BUCURESCI ANUL V No.

955

Un numrh

1875

VINERT, 6

ANUNC!URI

ABONAMENTE

15 banl.

30

24

Pentru

pe pagina IV
pe pagina

Linia

3 lei

8-

Pentru

: se priimesce
reclame la D-nu Eugne Orain rue
uot 9. Paris.
Germania, la Domnu
Pentru
Philipp Lb, \Vien Reichsrathplatz
Pentru

Ori-ce Abonament neinsotit de valre

numai de
ale

IN TOATE SERILE DE LUCRU

artirefus
nefrancate
a se
inserjiuni reclame. Re-

Pentru

Eugne Micoud

la

a, Fleet Street, E C.

24.

anuncluri, a se adresa la Typ. National, Strada

Pentru abonamente, reclame

,.r-.,"

AVIS IMPORTANTU
cu ju-

a se judica

aceste adepe

face pe

siunT vorti

se tre-

se

din

a
A. A. Macedonski, mure, precum
de furiese progrema,
care
Manolache Costache
arbitraricesce

directoruld
multe

pentru

din isolarea

1875,

Madrid secretarn D. Hirsch, prola Neufchtel(Elvetia); directorele

institutuluf,
profesorele Govi,
partituluT
tea sea de membru
eminentf
din Turin,
domeniuln
sci: este ape D.
esacte."
este
nu
devrato
?
aprpe 900,000
spuDomnia sea nu nega,
belgian, in edinta Caa depusn
ne
cndn a
interpelatn in
s'an
dupe productele
ce propuafacerea
Duchesne,
de Stato.
la
vita
de
atenteze
este astn-feln, de ce Domva
preBismarck,
a
nia sea nu ne
proectO de lege care s
garanta, senta
a
recipisef
acte ca
aiba
de
scopo
a
s'a achiacelora cu
nicY
Duchesne.
Guvernuln
prin vinderea productelorn ? acela
promisiune,
de
a respunde la s'a
Nu este
a
la
ministrulo
de
fapte prin insulte, ci trebue a resCamera
deputatilorn
punde totn prin fapte

ca se probese
este
cumn a

s se
cu

cu
Vernescu,
de
se ocasiunea la mesagiulo tronuluT.
pe
natiunea intr
ocasiune spre a
aceste
dou dile la
ar
merge se apere libertatea dreptul.
fi
desbaterile din Adunare,
a lua
cari
in
vede
alo DomnuluT Boerescu,
aprarea D-lui Macedonski,

de la

ca se la ce grado de surescitare

rugati a anunta

se tremure

cestO proecto de lege, redactatO

unitatea stabilit prin programa ce

erL Domnif Giorgio

Brtianu,
A.
Lahovary
, Dimitrie
la cetirea
pe
Florescu
se gr- Grigorie Gh:ca
s se
nu
a alerga s apere libertatea
In espresiunI violinte
la adresa opositiuniT.
insultatre
legea.
ca
Florescu
cari
pn acum
Macedonski

a rnerstl
Presa de
trata pe subscriitorif
pentru
pe D
cele l'alte
:

cititorii
desbaterile din

Monitorulii le

Fralii
Poenaru Bordea
I. Dendrino.

multe orT,

se atace

DEPEI TELEGRAFICE.
Berlin, is Iunitl. Piocesuld Arnim a
a decist
ceputti. Camera de

se insulte pe

s se

din

tre- ocasiunea
Calificarea
programa subscrisa de mem-

se o dea

din

artato importanta
la vale numele acela ansa, prelora
numele acelora

de

de
comitetuln alesn de maT
resce
realisa
spre a sustine
tre de
programa.
Atta dupe compunerea cornite-

sle.

justitieT nu este dette

Nu ne
de

is

Articolul

Dispositinea
din

din legea de la
aPentru oferte

asupra

oferte

rea

Cu tte acestea, se

Statele

nu

scirile ce ne

Din
ce

a adera la

acumu

urmatrele :

tractate.

o dt pentru toto-duna, dtoriele statelorn semnatre

la Orduna,
Don Carlos a
pe fruntaria provinBiscaya.

instiinternationale permaninte pen-

fundareT

carliste se
Encartaciones
unde se crede se
care va
try
va va da o mare
fi stabilitu la Paris.
600 prisonierT carlistT
personaln
fi administratn de
la Lograno, pentru
cu
considerabila
attia
francesa,
independent e de
In diminta dileT de o
incontrolula unuY
adin patruternationale
Passages,

la diferite
sciinta

unT,

ns- tate, de

va

la fie care

Alza

spe-

de garnisona, causndu le

s represenn'an
aceste dou

parte la tractatn.

ce

la

se

propunert de a comite o crim

cteStatele americane,
pentru primide
a
participa la
din
America
Republice

despre suma ce dato-

dupe numele aderen- nainte respunde la scrisrea

lupta

la cele

pro-

de

sunto:

membriT,

D. Argetoianu publica,

de 5

In

propunerea
acestea, oferta
nu va pedepsita de

Anglia, Trile-de-Josn

are

in

cu artico-

este

gerre-

oficiale
face

fi

putin
Cu

Statele europene, singu-

cu

parte,

33 din Coduld
supravcghiarea

Reichsanzeiger,

esemple
Racovitza, colo- va
subt-locotenintele

esista

interdictiunea,

a fostti semnatn la

arti-

se va aplica

va mat putea

care rele

confrun-

circumstante

mili- flecsiunele urmtre :

gsi

de la 50-500

85 din

pagina IV.

A seavedea ultime

arto cum
Luchide
o
Camera,
instrumentele
Roma,
pentru
a
acst
legea de
facia tutulorn micontra 203 voturI, o.dinea de li mo- faptele
justi
le
probs
de
tivatd, care s'a
litarilorn
arrnata.
camera va discuta amenesist
a declara cinede miPisaneli,
Este
damentuld
este
va adevrulO?
nisterid.
se
pte
da
acelora carY
ce
atta
ora o pune
armata,
BUCURESCI, 5 IUNIU

va

franci,

pe
ce

de la tret

la

cine este D. Florescu

tariT

nu se va

se pte vedea lesne

asemenea ofert
pedepsitd

I.

de

pe

tuluT,

in

importantele discursuri ale

care se

va fi pripropunere, va

de

putin mai in
de la
cu

duce dupe
Incepem

rnunca

s numal s participe la

representantiI tride spte-spre-dece State, tracputea cere

tru care
adrninistratiunea
tatulti
acsta amenintare,
Florescu este obici- internationala uniform a
cu
lucrare. De
se o pue

G. Petrescu
I. Campinnu

prin citirea

pedepsesce cu

le

a putea se

cine va ofeo crim ce se

urinate
tronulul,
spre
frte

ocasiunea

esisatenta
20
negatiune este a introduce
Paris, de
anarchia in rindurile militare

N. Fleva
N. Blaramberg
P. Ghica

ceperea
tarea

urmatoril termeny :

considerabile. In

timpo,

se fcea

fortucarliste
Anetzagana,
rile Iguelda

co- alte

reinoitc pe jurntate
confe-

urma
Imparcial crede
a delegatilorn din
ins
guvernuluT
Reputte Statele interesate. Presedintele
cuvinte.
din insula Guatemala, desde
maY bine
de
preocupa
din
arno
corniteto este generalele Ibanez, din pre
neadevnl,

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHUL

de

N.

petrece o
bune organismiunT publice

este,

Ordinea,
Libertatea,
de

libertate ;

care nu pte

la adresa tronului.

organisatd ;

care

Egalitatea drepturilord,

de la .3

esista

D. Ventura adice
D. M.
atentiunea
a
vea mare
are respunasupra
in
la adresa
aduce aminte de cuvintele
s'a
D. presedinte
nunciate

d. Argetoianu
tre

d'a mea
mele.

ideiele,

rela-

bine a se uita luptele

la

Principiele mele politice

Arvanezu Vasilie, Berendeid Dimitrie,

ADUNAREA

care ordinea

dinea

proectn

dintre
acestn proecto, se prevede,
acontractului cari

de sicurn ca

ce smn.

sufragiurile

,.Cel ce aspira a
datori a se

de lege ce tinde a

printre

Gamier
publice

patru

le

ale

cuvintele

Manolache Cistache ,
numerile
N. Bidin D. Cariagdi, A. Puricescu,
favorabile
pe vice- bescu, Gr. Vulturescu, Doctor P. PanCuba, Spania va
Costinescu, Petre
consoluln ce ea acreditase pe
tazi Chica, Grigore Arghiropolu , Gr. NiD. Bilcescu, G. ChiriSescu, Ciru
cutrernurti
PeTarrasa Economia, B. D. Arvenesu, G. Goga,
la
s'a
Const.
, Radu
tre
satele din
Sabadell
Puncu, C.
T.
Bagdad ,
nu a
orav.
tatea
,
, P.
loan
causate
C.
C. Ciocarlan, S. A.
de o
P.
Buescu,
G. Caranfil G. A.
Crdtunescu,
D.
A. Teriachid,
C.
D. Berendei, G. Cantili.
presintatt M.

Pentru noi, lice D. Iepureanu,

putea
noi
noi
n'a

consolidarea

voltarea

ajunge acsta e
represintativ. Pentru
qice
sisteme,
trebue...
a gusta fructele
Dca
alegtorl
ci
sinceri
nostril
alne-am
uita acsta
conca
'n
consciint,
ne
dea impulsiune tora
care
stitui o
ce
lesne,
amd
putea
ce va merita
ca srta iel, interetra
stabileze organisatiunea
sea,
se
atrne
de
la puterea legilora,
sele
ne
Numal
de ilustru arti
nu
de
la
d'a contribui
ce
cra
la imbuntalirea
prin
nasce a doua
Dca acsta e
tel tuturoni."
o lege se ne ofere
sanctiune? Nu ; care e
altele,
terminndn,
In
intelegere pentru comiterea
tiunea?
Responsabilitatea. La acsta se
d-sea
e consacrata
de
legilor
ce nu este
a- reduce
a
ne
ca
vor
prin
responsabilitate.
SPRE TRIUMFUL ADEVERULUL
se votmd
pe
nu e o inovatiune,
judecate
dupe
lelegea
cari
principiuld sepentru
interesuM
gile ce pedepsescn conspiratiunele.
esecutive de cea legislavord merge se
din numerile trecute
consciinta
avea
altele
ale
datoria d'a da
aceea
Nasce intrebarea dca e
numai pudenunciatti urmatrele :
trecute
lor de faptele
D. raportord
Camera seniorilorn din
alesuld
colegiulul
vedea
institutiuuile nstre
fine
Argetoianu,
a
Statului, pen- rile,
locd moralitatea si.onestitatea,
discuta-o.
este
Acsta
din
o
modificare
fr
d'a ajunge la organis area
873,274
contra
ce
sine
care ministriL cu tte
pentru
la
de lege privitorn la administratiu8o
ce
i
bindle
ce
273,274
bani, din care
eclesistice ale pavedea
sinceritate, spre
functionarii sl, hui600,000 la
nu
nea
de prefectii
de
adop- suma e socotit
ne plngernd
la Aprilie
realisatd ;
catolice,
duitd la
la noi
provine
se
deputatilor.
Se
de Camera
D-sea,
de la
: Nu
D. Iepureanu
scie ctti de mare era
a
i
s'a
slbitd.
de
camere asu- nu este
trecute, institutiunile confectioure a
aceste
La
rea
ilegala
ce
Argetoianu, de
colegiului
bage banil In
gsitn
pra acestuT
lei
nomolirea pentru prima
te de
nu
voia
combtea
improvisati,
a
aceea
c
o
cu
moderatiune,
consta
acele alegerl.
subscria
d.
cu
actuale
In
D. C. Bolliac.
la
in
crile facute de cea-l-alta
d'a

DiBuescu Pand,
o
Cariagdi Dimitrie,
Fleva
Ion, Ferechide
publice,
duce
ConstanNicolae, Ghica
de esemplu, violarile
G., CoGolescu
Giani
facute de
Costache Manolache,
de gaz pentru alimentarea
juLupascu
Alecsandru,
Naco Constantin,
fi
cu apa,
Protopopescu
Pache,
; cele-l-alte
Anastasie,
SturdStolojan
tescu Eugenie,
fi judecate de tribunalele
George.
ce
ordinare. Greve le
za Dimitrie, Rosetti C. A.,

cestiune. Adoptndu-se
pre-

putea de aci

nu vorn
fie

inte

Argetoianu s'a

mai putea

nu

s eserciteze funesta
oficiale al

prin care se
care

la

regale

Camera deo

data viitre-

alegerT.'de
24

pentru alegerile de gra-.

d. Georc'a
plinn guvernamentale
datoria,
votate
Bratiano.
virtutea
date
aceste
pentru toti
de
a
;
a d-lui
Rornnia
din vita
de 1,500,000 ianu
d. Argetoianu,
o
la putere
1867,
pentru asicurarea statului,
penputerea
ralii, era liberale in
ce
spue
deputatul
tru
onesta
productele, trebuie s
;
asemenea
instrumentele agri- morale, s d
comitentilorn
machindriile
todespre
ceea
ce-a
lucrat
in
secuestratn,
cole i
acum
acele
prod-una
se
d-sea a
conservatoril
la
putere
ducte secuestrate,
Arcasa statuconservatori,
depusti

duoilea.

nu

punga d-sle.

Acestea

Argetoianu la cea-a ce privesce

getoianu se contopesce
parvine a
d -lui Katargi,

veni
ce
impresiuue
la D. Bolliac. Se
allegerile asupra unel foi nu

D.

pe

asupra lucratorilorn.

unti

ns d-sea a

de la 4 curinte, recu-

cele de opositiune, despre

ci asupra unei foi acitesce
D.
mice guvernului.
Trompetta Carpaurmatorulti alineata
bravo
la care D. Bolliac aplauda
Bolliac, bravo !
D. le-

D-le Cogalnicene,

da

pureanu.
avea

Pompeismuld nu

Pompeii

aceste
D. Bolliac
Ce-o fi
vinte, va esplica-o
D-le Lascar Catargi S
jute
peste

cinci
de
de

care nu

a-

vrAjse supul supt

poporuluf, s
alegislatur,
la a
patru

colegiuld
de
In colegiurile

In colegiunle
s

Iepurnu-Ro-

a denunciaril, d-sa independinO, onestitate nu pte

-Brtianu.
a Die- partea
de
de la io
dca vor mai
In
politice, voi se intmpine la
deputatn,
privinta
aridica ciomaguln regudin Croatia, d-ln Makanet, dea rneritelorn
Nu
urmatrele linie :
conservarea
a prenu cu bata,
din partiduln
apreciarile
techereleT.
In cea-a ce privesc
pravilnicesce..
o motiune prin care pro- politice, v rspundn
ideele,
preschimbare
la ce grada
imperaNu
pune ca Dieta
opiniunea
priNu
Argeprincipiele
credintele
(AustrieT) o adres prin care
sci
aConstitujudecndu
faptele,
va
sle
d'a
nu inesce consiliele
pare
din
din
nurnirea
asemenea
spre trium- toianu
Ins
din
lege
s'a
facutO
prin
vr'o
misiune
ca
cea
pen2
D. Bolliac
Dietele
fulo
de pe muntele Taborulul ,
Mai; atunci D. presedinte
prepara solutinea
de s'a
Opiniunea
s'a
D.
adl este
Croatia
de unirea
parte
din
opiniunea
regularisire.
tqcherele
a
face
o
cari
dode
Slavonia, unire
Argetoianu,
a
Presa din Viena,
la
care
se
multora din sustiitorif
alte
slave
rita de
dup
alegeri
: nu
suveran
bine
despre
noi,
la
actualeluT regime,
Romnia
a
imperiuln Austro-Ungarn.
e
spre trisaimpartiale,
asupra-le
adevrulul",
in casuln
Damocles,
trea
; peutru

cele dise de d-vstr

Aderentil la
M. Ferikide, D. Sturdza, L C.
C. Costescu CoV. Maniu, I.
Stolojand,
D.

G. Vernescu, A. G. Golescu, Doctord N. Calindero, Petre Stcicescu, Candiano Popescu, Ivan Al. Sturdza, C. Plitos,
trescu,

Mihail,

A. Rosetti, G. Pe-

cele

tmpinate de d. Argetoiann, asalege neghina din

spre triumfulti
1867,

Protopopescu Pache, cembre aceln

N. Opran, Remus N. Opran, D. credint

multi

apeluln

Prin urmare,
d-lur

d. Gr. Arge- tinge

ocasiunea alege-

d'atuna pentru
publica

de care ne

a dis-

neghina
d-sea

se

de la t De- ficarilorn coruptiunil

regimele
o profesiune de pe
din
care
alegtorT,

www.dacoromanica.ro

s'a
cufundata

D. G. Ventura.

corespondinte

Bucuresci dice acestea,

din Viena.
D.

nu Presa

s-v
N'aveti de
ministeriulti de esterne, ca s

corespondintele gaze-

strine.

violintelorn,
II le
Coleg. I
ca parabo- mente conservatre,

le-a

nomolite.

ca

acestea

TELEGRAPHULU
modicontra ministeriului, s
a se
adunarea s'a d'a face plebiscite,
nu
place,
nu
privinta
legi
ficarea
adunaril.
Conform
ce se
C.
putut conresalegetorii
de
D. lepurnu. Contra
prin
li-s'a
leale
punde la
In
d.
s'a
veto
D.
colegielord,
ci
c'a
d.
dupe pa- mesagiuld de convucarea
In
nu
D. Iepurnu.
purnu,
;
acsta
de
sergenti
la
d-le
Katargi,
nid
veto absolutd.
se
la
Cu
tte
fi
esactd,
tri
sesiunea tre- nu
pendinta cerun
i-a atras sim- acusatiunile ce
frte putini
judecarea contesta- stabilitatea de patru
veto
suspensiva
nu
bunalele
la msuri
cine
patiele
cine
se
esacte.
care
peutru a se impune
Nu
de
Ca o conditiune,
alegerile.
In
s'a
ocasiunea
ce-va
de fapte. Nu
s'a
la easatiune.
dinastia, s'a introdusd
n'a
cestiunea
puterea
cuvinte.
flagrante
asemeni
se
adresei
de opresiunile de
se
constitutiunii.
Nu
guvernuld
dovedi
legea
eIectoral.
interpelare,
conde
adminisfcute de
interpretare
prin o
sorgintea, dca procuro
bine de
coleg. IV
dca
tronuld,
Dupe ce
se
Concausa este
fi
cercetat
lucrarile
mai
de
casatiune
dca
Krupp, dupe ce a
cons titutiune, e inviolabile,
tare ca
nid acea
stituantei,
cum
dupe
o
ministerul se face inviolabile
colegiele, dupe ce
a constitutiuniI nu s'ar
ce ne
de
ce nu era guveralegerilord; unde
de proscriptiune,
falsificarea
isolan
a
curtii
nid acea
fi
la
guverna.
unii
ca
garantiele constitutiunii?
namentale, a
Legea
fi
pe
Gice
de casatiune
D.
cari
C.
esemple practice,
N. Blaremberg
Se
regulamentare
aminte
de falectoral
nu
e
de
a cor- purcu
partidel conservatre,
membril
costitutiune. Acsta se convingeti
s'a
din
tremurarea
anihiacestei partide contra a principielord
electorale legale este
evidinte din
n'a
proD.
Sturdza din
nu s'a
;
con - larea
de violintl
raportuld d-lui
niel o
la
intila
a
falsificatd
corpurile
Moldova
aci
cid.
stitutiunei, pe care d.
a
mur- torale?
G.
col.
IV
e
o
minciuna;
tesce
(murmure).
Dca
d.
d'a- purnu a
IV, s vedem
cte-va dile
Avea
Constituacsta, dr constan
nu
la
ce a
convingere.
face
unde instructia nu e rspandita,
spre
o
ori-ce
margine.
Despre
aIn
Moldova,
ce
peste
D. Gr. Ghica,
citesce unu
unul
colegiuld
IV
nu pte la
Aci
d.
pentru a asicura libertatea
vorbi.
a
cestea
de Constituann pentru
independinte. Dca
electorale
programa
parpurificarea
corpulul
ed.
relative la a- electorala, de
atrocitati
s'ad
din regulamentarea principielord
fine pentru ce s'a aceste
conservatre asupra
lectorale? Constitutia
constitutiune,
propuse,
pe
larg
in
unde
atunci
alepentru a garanta libercare se
dca
altil,
comisiune
era
d.
Boerescu
care
testele alegtorilord ?
se
libere,
electorala?
d.
s'a
urmare
s'apoi
continua:
protestd,
In
o
mare
mare
fi
asupra legel
de
Acsta
e
nescu
se
fost,
legii electorale.
La 1868 presiuni
falsificati
sub
o
n'are
a
nula
1869
asemenea
nu
dinastia,
nu s'a
Cu acsta
la
constitutdune.
sustie
afirmatiunile,
a
acea
lege
era
ca
la armat. Antea
dinastiele
s'a
atta
elaborza
regulamentarea
dca
la a- o comisiune
ei Pressa din Viena
gerne n'a
se nuface ceea ce
puneti p'aceaai
guvernului
Era
responsabili.
ast
legea
electorale.
d'acelaal
mesce
improprid
conilegalitate. Oatirea n'a
momentuld d'a
Sunteti
actuale
departe.
d.
1870,
In
care
se
Se
desla alegeri ca
comerciale.
se
nu
fie
Incurca
care
nu
face
de
nea
a
industria cu aceia pe e
prin pieciele
ci a
pa- volta
citesLe
d.
de
sate.
in
polide
pentru intimidare. La
'I
asupra constitutiunil
a se discuta
saga din
Daca e
se
meni
tice?
d'a
se
a
ne e
adauge
calitatea
asupra
nu se
politice,
votarea.
proprie a
o
represintatiune
ce
noi
da
a
discuta
in
servilismd.
armatel localele de
comerciuld
intro4
Cine e
M. S. visitndii orava dice ce a
Nu v
convingtre?
ruralilord
in
colegiuld
III
?
D.
Code
a venit
nstre, va descoperi acea
discursuri aprinyltre
o consecint
la
electoral nu este de
sa
a
internepe care ati
d.
de
d-lui ne-a
legilord electorale
s'a
ne intrebam :
d-vostra?
Dr
electorale
purnu espune tte
monumentd
alegerea
7-8
slbtacit
In
constitutiunea
merge la
nu
dreptate? Nu mi se pare resci.
unde
Cogalnicau. Nu e esactd, nu
spirituld
D.
verd'a
a ne espune vita
ci
ocasiune
d.
separarea
s'a
minante
a
adus
ca
armata a
este
pentru
restabilirea
ne
adresa
la
acesta
e
Cretulescu.
mai evidinte
e
schimbarea supt acela
intimideze,
constitutiunii. Nu
D. L &rat
constitutiunei e
rade
opiniunea
de
ministeriulul, (scomotd).
de la 1866
ce
oraaiele
din
care
aeste esministru
a
maioritatea
portore
a- v spund
ce se
reaedint
acum
cu
oraaiele
de
minoe
trii
mea,
de
presiunea
mare
se
numrd
opositiune
trebue
Infracespresiunea
vedere
acela a
ritatea,
mare de
se
se
s'o
o numiti resturnetre, de deputati In vederea d. Iepurnu
ministeriale cndil
pe care
tinde
spre
noi alegtorf urbani.
:
de positie
paraponisita, v
e
se
A
de numrull
o
lucrurile
o
aci ? .Unu la 10.
jeli.
cele
Alsacia
de
III,
din
care
se
vede
opositiunea
cum
e
In
alegtoril
Alin- frte mare
e
de
bine
sciti
Prusiani.
mai
multe
oraaie,
e
la ministru, ci
proportiune.
Nu
oraaiaacela
? D. Bismark o spunea
este
nu
ininoritate periclita
M. Sa (intreruper) D-le
se
Alsacia aceea
va face
respunclemd
la
diguvernamentah
?
,
vita
a se face,
de incapace
interesele
germane
Puteti
da
acesn
; prin urmare arca
nu se pte
ea
d-ni, gepentru
aceea
ce
spre a face presiune citate Constituantel, ca
d'a spune M. S. aceea ce
reine
din
vedere
a
s nu
ce
m'ad
rea
acsta,
guleze. Dca d.
de
a
mai
o
tare
geden
guvernuld
pentru a se sustinea acst abtrebui
Restabilesce .M. Ta, justitia,
esemplu,
care
V
nerare
surditate.
pe celd ce va acorda-o,
poprele in alte
se
in contra art. justitia
de
s
putea s'admiteti
simp'acela
care va primi-o,
sma de
interpreAlsacia
aci
ca
constitutie,
d
atre fratii de
D.
desnu se face de
patiele
cele
ce
spune
opositiuuea
obligativa
a
dide
sofisme,
de
tratate cu
purnu
n'a
putea
adartatt
ce
de puterea legiuitre,
de contradic- pre
le
d-sle e3te
guvernuld german,
totuh econose
restrne
regularisire.
mite
ca
ce
voiesce
d.
,
ca Frannu le
pe
tiuni.
d. Strut
Tei
Nu
ca anti-dinastici,
pe
simpatia po- mia constitutiunii?
se
purnu
?
Ne
mea
era
orI-ce
La
nu
de
alte
inscrierii ruralilord ne
independintl de
drep- aleg. coleg. III contra
nu sunteti
ni
de
pe guvern
ministru
adauge
Se
In
Ad d. miuistru citesce
p'aceste
se
combatem
'turile
ordine
d'a
bine,
s
va
de interne a
va reveni
deslegarea legea electoral o
rspunde d-lui ministru D. minisru a protestatd,
va greai,
III
de
care l'a acusat c'a dusd
care
a
desertatil-o.
de d. procurord
lo- la partita
distinctiune
80 lei
cuvns'a proatund d-sea casatie, supt
alegeri,
D. I. C.
mata
sate
catiga,
nu'aI permitea
nu
pentru
a
provoca,
acea curte.
era o individualitate
constitutiunii,
de la
alegtorilord, La 1870,
puterile
a
ci pentru a convinge, pe
acea
ce
Se
colegiuM
ail
Ghika
pe
adunare
sld asd. Iepurnu,
ajuta,
se
ne
mai
satiunii;
din
judeca. Onor.
liberale din
va
la
fine,
spre
ea
culte
s'a
date de
prin ce
de
modernla
a vorbitti acum
curesci ail
acel pacinici
comune
completuld
curtii
de
la
agresiunilor
cuvntult
In
apere pe
tiune,
de
ce
n'a
inscrierea
cuitori pentru a cere
col.
III.
maioguvernului.
pe
rurali
ca
s
acelora cari se
la rang? Nu, cu
continue d. ministru,
cele
Dupa cererea d-lor, adauge d. Iepurnu, listele col. III. Se
ritate
se
ne
asculte,
a
a
aaia.
opositiunea a
de d. ministru din
alegeri, pe care
partea
aduai
de
uniI,
alegerile
acele msurl de conCnd
le
cularea sea,
n'a
din
conD. ministru de
se
aci
de altii
scenele
violinte
nu se vede
cum
pte
:
tra
mea.
Nu
lucrurile pte
trecute
cum
fi data ordine cifrate
Francia ? Este
a mintea unul
alegerestauratii
aci dosarele
in
d.
ministru
de
fure
represintante
pro- telegraf,
vede
o
din care
ordine positive pentru
pentru
: nu.
nu.
Asia
pentru
a
armata
programa partitel
1847 din Francia supt
spre oprime. Apol
apra' pe
guvernuld la a- aceea
se
a
citit-o
Nu
trebue
republiconservatre,
pe
ales'a
Ludovic
Filipp,
face
tactica
vornu.
A
combate
alegerile
a
ropartita
care
voia
adauge
de
canif
gerea la Verde
mai
acea autoritate,
tutia,
In
tte
epocile.
?
Nu.
tului se
d'a protege
a
e, nu pte legitima
se represinte
mai legale,
care se
d'a oprime
de legi, nu pte face ea legi.
de
mine,
cele
de
de
la
Pesta,
nude
d.
d'a trece la partea a doua,
violarea constitutiuniii este
d'acsta.
altele,
nu
suntem
pe
tottl-d'omai multe
Iepurnu, cere a se
nu
arbitrard
de mare in
D. ministru
ura se
propositiune
minute.
la 1866 ni
partita
d
mna
esterminarea
d.
suspendarea
se
la von,
care nu
conde
se
? Aplicarea constitutiunel,
statele
Ce
constitutionaa
ca
o
servatord. Intelege
,lepurnu,
La redeseidere,
ci reserva

cut

r-

din espunerea ce a

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHULU

ne spune
noutatea

de

pentru afacepe

_rile straine va. fi

consiliuln

Ni se trimite
scrisre. O
tru gravele

Giurgiu

pen-

ce fac; a-

asupra

1875

neadevra-

propagarea
a

la

Te-

care

Corespondentula
de
acesui

Trebue
federale pentru
e exist,

Nicolae

nu
vechl;

dupe cererea
constituirea imperiulut
spilerie
presedinta mal
putere a obtinuta
din ele
comitetuluY. Patru alte State: Sacodae din
sonia, Wurtemburgula, Bade
sticle
care
puse
de
cklemburg
din acestea
can- care nu
representate in
copit.

imperiala n'a data de

ocasiune acestur

de

sa,

munile

i se uitase chiara

materiale ,
infectante.
pravaliel

la femeile

parte

nu
cele ma

care

din
apropiere.

e- isolate din mahalale

are

face s reinvieze a doua

ca s

de

pe neno-

rocitele individe
crede ;
dupe complicatiunele
le spune
este
Doctora In
diplomatia europeana in
vindece tte blele
implica pentru politica care
este
care,

de Bismarck, termina inde- cunoscuta de Prefectula

de
pendinta, o desaprobare
care rule primar

nu trebue s o

de a

precautiunea

sf.

ca

nume le

din Comuna
Piasa Mardupe Doctoriile ce a-

care a
presinta proectulu ca
protege contra calomnia- luata soaa sa
de

Vasilica de la vestituld

Nicolae Tomulescu In valrea de

acestora, ve

In

Domnule Re-

dactore, se bine voill a face s se dea code

Dupe

alte

numerile trecute, alegerile

Holanda. Aceste ale-

schimbata

si-

situatiune care
ne spune
dupe
aprpe
la
franQaise. Camera
lanclesa se compune din So depudintre cari 41 ajunsesera la
espirarea
lora, prin ur-

mare trebuia s se
Din 41

Domnule Redactora , se bine

a primi respectula

ADUNAREA DEPUTATILORU
de Merctwi, 4
1875 (').
La

din

continuarea dis
rkspunsului la discursula

partidul

urna, 20

ce avern
docNicolae Tomulescu din

oraaiuld

tuatiunea respectiv a partidelora

d-lui Canberale, 9 conservatorilor, 8 ultra- tronulula se

diano-Popescu.
ormontanilora 4
D. Candiano. Apeleza la dreptatea d-vs4 balotagiurt,
tre,
d-le presedinte, pentru respectarea rerea20 liberah

sl in

pe

acestia
avantagiula.
fost

gulamentulul nostru, care prevede ca

deputata
pentru
altuia contra;
observa
acesta disposilinne,
rnduld

districte se dea

de ordina-

8 ultramon,

ca se vorbesca, ci

reu- maioritate.
D.
dintre
are

din

Bolliac

Ave/Y dreptate,

5
a alege de
conservatoril 3. La 22
va
D. C.
dice
d. Iepurnu,
avea loco scrutinula de
cnda istoricule
nstre, s'a
care va decide
de la spiritula de
tesdou
beralil vor obtine
; apol face istoricula boierismumade aci
vora avea
artanda cine puce
casa,
In
ioritatea
s aiba drepturl politice
La

va

frte

1848, dice d-sea,

a trecutd
estremitate, a proclamata
politice
gu- pentru
Acea revoluliune a

va r,nne

Coresponclentult berlinesa al
suedes Dagliga Nyheter, ce a-

in realitate

babile ca regele

este pro-

schimbata resolutiunea in
sle la

Voiti se

ce

Vodt-Cuza. Pentru ce

rea

r6sturpe pa-

? Pentru ca era

att

pentru
voia Incesarismulul ; s'a rasturnata
tru a se
individualitatilord unti

mare cerca de actiune

de liberrate. Alege electorala a

corn.
Intre
s'a
parte
altora : conservaprimele
colegie,
colegiula
col. IV

tu

o interpretare judaict

guvernuld ? Nu,

tranil

intusiasmeze pentru
Constituliunea

favrea

aci ?

el

colegiula

bizanti
Ce

interes ?

o adevratt demo - Pentru ce

II aduceV
oraae ? Oratradiviunea
; ele
singure,
pentru
amestecuid
Trompetta a cntatti
sper
d'acum
uni represintantl In corpo
subt
regulamentula
pe care
d.
subt
ideiele,
nu i-ama
D-vstra
fi cu d-sea pentr
corpuld celd mal
voiesce se arbitro
libertehilora
prin urmare
la
dea
adresezt pentru a resolve
cestiunea ce
In
nu mal era
ce
are
bertate electoralt,
libertate individuall,
traditioni, dupa spiritula
libertate de presi; pentr'o caricatura dupa bunula
este
de libertate. Coleglula
avanti Carolina, s'a
i
tipografiel mele.
nu se a- tera spiritula legil
este
nimeni ,
tte
presa e
pentru ce atunci
violinte de
atunci.
daca nu
Ministrula ro
o spre a. falsifica acela
d. Rosetti a
?
circulare catre
numindu'ifrate pritrebuie
votese
are inpenmari
se
legea electorald este
pe interesa,
tru
functionare a sclelole , pentru mit
este la
apol a
nu In
instructiunia
o
circulare prin care impunea Tal- ce la
de
face, prin deputatil sia
bone, politia
popo- rurale,
Politica poporulul e
zaba
In
prin urmare
a
rulq
ce
la
e
de la
e politica case
averea.
convine
Ca
personala,
ca
D, G. Vernescu. Acsta nu e constitus voteze In col. III, pentru ca
lionale.
opincel
s uita lap:
se
Nu
D. C.
tele supt de la mama mea
curagiula
.
introducerea
D. Candiano,
acelt colegio, pentru
legea n'o
cea-a ce s'a
grea se
va
te,
scit
personall,
de pe bancele ministeriale
ierI
care
de pranu s'a
ale maioritalia pentru
de
de
aunumal vorbe,
de
mat legalitatea este scaparea
ande vorbe
tort
cora
(aplause
drpta)
mine adede argumente.
pe
se
e mat
de
durabile,
acesta
aduce
a
ori-ce alegaliune. D.
cuvintele
care
ad-lui in esclamaesclamatiunl, pentru
combatea
de lege,
s'a
se va
'n
argumentd era
esduce ; nu
respunde
acesta :
este
e

n contra legit.
ce dice

a respunde

nisteriulua pentru

'n ac

incinta

de BraJulieta

numal minisde
?
s'a
ministro de
prominciatt,
ea nu putea se intervina
tilia a fosta violinte, a provocata la
pentru a opri esecutatea sentintelorti
nu trebuia se uite ca represinta pucatre:maioritatea
parterea,
puterea
se
moderata ,
aduce
'nainte'l
acsta
s'aduct
partite.
deca n'asi
dovedi ca 'n judecie
Cine e d. ministru de justitia
burintroducerea
a
considerata
bogatt din Vlcea, care are meca
o
cestiune
ministeriala
s'a
pus penrite,
prin
ca
resolvarea
el
ce
o
zeluld.
rescu, a
este ;
unde e
e
de
ca
patricianult,
e
Crornwel calare,
Robespierre care se
subt riale a intervenitt pentru inscrierea rurain

vorbesce. Ieri

la
snge,
dup adopositiunea
? D.
de Popord,
miterea
lort,
preaedinte
e
sect.
a apelatti la pasiunile d-vstra; et
Pe
din
era In
a
nu
Republica,
respecratiunea
o
aparintele.
republicanl, fra
d-nil miniatrit despre alegeri tat
; comuna era independinte, ea era
Ce-a
d.
D.
C.
legea electorala ;
republicana. In
cesarismula, face
la
acelasi lucro.

pare in Sotkholm, ne spune

ltoria;ce regele Oscar proectase s
care a adusti
in Rusia nu va avea
suedesa, HandeSjofarts-Tidning, scrie
rele
privint : .Caltoria

a-

arti-

din
pe

in- suma de vr'o 500

nuruitula
dupe Tornulescu,
marfa ce are line
o

sercite

o minciuna, numal d-sea e

d-sea pentru

legea

s 'a

sinta aci colegiula IV tmpreunl

33 deputall,
d.
not sun-

tine In
care

Giurgiu o
marfa

provinciele .
D. G. Vernescu. Acasta e o
aune.
D. C. Bolliac.
Constituliunea,
ca oracarel
;
reformarea
ea
Imparte pe
repredupt pungt.

uk Redactore!

noutate are

Republica a

me-

cererea
guverzne

vincie.

DENUNTARE GRAVA.

. Iepurnu,

D.

lucrurile

ne cam

ce

de la cestiune.
D. C.
Mi

de

litera

ruralilora d'a vota

col.

pare

D. Candiano. Nu voesct

cie

eiectorale asupra
in

s denuncit pe d.

rspundd

la

pre-

e, care m invita necoutenita,

ca

nu

ca n'a interpretatA
o alegere nu se
acea lege.
d-sa legea,
presedinte, de
d.Iepurenu, care mi-a
prin
consultarea
pte
face
de
a
articold,
dice ca tte
lovita religiunea mea.
pott
torilora
din district; formza
de
respunde. All
ruralil se
colegit,
ce Insemna
coL
era
sarismula tu Francia a perduta dou procolegit
consulta
din
oraae
la
Ins
da
cu tte acestea, pentru
la cestiunea politica.
(1). Dupe
a

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHUL
opiniunea
pentru
institulia
.pentru

e tn contra

judecata, comisiunea l'a achitata ;

ministru,

independinla

gistratulut -

spaima

magistrata
se
tre- buie s se pronuocia

independinte, trecon-

sciinta -a pedepsita p'ace

de corsultare pentru a se

diferiterite puncte
ca apermutandu'l
contra
durerea
ce
miseria
ale
ma- tre
opiniunea
;
fi
Comisiunea n'a cunoscuta relele
ioritatea
trebue
, de a cea
partea
le
In
colegiele electorale
le spunemil
d. ministru
care este
ca
termina cum a
d.
care traiesce din
erl
ea a
asiste la tte tianu
relele de cart
arma la
stea
rneschine, la
aduce a-minte cuvintele
manevrele
fere
Bratianu, Danton,
la
politic
ans
a
comedia a arbitrariulut
care
esercitattl-o.
aceste cuvinte ?
pe care
marele
contra
de la 1879, care a
ca
In urma
amesa armatel: armata nu trebue
de
de politica.
fi
not
Daca
d-tea.
daca
voce. M
cuvintele
bine,
D. Candiano. Da,
:
ca
de- atune
asista
d'a
art fi
cestiune.
ved
la
spectaclu
rnisiunea.
patru ant la
ce este o
Cine e capula partite conservatre? D.
unt

Katargi, acela care a

la bracia,

mine

za

(Ilaritate).
la
domnu
Katargi
e
Prin
coaservatore
representantele
conservatorl
?
demagogI. Drapelula
de d. Katargi n'are
are
semnatatea ce
conserconserv
dreptutoll
averea
sciinta,
prelungite).
Patria.
rile nstre
conservatora
anti-dila 8
la

pentru

aceste

traditionala a
tota-d una o
voce. De frica.
C. Candiano.
a dovedi

nu

mele a
echilibru.

In

e de

ideele mele personale pentru

nu se gasesce
care se nu faca

patriet,

interesele

lucru

pe banca

sunt practice; sun t

postall , care a
r
spre
Bucuresci
la
Ionic
neghina
de parapoparte
deunti
a
doritorl de
de
la statia Monteor, din
ce este opositinnea.
accelerata
unti
rea
opositiune
Este o parte
mesala
scapate
geriile
din straintate ;
parte
din
scrisorile
simple
destinalie,
dernocratice
creda
din cele recomandate fosta arse.
a face fericirea poporuluT. Se
scrisorT, ale
Matti msurf ca
descie
tinert : trebue
adresa nu
cu
da fructe bune de
mocraaia nu
se espedicze la destinatori. Cu
distruse,
acestea directia aduce la
principiulti autova fi
Intamplare,
acsta
care
nutresce
ritalit.
e
interesati a retnoi
pe
arborele.
nu e
arborele,
a
vio- rile expediate in acea
o
d. Bratianu
pentru scrisorile recomandate
la
pe care o conasupra
lege.
a fi
este
damn ea incapabila d'a guverna
i
se a da tte lamuririle In
a nu se
pe
de
scrisorile
recompta
a
tine
de declamatiunile cart le
ocasia aOpositiunea, comandate, care
de supta
afi triumfata
prin
*
*
seguvernula a
armata pentru a apara pe
icinda
rise, a
In nptea spre
sela
eserciliula
dreptuluf
pacinict In
In a doua parte , e

representantil
deputatt
permite

d-lut Iepurnu,

radicale ?
Cursula

nstra, p'acesta

spre a duce

publice este puterea

ne
trebue

la bine, la pro-

vorbe

Inaintea alegerilora n'a

de interne. A

.D.

alegere.

D. Candiano. N'a
nostril

alta; opode

vo-

comisiunea

raportorula

In

Se vede
i el nu cunosc

in

nu e
e

cia, a

garnisnel
Poporula
a fugi peste
hotare
a se turci. (Risete).
e
de la
durerile acestet
ironia
mal esiste
nu numat
victime
a

s'a
15 case.

d.

pe fratele

pornpele dirt
energice ce
nu s'a
dparte

s'a

Pitese
luata,

case,

numal
ce sufla.

nu

Curte
la seminaria

din

se va retrage
reeai a se res-

Se

contra membrilora
ne desdiscusiunea adreset, d.
nu trebuie
gresa, la ordine,
co- tiano declara c'a
din opositiune, cart art
mad'o
Apola adresandu-se catre guse
la
mise in
n'a
tte
concepliunea adrese,
avell initiativa,
taga. Domsistime de
a consta- d'a ne garanta, d'a garanta
contra
ministru afirma
puterea
esecutiva
pe
facia.
armonia dintre
tentativelora ce
introducerea rurali- cea
a
fi
a constatatti victoria par- e cunoscutt ; responsabilitatea nu
aci Monitorulia, In tite
In col. III.
de
a
ultimele alegera cu
Brtianu:
care citesca vorbele
c'are se
de
D.
o
n'a
se
cu contra
fapte personale. D. I.
la
de opodou
d. Lahovari era sit'une, a constatata
nisce fapte
Bratianu a
starea
parere d'a nu se introduce
timpult
fi
drumurile-de-fert
e prospera,
a
pe
sustine
Nu
trebuie
asdin
peste
treca
veniturl
: se
d. ministru, ceptare,
circumstanlele
care
fine aduce omagie de devoprincipil.
vernult
In
pentru
A. mal
ministru
la
dinasti, dca n'ar
catre
de
acesta d. Bratiano,
In col. III de Prahova.
cele mat severe pentru
ge fi
nu
col.
positiune d'a da
ministru...
pentru arestarea
asicurarea
o
La
partite care
Bratianu, ca
care este
la
n'a
unti opositinnif
pentru ce
miacarea de la Ploiescl. Nu
?
combate
de

ACCIDENTE

de

nu va
retragere,
pinge adresa.Regreta
proorocesce
D. G.
pe
nu va trebui
credit
indolenta sea,
o va costa
se face o manifestatiune.
niment. Se
Inopositiunil
dca nu va
opositiunil care ,
In
facia
pentru bine. Nu ignoranta, cum
a proatitudinea
ce-a
d. Candiano, ne-a condusti redacta
ajunge,
e redactatd, ci buna
adresa, aaia
penlinistea, s
ne
a nevoilora, a trebuiulelor
oposiliunea
tru garantarea nstra. A
ce e
ca va face tte sacriflciele spre a
societate, cuniti puterea.
ce e
aduce
se crede
usa
D. G. Yernescu.
va
face
guvernull
legale
spre
a
Indrepta
de
trebuconservatori
noi
d'a conserva aveD. G. Bratiano. Ce este programa d-v.?
d'a conserva
con?
E democratica ? Nu : e o
Apol d. Bratiano face apologia proce, dra nu
adminisguvernuluT in
idel Imprumutate. V'a
e patru ant, critica
ragiat reeaita radicalilora In Grecia. Acolo
tre
i declard
trebue
narea din
radicalismula ;
a
d-sea aduce omas vina la putere o
Candiano, cu care s'arti apropiata
state
guvernele
d.
Candiano
n'a
fosta
put uni, pentru
Europa domnesce pardin Europa. In
va
tita conservatare, curn
de comite imprudinta
?
Ce v'a spusa d.
guverna
da

nu ans

se

apol fanaticia cart

rile celorti de

de arbitrara.

Acsta se

cere-o.

tte ideiele

d.

1875, pe la

de

In

In Comuna PisMuss'a

plaitt

apele
locuitoruluT

ant, pe
din acea comun In etate de
spre a veni la casa
trecea o

ULTIME
Madrid, 12

care s'a
faca o
la palatulti Senatulut, a
Constitutiune, dupe modelula ConItaPortugaliel,

cornistunea celoril

Mayenla, 12
a

- Asociatiune a

s generate.In

luna
a

de reunire,

ca

Berlin, 12

- Guvernula imperi-

proecta de lege ce
imperiCodula criminale
cererilora facute de

ale prepara
a

propunere

Dupe

va fi pedepsita ca
de a comite o
Parcrima. Mesura trebue s
sesiune.

lamentulul

DE LA CAMERA
In

de

persoa ascultata
I. C.
nale pe D. I. Lahovari contra
respunsula acestuia din
Bratianu
Mipe D. Candiano Popescu contra
conde justitia; pe D. L
absenta acestra D-lui Cogalnicenu,
I. C.
contra
tuia; pe D. P. Carp
pe D.
respunsula acestuia,

D. Chica

G.

respunsula acesta.
Se

apot desbaterea pe paragra-

procur orele-gene- fe a respunsulul la discursula tronulul.

lupte
prose primesce ca
Paragrafula
n'avea
ce
se
caute
la
lua
spre a veni In
amendamentuld
iecta,
nu puteama
frte
puterea.
copentru
p'o perpune
de la
fine ce conline chiara
corecta redactata
este
fid'aceea fraca cl.
ILlea D. M. Costacke
ma d-lora
La
4 dd.
ce se sustinut de
se
acolo,
tele
a
starea
nanciare, dra
amendamenttl,
propnne
pe d.
face acele economil? Nu; prin urmare
instructiunea, a
asupra
care
se
arata
Tronuluf
simple afirprograma nu conline
alegerilora. Dupe propunerea comisiunil,
lucru se- dou
l'a liberata, pentru
nu
se
ca
amendas'a respinsa desbaterea
la
ideele
Renuncia d.
probe judiciare de culpabilitate.
chiar publicarea
s'a
este inMonitora, pentru
Bratianu
trecutuld
Aci d. ministru reproduce nisce
decinte
trecutulti
Cogilnicnu la ideele
prin cart line s
ruranumat cu asemenea
pott
col. HI,
trebuie se
alte amendamente
o partita.
face
respunde d-lut Candiano
cestiopositiune
tineril une personala.
a
Votarea
In
ilus
pe cart respecta, cart
la ideele mart
cart se

cu pu- arestarea d-sle,

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHULU

**************************
ASIGURARE

SOCIETATEA GENERALA

onre a aduce la cunoscinta onoro

nstre ca din a
primire 9,876
in

de 142

INSTALAT IN BOLGRAD O

Soemise, s'at

aduce

onre

Incredintndu-o

Serie de 10,000
valre
s'an
pentru
la 31 Maio st. n. a. c.
de la 15
cerute

HRISTIU,
data dreptula de a emite polizze valabile in nugrinding, autoride
mele nostru pentru
pentru ramura
a

pentru esecutarea dreptuluT preferinta nu s'a

s'a

de

de

Societatea

Directiunea

;,ROMANIA"

4.44)
APE MINERALE NATURALE

URBAN DIN

SURSE FRANCESE, GERMANE etc. etc.

DIN

TOTt

urbaproprietarT de
S'aduce la cunoscinta
acei-a
din
d-lor
cari
voiescu
a
contracta
ne din Bucuresci,

priirnite d'adreptula

ce parte a

de i fr. pentru

care
directiunea
pot adresa
acst societate
operatiunile.
situatie de a
se ggsesce
regulamentul inpot procura
ad
Tot
pence fie care trebuie
dicatoru de
put satisface cererea.
tru a
Strada Carol No. 2
se
Administratiunea
Dacia.
coprinsult

FRAFURI

de Apa.
Ape' necesare, pentru a evita

Athanasiu & 1.
72,

CALEA

Mare Depou de

CIMENT DE PORTLAND CEL

X
X

BUNU

pentru Zugravi.

frecate

EXPOSITIA UNIVERSALA
DE

ce

a precisa

Directora : Lambru Vasilescu.

DIPLOMA DE

de subtlasocite d'un

respective, se

la

HOTEL

1873.

PASTILE AMERICANE

stomachice,
Viena
In
1873 Reputatia
digestive
recompensate
singurele
de stomach, lipsa de
vindicare a
psetru
intestine etc. (Exgastrite,
acrlk
Londra
Bucurescl strada
la d. B. I.
pentru
d.
piata
la d. Hebberling
Carol I No. 5 se
precum
d.
Fr.
I
No.
18.
X Fr. Kesler strada Carol
pharmaciele.
la
trebuea
adesea
Nota : Spre a evita contra facerile inerte
oficialii
al
guvernuluI
va
ce
cutia
care
se refuse

A le Doctorului

fost Hotel

de la 23 Aprilie a. c.

blic,

Schaf din Galatz Otelul

bune oteluri
din cele
Serviciulo prompta

noscute pe la alte
sagramenta.

cu

sub

Europa, precuma se recomanda

preturile
pe

acele

felula de di-

lipsa de

J.

ADINA 51 RESTAURANTULU
gust, este

dupe

dosul

piesele cele
va
este angagiat pentru
distinse musicY
deja cunoscuta ca una dintre cele
In
va
dilecta
pe
unde
in
serile de la 7 ore In
alese In
moderate.
alese
pe
diverse, tte de
se servesce Alimentele cele mal gustse,
pauselor0
va bine-voi a rn preferi streiniloru ce se ocupa
tine
comptt
de
sacrificiile
mele,
PubHca
acestea
dinainte.
datora a multumi
de comercin, pentru care

NB. De la Sf. George

de o
moderate;
re tot mobilierul ce

apartamente de
gazinul nostru de

elegante se pota arenda cu pre-

in

pe

amatori spre

I, punem la dispositiunea
a se adresa la
amatoris bine
N.

www.dacoromanica.ro

Ac

24