i o seninAtate neouvlinoloastt.
' Incidental CAROM un umor neprevAzut, absurd; pe oand
.

'

www.dacoromanica.ro

SBURITORUL LIIEHAR:

fAptuitorul respire usor si forfeit Intr'o stare evident& de beittitndine.

GU.g1a Keferistului pArea inoportunit. Din alte compartimente se oeru inchiderea discutiei. Cei dol soti intervenlale A
dat amenda! Ti-ai Moat reolamatia! S'a sfArait 1
Cu o invitare la Indulgent& inoulpatul se Intoarse o&tre tovarAsii sM de drum: -Litsati-l! LAsati-1 stt-ai verse focal! - spire&
t.

caritabiL SA strige! SA strige

de mutt! SA-ai desoarce neoazul!
- Pelletal Astir, de vedere era ass, de neprevAznt, in mica tragicomedic), !neat o Vooe apropiatA depe cotidor, vre-un voiaior rezemat de peretele vagotului casA prIVeascA fumend prin vitrine,.
.

--

mum& tot sensul si tot non-sensul fmpreluraril, Irate() exolamatie de mirare ai divertisment.
- MA !... trite... lucrul Dracula!! si apostrola famillarA pornItA din glasul omului civilizat, avea un relief plin de eavoare.
" Un rats foarte cristalin, voios, !erica, pe buzele tntredeschise cl Motion ale Doamnei, ea o pima. Wilma din zAbrelele
simtirilor, ea un sirag de mArgele albastre rupte depe atA el rostogolite sglobiu.
.Toat& p&puea deslegatA prin parola asta magion, din vrala
rea a Impietrirei, pAru deodatA omenease& si vie.
41 toti oamenil Astia adunati la un loo, care reactionau 13-eparat dupA normele lor deosebit, ar fi aparnt fatA de o bogie&
-

striotA, nebuni.
- La statia urmAtoare cAlittorul Impricinat, se strecur& grAbit,
indemAnatic spre iesire. Merges bueuros stilt lichideze confliotul

in fata setului de garA. PArea un om camels, deodatit eu gestul,

i-se
un samar depe umerii uauratt ; langit el umbla tttrAgdnat conductorul. Era de presupus cA Inainte de a alunge in fata
instantei supreme, eordialitatea lui contagloasva convinge partea adverse, spre o solutie pacificA.

Cei doi soti so scoborArtt l logAnati pe arourile unui dogcart* info, porneau undeva acolo spre vie. '
Doamna cenusie, cu ceva fluid viu Inapoia irisului de cobalt
topit, cu putin sAnge In obraz, au o linie mai mindless& a corpntool
se aprople do geamul sdrelit.
0 apt!, largA umplea abia jumAtate din albla ritsfMat& ai nieipoasti a unui rill.' mare. De sus dope pod se vedea o potecut4
pall care se povArnea de vale depe malul albicios. Venia deacolo
departe din orizontul pred, transparent, eovitit pe dealuri @I vAl,
poste pAduri existente dar azi invizibile fArA de estompa niel lane!
'

Work Doi tarsal cu contururi nedefinite ea pe pAnzele lui Crigorescu, pe mAsurit ce se anropian luau un desemn mai hotArat
chip deslusit, aveau expreeia atituDae& nu aveau Inca fatA

dine!.
.

PAreau a umbla demult, de ceasuri, de zile albe pe drumul

alb, alitturi, at zilele, ceasurile alAturate puseserA pe ei o povarti
nealitA din rAbdarea irg. Eran warn subt capul podului, eubt
-

www.dacoromanica.ro

9-

-'S BURATORIJI. LITERAR

geamurile trenului, mitrunti acolo dedesupt. I7nul se In toarse bran

spre collait.

Pieria la curbs, liniei !orate asupra acelui gest palid, tibia

schltAt pe perspectiva pal& a pelsajulul.

....Doi oameni care ar fi venit asa de demult si dedeparte pe
un dram sterp Oameni de treabit peste care lespedea nesimtitit
a nimicului ar fi asternut domol dar necurmat o triad& rea... pan&
rand a atitrnat mal greu decal puterea lor de ritbdare si a tutors
din ramie, la drumul tihnit, pe poteca Unit, gestul violent al unuia
asupra celuilalt, din doi tovar941 linistiti de drum.... Inaintea ludecAtet limitate a oamenilor, ar it venit un asasin naiv si absurd
maze-at de remuseare si nedumerire de sine, In sufletul usurat
grin gestul pttcatalui! ....
Daca mews acolo subt pod, omul care ridicase mama Mouse
.

Artist omuoigas!
Doamna cenusie atinse usor cu mana rece si pandit, geamul-

Se reedits pe semne la maul includat, arras truda Initbusifit a

suprapanerilor il Ingreuia trupul, miscarea, dimensiunlle extericare. si deeottrcarea necazului It redusese proportille Mice. Se
gndia poate la aceea proba vie, ell comanda sufletului cutting&

faptura.

Incordarea, care ca spirale metalice It Incarcera !flute, se_

deslega In Doamna eenusie, melancolizandu-i simtirileInvralbite.

Sufletul, privirea, cuprinsul asvarlit pe stanga peste sine erau acum o substantti, duloastt midst& in Inserare.
Amurgea in vagonul de lemn.
Crimple netedit, cataracta, l000mobil, om! meoanism mats.
ral, eau aloatuire dug& chipul natural, aceleasi energil Incete se
gamiideso treptat, spot isi destrtsoarit volumul i incercnd alastioitatea supremit a invelitoarei opace, sbuonesc acumularea presiunei, lie In dezordinea gesturilor impetuoase, fie prin vadurile
mute ale desnodttrilor imbelsugate.
HORTENSIA PAPADAT-BkNORECIL
:a

www.dacoromanica.ro

SHUR A. TOR ri LITERA

ASA TE PORT IN MINE...

Veneai purtnd in wand arcreangd de cire,

Cu flori tremurdtoare, uwr inrourate...
Veneai purtand in wind o creangd de cire$
Ce risipea in urmd petale parfumate.
.

Era un cer albastru i moale peste noi

noi treceam sub balk ciresilor in floare:;.
O caldd impletire de ramuri i de foi
-

Tesea deasupra noastrd o 'Vasa m4ccitoare.

'

Erai in ziva-aceia mai tntird... copil...

Erai copil aproape... subtire... naddioasit...
0,soard... bund... albd ca floarea lui April
Mai lene,sd ca ziva i mull mai lumnoasd.
.

.A$a te port in mine de-atunci, neincetal

Cu toate cd in urmd trecurd toamne grele...
TiPand, venire"; corbii pe cerul sjkiat
Al visurilor tale, al gandurilor mete.

Ala te port in mine etern, visarea mea..:

..

Departe mi-esti acuma, dar cnd veiu fi /dreir,d

Sd vii i tu la groapa in care voiu acea

Sd vii purtnd o creangd cu albe flori in wand.

Sd vii purtnd in wand o creangd de cire$

Sd-mi risite$ti la crgtet o ploae, de petale
S4 vii purand in mnd o creangd de arcs
Ca'n ziva cea mai albd a visurilor tale...

VICTOR Emmet:

dsa*

www.dacoromanica.ro

,5

OALE SPARTE
1

mastatios
' intro dup.& amiss& nesuferirkde vara,
-51 oarn ea an oalmuo, lucre In cabinetul situ en stornrile lAsate
.

desoheiat la tunicA, Inteo liniste profunda.

0 ranee& sbura fn salturi sourte, contura mama scriltorniul
1 se plimba pe nas, Ii mAngMa chelia si dispArea agloble In umbra
draperlilor grele de oatifea m,aIln1e.
-

In fata comandantului astepta oliteral on aprovizionarea

ociihninduli and un picior, (And altul, tusind disoret pentru a reaminti prezenta lui colonelului. care adnoit In lucru, aerie si
tale, tale 5b sorie din nou, laborios, pe Unit. si Intro Unit cu un
-.

indesolfrabil.

eerie

- ,Bunn Am terminat', zise el in fine, ridioAnd oapul. MA

-rog, eu ti I-am Mont, ritmane ea d-ta sa-1 pui In perete j sit al
Genii pe eL Aida e toata s000teala... sA nu lest din program. Asoultit-ma pe mine... eu oa d-ta am lost, and vei alunge si d-ta
mine, o 8.9 veal oe inseamnit sit le al toate regulate frumusel, cu --s000tealA si la timp. kit d-ta dormi linistit, $ trupa manana bine.
Asoultil cotes
.
.
-

PROGRAM DE MASA

Dela 7-14 lane

'
Lan/. La pranz: boors ou orez; seara: bors on cartoafe.
Marti. La pranz: bors ou cartoafe; sears : bors ou orez.
()beery' variatia, zise el privind pe ofiter pe deasupra ochelarllor.
Miercuri ; Z1 de post. Fasole pe toata Unia.

Tr4i don' colonel', anun tg. speriat plantonnl. D-1 Ohsneral a venit peste sant s'o intrat pe din dos la buoAtitrie... Nu
1-a prins nimeni de veste", termina soldatul minunAndu-se.

Inoingandn-se din mers, cu sable eare-I bates peste pulpe,

-oolonelul alergit pe urrna generalului.

,SM dus In spre remizie, 11 Indrepta un soldat Incremenit

loonlul.

- ,Ra la Inchisoare", afirma un altul, tr1mitAndu-1 in partea

-opus&

Dar norocului 1 se Mon mIlA de colonel si-I puse pe neastep-

tate In fata generalului, ou care patrunse doodatA bite() camera

oeupat4 de trupa.
-Pe Mussel bantula ea furie In armata o ball% molipsitoare
-

'

www.dacoromanica.ro

-1

-- 12

SBURATORUL L1TERAR:

de ochi, care tepee ravagii In efectIvele regimentelor. Comandadamentele dAduserit diferite ordine s1 instructiuni, ordonAnd higiena caa mai severA, pentru a stvill epidemia.Generalul comandent al corpului de armata recomandase intro allele batiste curate, pe earl oamenii le purtau ou ordine sA, nu le Jntrebuinteze)
pentra a le avea, fereasoil Dumnezeu, gate pentru mice tntAmplare, canea de azi bunAoarA.
- ,Au?", intreabit din ochi colonelul ps comandantul compAniel.

- Au!" ritspunse franemasonic acesta, elipind Imperceptibil.

Generalul se adresA la intern plare primului om ce-i esi tnainte.

-- De undo vii tu, bAlatule?". '

Dupit cum copiii soap& totdeauna pAinea ou partea unstt on
duloeatit in Wilma, de regulit,la inspeotii, generalii nimereso aoldatii oei prosti.
,De undo vii tu, Wattle?" repeta generatul.
Trititi, don' general, venim dela tragere".7
- Bine, bAlatule, dela tragere... Si care e datoria ta, baiatale, nand vii dela tragere?".
- Noi cand venim dela tragere, avem de datorie...cand venim dela tragere... sit trititi don' gheneral, avem de datorie,sit ne .

--

ourAtim armele", rAspunse soldatul, Mtelegand Milne sernnele disperate ce-i fAceau ofiterii pe intreoute.

- Asa, bine, bitiatule! Ai tras tu astAzi ou pupa ?g,

'

- Tres,
BA trAiti don' gheneral".
,Cum e arma ta, bitiatule?... Nu te uita la d-nli

ofttert.
altit-te la mine.. vd cA ne 'ntelegem bine. Tu nu estl profit, esti
bidet destept. Cum e arma ta dupA tragere'?".
- Cum sit fie?...".
- ,E curet& san murder& ?'.
- E murdarit, sg, trAiti don' gheneral lg.
.
- ,Asa, bitiatule... Ei, o lasi tu asa murdarit ?4.
- N'o lAsAm murdarit... o ourAtim, sA trAiti don' gheneral!".
,Bine, bitiatule! Acum la ourittit si tu arma ta, sit te vd
cum o carotin.
Soldatul fsi luA pusca depe pat Si i Milt a sta pe gandlui,preocupat numai de idea de a dovedi cum stie el site/ ourete arms,
ne mal avAnd nevoie de semnele ofiterilor, scoase din buztmar batista nouA, noutit spre marea satisfaotie a generalului el spre disperarea oorpului ofitereso, strns pe grade la spatele mL
- ,Asa, blatule... sterge-o 1 pe dinAtintru... Pe dinAuntru
n'o stergi tu?...
,Ba o stergem 1 pela mecanistru...".
- ,E1 destul, bitiatule, opri generalul experienta ce arneninta sit nu mai la sfArsit.
Loam Oterge-te si tu de nitdusalA... Tu al muncit, Marti e

geld," esti nAdusit. Sterge-te pela ochi, bAiatule".

Soldatul, de bun& oredintit, amitgit de prietenla genemlulni

www.dacoromanica.ro

SBUR4I:0111.1L LITERAR

13 ===

porni a-si sterge fata cu aceeas nadejde i cu batista neagra de

unsoare.

- At place, colonele?... lata cum se crania ordinile mele". ;

Si urcandu-se In trasura ce-1 astepta Mars, disparu lard, a

saluta pe nimeni.

- ,,Eu n'am ce va face. Daca nu vreti sa tineti seama de

ordinile reghtmentului o s va notez si eu In memoriu", zise In.

cruntat colonelul si esi amarat pe urmele generalului.

- ,Efectul initiativel!" intona sarcastic, la randul situ maiorul. Aveam toata Increderea... credeam ca am" on cine ma 'n'-

.-

telege...".

- ,Domnule motor...".
- Ma rog, d-le capitan, nu te-am /ntrebat nimic. Ti-am spus
eu ceva? Constat. Consecintele o s le vezi d-ta pe urmA".
- ,Bine, domnule sublocotenent", isbucni cApitanul dupa ple.

carea maiorului. Ti-am Meat toatit libertatea... s fact ce wet.

Spune d-ta singur, ti-am cerut eu socotealit eland vii band pled?
Luat-ai vre-o pedeapsa dela mine ? Facutu-ti-am vre-o observatie ?..
MArturiseste d-ta singur ?".

- ,Domnule capitan, va spun pe onoarea mea...-.

- ,Nimic... nu voiu s'aud nimic ! Te rog de maine

poftesti

iegulat la serviciu, c te 'nchid te 'nchid imediat. Scurt si cuprinzator'. 1 plea necalit, cu chipiul pe seat a trantind usa in
urma lui.
Sergenti sunteti vol ?... title hal de gradati ! Asa v'am invatat eu? Ei las' daca e asa vorba. Disearit toti gradatii la In.

chisoare... Ira /nett r,eu minte!":..

A rs

Care esti Ala care te-a Intrebat d-1 gheneral? Eel la listriga sergentul major, pan& a nu esi ofiterul pe usa. Da-te

nie 1

'nooa la mine, camarade... candela si manA.stirea...".

Dar tacerea de moarte ce domnia In camera nu fu turburatit
de nimeni. Soldatul, presimtind ce-1 asteapta, dezertase.
MATORUL Ga. Btasscu

41,201kma
2

NOTE ASUPRA LUI WILLIAM SHAKESPEARE )

'

Sa nascut la Stratford pe Avon; comitatul Warvich, 1564

Apr-Me 26 i a murit in acelas oras la 23 Aprilie 1616. In actul

de natere e inscris sub namele de Guliimus filius Iohannis

Shakspere. Faptul c fatal sail era inscris cu numele Johannis
iar nu John, i ca insusi cuvantul shako e unguresc (inseamna.
;

piese

1) Shakespeare fignrAnd In repertorul Teatrului National en mai 'suite

cigar scam cu &apes regilor, ertdem potrivit a da aceste nottte.

151

'
www.dacoromanica.ro

'

r,

-----------

14

SBURATORUI. LITERAR

coif) a fost suficient pentru unii sovini maghiari sa atribue

marelui dramaturg, nici mai mult nici mai putin de cat origina
maghiara. Lucrul e indiferent, de altminteri.
Multe legende au circulat despre viata lui boem, dar toate
au fost spulberate de cercetrile minutioase facute de PranfoisVictor-Hago, fiul marelui poet, publicate in fruntea celei mai

bune si mai complecte traduceri din "ctite au apArut In frantuzeste asupra vastei lui opere.
:
Biograful i traducAtorui sAu a dovedit sprijinit pe acte
autentice, cit John Shakespere era unul din cei mai bogati pro'prietari din Stratford, a fost ales alderman, adicii prim magistrat al ,orasului, un an dupa nasterea fiului ski ; iar in 1588,
intra In rangurile nobletei. Un parinte care inainta astfel in trep,tele riguroase ale disciplinei sociale engleze, - mai ales in vremile acelea -nu putea avea de cat cea mai mare atentie pentru
-

educatiunea i instructiunea fiului situ; se vede, de altminteri, si din

operile acestuia. Stratford era inzestrat cu o scoala dotata tn spe-

cial de Enric al VI, si de Eduard al VI cu vaste biblioteci in

care tmrul Willy isi petrecea tot timpul. Aci a inviitat el limbile greacd i latina. Mai trziu, in Londra a invatat limba franceza spre a-si satisface marea pasiune ce avea de a citi croni, cele istoriei franceze, atat de' bOgatA in frmntri sufletesti.

Dela 18 ani a cautat - ceea ce este firesc tinerimii engleze pana azi -sit traiasca prin el insus, independent de starea pecuniara a tatalui.
- Un vechiu biograf al sad', Malone, ni-1 prezinta la varsta
aceasta, cautand s trdiasca intai ca profesor, apoi ca secretar
de procurcir. Au fost cele dintai contacte cu sufletul multimii.
midi cu elevii, - oameni in mugure, - i apoi cu dengue*, -fructe putrede ale umaniatii. In evolutia ulterioar, aceste doua
stadii din viatA n'au fost, desigur, far o parte insemnat in
-

secerisul inspiratil sale dramatice.

In viemea aceasta s'a cAstorit cu Ana Hattravay, mai In
varsta de cat el cu opt ani ; era fiica unui proprietar din Shot-

tery, un cAtun vecin cu Stratford. Trei copii au rezultat din

aceasta unire ; din ei, numai o copilA Judith a supravietuit. Casnicia n'a fost fericita, i oare care ecouri rsun in imprecatiile
unui personagiu din piesa a XII Noapte, adresata prostilor cari
se cAsAtoresc cu femei mai in varsta de. cat ei". Nemultumirile
casniciei Il fac sit evadeze la LOndra, unde intr intr'o trup de
:
actori care exploatau teatrul Blackfriars.
-

www.dacoromanica.ro

&EURATOM LITERAR

15

-.

,-

Ajutorul ce a dat teatrului prin indreptarea repertoriului

invechit, l'a inaintat la dieptul de a fi proprietar al unei prti
a Teatrului, numai dup trei ani de serviciu: Printre piesele pe
cari le-a refacut in intregime se citeaz : Enric al VI, Femeia inddrtnicd, Romeo 0 Julieta, i Comedic' Erorilor. 0 retusare in-

--

semnat a adus pieselor publicate In timpul vietii lui, numai

sub initialele sale si cu o mentiune In felul celei ce o intalnim
sub titlul Locrinei din nou editat, revizuita i corijat de W. Su.
Printre piesele acestea, in care el nu se cla ,drept autor, ci numai
corector, se citeaza: Pericles, Titus Andronicus, John Oldeasthe,
Lord Thomas Cromwell, etc.
Compozitiile acestea informe, cunoscute sub numele de apocrifele lui Shakespeare, sunt martore de starea de inferioritate

a teatrului englez la ivirea lui. Tot aci se strevede gustul publicului de atunci pentru emotiile violente. In Titus Andronicus defileaza un, sir Intreg de capete i maini taiate !"
Cu gustul acesta public a trebuit sa lupte Shakespeare in
propriile sale creatiuni, si ce putere i-a trebuit, ca nici s nu-I
contrazica prea mult, i, in acela$ limp, sa se mentie pe o treapt
de arta cu mult superioar inaintasilor sail
De altminteri, in propriile lui lucrari, partea de imprumut
e considerabil. Cine ar pune alaturi scena intre Hamlet si regina mama, cu pagina din cronicele cari i-au servit de isvor de
inspiratie, ar vedea ca sunt aproape la aceiasi Inaltime. Un autor de azi, ar fi tintuit la stalpul plagiatului ! i totusi pagi-nele pot rmne alaturi de o potriva de frumoase, caci importanta sta in arta nu tn tulpina ce o transporti in propria ta opera',
ci in mugurii i ramurile ce fact sr/ rodeascd din =east& tul-

'

pin, tn gltoiul ce ai obtinut. De aceia Emerson zice cu drept cuvant, . in parte, despre Imprumuturile lui Shakespeare : Sha-

kespeare stia c traditiunea ni da fabule superioare inventiei

proprii, i apoi in vremea aceia originalitatea nu era reclamata
cu ingustimea de vederi a unor cerberi critici de azi. Un mare
poet absoarbe in sfera sa toata lumina Inconjuratoare ; el are misiunea sa prezinte poporul salt ori ce joc al inteligentii, ori
ce floare a sentimentului, si atunci pune tot atat pret pe me- moria ca i pe imaginatia sa.
Poate nurnai Balzac mai are in opera lui felurimea de ca- ractere si de aspecte ale vietii, comparabila cu opera lui Shakespeare... El are largi fresce In care individul de prezintat in
raport cu patria : Richard al II, Ernie al IV, Enric al V, Enric .

www.dacoromanica.ro

SBUIIKTORCIL

16

iFI

al VI, (tn 2 pArti) Enric al VIII, Furttina:- 0 grupa e reiervat

tiranifor : Macbeth, Regele loan, Ricard al III-lea ; alia-rezervat familiei : Coriolan, Regele Lear ; alta rezervat prietenlei
Cei doi gentilonli din .Verona, Shylock, Cum voiti; -alta rezervatA'gelo$ilor : Troylus si Cressida, Multd zarv pentru nimica
toat, Poveste de Iarnd Othello; alta rezervata socletlli : Iuliu
Cezar, Msurit pentru mAsur, Timon Ateneianul ; alta rezervatA
amantilor tragiei. : Antonin si Cleopatra, Romeo si lulietta ; si
insfarsit categoria rezervat oamenilor cu patimi mArunte, frunze
pnrtate in yeia destinului ; viata lor e desfAsurata in nnmroase
farse i come4ii. Hamlet formeazd o categorie aparte, uncle a-

utorul a pus niai Inuit din al ins*: e ratiunea speculativ, ne-.

putincioas in fat ticloiilor lumii, chiar CAnd aceste ticloii
o ating mai de aproape.
In toate aceste plzmuiri, Emerson cibServd -cu drept cu\rant : el a scris aril pentru. toatA muzica sufletului nosiru modern ; a scris textul vietii moderne ; textul moravurilor ; a descris pe omul Europii si al Angliei,. printele celui american ; a
descris pe our, _i-a descris zip, si cum si-o petrece. A citit in
inimile brbatilor si ale femeilor, a cunoscut probitatea, kfuidurile lor ascunse si sireteniile lor ; sireteniile inocentii i povarnisurile lunecoaie prin care yirtut,iile se pot schimba In vitii,
.

vitiile in virtuti. A stiut s deosibeasca in figura copilului, care-i

patrtea mnmei i care a tatAlui, A tras hotarele care despart

libertatea de destin. A cunoscut legile rzbuntoare ale firei

care fac politia severei naturi : - toate mngaerile si toate spaimele care sunt partea noastr pe pmnt, se odihnean in ochiul
lui, tot asa de, limpede si de fermecAtor ca un peisagiu 1)".

Ceiace spune el prin teatru, e mult mai insemnat dealt

teatrul insusi ; toat splendoarea artei luii o trage din adAncul

miezului care solicit forma exprimaiii.

A lua tn considerare numgi forma lui, zice Emerson, este
ca si cum le-ai uita la hartia pe care st scris mesagiul unui rege.
0 caracteristicA inSenmat a lui Shakespeare este impar.

tialitatea fata de personagiile lui, calitate care in genee lipseste talentnlui, si este in dosebi apanagiul geniului. Orice povestire trecut prin sufletul unui talent, va fi redatA cu partia,
litatea unei anumite terne. favorite, care deforineazA in parte a.

devrtif.

9 Ilotwil.s eprsentatifs.Eineran.
*

www.dacoromanica.ro

I/ c=c

NBUIRAT'ORTJL LITFAAR

Geniul are o viziune a adevrului intim al lucrurilor, 0 de

aceia nici o ceatA nu-i intunecA strlucirea.
De aci isvordte o altA calitate : gratia, voiosia, acel farmec al tineretii care isbucneste In spovedaniile ei, si care face
din opera lui Shakespeare, ceva ca imprtasirea sprintenA i
.

voioasa a unui tanr, in clipele prisosului de fort si de speranta,.

De aceia numele lui Shakespeare usugereaz veselie i

einancipare In inima oamenilor", fiindc el a plantat stindarul
umanitgii cu citeva leghe mai departe in haosul necunoscutului I 1)c.
D. NANU.

TE TISELI DE CREZI...

Te 'nseli de crezi cd-s tandrd : in vine

Port vegnicii de patimi i durere !
Trdesc din vremea 'ntailor mistere,
Din plarnadeala primei rddcine 1

M'a tras incet prin veacuri in spre tine

0 neinvins, tragica putere ;
Nu gtiu ce vrea, dar inteleg ca 'mi cere
Infdptuiri de culmi tot mai senine !
.'^

Sunt spasmul energiei creatoare

Trecut prin mii de forme si tipare
Ca sa-mi gdsesc candva desaviirsirea,
Si vin de malt, cu greu, necontenit...
Dat azi poate-am ajuns, caci aunt Iubirea
Si m'am intors de uncle am pornit!
.

ALICE SPARE

) Aut. citat.
:

www.dacoromanica.ro

:.1*.

'

14

CATASTROFA de I. Rattan
.

In land razbolului nostru eel mare nu se cunoagte o literatar& mai bun& decal a d-lui L. Rebreanu din Ca 1a:strata sau a d-nei Papadat-Bengescu din Ca sa" te potnenesc si Omni ceirnia i se
veds itdma. eel de la 1877 TO are cele mai frumoase paglni In Povestird din reheat. de M. Sadoveanu. D-1 Rebreanu prin temperamental d-eale era singurul indicat sit product adevArata literatar& de rAzboi. In contact cu ritzbolul sufletul omeese reactionewt inteun chip specific. Nicairi ins& nu-01 poate lepada eternal
fond, impletit din cele mai puternioe simtimente. A privi astfel
ritzboiul este a Intelege profunda durere omeneaso& prileluIta de
el, tipatul nbugit al umanitatei pentru o clip& gatuita ; eroll razbolului, desbrAcati de aureola romantica, sunt mai Intai oameni;
faptele lor I gAsesc explicatia intr'o psihoza nebanuitil. Fries,
de moarte se sch1mb5, uneorl In. vitelie. Paradoxul se poste con- '
tinua; lasul devine un erou 01 eroul un las. Pe deasupra tuturor
trece aripa grea gi fatal a In tamplaril, cars oonfunda
Viata se urzegte din bine si rau, din Melt gi virtute.
Realismul Inteles In oe are mai bun e singurul in stars sit
explioe west complex de stAri cart alcatuese sufletul otneonesc
In r&zboL
'

Catastrofa, nuvela care da volumului numele ei, poste un

exempla de obtectivitate. Strati In olio() moment vista ou ureagurlle gi sooborigurile el, viata nivelatoare taus! In sourgerea ei.
Hora Merlu i Itic Stria desertor, ca realizare tehnica cea mai buna,
nuvela a volumului si una din cele mai bane ale autorulul, las&
aceae atmosferA de lucru trait In teat& complexitatea.
Catastrofa redress& din acest punot de vedere al atitudinei
al al amanuntului on atmosfera din Ion, cartea spre care a colminat in ultimul timp opera de r an scum a d-lui Rebreaou 01 .
tn legatur& on care se judeott oe a produs inainte de ea g-1 se va,
udeca ce va produce de aci fnainte.
'
.

www.dacoromanica.ro

613;.3RATCla UL LIMA Ali

TAPUL de F. Mere
- D-I F. Aderoa e un scriitor care Isi brutalizeazA cititorii. E
poate in totul o ptomain:, Scene dupa scene se slimed fat% putinta
unei continuitati normale. Fieoare din ele educe o surprizA mal
mult 0 virtuozitate a soandalului, o pretiozitate care cautA -pretutindeni efeotul nerAbdArei care null WI anneal
pentru
analizA, ci abia timpul sit treci atingand din sbor suprafata, a-

ceetea erau caraoteristicile prozei din Domnipara din Strada MOM.

In 7apul slant si mai pronuntate, iar tot oea oe acolo 'Area

calitate, aoum se sohiznbA fn defect. Toate mole caracteristioi de-

notau un spirit agresiv In atitudinile lui fat de cititorul oe trebuia asaltat si buimacit pentru a ti retinut; el cadra mult mai
bine ca buoAtile din primal velum- minus Domnipara din Strada
Neptton - decat on rotnanul recent.

Aci nu mai e vorba de respiratia smut& cu care se multumeste artioolul. Ni se promite un roman din viata provinoiel. Aoesta ar fi fondul pe care ne astepttim sa se desittsoare intriga.
Oftteva pagini prind atmosfera micilor orasele, o prind minunat,
tot asa de minunat ca si ceie din Dotnnoara din Strada Neptun, In
earl ni se desorie mahalaua. Cele oe urmeazA aunt imediat o vane_face. Trecem far& motivare Intel) lume none,: bordelul ou viata
abject de aoolo, din care totusi se naste din senin o osnlole nu
,

mal are nimic aface on cele la oari ne Muse ea ne asteptrn

prima parte. De aci tot prin o zolte-face salaam la o alta seen& de

pososiune brutalA, de ast data in alt decor, tot asa MA- de nemotivatti si tot asa de far& urmilri. Nu se sfarseso lash aci
rile. In rstimpari ni se mai descriu Inca don& scene de sweet fel
la oari tapuI - eufemism plin de transparent& - 11 mania pe autor ; waa la hotel, alta intr'un gang, aceasta repetatA.

Rtimnem ou ameteala histerizant a patru acte beetiale,

neasteptate. Ele nu verbose nimie. Omni si femeia cart le sAvArsesc raman streini unul altula.
Impereoherele de felul acesta au ceva scabros, ceva din hazardul Itapereohierilor canine In public si cu asistentA malt& Te

Tntrebi la Mott clacrt aoesta a lost singurul scop al orth. Ne

gandlm ?ma instate de a o prsi la nealunsul fundamental : lipsa

de coaceptie. F. Aderoa din cauza aoeasta devine un elate,
oi.nic feed de faptti, fizioit, nu de atitudine sufleteasoa. In Ion al lui
Rebreanu e o soon& animalio zugrvit In amtinuntole ei.Ion si' luestepe ouptor pe Ana. Baoiu doarme beat si numai tipetele Inabusite ale fete! 11 desteapt pentru o clip. Totus scena nu desgustit. Etta moment si Inca un moment culminant din sbuciumrile Ial

Ion pentra dobandirea averei lui Baoiu. In actul acesta al des-

virginrii Anal stA inceputul lui

Ion. Bach' nu-I mai putea refuza
..
late de &cum necinstitA.
In aceeasi ordine de idol niel Marcisiata de Priola nu deagustti,
eu testa repetirile lui ; actul acesta devine 1 aoolo reprezentativ,
.

www.dacoromanica.ro

= 20

SBURXTORUL LITEEIA41..

Instrument de manifestare a dispretului de femei, a dorintei de a

le domina.
7apul d-lui F. Adam, nu reprezinta nimic. In dosul gesturilor lui na este nimic. Aotul apare hidos. Nu cerem until seriftor o atitudine etc& clan a estetizent.,E singura care isbuleste
tacit tolerabile luorurile cele mai vrednice de searbit. Aceast&
atitudine se naste dintr'o ceneeptie personala. Rebreann e realist.
Lavedan In Marchizul e chile. F. Aderca nu e decat o Wank.
aceea sl oamenii sJ sent goi sulleteste.
,

KNOT BUSH': Pan

0 carte bun& tradusit ran. Luca I. Caragiale merit& laude

pentra frumoasele intentii de a ritspandi literatura seandinav.
Exeoutarea intentlilor sale e Ins& o pata pe amintirea lui.
Romanul lui Knut e asa de interesant c& te lace sA, tree!
dincolo de greutAtile limb% care devine adeseori imposibil& prin
nefirescul ei. E In povestea locotenentului Glahn un deosebit de
pronnntat simt al nuantelor sufletesti, o extraordinar& putere
de disecare i apoi de reconstituirea color mai complicate start

psihioe.

In form& de lurnal sunt prinse cu fidelitate suferintele unui

sunk de o prhnitivitate si candoare aproape stilbatecil In ma-

nifestri, In fond Ins& de o rafinerie cu totul modern.

Ern al doilea Pan al vremurilor noastre, locotenentul Mahn
In izolarea volt& din millocul pdurilor, unde trAeste luni Intregi
numai din vanat i pescuit, trace cu usurint, uimitoare dela

panda fetelor din popor - prad& usoar ce-i iese in cale la tot
pasul - la intriga sentimental& si extrem de Incalcit, a dragostei ou Edwards, si ea un tip nedomesticit de fat& ce vrea s st.
paneaso& Para a fi la radu-i dominant, ea, chinue pand la umilire
and se stint habit" i pe punctal de a ii Invinett.
0 notare nervoas, redus& la minimum, laconic& uneori,

start de millet puse cap In cap, seiparand au atat mai Worlds

en oat sudura lor era mai nebitnuita, pe deasupra tutnror acestora

o poezie asprit de naturii; Inc& neexploraa, servind ea un cadru
aoestor mitruntisuri din adancimile sufletelor, fat& ce poate atrage d retine pentru mat Inuit timp i poate el pentru alto romane de melee autor pe cetitorii lui Pan.
'
-

MMAIL IORGULESCU. .

www.dacoromanica.ro

'

SBITIUTORUL LITERAR

21

GEORG KAISER
.

'

Anii de dupA razboiu au inzestrat Germania literar cu

un nou poet dramatic, Georg Kaiser. Jucat de aproape toate scenele-

apreciat discutat, el se ridicase deasupra mediocritatii, de-

venise modd, iar pentru esteticiani era chiar un reprezentant

al sufletului Germaniei nou.

.i tocmai in clipa rand criticii se

czniau .sg-i lAmureasca conceptia sa de viata, filozofia sa -

caci germanii cauta totdeauna filozofia unui scriitor - Georg

Kaiser raspunse admiratorilor sai cu o loviturA de teatru : apArti in fata juratilor acuzat intr'o afacere de ably de lucredere i furt ordinar.
El nu era victima paradoxelor i expresionismului sau li-terar cum i-a plcut sA sustie in interesanta sa apologie, ci vic.

tima amoralittii sale.

Georg Kaiser, esit din rzboiul patimilor ca uu biciuitor

al tuturor slbiciunilor emenesti, voise sa se ridice deasupra
lor, consfintind furtul i escrocheria prin puterea talentului
salt. SA fie oare asta conceptia sa de viat cautat cu lupa de
criticii berlinezi ? Nu cred. Georg Kaiser nu are nici o conceptie de viata. E proprietarul unui mare talent si saltimbancul
tuturor paradoxelor, e regisorul tuturor conflictelor de efect si
arhitectul desavarsit al comediilor i dramelor sale simbolice.
Nu e poetul sufletului ca expresionistii lirici Hasenclever si
Sorge, ci poetul acrobatiiior spirituale. El crede In puterea
geniului sAu literar si atunci cand procurorul ii contesta opera
ca fruct al unui suflet amoral, poetul rdspunde ca justitia omenea sea' nu exist pentru omul de geniu cAruia i este permiS
chiar si a vinde pe ascuns lucrurile de arta pe care r le ineredinteazd un prieten. In ce priveste sufletul, el declama tragic si teatral : Nu v atingeti de et, caci suflet InseamnA rana..."

Justitia burgheza, aceia pe care el a avut prilejul s'o persi7

.-

fleze in comediile sale, l'a trimes pe un an la Inchisoare. Teatrele Insa iubitoare de retete i senzatie asteapta piesa-pamflet
cu care Kaiser va raspunde din reculegerea sa.
Opera lui Kaiser e destul de mare si de variata pentru
a-1 consacra In teatru. Desi Inceput Inca din 1905 cu o comedie in genul lui Wedekind Rectorul Kleist", patrunde pe
scenele germane abia . in anii de razboiu.
Ceeace caracterizeaza Intreg teatrul lui Kaiser cu toate
varietatile lui plug la maniera de revista din ultima sa pies&
fad, drum, pAmanV, e cA el vine deadreptul din viat si c e
lipsit cu desAvarsire de lirism. El nu vorbeste prin gura nici
unui erou, ci clAdeste in jurul unei anecdote o actiune in care
se ciocnesc caractere i tipuri. E teatru obiectiv.*i deaceia tocmai poate criticii nu l'au.putut Inchide inteo formula. Kaiser
nu e un fruct al literaturn si a boemei mancheneze sau benineze, ci vine In literatura din comert i. dintr'o serie de cALI-www.dacoromanica.ro

SBURATORUL LITERAR

torii pe diverse continente. A fost poate comisvoiajor, cad

gustul de anecdotA si senzatie_ trAdeazA pe speculantul de mAruntisuri.

In Rectorul Kleist el merge pe drumul bAtut de We-

dekind i scrie o satirA a falsilor pedagogi. In cele dona piese

urmAtoare Widuva evreiascd" i Reg& coarnelora el e Inca

--

subt influenta neoromanticilor care dramatizeazA de preferintA

subiecte antice i biblice, modernizAnd caracterele i cAkand
adevArul istoric. In Vdduva evreiasa r, de pild, Kaiser persifleazA pe Iudita, fecioara rAzbunAtoare a poporului ales, fAcAnd
din ea o micA perversA fArA noroc la dragoste; iar in Regele
roarneloe , dramatizeazA legenda lui Tristan, prefAcand pe regele Marke Intr'un sensual si gelos dement, care se chinueste
privind la aventura tAnArA i fireascA a lui Tristan si a Isoldei.
intAinim In aceste douA piese abil construite, alAturi de o sensuali-

tate bolnivicioasA, o ironie care aminteste pe aceea a romanticului Tieck.

Dar Georg Kaiser care e evreu e nscut pamfletar i distrugator de valori burgheze. In comedia Centaur" - centaurul

ar fi o corciturA de brutA si de om al datoriei. Wand cu

,orice pret satira care ucide, Kaiser devine In comedia sa grotese st exagerat. Chiar actiunea dramaticA e fortatA i grotescd.
Un exemplu ni-1 oferd insAsi COmedia Centaur", unde functionand Strobel ca s'o poat lua In cAsAtorie pe juna Iudita trebuie sA garanteze familiei cA va deveni repede tatA. Asa o
cere testamental prin care ludita devine mostenitoarea unei
averi Insemnate. i cum Strobel nu e sigur de fecunditatea sa,
el e nevoit sA, facA o micA probA pentru- care i alege pe servitoarea Alma. Proba reuseste, dar aduce dupl sine si nenorocirea lui Strobel cu pierderea functiei si a logodnicei. Dar Kaiser
merge cu ironia i mai departe. In baletul-pantomimA Europa'
itoruzeazA pe estetii cari vor- din orice manifestare a vietu sA

-:facA art.A. Regale Agenor are o fiicA foarte capricioasA, pe prin-

tesa Europa. Ea nu poate fi cuceritA decat prin dans. Printre

petitorii cari se prezintA e si Zeus. El apare IMAM In forma

unui june elev i danseazA usor i stilizat, dar Europa II re-

Atuncl el se transformA In taur - un fel de Satyros al

tinArului Goethe - i o cucereste prin puterea i frumusetea
fuze,

-de brutA a fizicului sau. In aceastA comedie, in care pantomima

si dansul, efectele de lumina i decoratianilefantastice ti au ro-

lul de frunte si In care alegoria e elementul poetic predominant, Kaiser Incepe a fi expresionist. Simbolun vorbesc prin
Zeus si Europa, pantomima i gesturile inlocuesc dialogurile
inutile iar limba e frantA i expresivA.

Dar drumul lui Kaiser e plin de zigzaguri. Inainte de a

ajunge la piesele sale pline de puternice alegorii expresioniste
cu eroi anonimi i tipuri catacteristice, cu o forma dramatica
care se apropie de genul: revistei, Kaiser ca pm de teatru care
.respect actiunea i dA rolul de frunt subiectului plin de ac'

www.dacoromanica.ro

SBUR kreii M. LITER AR

23

cidente teatrale, ii ia motivele celor cdteva drame ale sale din

anecdote istorice, pe care le modernizeaza si le adapteazd spiritului actualittii.

Asa e jertfei de femee Uncle o nobila din veacul al 18-lea

ii lasa prostituat trupul in Inchisoare pentru a-i salva barbatul si asa e Focal dela opera" in care un nobil casAtorit cu
o arnoreza crezdnd-o tot nobila descopere adevarul abia and

o salveaza, ars de rani, din incendiul dela opera. Cea mai

desavarsita drama in acest gen sunt Cettenii din Calais'. Anecdota istorica luata din cronici si in care se spune ca cettenii trebue sa aleaga wise din ai lor ca sa-i jertfeasca regelui
Angliei, care cere capitularea cetatii, a servit lui Kaiser pentru

a broda cu fantezia sa dramatic o minunata drama, in care

Eustatiu de St. Pierre aduce o admirabila jertfa de sine, sumcindu-se i scapand din dilem pe acei ce voiau sa se prezinte
la moarte. Scenele cu mase de oameni sunt pline de miscare
si de un real dramatism; iar sfarsitul se ridica pana la trialtimea unui simbol.
Georg Kaiser se indreapt incetul cu incetul spre teatrul
social si de idei, spre teatrul expresionist de alegorie i grotesco
Cele patru piese ale sale din anii de razboiu formeaza o tragedie a vietii moderne. In drama De dimineaki pdnd la miezzd

nopfii" un functionar umil de boned fard pentru a gsi seaparea de mizerie inviata de petreceri i desfrAu i ispraveste

cu un glonte in tAmpla. In Coralul", drama curat expresionista,,

un miliardar anonim vrea sa se sinucida, dar prefera la urrnA.
sa-si Impuste secretarul care-i seamana leit si se deosehe4te de .
el nurnat printr'un coral ce-1 poart la ceasornic. El vrea sa i
iea locul spre a incepe o aka viata mai linitit si mai fericitA.
Lumea inteadevar il iea drept secretarul, 11.acuzA insa de ornor
iar justitia Il condamna, In Co rale alegoria i simbolul se
imbraca in cea mai indrzneata haina_de paradoxe iar tipurile
sunt anonime i reprezinta clasa din care fac parte sau me-

seria lor: In Gaz" care e continuarea coralulai" fiul miliardarului e si el in cautarea unei alte vieti. Inventand un gaz,
el vrea cu el sa revolutioneze lumea, dar in ziva experinter,
uzina este aruncata in aer. In clipa aceta el i da seama de
nesiguranta inventiei i impotriva vointei inginerulni, impotriva
luoratorilor care vor sd ramaie tot lucrtori. el vrea sa se In-

toarca Inapoi spre natura, la lucrul pamantului si la viata pa-gimbal& In ultima piesa din acest ciclu lad, drum, palate,
poetul c In cautarea noului om si a unei. noua vieti, trecAnd
lumea Incdodata in revista.

Dar de la teatrul acesta social bogat in idei si paradoxe

ti miscat de conflicte puternice si de actualitate, Kaiser se mai
intoarce Inca data in trecut i dramatizeaza in Alcibiade"
tragedia lui Socrate, slavind filosofia lui Platon, care e pentru
el cel mai mare autor dramatic al vremurilor.
Aceasta e opera lui Georg Kaiser, care Incepe cu We-

I
I

www.dacoromanica.ro

34.

SBURATORUL 1211s:11.11t

dekind si se opreste in lumea de fantasme i foc bengal a expresionistilor. Totusi Kaisser nu e liric ca expresionistii, fiindca

e Inainte de toate om de teatru, dar e simbolic i alegoric, e

grotesc i pamfletar i uneori chiar profetic. Kaiser nu apoteozeazA sufletul, ci strAluceste prin jocuri de idei i paradoxe.
e un acrobat al spiritului. El construeste drama sigur i gradat
urcand din scar In Heard treptele unei actiuni pang la tidminare. i totul are atmosferd i culoare, simetrie si ritm. In forma
dramaticA e un mare tehnician, iar In limba sa poetica, un ccator de valoare. Limba sa e plasticA i puternica, e concis i
-' sacadatd, iar fraza e scurtg i precisa, lipsindu-i deseori articolele i prepositiunile. Kaiser e expresionist WA sa reduca
limba la un simplu schelet.
In 1,Cetteni1 din Calais" rsund o fraza profetia : L'am
gitsit joe omul nou!" Kaiser e si in tetralogie in cautarea unei
nouA forme de viatA, a noului ora. El a Intrezrit noua forma
dramatica, GAsi-va oare in celula intunecoas a inchisorii pe
-

noul om ? AsteptAm.

ION SN-GIOMZU

NAHA CLEOPATREL nitrating drainutki in 4 nth

de M. PAVA111/.

Cu naratiunea dramatica a :d-lni Parrcanu s'a deschle staglunea analat acestaia, on o solemnitatea care poate face urgelies pe toti wets a ottror planeti interloarit se Invarte pe o axa
pretioasa, de arts. Se va sti a. In al trellea deoonin 1 amidst
semi, deoeniu plin la not de lama polltleit st hart& eAlbatedi
intro minima pentra cat mat malt neant. Teatrul National, destal de eiret ca stt, stie face banl 01 destal de inteligent. oa sa-i
oheltaaasoti pe toil, se lumineazti pe dinnituntra on toate artele
-Memel muzica llpseAe!) si in mIllocal and strAzi Celebre prin
www.dacoromanica.ro

SBITRATORIM LITEBAR

25

cal, automobile, dame I vitrine ea parA o adevAratA'bilaterte

de naarmorti.
- La Teatrul National, In 1921, e mOna d-lui Victor .13Iftimiu.
Dar ceremonia inaugurArli anului teatral a trenat, pi noi

ne-ani aflat, elteva seri In fata cortinei d-lui Regan pi a pleser

d-lui Papeanu.
Cortina d-lui Ressu a lost admiratA i defAimatA. A pliant of=
a displAcut unor oameni cu nn egal gust pentru picturA 01 teatra
.

- apa cO am ajune el no depreciAm propria noastrA impresie; '

Am a imirat intuitia care a Indemnat pe pictor sA Inearce mat
molt partea dreaptA a plezei pe Intinderea carols, se petrece
nunts lui Fat-Frurnos astfel ea tanfira pereche sA spar in stlnga.
ci mai suavA - pi am fi dorit ea Stato-Palmit-BarbA-Cot sA alung& numai pan& la InAltimea genunobiului (e;doar de-o schioapti>

pi nu pand la bran. Mai rtimne ea pAnza -d-lui Reset' sA ae riWoe peste eperele unui foarte mare poet dramatic, ca sA oftetigesingurul prestigiu real al unei cortine.
'
garatiunea dramatic& a dial Pageann a avut o pros& foarte
rea I pe nedrept. De oarece nu socotim arta dramat ca un extraordinar mister, ci o mlAditA literarit; cu toa e strAmbAturile dV.
!toile ale unor specialiptV, trebue sA reouroaptem cA In MoarteaCleopatra autorul a vorbit o limb& romAneaso& plinA de savoare,.

lipeitA de contributille civil'zate ale vAnzAtorilor de parlumerie

incurajatA de min eritlei dramatiel,), 1 a atiut sA nu cad& nicl .
ln filologio: o bunA si cuviincioasA limb romlneascA, a cAret tinere Ci- mint; e o bucurie literaxA. Povestea O eogatrei e pus In .
soenA nu cu dibAcie de regizor, ci en simplitate, ei daol total
n'are o organizatie dramaticA, mat special& - l luoru se poate
mnvitta foarte lesne dela Racine, dacA nu chiar dela pA-Intole aim
&Poi d. Papeanu ace o oalitate extraordina,A pentra un
Tacit
4ineopittor : pi-a turnat rotnantismul pi poemele fhtre don& actiuni
'ba uneori ta vederea unei aotiuni.,ToatA povestea merge nit se
poate nega acest lucru.

Oeisze 54 bagA de seam& dupA spectacol este cl pleei fleas&

kol de ()rice idol, de orice emotiune - dactt nu cu un oarecare

zArnbet de inteligentA. Antorul n'a isbutit sA to Inpele sufletepte-

- Moartea Oleopatnei a host o moarte fa vitrinl sau Intr'un pa-

-nopUoum : n'a murit In Sufletul speotatorului. i aceasta provine

din lipsa tine! ,eonceptinni nnitare de cae safer& personaglul princiPal,.depi autorut a gAsit cAteva bane trleAturi de caracterizare
a unor momenta. Nu ?Una In tot timpul spectacolului dale& eroina
este .o femee piratA, o femee perversA, o seducatoare, o orgoli-

oas& sau toate acpstea la un loc, luminAndit-se de o siogurl lamin& de sus, ori numai o fornee nenorocitd;ureit& prin frumusete
sa aducA In Alexandria pe skill prea frumopi eittiva Cezari beti
de orient. CitIrea sorisorilor care e ;de o frumoasA istetfme draMaticA: perde attfel o buna parte din valoaro IntrucAt nu putem.
1) D.' Emil Fagnra, preqedintele Asoclatiei Criticiles 'drasnatici, scrie oi in
Mcaniaa Cleopatrei" sutural a deviiial nu tiu ce...

www.dacoromanica.ro

+.4

26 .

SBURATORUL LITEILAR

-ghloi ciao& regina sitter& de absenta flulul, sau urmAreate numal

ouoetirea noului Cezar.

De altfel, sufleteote, al doilea Cezar nu se deosibeate prin.

mimic de primul si ne pare ran oi femeile care iubeau pe Cleopatra n'au fost mat bine accentuate: se putea crea astfel o atmuster& proprie - pe care oostumele n'o pot inlocut Vipers, Ole-opatrel e absent& - 01 e pica. Prin Intrebuinterea viperei ar fi

--

oAstigat numal autorul, Intructlit Cleopatra pierduse total in latorie

si pe seen& .
Pe ()ale lAturalnicA aflam c3A d.Pasoariu s'a fern cunoascA
operele literare in care triteate regina Egiptului, otrAvitoare. Desigur, din team& de pastisit. E o team& do stainer nou. Trebuia.
din potrivA, s citea.soll totul - shine pe Shakespeare - pentrucit
nu mat e ingAdult sit scrim de dolt& ori, fart destivAraire, aceleasi

luorari, 0 e poate vremea ca autoril romani sit gAndeasoit oi ei,

_stAid en picioarele pe oarecari culmi.
,Moartea Cleopatrei" s'a buourat de o montare extraordinar
de bogat, tar Ana-Luca ne-a dovedit et. e peste puterile aotritel
-86 faca enlace autorul a desfAcut
F. ADERCA.

C. Store, In literaturA.-D-1 C.
Stere-5ercAleana Ii strange In volum articolele serise odinioara. Volama! acesta aduce un aer plebeu
mn critica noastra. Din senin galagii muldi ori de Mead i se pare
eA nu o poate rAsbi altfel. Din se-

ceartit cu critica. E i acesta

an arivism feroce, arivismul ziaristutui, caracteristic prin suficienta en care In jural subiectului,
dar mai ales In &Sari de el, e gate
misled sa brodeze ban.alitati onoum

rabile.
Parafrazarea i valgarizarea, fall
sistemul critic al d lui C. Stere5ercAleanu.

Colbue, Goga, apol din litera-

tara aniversalA Tolstoi, Ibsen,

Wilde sunt pretexte pentru o fra_

geo.logle botat,asticti. NImic din

ceia ce ar pates interesa opera

In sine. Total lust_ numai prilej

pentru expunerea unor opinii In-

fAtipte ca personale.
AM= la fiecare pagina cd d-1

Stere e pentru aria cu tendinta,

cA nu poate suferi pe critici notrii i cA detest pe toll puri.5tH
:.
estetici.
Litre d-sa i boerul Golescu,
cel ca cAlAtoriile In apus, despre
care d I Stere a i scris an articol,

anal din cele mai lungi al volumotel, facem uor o apropiere comparatia e de altfel sugeratA de

acel art.col: Omni intuit In ale

pictnrei va vorbi ceasuri Intregi
de anecdota tabloalni, va some
ce-i place t ce nu din ea, cum

l'a impresionat In srhimb nu va

ti nici /muck pletornluf.

www.dacoromanica.ro

lit

SECTItirORUL L1TERAR

Boerul Golescn In primal patrar

al sceolulni trecut ar fi sells cri-

deli tot cam ca d-1 Stere In 1921.

M. I.
0 Proud bibliotecd de topiaarioare.

Nona rasa de editurA Ancore Ineepand la 1 Octombrie publicarea

Bibliotecei universale, reprodncem

euvantul ei introductiv :
Un euvilnt inainte. Aparitia
regulate a unei biblloteci de populanzare In ImprejurArile de astazi

ne pare nu numai binevenita dar

chiar salutar si imperioas. Criza
cartei e una din consecintele razboialui, a carni infiltrate insensi-

bilA Inca va atarna greu asnpra

formatiei culturale a epocei noastre. Cartes, in formatu1 obicinuit,

devine tot mai inaccesibilA masselor ; conditiile technice se toils-

presc din ce in ce; preturile se

urea. In aceasta cretere continua,

cartea nu poke fi privitA ca un element de prima necesitate ; tam
noastrA nu e Inca dt-stul de alibi-

rail pentra a trece hrana spiritual/1

sabile.

printre lucrurile indispen-

Pentra a lupta Impotriva acestei

crize, o biblioteca de popularizare
este arms cea mai nimerita. Neputand impune masstlor urcAri con-

tinni la care stint supuse cartile,

nu avem altA- cale &cat sa sco-

Filozofia revofutiei, - D-1 C.

RAdulesen-Motru scria pe vremari

Psihologia revoltationarulei :Se ac-

centua Inca de pe stand asupra

acestui important fenomen de ordin sociologic, care e revolutia,
cum si asupra nevoii de a nn-1
mai socoti ea un simplu capitol de
psihologie coleciiveY.

Literatura noastrA tilozofick. s'a

inabogt.t In ultimul timp en afoul
studii originale asupra revo'utieit
final pubiicat in numarul pe lulie
din 1920 al Vieth Romanesti de D-1
Mihai D. Ralea, altul In fascicula
pe Ianuarie 1921 a Arhivei pentru
stiinte i reforma social& de D-1 P.
Andrei.
Problema pusA de C. RAdnieseu

Motru Inca de acum aproape 15

ani e reluat, complectata i dis-

cutatA In lumina noilor evenimente

bogate In havataturi utile.

Revolationarul e ca psihologie

individualA un om nemultumit, In
acela timp un vizionar al -unor In-

tocmiri mai bane, oricum nn idealist panA la fanatism. D-1C. RAdulescu - Motru schitase &pinta.

Cele dona ultime studii insistA In

deosebi asupra laturii sociale a psihologiei revolutionare. Ne muitumi-

rile subiective, origiriA a ori carei

revolutii, se propagA unui corp, unei rninorititi In tot cazul. Aceasta
se ridicA, prin luptA panA la staph-

borIm cArtile spre massele chitorilor, prin editiuni populare si relativ ieftine. Incercarea noastrA
poart deci IntipArirea ingrijorArii

nirea puterii care apartine altora

sA publicfim aceastA biblioteca de

este until din principalele ei scopnri.

sa va deveni,speram,cat de curand,
un important factor cultural. Vom
da deci editinni ingrijite I selec-

mai accesibil multimilor fascinate

de el, cat trod impresionabil In a-

si care trebue merit/ pentru ea

revoluf a si nu apart ca o crime

pe care ne o produce apropiatul

deficit al culturii romane. Pentru
a-1 Impiedica, am creznt nimerit

contra socieglii. 0 revolutie este o

crim reup'tel. SA reuseascO,
transfere puterea de la detinAtori,
la revendicatorii dreptatii sociale,

popularizare, care atilt prin perkdicitatea cat si prin seleetinnea

0 revolutie nu se poate face WI

un ideal, acesta cat mai larg, cat

tate din clasicii i scriitorii nostri

Insemnati precum si tradueeri din
monnmentele literare strAine. 0
vom face intensiv pentru a ne prezenta repede cu o cat mai bogatA
colectinne de opere alese, In care
vedem singurul mijloc de a combate criza crii i primejdia defi.;
citnlui cultural tocmai la Inceputurtle Romaniei Mari.
-E. Lovineseu.

acelas timp prin deslantuirea energiilor morale In urmArirea si:

atingerea lui. 0 revolutie are an
caracter social. Ea produce o schim-

bare brusea, schimbare pe care evolutia en caracterele ei de tricetinealik sl transformaile succesivi,

nu o poate produce. Revolt:41a nu

trebne confrindata - bun Inleles

cea social& - co revolutia politick

nici en revola. Prima e o deplasane de autoritate de la o elasi la

alto, fart

presapanA o schimbare

www.dacoromanica.ro

aa:aa 28

SBURTOROL- Unit. AR

inndameatali in structura soCietitii, secunda e o revolMie avortati.

.Factoral idealist trebne sa con(Inca revolutia. Pe cale morali ea
poate produce schinabirde durabile. Violent% nu va fi un caracter
indispensabil al marilor revolutii.
Cele pelitice o presupun mai de&arabi decit cele social-econoinice.

Revoluttile culturale se apropie

prin respectarea dramului schitat

-de inaintagi, mai mutt de evolutii:

Nici revolMiile nn apar din senin,
ataltea cauze le expltc. Sistemele.

sociologice insisti and asupra uneia, cand asapra alteia. De pildi

marxiscaul accentulazi rolul facto-

rilor economici. Orl de ce naturi

ar fi revolutia, ea nu se poate con-

cepe Mr un corp care sa o prepare, !Ara un ideal care si o rspadeasc, W o deplasare de autoritate care si o fart rodnici.

Procedeele i diferi: de aci pa-

einica Inlocuire a strilor antedoare prin cele not In unele revolatii; tot de act catastrofala infi-

tigare a altora.
.
G. Sorel explicand revolutia re-

curge la o idee noui : miM, acea

stare psihici i colectiva de Impingere la maximum a fortelor gi
,

eroismulni maselor, bazate pe convingerea ca opera ce se infptueate

este grandioas i Vrednica de sa-

erificiiii vietii individuini. Greva

general ar fi marele mit al re-

-vendicarilor socialiste.
,

S.,
-

In anti 'opera lui Durkeim.D. Ralea publicat in No 7 al re-

B. Dnrkeirn, articolul D-Ini Mihail

./

vistei Viata Romaneasca prezinti

lim pede conceptia gi metoda sociologulni. Formuia care rezuma si

pe una i pe alta ar fi autoritaris-

mu? fapteior sociale privite in ce au

mai obiectiv. D rk e im opal:land

punctulati de vedere individualist,
constrangerea socialit nu opereaza
o autonomie ireductibit a acestor
doi factori. Pagi fati in fat& numai
pentru a evidentia obiectul sociologiel atata timp co afundati ca o
pathologic coleciiva, acegti doi fac-

tort vor cnopera intettn chip organic in marea diviziune a munch

sociale.

Caracterul de constringere al
etomeneinr sociale se 'Intalnegte

in deosebi 'In religie. De eel pa-

siuneti lui Durkeim pentrn studiile

formelor elementare ale viedi reIlgioase. Societate a impune credintele ei, formele ei economice de
viati, drepful ei, logica ei Ind4vidal le surer% i coopereazi pentru
perpetuarea lor In schimbul sign-

rantei ce ele i-o data Faptele, sociale trebuesc privite Zn ce au ele

mai obiectiv, mai exterior individalui. Darkeim gi-a Indreptat multi

vreme atentia spre gtiinta dreptului ca una care cristalizeazi a =Jae

forme de viati social. Totagl In

fata religiei, dreptul apare malt mai

putin havestit cu aceea fortit de

constrangere din afar iniuntra, pe

care In mod indiscutabil o Infatigeazi formele religioase primitive:
Plasand pe E. Durkeim In marea
miacare a ideilor sec. XiX, el a-pare legat de hegelianisia, separAndu-se In acelag titnp de [(antianism, dar si de materialismul explicirilor economicede mai Wain.
Curentul social, autoritar i obieetiv e de naturi ideal. E o contagiane a inteligente:or, mai de grabi

decat o tiranie a substraturilor economice de la baza viedi sociale.

E. Darkeim In dorinta de a cur-Ali terenul, a trebuit, ca o armi
de manta, si adopte al tigada unor
realitati; o data' recanoscute, ele
i-ar fi ingreunat drumul.
Printre acestea este i factorial
,individdal- care, redns la justa lui
valoare i interpretat nu In sensul
unei psihologit colective ca lake
/a Darkeim.ci In eel strict sociologic, se prezinti gi el ca una din
acele forme autoritar objective cari
lacrand tot din afar Iniuntru, ex-

pl ca matte manifestri noi In societate, in timp ee fortifici gi perpetuiazi pe cele existente.

E. Durkeim rimane din cauza

acestei nesocotiri a factorului individ in evoluda vieli sociale

necomplect. Sistemal lui capita

trial o amploare nebnuiti imediat

ce prin el desavarim punetul de
vedere izolat gi el al celuilalt mare
ganditor francez : G. Tarde, fall de
care Durkeim este In acela, g drop
no antidot i un corectiv.

Un an dela moartea lui A'. D.

Xenopol.- Ideea Europeaad, Lakin-

tr'un articol In memoriam A. D.

www.dacoromanica.ro
'

SBURATORIIL LITERAR

214 1.=.1

litice, de obicei singurai material

Xenopol semnat de D-1 D. Gnsti,

jar acum In aria. Archiva pentru
$11nia I reforma soclallt au sat.bitorit la timp amintirea istoriculai Xenopol, en prilejul Implinirii
mini an dela moartea lui.
Stint fapte pioase ce nu trebue
si scape. Striduinta dial D. Gusti
educe Iasi i Incrari noi, pe ling&

al is toricilor.

0 staid de ani dela manifest" eo-

mantismutui se va srbitorii in
Franta de citre Institut ca toatil
cinstea cavenit. Dupi atita vreme
de ratiune si spirit practic romantistnul a venit ea o rout bineficitoare peste suflet le Insetate

cele in deobste cunoscute depre

Xenopol. Asa este fragmental din

Istoria idellor mete, autobiografie
postnm aprut In Arhiva.

de ideal si de frumusete. Timpurile noastre cuprind-germenii aceleiai. ascAciuni morale pentra ca

Stint In el notiri fldele si de o

sitnplitate caracteristica asupra e-

macar a o suta aniversare a roman-

Teo del botanic!, opera de sintezi

mate ale Incrurilor vechi i o dihnitoare de suflet odata en Indem-

tismului si aduci adierile plea-

volutiei carierii de istoric a lui

Xenopol. Inainte de formularea

nurile spre alte indrumiri cleat

cele ale prozaicei vieti ziluice.
Ar fi toemai In aceasta marea

metodotogici apftrut In frantnzeste

hi romineate, Xenopol lucre din instinct, din bun simt In felul In care

mai Dena continua sa lucreze din

rationament.

Pentru el istoria are an dome-

nin a parte: faptele de succesiune

de caracter individual, grupate In
sera, explicabile si ele prin inferentd, adicil tot prin fapte de acela caracter, anterior j:letrecute. Istoria nu cunoaate legt nici deductive, nici inductive, deoarece nici
nu porneste dela date generate .si

desvirait prin faptele istoriei noastre cari, la randal lor 1 ele se explica prin el, face mrturisiri, con-

tide,* aproape asn Ira unor de-

desubturi de conatiint, am putea

?ice, ale carierii sale. Nationalist
convins, s'a Irma( eluzit de acest sentiment. Constient de vicittrile sentimentalismului In istorie,
a trecat en dibacie ai experient
orin impasurde mai grele. Figurile
istorlei nationale nu trebniau nici
exaltate din prea malt nationalism
nici scoborite. Aci ex. problema
mentinerei adevrului istoric reconcilat cu o atitudine proprie In
fata istoriei neatnului.
Xenopol vorbeste In fine de atentia datA evolutiei clasei trineati

in istoria noastra. Isi da seam de

aportul pretios pe care eel- dintai
ti educe istoriei economice ai culturale care precurnpAneate simlitor

In opera sa datele

faptele po-

bun parte sub influenta lui nu

poate trece en vederea un asemenea eveniment. Odata cu steeste amintiri pioase ne reapare i figure
unui harnic eercetitor In aceast
directie. N. I. Apostolescu, profe-

soral dela Pitesti, dela a anti

moarte se vor Implini In toamna
aceasta 3 ani.

nesdruncinabile, nici nu poate tinde

sa ajungi la ele. In acelas fragment,

derma ce Xenopol ti strati lucrederea ca sisternal sail se verified

semnificatie a centenarului romantismului.

Literature noastra formal/ In

Cartea sa : L'influence des romantiques franca. sur la basic roumaine

capita datoriti acestor imprejuriri

importanta actaalittii. Desgropati
din ultarea nemerLati ea va servl
ca un Indreptar celor cari mAcar
la zilele mari vor srt'si dea seama
de lucrurile ce nu se pot ignore.

Putini vor fi mai stand azi de

existenta acestei art' care aduse

autorului ei cinstea unei numiri la

o catedr universitarA, numire so-

silt tocmai in clipa and el agonu a putut fi mingiiat nici de aceasti veste, pe care ante a asteptat() In vremea and s'ar fi putut
nize. Sfiraitul lui N.1. Apostolesen

bacura de primirea ei.

Merciire de France, 15 August

- Leon Bloy e titlul primulai ar-

ticoleSe cuprinde In el analiza per-

sonalittii urine a scriitorului i o

Incercare de a-I caracteriza opera.
Predomina In acest stadia intere-

sul pentra elm. Fire aleituiti din

contraste, Leon Bloy a eunoscut

www.dacoromanica.ro

SHURIrORIIL LITERAR

grupeazA Inter) tabArA san alta,

toate tranzitille safietesti. Violenta

se Invecineste cu blndetea, orgo-

dupA cum ti indeamn :din1UW.1e

lor de ilia.
Totus spiritul democratiilor americane a rmas intact. El &felt

rml se naste subit din umilint,

modestia lui se hrneste dinteo
puternicA 1 permanent coristiint

de al democratiilor europene prin

a valorii personale. Leon Bloy u' rste bargheziarnul.

o foarte puternica constiinti pu-

In vremile noastre e singnrul

blic& Guvernmntul este pentru

ele un servitor al nevoilor cetAtenesti nu un asupritor al lor. fame
Executiv si legislativ, cele doni

scriitor catolic, fervent aprator al

erechniei pe care a reabilitat-o gra-

tie mini deosebit de puternic ta-

lent oratoric In toate scrierile sale.

Acestea au toate titluri pamfletare :
BoTheaires et Porchers e anal din

controlare. Inceteneala ce spiritul

american opune In luarea unei

hottirri definitive provine din seriozitatea cu care ia fiecare act

fiarelor, porcarul1 alungA din nrmii

t ur me e de trite InsR imntate

de vials constitutionalii. Alegerile

sunt momente de reculegere ce-

churl de biciul, cand de ghioaga cu

care aunt duse din urmA.
Temperament combativ, impresionabil -paint la injustitie Leon
Bloy a courts i greseli mari, ern-

"

tteneasegt. Ele au tonal importanta.

Programele partidelor cari solicitii voturile cettendor stint discotate In amAnunt Inainte de a fi a-

zimi chiar, de care s gur cA cel

dintai s'a edit el. Huysmans, P.
.
'

doptate sau respinse, iar votul nu

e cleat expreslunea unei deliberiri mature.
Datorita aceluia spirit, relate;

Bourget, Zola aunt marile lui antipatli. In acelas rand punern pe

Maurice Barrs (_accuse al L'exegise des lieux communs).

nese deplin format, America se

proton() gren ori de cAteori e

Leon Bloy venera pe Balzac,

iubla pe Verlaine si pe Barbey

vorba de evenimente cari privesc

comertul mondial al statelor. A
fost lush deajuns ca risbolul eel.

D'Aurevilly (Un brelan d'excom-

Revue des deux mondes, 15

mare sit dove deascit lumil ci e

vorba de un principiu de dreptnl

dinte al Universittii Colombia, ve-

statelor, pentru ca America at intervie in sprijinul libertAtif. Conferentiarul vorbind cn snficienta

munis).

gintilor, de libertatea sau robia

L'tat actuel des esprits

aux Etats-Unis se numeste confetints d-rului N. M. Butler, prese-

Augnst.

nit la Paris in numele Academiei

de litere i arte din New-York pentrn a invita Academia francezii la
serbArile fricentenarului lui Mollere si In numele fundatiunii Carnegie pentru a pane -prima piatr a
bibliotecii municipale din Reims.
-. Se insist asupra democratiei
americane, lucrul cel mai vrednic
de interes pentru Europa. Ame-

omului Wraps de superloritatea

rasei sale menajand Intre Wale

susceptibilitAttle poporulul antic ie

-1

mijlocul caruia sa talk Inchee arAtand ca din cele 3 idei preconizate de revolutia Batten), Statele
Unite au desvoltat nnmai ana: libertatea Egalitatea nu e inteleas

rica insAsi se resimte de toate

acolo deck ca o deplin putere

de a fi la fel privit In fata legii
iar nu ca un principin nivelator.

de vedere al loculni de uncle pornese In jural Anversului si Buda-

entrap&

frrnntrde Europei. Datorita imigratiilor ce se pot grupa din punct

Pesta, Statele- Unite In Alive zi as-

tzi In mic tome luptele politice

11 chiar de idei care In Europa se
dau In stil mare. Noii coneetteni

care stria omogenitatea traditionail a Statelor-Unite, care odiniGard nu eunostea pe Lang* ele-

mental de bazA englez decAt leicolo elemente franco-spaniole, se

puteri constitutionale existA q real

cee mai semnificative. Pzitorut

Fraternitatea e singura fortA de

ordin moral care unind popoarele
le ch anal In mod egal la vista de

Partidele politice americane nu

pot fi
en eele enropene.
Nu existA un conservatorim american dupA modelnl celui european.
-

Acolo unde sfreste acesta, la ,

maximum deci de concesii, incepe

cei mai conservator partid n Sta.tele-Unite. Toate partidele situ a-

www.dacoromanica.ro

4,

SJAMIJITt RUCuTERAE
-eest

31

planet de v.edere suns 'mal

si dragostea platonia, armatA de

cAsittorie.

- malt san mai patin radical liberale.

Europa opune insit conserVatorismalul liberalismu: i adeseori
se specie de radicalism.

CercetAtorni literar e un om lipsit de pudoare. Intocmai ca entoinologul care aleargit pe cAmp

dupA flutari qi dupli tot solid de insecte, iar apoi le omoarit. atonal de
dragul colectiunei sale, ceroetioml literar desgroapit =Monte din
vials intimA a scrritorulai, pentru
plicerea de a gAsi si de a da la ivealA ceva nou. S'a gAsit cores- -

AceastA temere nu o cunoaste

o tarA ca constiintA cetAteneascA

'

atat de puternicA.

Mythomanie. Analizirnd evealmeatele mai iMportante din viata

Jai Balzac i servindu.se de araAnuntele intime gisite i carlese de
Spoelberch de Lovenjoul, Paul.

pondenta lui Balzac ca L'tran-

culate din partea Polonezei -Paul

Bourget se Intreabi -claci nu cum-

dii mythomiin. DAnd o aparentl de.

-adevAr faptelor neverosimile, ma-'
rele scriitor realist, intocmai ea si
un poet romantic oarecare, ti crode .vis.-Fag_tret avert dreptate cAnd

spunea cd Grandet i Goriot sunt

figuri par romantice. Ce are a face

Vine lui Balzac e un sir de anomalii. SA fie si citsAtoria sa o ire-

alitare din punctul de vedere al

sAmburelni ei - dragostea ?

eticheta naturalist sau realistA cAnd

continutui e romantic? Imaginatia

, lai Balzac n'a inflnentat numai

In orice caz, mytornania e de fapt

o slAbiciane a poetilor, a oameollor
de imaginatie. Oamenii de atiintA

asapra ereatianilor lni, n'a influentat

s-1 convingA sA ia parte ia edintale, care au twat Inc untimp la HoLei Phnodan ; Balzac nu avea nevoe
de asemenea excitAri; imaginatia,
fArA concursul altui factor, li ajtmgea ea sA creeze fumes sa de hi.-mere. Legenda balzacianA, creatA
de cititoril biografiilor, ate o parte
de adevAr. Bastonal lui Balzac, cafeana, d or in ta ImbogAtirei,sunt

propriu-zisA, avAnd o imagingle

specialA, nu sant mythoman.i.

"

Mythomania nu e o atrofiere a
eului E o denaturare -a irnpresin-nilor, un fel de travestire a sense
tiei. Mythomanul e un-rninelnos;

dar se minte pe el ins* I

PrApastia care existA tntre personahtatea poetulni st intre personalitatea omului, contruibue ta, ea
poate, la IntArirea germenului my- '
thomaniei. and vla.Vrtus noire"

stri g a lui Baudelaire: ,sacre

fapte adevIrate, care au fost cer-

'bouffeur de nuages

Dar ceeace-I face pe Bourget si

afirme ck Balzac a fost un mythoman este citsAtoria sa. Anecdota
este Indeajuns de canoscuti: scrisoarea trimisA lui Balzac de .o necanoscutAli apoi corespondenta lor

Macedonsky era si el un mythoman. Se vede aceasta din viata tut

privati. Chestia ca diamanteie de

cetate de neobositul balzacian,Spoelberch de Lovenjoul.

va Balzac en imaginatia In', n'a vAzut altfel danti curn era Inteadevitr, .
aceastA dragoste...

ise o lUme a lui -de himere si

gb'eu. S'ad gAsit scrisori cialoase

din partea lui Balzac l alteie cal-

Bourget susttne c Balzac a iost

numal asupra scriitorului; ci, totodat i asupra omului.

Clubul Hasisomanllor n'a putut

--

asta nu era-

(rarer o desteptare cruda, o chemare

reall la viatA a sufletului care visa ?

sticlA pe care le ImpArlia ca un

nabab prietenilor, nu e oare o dova4 a mythomaniei lai? A. B.

;liiarfrIrt 10-1.ra-i
q.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

4=2E11

BANCA
MARNORDSC , BLANK & CO.
SOCIETATE APIONIMA
CAPITAL SOCIAL: LEI 125.000.000, DEPLIN VARSAT

REZERVE: LEI 164.600.0.0

'

10

IME=S0I'Ll11--

Ei

mat.),Qt_s Fe

El IN El

Sucursale si Agentii:

1 In strintate : Paris, Place Vendme, 20

Constantinopol, - Galata, Agopian Han
.Agentie in Stambul.

New-York, - Broadway 31 - 33
In tara: Bucuresti, - Calea Victoriei, 42
Calea Grivitei, Plata Sf. Anton si
N
Calea Mosilor (Gura Oborului)
Arad, BrAila, Brasov, Cernauti, Cluj, Con-

" ,
2

[,

.
-

1.

stanta, Galati, Ismail, Oradea-Mare,

Trgul-Muresului.
*

%-

El El El

Operatiuni de bailed.'
Conturi climate, Isormuturi, !Ambled?, !contort,
Schinf), icrisorl de Credit, Cecuri, Aomori comerEmisiuni, Safe,

cionttuir

-41e.

I IMEFZIMISECIEMITI

Iffiii2SMINIIIMENS ."7,;30,

www.dacoromanica.ro

4r-

'

alai min =AMMAN/ um MIN loinommimi

CENTRALA MISSIR" I

Il

SOCIETATE ANONIMA CU CAPITAL DE 50.000.000 LEI

'

41, STRADA LIPSCANI, 41

S LA 0 4-;

1:71S

la Ploesti, Buzau, Galati, Braifa, Focani, Constanta,

Temioara, Braov, Cluj, Cernauti, Chisinau, Oradea-Mare,
Arad, Targul-Mure, Rarnnicul-Sdrat, Piteti, Craiova,

-- -

Turnu-Severin, Botoani.

7-=

Cel

Mai bine asortat cu Ultimele multi pentru saison

"

ATELIER DE CROITORIE PENTRU DAME

'

Preturi mai eftine ca oriunde

MEE MIN NOW11111111.1111111 MERI MIN gismo

0 =1 1=1

11=1

1=j1 C:1 C:3

1=11:1

VIZITATI

NOILE MAGAZINE
an

a
a

la NMI MIRROR na
STRADA PARIS, No. tO

El

a
a
a
a MATASURI .. LENA- El
0
D JURI :.. PLUFETURI
a

ARTICOLE de MARIA.]

an

o
a
o

a
0

: :

a
a
a

produse ale

a
o

Gustati delicloasele

BONNIER!

:\

RENAISSANCE 8
D cari se gsesc in detail la a
fa]

r,

bufaill

liftlAISSINE
a

STRADA PARIS, 10

: GALANTERIE : au

FURNITURI de MODE a
INCALTAMINTE, etc.
n
El
D Preturile excePtlonale
El
a
fi

13 1=3 !=1 1=1 1=1 1:::1 1=1 /=1 1=1 0 1=113

a si la toate sucursalele a
n
LI

o
fi

IViIZIR
DIN TARA

'

- En Gros la Fabrica - aa
STR. POPA-TATU, 45

"

1:100=11=11=11=C11=1001:1

1:1

1:101=1G101=10=11=11=11=10

Institut Grafic Culture',

Stn. Carnpineanu, 15 - Bucureti.
www.dacoromanica.ro

/-