1875

VINERT

Un numr

V No. 990

BUCURESCI

Bani

ABONAMENTE
In Ora

un

In

12

Pentru

pe pagina IV
pe pagina III

Linia

8-

24

Pentru Francia : se priimesca anunciurl

Orain rue DroD-nu
Germania, la Domnu
Austria

do la

nefrancate se refus

giu demntl de marele generaln de de re-ce

libertate.
Florescu !

TELEGRAFICE

- Lord

camara
asupra
tre Austro-Ungari
ministruld de isterne,
In

tenta

terilort.
lord Stratheden retrage prima
In
parte din resoluliunea sea, menline par'nde
tea care
Austro-Ungachiliarea conventiuna
n'a

ria

cestidecide

Lord Cairns

mare

de pace

de

membru
pen-

la

ce acsta

tru

Pentru ce

lumea e

Acsta v este

dice pte

la

rula

cari sunt

tate comis de consiliuln comunal

suprimarea
de din Bucurescr,
pentru construirea pavafamilieT,
Trgoviste. Ce face
poporti a
ministru de interne,
chipurile legale
prin
facia
a
ameliora srta sea, cnd plnde
intefostnguirile sle nu

ce

ocup

vorbesce

ne

pentru c de

ministri ?
cndn
nscute
individuale,
,
D-v. ?

fortele

pentru

24.

se va
de
minele
desub Jugulti stinele Romnier.
regimulursub presiunea u'viofeudale,
lu
din nucele
sacre
ale
merile
ilegali-

de mahalale,
la

Strada

popora

de la

Strathedem,

pe
comerciale
lord Derby
nu crede
InEsisIn garanlia

cercarea d'a obTine

Wien Reichsrathplatz Nr. 2.

Pentru Londra la D-nul Eugne
a, Fleet Street, E. C.

Philipp

a se adresa la Typ.

Pentru abonamente, reclame

unea

DE LUCRU

APPARE IN TOATE

reclame,

Londra 27

de val6re

nepublica se
rubrica
nu

15

Atitudinea
DomnY ministri,
financiare,
acesta
ne
cea
ascultate,
de
afacere de la ordinea
luate
derisiune de
fruntea
a
lipsa
morale ce caractede la
?
ris acest
revolta devine
de npte. Aseste deschis,
Interesula
ca
Pentru ce ? Pentru
proceddrYdrti,
pot
de o
de
pe
; ele
cu
are unti
BUCURESC1,
re
ca
pavarea
TOrgovisteI,
s
e
camera

strign

Societatea e 'n

laudele ce v

princi- vstr

ae
din nauntru,
junt de a isbucni, repet tt cta fanfaronade,
organele vecM
ordinei,
rente, menite a ascunde viermele
pentru
din fondurile
ce rde natiunea,
a
calomnia poporuln.
a 'njura
acoperit
va pasibila, can?
acsta, puternict
Ce
grena ce a coprinsa cea
mare
momentuln
de
a
fi
Societatea e
parte a
sub ade o
Dca
politicr
orsub ade
cestn
pe
tonurile, peadministratiune ce
ricoluln
esist;
alta ?
parte
pentru a
acst re-

npte alti
a

ordinea
?

din

acsta arti

fi

se mal pte
tte prepaale erourativele
de la Costangalia, vorn

po-

nea neputincise, in facia

ce voesce s
s prospere prin liberbertate,

volutiune imaginard,

concilia aceste a-

se

s'ora

ce se respingt una pe

neta

Cine

alta ? Cum se pte ordine, acolo

ministri

suritti

de nrea

v intrerupe

a vn-

care
consciinta, care

o-

demnitatea sea de

asemenea forte imorale, se

Nu
visiuni ce vi se
vointa
sub impresiunea
; Nu !
nilorn
baronetelorn strdine ? De
nu voesce
ce
fi
revoluti- poporula de
desperata prin acnnT, pe cari nor,
tele vandalice ale
dit, unde tt natiunea e multu- astd-di, nu le
concipe ?
strint',
are o
o
nu pte avea
Se
in
revo- o
in alesult de la

agitate, acolo
unde spiritele
unde pasiunilc nu
? Nu
re Domnil
slugile lora plecate c
care e ordine, stabilitate cre-

cele

de

chine, din
Ca-

la

justificabile,

s co-

restrne ordinea tagin pentru

de
Nisce

vor

erouln de la Cobiruitorult de la
lege!
intr'o parte

jandarmeria la
la
!

se
al

nu

erre,

avan- cl
in mijloculn
Vora
alte
face
este salvarea rea ;

restabilirea
a
in locula arbitrariulur
nu
picire, tiraniet Primele suntt funeste pen-

alta?

armata s

mes- care pte

contt acelora cari

din

targiu catre

de
cu licitatiune.
Este
pentru buna
administratiune a fondurilorn coBucurescr, ca
Ministru
s nu aprobe
sigiliula
aabusa, acst
cest
ilegalitate.
Destuln suntn pentru
pitaler, enormele
ca are
supra sa!
roua
administrare
a
amorale
nevoitT a
nisce
pomenite, a
strade
cele
ce
respndescn miasme

tate ? Cine va putea vre odat recare imsista

cumplite a- a recurge la armata
la t- pins de necesitate, se
de te fortele de care ea dispune, e- face ea
dreptate ?
Carol de
videnta
revolutionarir nu pow
ilusiunr,
Nu v
aci
de cum
amde npte ! S nu
meni
cu acst
crela
de
gu- o natiune se
norocita, de a consuma averea vii-

de a

se

nu se

bine pentru societate*

De aceste din

celn

ca de
de a mat crede
consiliula
nu are
de
funesta misiune de a risipi
averea
pentru a alerga

spinarea
taxe pe obiectele de
loru, cu
consumatiune de prima necesitate,
isbesce mai cu
rult, va cere latiunea de jost !
in

industi

a se introduce o

A se vedea ultime

natiune.

pagina

s piar4a rabdaaprinde foculti

nunciatt
reusi.

trudd, Dora-

In fine

ce de regaray a
Ultime

acumn se as-

luptd, dr toriuln

satele franpe
legale ; ea nu vo- cunde cumn pte
cese de la frontiera. Bietuln geneesce a face acele
de
posibilu a
a

tru popre, cele-l-alte

din utile pentru ele ; unele
anarchia

rti de

administrndn
a presentulut.

loculti ordinet, cele-lcura- alte suntn aprobate de

lumea,

ra

Ion Stratu. Tractatula de

1870, pag. 186.

www.dacoromanica.ro

divin

Don Car-

los, drti infine a fostti silitn s

de4e

TELEGRAPHUL

audacia a
causa
acusa
atacurile sle sunt,

premeditatiune s'a

liberi pe

comerciala cu

pe

acsta unde? In o

e inemicula pentru Italia. Acest

unde copilulo
mei; ele

ce

Dorregaray a
bine Cantavieja, s se

sea,

me in
e
combinate ale
dinaintea
Jovellar Martinez Campos, avnd nu

teatrula

Se

se cam
Anglia, natural, nu

de la formarea sea
in valre de
un
ea con- 52,000 francT, destinata a nu
pe
pe cari voesce
in esploatatiunea comerpentru o
ataca
de mare
o

contra
cu strinit;

ce e ura

Cuique suum!

moralisto de la

baurlet

pe Anglia

Nu vorbima de fecunoscute pentru de Italia,

dincolo de frontaria. Nu e
ratt; se

Emanuel
avantagiose

conditiunile

ar-

de

violatora,
a comite cele
de

birmaneso.
fi
De acea luna
s'a
ambele cabinete, an- o face;

italian, cte-va note, ducu administrarea

prea
publice, este de a nure-carTsanse
o s ia
grave.
contra nenorocituluy ce
in orasiu pe
persiste a
respecta
pe
D-nu Minghetti, a
in
de
nu
o
care
obiceiuri,
fon,
torturile ce principele Humbert a a sicura pe
a
theatruluT Rode
FrancesT sub lord Derby
a manoperatn
Dorregaray
a
mnesc, s'a atacatn
pe Jo- buna
brigadele combinate Napoleon I,
bine,
banuelile
pe
seph
s'la
putut
multor generalt,
onorabilula
principele a
Se
A trebuitti s
femeile, redesastre insemnate. E
proo
solutiune
eminente
ele,
ne
permite
Hgiunea
Odobescu
directorula
theala fruntaria
Dorregaray a
a
Francesilor
contra
ce
ce vede
acolo ca
positiune finana
prebine,
e pe mrte , s'a
ciare se
ca s violede
guvernulo din
de
rmne pe solula
rnodurile a
care
institutO,
st avere a
msurara perkolula vdura
cari
Alegerile
ins.
Spaniolo. N'a
in Bavaria la
per- nu a
nu pte, cu mijlcele ce
a 'In
cu
gada Deltre
aceste
ca
preveni, de cto a se uni a merge mite de a
certitudine
A trebuita,
a
tenacitate,
liberali
locurile
destinate.
la
In
representap
in
Cain
francesa.
nefaste, sub directoratula
pe
prin 77 de
era
ultrape
Dorrega- Valencia,
Rmasitele
Domnu Odobescu s
acsta nu se
prisoniariT. A montaniiprin 79
de cine asculta,
ray,
In timpti
se atace o avere
cestia
uni- atribui de ct numaT
rspndita
de
cu
mult
care, de
Germania e
oro
se pre- forma
acumtl o
a practicato o
pe locuitorif ce
priveati
generalilorn
Ministru Maiorescu a
de detestabila,
de
vellar, Martinez Campos, Delatre,
misa
cererea
onnrabilulul
unea de care se
in
Acsta le fu
Trebue
Weyler,
de
ca din
mat
de ni- Bavaria, a
la
s disperse
Alegeri
min;
marele
se
repe4i,
se
comise
ornoavea
cheltusca
aceste bande carliste,
52,000 de
de Baden-Baden.
ultra- pentru decorarea scene,
rurT, se
corpurr,
asta
ascepte
Intr'adevra , bandele -carliste
s se conetc
a publicata
la alegpe
vdura
ca nisce besth 0lbatice, cnd
De geaba
se crede serv.
e imposibilo a se
opune
comandantul lipsesce. Dupe
procedare
Este
triumfa, pentru
in
liberalit
se
chiar avnd poporuluT,
inele ce lea
mnule
Ministru?
Cine v'a aupresa
nu pte
, e
a ne
capi ,
pentorisata pe D-vstraa
guvernti
de o
resista. Se
din aci a
acum violentele,
care
a
sciuta
a
tine
pe
liberali
trupa
prin
tru repararea
incendiele care
rile, omorurile
de
de
marginile
cuviinte.
cecta vi
ale Spa- case
300,000 de
e
nenorocitele
acst
o ospitalitate
de locuitorT, ne maf
re cnd
s'a acordat?Nu
n
pentru
Abia municipalitatea putu restacultivate de atta
proiectula
de
lege
adunape
a vota penCu ttea acestea, diarele ne spun, bili ordinea,
nu va fi
tru
lor,
fi violentato prin
Spaniolo, a din
de
redus'o, la
dice corespondenca la noT de esem- De ce
de adev&ul
a
pu- plu, ca
urne
Republica francese,
de
deputatii
de
generala
,
Bismarck.
blicatiunile
acorda maT
e vorba de
fi
D-v.
continua,
ea,

alcaduluT.
guvernorulu
viata familielora
Acestea
ins
pentru
ce s
cu toti a opua se
inutile,
pentru
opiniunea diaruluT loyd Pessh
Era
faptele carliste. De aceea
ne
se
comisese
asupra revolter din Herzegovina
s observe
se
derea
sea.
Ca
alte
asupra
sunt aceia carT
locuitoriT,
pericole
?
potti
nu
vr'Cu tte
ce fortele
se supuno
vedea
prisonierii
nu
ea
are
le
in
carliste
o
prisemnificatiune,
in
conse
ba
vinta
Turca
ductoril
generalo
pentru
ne
administratiunea spaguvernulo
e
la ce
prin
face ca bine,
s'a
vduto
cuitori se
din
irta
ce
mare
nenorocirile
s se
p'alocurea frumse
a coprinso rasele slave. Inpe sermana
e- ce
acestea
mict
trebue
se
verse
sngele
Spanioimediato.
pentru
a
se
revolta
acestea,
fi
cu
la
.Trecerea
a face s se
ar
ase face in numr0 considera- forte bine,
de
turcesci,
se
franaise. cestia
bile,
ostenla.
de a se
este tott vede, nu e in
Guvernulo
acsta
din causa
mina,
ocaimprudento; el a

scea,

face cicum
regulatn, cum

ne-va bine

REPARATIUNEA TEATRULUI

a nu turbura liniscea

lua

acuma n'a in-

minte.

XII.

ca

E
o

in contra
de mare

trebue snge pentru a o stinge.

le an
pe cart
poporuluT

ins
voesce
guvernula din Madrid
fi
privinta prisonierilorn

din Cantavieje, ca
cele
din Spania
v4,
avea a
din straintate
comise de
gistra fapte
Guvernult
din
Madrid a
IspaniolT.
enorma

de a

multe

atentiuneu
ministru
principeluT Humbert ,
instructiunei publice,
regelur Galantuomo,
Anglia n'a fosto
de
asupra
cu care se districere. Victor Emanuele a
pe bue in
diurne, fona necogia
Anglia in
le destinata pende
cu regele Birprivinta
tru repararea
apenainte
manieT, pentru
nstre
rmasa fr
diferendo intre Anglia
BirMaiorescu,
solutiune
mania, diferendo a
fusese pus sub arbitragiult rege- care are aerula de a se numi In
In timpum
conferintele D-sle publice infailibil.
bitragio, regele ItalieT, sciuse prin
positiune a
galantele sle maniere,
pune
in
vederea
lectoriloro
afectiunea
a atrage
acst afaabusury comise
regeluT BirmanieT; acesta a
cere,
inchee pentru acsta

www.dacoromanica.ro

vra

dca suma era in adepentru ce

a da diurne Domnilorti Polisu

Micsiunescu, Odobescu, etc. ?
Domnule Maileabust, o
iorescu
cu
galitate.
fond de care
Odobescu de

a se atinge

nu a cutesattl
vre-o
bun

Acsta

Dv.

D-v. Domnule ministru

trebue a se respecta legile, pentru
jura tti?
just esecutare
a
anumrula
viitorn
In

rta,

fapD-sea., dedin care

prinst a merge din ilegalitate
ilegalitate, a
a comite

aast cestiune acte ne tolerate

de

de contabilitate.
INFORMATIUNILE NSTRE

una din suburbiele

Ni se spune
laterale ale capitalel, s'a
asasinalt
o femeig. Nenorocitele victime, tnfatisa aspectula
loviturt de cutite tte parmat
corpulut, tmpunslturt de
felula
facuse cadavrula
ce
stropise scndurile
slidurile
dot

judecitor de
de

TELEGRAPHUL
migdnu apare la
mijloculd aplauselora generale, ce
ca
valti de
contra
decare ne a adusti
din

tran-

faptuld,

de 14 spre
asasinatil pen-

l'a localitatea unde se

trua a constata crima.

instrucpunea
a

Cu

fuIncuvieti
Bual Romniel!

faptele

pe

ale toleranli criminalilord

austro-maghiara,

lele efecte ce

creatorti are
derama opera sea,
nu

avea pentru

Ne

sanc-

putea conduce barca statulul,

monstruostt

a ruga cu

orele

s'a

a
Domnule

tmprejurula localuluf de intrunirl

cufundatd

vinte, o dare de

ca

acelasl

tntrunirl,
nu va

urbe, industriasl,
de
inteliginta

nente ce
nu a

nid o

anuld
nemuritorilord

Roa pune picioruld pe

ce avu onrea de

a V saluta, fu
nia din tte

cu

M. V. declarapune,
cu
fletultl.

lipsi

statulul,

de

veni

petiliunea trada intelesele

publiculd

de la suiprograma pe
a actualulul ministerd, desrea la
comprocu
tinele Romniel
de
sinceritate,

pe o

ajutoruld
sabia
niforma,
aroganta
adunare,
a
tribunef
ordinulul
subsemnaturele

mise.
,

Subt-semnalil
o ambiliune
interesata, a

aceste tnomen- msuri pentru a V ascunde,

Adunarea ins, care
care se
situatiune
te, nu avea necesitate de

Maria Ta,
pentru o putere

se iea
masca grava

coruptiu-

furia

pentru
mullumesce

orre

nea rapace a fanarioplortl, nid

ale
de atta
nu e necesitate de o aseme- atta desolare
comitti

spuindul
formalitate,

dca voesce

adunare -

a rmne Intre
lase

sabia

a-

De

urbe

suitice, nu a lipsitd de a tenta

ce desOrdine, fapta la carl ceta/neil
ispunst'i cu liniste

ce

Boerescu;

afara, de

ba

ce

miserieY

din

urma acestord cuvinte

multe sute

ora

produsa
!
Cele

ale

triste

ani ministerulul Catargiu-Boe-

va
Madrid, 23
cestiunea
batiunea

tinde
pentru alesuld lmparcial

DIVERSE

ca
Ulttamontanif
la aprode notabill.
belgianl

s fie

perderl

considera-

bile.
San-Sebastian, 24

Don Carlos a

Alphons XII, din Tolosa,

la o
o
Vanitate. Diogenti
face
In care
Ro- rti de
jocurile olimpice,
resbelula s fie condusa
Vanitate c'o
luxosti
sfatuedienl esmantap
de escesiva,
tre6nda. contrarid,
Oise
la
sce a se modera,
Lacedemonienl, va usa
mal
urma,
msurl.
de
murnisce tunice prste
Pressa
Ja
Vienna, 24
vanitate. Oise
dare:
Coustantinopole numruld
de druma.
din Herzegovina nu trece peste
districtult Nevesinje,
districtd sunta
senatoruld montenepentru a procura
Ilja Plamenac a trecuttt
grna
pe
cersetord
la Viena.
Triestd,
da ceva,
- Bine voiesce
AmbasadoConstantinopole, 23
de
care
a primita o
data
erl
Cumd se
locotenentuld Coudres
membri din expeditiunea de explora- Este adevrata bunulti
fosta
a Palestinel
cu
- Ce al
o banda d'Arabi. Esde Japhet de
altif fe- ploratorl
trimesa
;
pe
de mare. Nu
meii mele care este la
nou dintre el
se cheltuesca
S
prirnesce
d'ajut6re contra
adresatti

actuala realitate a pe

suntd palide, pe

vor-

ce a prosperatti
de bine
rescu!

ati

Austrid, reuci-

ese din nu-

care? ca-o :

de impositele
ins de-o-cam-data nu va
afectiunea poporulul
:
face
pentru acela care a
Madrid, 24
presusa de tte.
fericirea, este
divisiunea generalulul LaporTa!
S
tilla, cu alte dou divisiunl a gonitti pc
V
multe sute de subt-semdin positiunile fordin Lumbier
Mihal Stefan,
tificate
prejuruld Sanguesel (Navara).

Maria

Vol nota Domnule

nopturnl al

inspir

a calomniatd oposiPunea,
a face infructu6se genersele dispoale M. V.
prin escese va
Ministerula a

Anagrama cea mal

mele

strbatnda cu

numal pte dura

La ora 8, presidentele
Michail Borileanu
deschisa.
catre Maria sea,
tire
puntele princira_e coprinse
adunarea a o subsemna.

cltre

lectorilora nostri

de la
de care se vor- sd
reusi

besce in acst

palpabila,
reale,

acelea,
consternatinnea
Rugaciunile
ce
le depunemd ca
de
intenliunelord pure
carl
v
pe
M.
V.
ce
sirnpatiele poporuluT.

contra
Ministeruld prin actele
afectiunea

Primip, etc.

nl, nu s'ad ridicat cu

de desperare ce se aude
ce se vedea irnpriDurerea
pe figurile tutort membrilord aduIn contra aceindignarea
arta
de fraud

pe

In

nu

Domnd, rugandu-v a turbura pacienla

culpabill, spre a avea dreptulti

imposanta
SeverinerepeOiciune, la

o adunare
ca

rmne
grav.

pe petipun
o da

de pericolele

se

de aceste

ne

ea parte la acsta adu-

venise

Domnule Redartore

anuntata, a

A doua Intrunire

pe

panica
tutulord

a rmasa

pe la
1875.

cea
din

M. V.

rspandita

de a termina sistemuld analisarel

ci

(Vocea

prin urmare nu

dc

etea judele sil; condamnattt

nenorocituld artistd fu
la
cele mal oribile chi-

contra risipel
publid prin attea
tm- la
contra impruprumuturl
mal
Ghilmi- mutulul de 63
concesionarl strainl.
art. din ciuld
nu pte de ctil
atare
re-

de

pe criminall.

vitale, ale

familia s voiajele

veri.

Guvernulti M. V. a
a nesocotitd chiar Constitutiunea, basa

Quetriste din
merck; a treia parte din locuitorif

smnattl.

a
fundamentale
institutiunilord
celebru
Petru Torregiano,
OLTULUI
Avis
ministeriale,
dinastiel. Majoritatea
statuia,
, lucrase o
si.
de drepturile poporulul nu este expresiunea voin/el majoritalit
pentru
representndd pe Isusa
indescriptibile at predotiunel
consacrate in constituliune, de
decisiunea a face ca de
Spaniold. Elti nu fixase
leminatti
la
formarea
acestord
legaturile ce
tatea
Inopera sa i se va la
i se promise
giuit6re.
tre
statulul
solicitnda
tte dilele,
meritti. Torregiano
plati
dra, legile votate
leanu Oice
conformd
de
luarea
Senioruld
Spaniold
capd de
neavenite de
di- spre a asigura
a doua
Intre acesta din
de la rea
visita,
opera,
ca
Aceia ce constitue puterea legidatoresce
trimise pe servitoril sf
carh
msurl,
cotidian,
rnateriala,
nu este
cu
Vsupunere
interenisse sad imensl
pe abotimpula,
purl ce se
frica, ci autoritatea
se creOu re- nai
trebue
celebruld
ce redaccnd
pentru
protege
destinele respIndesce printre
ce, ia
la
Septembre
el, libertt asele,
sa.
asculte cerin/ele el juste cuget
productiune
matura
amenin- lese,
pericole ca cele de
deschise ins
30 galbenf
va reapAra ca
legt
deliberatiune formarea
de arama.
Oratoruld face
Indignatti, marele
la patriotismuld
conscima
Ne
Maria Ta, pentru
Spera,
ciocanuld cu care cursul tutora adevratilort
dalta
a respunde cu
ministerula
contra intentiupe nu 'mY va lipsi spre
lucrase,
sdrobeste statua,
sustine
cunoscute ale
moderatiune, la
provocarile
meschine ce le
de
acsta
servitorl,
s
luptel ilegale
admiNe
face
intreprindere.
a face
nistraliunel.
sustine
contra industriel lord. Ispaniolulu se supr,
Oice ce
momentele de
A. Macedonski.
D-sea, ordinea
atrage resbumarl, este
linistea
comerciulut
primele
Redactorele Oiarulul
elemente indispensabile
narea
Torregiano fu datti
falsa industria Austro-Maghiara
10
ce
acusatti
inquisitord, de
surMaria Ta,
Ne-a
a fi
In
propria sea
In concare se
din o prinOtora
sincera
In
tra
copilulul
artistuld
Isusti.
detrimentula
inMichail
tene evreilort

de
tre

acoperise petipunea

sea,

Borileanu,

eia

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHULU

publid
Daita

Daia

Recolta mea
din districtul

lovinduse de

24/6 luna

de

sigurate

de

societatea

are

fost despdgubit cu
suma de
constatarea
59895 spre deplina mea
simt dator

ROMANIA

asupra recoltelor mele

asigurate la Societatea de asigure
fost
cu deplina mea

a trage atentiunea tuturor proprietarilor

agricultorilor asupra
de moi
indeplineste aceasta
promptitudinei cu care
eL
Societate datoria

tuturor.

mele in publicitate pentru

tutu-

liquidatiune,
care

a fi
:

N. G.

data
mire

Doritorii m
strada

53.-

No.
nu

de 6,000.
Racoveanu.

Cernichi No. 4 vis-a-vis de Biserica

claselord
Septembriu,

DE

de acum pentru preparatiunea

asemenea de la

7/19 Iuliu 1879.

practica

la st. George.

bine

oins-

serios cu educatiunea
ajutor profesort
lort,
spre a face
guvernoril
institutt,

DIRECTIUNEA.

Vindecarea

Lipscanii Nr.

interne, care

de

la

de a'Y

Dimitriu,

P. Mainescu,
N. C. Gardarianu.

postale. Tiehll et Weiss, Strada

Se

cupa

N. S. Daniilescu

Grig.

NEPUTINTA BARBATEASCA, THE BUCAREST TRAMWAYS

(IMPOTENTA)
UN VAGON DE NOAPTE
cu
Causa
vindicarea
la orele
Plc de la Bariera
anatomice.
2
la
prin
2
timbre plAtite
pentru

P.

asigurndu-se dota.
gAsi de la
de
gal.
de

cunos-

BUCAREST GAS WORK

cute,

Se

la Usina de
tiva, ca
cuaceluT
Preferinta se
Francesa
uste limbele,

CIMENT DE PORTLAND

Germanbt.

La Hotela de Frantame multe

ne mobilate cu
mobilate

Directore P. Alexandrescu.
Naturale AgriProfesore de

pentru

luna ; precum

sem : Costache Goga.

de
pri-

pe

mire de pagube suferite

va
constatea acestor pagube.
lealitatea cu care aceasPromptitudinea
indeplinesce datoriile
Societate
multre asigurati,
datoria, de
i a o recomanda cAldurosil

Iuliu 1875.

10/22 Iuliu 1875.

(0,000 galbenii,

Lovit de

Am avut asigurate Productele mosielor mele

la societatea ROMANIA
contra
trele
la
lovit de
tatea au procedat imediat la constatare dauneconstatare
putine lile
mele,
despdgubit cu suma de le! n.
deplina mea multumire.
a aduce
o
Imil
mele mele
in

vinurT.

De

moderate

cu

A se adressa :

la D-nu B. I. Konopca strada Carol

No. 5.

Fish.

Directore

111111.

RESTAURANTULU
gust, este

dupe

closul

tte

militare, este angagiat pentru

deja cunoscuta ca una dintre cele maY distinse

va esecuta piesele cele

Salo* unde
va dilecta
serile de la 7 ore
alese in
gustse,
ButurT
diverse,
tte
de
alese
pe
pauselorU musicei, se servesce Alimentele cele
va
bine-voi
a
m
preferi
va tine comptu de sacrificiile mele,
Anunciinda acestea onor. Publica credU

onor. visitatori. In
moderate.

Attu

de comerciti, pentru care

unde a

formata
NB. De la Sf. George
de o dt
moderate;

apartamente de

gazinula, frte elegante se potti arenda

prela dispositiunea domnilora amatori spre

I,

s bine

gazinul nostru de cafenea, rugam pe

tot mobilierul ce

ce se

dinainte.

simtu

or.
a

la

ilele

a se adresa la

acestuT

0+++++++++++++++++++++++1
CURSUL ROMAN
Bucuresm
Obig. Rur. inte.
Domeniale
Oppenheim
fonciare

10
10 6
89

8
7

5
Renta
Ac. dr. de fer ro. (St )
Ac. de pri. ide fer ro. 8
Ac..Soc. d'asig. Dacia. 8
Roma.
Ac.

Ac.Societate

Municipale

Mandate

Paris 3 luni ......

silia
Londra
Berlin
Lipsca

Severin

Ismail

pornite..
Vapre sosite

75

18
2
2

-- 2

Gru ghirca, greutate

L kila

Gran

I.

- -5 -- ...... ...... ......

.........
....
- Sccara ..... ............
99
99
25
2

22 - Rapita calit. L

- 54, 66 -70 90

86

47

98

PRETIURILE PRODUCTELOR
60
_
56 - 60 _
58 60 - 84 -

-- -

68 38 30 - 461
50 - 52 37 30 - 32 53 -

2
2

59

72 -

48

CURSUL VIENEI

Bechet

Productele

95
00

Oltenita

25 August14 Noemb 9

89

de Brila. 8

Ac

PORTURILOR ROMNIEI

1875.
st.
sut. 3

Islaz

70

74 -

Lose

60

936 Credituld...... 216 -

56
50

London.
Oblig. rur.
82 Temegvar. 80 50

64 63 -

Transilv.. 80 75
Croatc
Arg.

83 50
01 70

...... 524

2
22

Girante responsabile, Dumitru Eristea.

s. n.

2
2

40
37

40

VieEa, 27

Napoleoni...

Tipografia

www.dacoromanica.ro

Antr. C. N.

Strada

890

Nr. 24