ISTORIILE

DOMNIl'OR I.RH-ROMANET I
CUPRINZiND

ISTORIA MUNTEAN DE LA NOEPUT PN LA 1688

Compilale i aldltuite de

. CONSTANTIN CPITANUL FILIPESCU

Publicale dill lIOIt de

N. Iorga
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURETi

1. V. SOCECU, Bucure!fti
1902

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN CAPITANUL FILIPESCU

frank In hiserica de la

; dupii Ligeratur4 i aria main,

IV, n 8.

www.dacoromanica.ro

11

_EvulsaminetrtiniT,-.,

If"

'

112.f:,'

Ai:1;11r,

hurr

?,;..,-6." -41;1'

i',biqr:!;\.,
')1;Afil iEL MOLL .

,
to"

.d

"

..A. 4. 00.
tato

ow,

AL"'

.....

.+!... ..,

-7 -*

./.616EiliitWiiiiiiATnt
.1"

1-zII0,0fitigq0)11.1e6R4R-effillig

-""'"

.1 6.11:1:111C11-0110fiHfill 19k1/1 -11!!1(11111111:51Y1110

11.,,,

::.f.F.T.-,Fitii.
4-,:--;11f.I.-7-ce..-N
5

jp

11

A...

.... W..

10;1i,,k0./11:1111/1/1tAi ;
IS MT, 1111:1 41All
arta
plata r. ta at.. a A v.," rrar.rtror.
at t.
lt art
6.11P-0
Au...pv.40 sm
,..4"4. ,,trastI?itto ,,O,1
v10.
ens
.A.?
1*.
OA ae

T. ....
. i . 1.1 J14.4. Ali.44 l

ow I 644,

V,"'

br
at..............,........ ....,............
0..4* n/* 1.: . 7 i , iml.a.s... 4 11 ,
''''' Lrt .1
4:f
a... .. ,........ 1 O .....1...i.A....;
....mom""
......1.,,...F..a ...um.... ..f...
..... I J.,
A . t . AU. .., ..1,1, ;611 : 1.........: Co Ant. ,.........10........" no.
1 1,1,1,, Al ..... r
.1.....C.......... ... A...1. ........... Va...., ........,.....:......1..... ..... ..............4 ,1,...4. (,.....; fa.........1

.. ,,

., .,;.

4 ow.. a. to...Jo...A...a ........us ...la .4.........1.....A.

.1,, t .0p:.....1...... I. L.A...., 1.. ....... ................o.,...
....
no,. ;,,.k.,
...L....an 4....,................,...44.,
,, .. .:,.. ,ma ....
lit ... my. :14 , ..... I ...a.. t ...... 04,....11... ., , ...In, .

.......... ..... ,
.....
........ .
....ran., . ....,...r. ,..........,
op.... .......

.
t,..ea ft .. er .. .. 01 .....
,.....,.......r.t I.,....o. :".....tr.f Jr...., rnar . Inv...a... ....Va....ran rof

twa,,

wf

ay.; ,molls

},,,...,......;.....,...,,,,,..,....,,,,,=

,.,.:....,............,.................,..,...,...... ,.v.,......,...........,..,.... -..,1.44.44,i 4...,,,,+.,,...,..............,.......... .....

... ,i., :....... I., ......... slo ..... ... ... ....... ........... ..4 ............,1a ....a... ....s.
t ..44.4......e...,1,....ita.6.0-;
,..........!......,....,,.,.,. ................t......1.,,..,..._..,...,. te,..rek so..4...,..... ..),... C- A , Pqr`..".....
"."( 1....-'''""
.........%I. ay... I. ............. A 44.1:4....,......Z.r. 1......................... ..,,-;: ...I..4. e..14 ..,,,,py .....,....r.r.
te.......
! r. rJrn , r. .11 Jr.... ;. ... rri r.....r ...,......t rr ..... ......',... J.., ....n; ...,.........,..1,....,. .... 14 0.,. r ror rJ ...
'. .,,,!14 f-,,....,,....Vna

,..,, at.....,..64 .... is,a4...e ..... ........ mso Imitoma:. ors ..... ...,s .....',, s so.. m.,...44.amisa s
1,I .... k t:m 1, :.)1 mq,,,t.I.et. 1.4 . sI.1.AjAnaki.e kiAn
i1#11:1 0:14, k . \ ,..."'.....t. .flnr" A."...
..i
m
.. ...".:. .`..1 aPf an.a.t.n....111,11, ann.:. ..I.I. ma. kr...rat. r. tr ,r.r.a.a, I. ; tor.; I rar.....:0.,.... cIA. ,.. :
.1

4.;'

i ..,

/...44..r

..',.:.,4f.,

I., -..1.1.(0./.(tI4 II; (.1(2.. 4`...1.4(11,,,,,n,(1.4(...(1.4.11 411(101(1 iholpi

..4 ,....;. J. r.nriraj ar /4 nr....... 6.4 .... a .............r..;.Trarrn

. ro ...Coen...* .... ...r.Ja..o......4,.n...........rranarri tua.....1.....:
....,.: -,, ttup.o....1.:, . , : ,..;.,........ r....a.: A., .f.arn'laiJa . :.......:.: r ant ...r....
. r......nr, ....., C..', .,...r,..r.an,marn Jr .arri.ria are...! 0..A anal.: 6 rt. ...non. ...,,,rrar7. rt a rrerop. , arm N. ..... ,...........cr.),.,:n..r.rn.r..,-'21.. ,..r..i....
arra. ...........r. N. cA...n. rr ..,rn .c . ,,, I I 1,,. ,gr.,.1,,
11..1.4(1 41(.12.1!.. I' ("II, . fo ...amrai V r gen v.; Tina, t a . trioouwil,.., ...,.; 4....onn J........,..,

,...r..........1r:n..,,,,, .n... ,.........1. ...a..., ...e......,..rars...4.1 4:r arm:or:as r.hrn

.......),..:or......... A...... ii .ut ....,........;;,,,, ....,..; ; ..4..... ,..;

ri.., Isr.r.r.t.,,...0., 714, 4 I;IIS1.4.:.;it`tx.t.,!,,,,n; am. orns...., a

...tat oaten... ro'rr.;:r 4'71. rortarta i
X. a.r....,.,...) ...m.....,......k a J. oran Ir.. rtrrr..4,11.e... '
....,/ I puts, .1":.." .... on. G. at...0.4...i. cy....1i .4..orva aranV..., a .4m:on., t .J;nst...rterno...11
..........er..o.,:or , 4(1'4,4 .Inno..1.11,41(1. . r(1,1r: 4, or r.........;;44....)...r.r. . nor ......ralkar..;:riisra......num. ....:v6.....4.z.;,, ..,',:it Ilc Lea IteNlitirr......rafi nr:.:

:44

44,..'"5!ri..,.6,-;

.::,..t14. ,.../a4

....4....f...dn'....,..

Arran..
ran..4....1 ;N. 1 ni ire .:.'.....axrarlinir.or ctrarrnoar r.t.. ...or 'draw;
. .

.1; p

............,00.i.......
.Y.;,..". :4;17114<tt wrAntnI4 . t(FA(cuul:t(74,a1 (JO . ( 410,41A(.4.1(y l .0,(11(e ..., 'Way:
,4,ii,....co47.40,1,0*. 4,441 - aloris.:,;....j. , ran...al; Wilnli; : -noon 6... ....)..,,, .......,..;,..,..4,..........,..4.....,,,0,.....
sb...7:::.,,:),Zera.: asia. ,....;ca,..,.. a ,;,,,,,, ,,, ; ......,,,,,, /...,...0;1.4,0414,(1.+1.: .43,17: ...}
in n.....a. 4....}....n, . J.!, ....s.,..
t:' ..14,,.. A rms..: tsma.m.ai '..
;$ ot,',:',;.c., ),............4..-; rr...in.1 r ry.....,...... . A firrJ.W.:.1.,7..ras:1,7;.......r.. j...n I .;:4...
.......1..... N,........../..,,i.;.-6. . kll i: j, a.), 474;.........r....ar;;rar nr....--.........,..-e. r...43.:',..-4,..e. i.1".14';^' '.'"-."-."'"'4.':'....
.
titia0,,,,,..:..,,......,,.....,.o.,,,,,...ft K.,::"X.,..i...,.,,,....,: ...,,,,.;:" ti.m.,;!,;.. IN...IA,: ..... :,.r..j... ... .... . ..ni 'a .....i.o +op....I:$...4;3
pr ..,,,,. p .a.,,:l9;
"'"'''"f'*'"1...': i.V.,77`.'"''''''.`..`L': 01 -,/-14."....-e.,..,,,,,,,,./ s.1.,.$4PN v.:: It i....!;<.., -lr, rarrr:,J.3 r n.r
thap..W40...mars a asasiera . Kairen4sf:.1: , ti.,
1,4414.1.;:::::l': : .6""'netri',,'";:..e
. .,,,,,...,..,-,-....,6,..., . ,..,,....t,..., . .1 ara " ' I I' " . t::!:.;r::::j: : .i; 7 :'":17. ,p.'A ...,`":.:
.. ..... . 0,...t.. +W11 ...

Ci-. a.l.

.,

.. t 1.4.:: .

"IN - 4.4 .1'

'

/-",-

tel

''-'""*"...7"/.70ia'-',.'"""Ihs/-av
.."....-.:,....t........t42' le . 7' ,---frr

4ti.

rt..Z..4:A..;...............qt.

. 4.`

11

-7 '

'LI'. 'rr'll'a.

:'i

.-;*:'

1),

t..

ar.

Actul de Intrire pentru mosia Tmburesti,

dat la 15 Main 1687, lul Constantin Capitanul Filipescu de Serban-Vod5,
Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

imhtigulAtiviin

trAtAlstrilEnKE

&mambo,
Lir Tdaltialgi

aSCSIIERIE).;

altTiL
IlkilirtYlitfgirA6101114:111Vilh5a

LE.tiOTINidlih,b`littlif

IIItArci

INialfilititEca-G

3J1.)./144thilUt115:1iil'Aif2thiltiOltritIligtit
C

Inseriptia de pe bi,etica din Mateti. innaltma de Con,tantin CApitanul Filipeseu;

dupa Literatura i arta ronCna, IV. n" S.

www.dacoromanica.ro

'1P,T

n
cl)

tz LA "
.

ir

3.

pit,7tfittlei,f t ii,.....r xi era * 70.0 A

(14,-

esi

' ale AV

An

te V Si

fiv4
2747

. ,,,,, #4

earn cre

7/, c

//7 / 4.71, Ps ifl

044

ffr%

_2,
, sip. I 7 .. 4 ,,..-

.1

Z My lq (Tyr--

6,

1-2. Ischliturile lul Dumitrasco i Pan& Filipescu, in josul documentului din 3 N1aid 1643.
3. IscMitura lul ParA Filipescu, supt documentul din 17 Decembre 1654.
4. IscAlitura lul Constantin CApitanul Filipescu si a viitoarel lui so:1,h Rada, supt actul din 15 Septembre 1683.
6. Semn&tura obisnuith a lui Constantin Capitanul Filipescu.
6. Cele d'intikid doub, endurl din actul no 4, scris de Constantin Chpitanul.

www.dacoromanica.ro

'V

erf4<ti

5.

4.

La fr. , e

ma's
ki rt

4'14(0 fl

el

3'4f7P3-3

)- (Yrff43y

ea.)

07(9 9 kay Jo,

/921

7.

'

//+7C04,47?
zr2,
"ty
are-of?,a-,_
/elle
F.
11 .

-77

cs;

filt21;b

cee

Vt )) 6;71 071 .07.1

Cf5 'en 7PP.

c3;3ge: ,17% ""?'

fto,
31, -44 brrlfri.A1:x psr

1.4

tYnim-trAple
rth
"4

8.

7. Semnatura liii erban, fluE lui Constantin, supt actul din 4 Maiii 1693.
8. Iscaliturile lu1 erban, Grigore si Radu Filipescu, flil lul Constantin CApitanu1.
9. Semnatura obisnuittt a lul Grigore Filipescu.
10. Senmatura din 28 Octombre 1703 a Radel Filipescu.
11. Semi &tura WI Mate!, fratele 1u1 Constantin C&pitamil, supt actul din Buzhil.

www.dacoromanica.ro

10.

PREFATA
in 1845, Nicolae Blcescu incepea sA tipareascl in Magazinul istoric pentru Dacia o cronica munteand, al cdrui rost,
cu $tirile ce se aveati atuncT despre istoriografia teriT, still
putine $i nesigure despre unele manuscripte risipite, nu putea
srt-1 inteleaga. Vechia povestire energica a luptelor trecutulut
era cuprins intr'un siugur manuscript, ce purta in josul until
fragment din cellalt leatopiset contemporan, al lui Stoica
Ludescu, fragment ce servia drept un fel de introducere,
aceast insemnare : Acasta carte s'ail scris de Costandin
Capitanul; Mai io d., P 72692. Blcescu a inteles cd notita

vine de la copistul tarziu al scrierii, ce se vedea bine a fi

din vremile ce zugrAvia. Dar, necunoscind pe autor, el dadu
cronicil titlul prudent, de $i foarte putin ldmuritor, de Istoriile
Domnilor TSriT-Rumane$6, scrise de Constantin Capitanul .
Tiparitura s'a fcut intr'un chip foarte simplu, manuscriptul unic servind $1 drept copie pentru lucrltorT. Ace$tia
trebuie s'o recunoa$tem au inteles bine textul, si au crutat

pretioasa carte ce li se incredintase. Pe atund ea se afla in

stapinirea profesoruluT I. Brezoianu ; pe urm Cesar Bolliac
a fost unul din proprietariT manuscriptuluT. De la dinsul a
fost cumprat, direct sau indirect, de d. D. A. Sturdza, care
I-a daruit Academia'.

PAra la ie$irea la iveald a unuT material nou privitor la

cronicA $i la autorul ei, nu s'a adus nicT o indreptare textuluT,
iar, in privinta biografiei povestitorului, ea s'a imbogatit prin.
I

65845

www.dacoromanica.ro

II

Prefatl

tr'o singurg constatare. Anume, Aron Densusianu observa

cel d'intgiu, in clstoria limbei $i literature! romane , ca. acest
Constantin CApitanul din insemnare nu e un copist, ci acel
Constantin Capitanul Filipescul, despre o misiune a caruia in
Ardeal, in 1688, se vorbe$te cu o insistentl, care aratA
ori-cui un interes personal in aceastA afacere 2.
intr'adevAr, a$a e : pentru nimeni altul decit pentru Filipescu nu putea sA aibl atita insemnAtate un drum de petitor

peste munti, pentru a aduce de la Curtea cCraiululi Apaffy

un mire octet mai mari, mai cuminti, $i mai frumoase din
Domnitile nemgritate ale lui erban-Voda. Cantacuzino. Pe de
altA parte, leatopisecul intreg e intipArit de pe la 166o incoace
de patimile vii ale contemporanului, stApinit de du$maniT $i
amestecat in lupte. tirile bogate despre persoana scriitorului
care nu se numefte insA pe sine, aceste still se potrivesc

in toate cu cariera de postelnic $i capitan, de alcatuitor de

cArti pentru strAinAtate, de purtator al soliilor $i de poruncitor
al o$tilor, pe care a avut-o Constantin Filipescu. in sfirsit,

in a doua jumAtate a secolului al XVHI-lea, apitAnia decazuse cu totul, $1 umilii boierinag cari o imbracau, n'aveau
tragerea de inimA, nici priceperea de a compune cronici sau
de a le prescrie mgcar inteo slovg frumoasg. $i cu o ortografie bunA.

In Cronicile muntene, ca $i in Istoria literaturil romine

am expus pe larg viata cronicarului nostru, $i am analisat

spiritul opera sale. Ar fi nefolositor O. repet aid lucruri

aratate in intregimea lor aiurea.
Cum s'a alcatuit aceastA editie, se intelege lesne. Am luat
cu basg singurul manuscript complect, acel intrebuintat de
Balcescu, $i de la dinsul am imprumutat $i aspectul grafic al
cronicii, adoptindu-i adecg felul de scriere a cuvintelor. Dar
am mai ggsit manuscripte tArzii sail fragmentare, a cgror listg,
' Ed. I-a, Ia.i, 1885, p. 175.
2 Plrerea lui Aron DensuOanu e admis 5. i in Xenopol, isturia Rominilor,

IV, p. 626.

www.dacoromanica.ro

PrefaIX

III

se dg la sfirsitul Prefetii, si din ele am cules unele indreptArT

si intregiri.

Cu acestea ar fi sA se incheie lrnuririle preliminare,

dac5. n'ar fi de spus unele lucruri noug cu privire la Constan
tin Cgpitanul insusi sau la neamul sau. Dacg asupra cronicarului nu vor mai fi multe de ggsit, cele ce se impArtasesc
aid asupra Filipestilor trebuie privite numai ca o scurtg
schitg, scoas1 din citeva documente inedite si din acele, ceva
mai multe la numgr, care s'au tipgrit Ong acum. De la interesul pentru ai lor si de la spiritul de sacrificiu al membrilor actuall aT familiei, atirng sg se cunoascl mai bine istoria acestei insemnate familii muntene 1.
La inceputul veacului al XVII-lea trdiau in pArtile muntoase ale judetuluT Prahovei coboritori, inruditl intre ei, a
trei neamuri vechi, care, ca toate celelalte de la nob, nu se
pot descurca bine pang in cele d'intaiu timpuri din viata
principatului. Domnita Elina, fiica luf Radu-Vodl erban, invingatorul Ungurilor, mort in pribegie la 1620, era, dupg
mamg-sa Elina, enepoata lui Udriste Vistiiarul , tgiat, in vreme

de rgzboaie lguntrice, in vara anului 1548 2, a doua zi dupg

infringerea de la Peris, de cgtre Mircea-VodA Ciobanul, prin
groazg al trufasilor boieri. Ea adlugea si : estrgnepoatg luT
DrAghici Dvornic ot Mgrgineni 3D, care avu o bogata si cunoscut carierg de boier supt Neagoe, al patrulea Basarab,
si supt urmasil lui. Pe acest incepgtor al semintiei boierilor
din MArginent, urmasii sgi, fiii si strAnepotil Elinei Cantacuzino, 11 prefAcurg, din mindrie familiarg, in Comisul cel
Mare al lui Negru-Vocia 4, sau intr'o vlgstare a fratelui Basarabilor 5. Gindindu-se la acest ebAtrin, al ei de spre mamg,
1

D. N. Filipescu a dat exemplul, lulnd asupra-i cheltuielile de tipar ale

volumului de feta%

2 V. Hurmuzaki, X, p. III.
3 Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 42.
Cronologia italiani a Domnilor Terif-Romineti, de Constantin Stolnicul
Cantacuzino, In Operele acestuia, pp. 55-6.
5 Genealogia Cantacummlor, p. 80.

www.dacoromanica.ro

IV

Pre fatd

numi Domnita Elina pe cel d'intaiu copil al ei cu acest

vechiu nume de legenda viteaza $i mareata, al WI Draghici
Margineanul.

La 4 Iunie 7089 (1581), Mihnea-Voda intaria boierilor

sai cBanuluf Udriste $i Postelnicului Stoica, $i, dupl formula
obisnuita, cfeciorilor sal, citi li va ddrui Dumnezeti, i, satul
Comarnicul. Udriste se poate O. fie un urma$ al celui tdiat de
Mircea CiobanuL Din Stoica, ce arata sa-4 fi fost frate, se nascu
o fata, Maria din Bucov 2, care avu pe Ilinca, maritat intaid cu
un Iani $i despre care vom ajunge a vorbi indatd. Bucovenit
ace$tia ar fi deci Inca un neam pornind din vechiul trunchiii
marginenesc.

cGenealogia Cantacuzinilor ni spune in mai multe rinduff ca. Filipe$tii au de strabun al kr pe Draghici din Margineni 3, lamurind $i aceia el legatura lor cu acesta ar fi dupl

femel, ca $i a Domnitei Elina $i, prin urmare, a Cantacuzinilor.

Jupanesele din Bucov recunosteau $i ele ni$te rude in cei

d'intaiu Filipe$ti pe cari-i putem urmari cu siguranta in veacul
al XVIPea, si pe acestia-1 vedem avind o veche stapinire, o mofie
in Comarnic 4. Papa Filipescu, unul din ef, avea mo$ii cla munte ,

ca $i socrul sau Constantin Cantacuzino, sotul Elinei 5.

0 intimplare fericita a pastrat intr'un document din 1712,

dat de Constantin Brincoveanu, NI' Vlad Filipescu, care nu e
insa unchiul omonim, cronicarulul nostru, numele stramoMor, lw, 5i deci ale incepatorilor ramurel la Radu $i Tiha, cstra-

mosai Vladului Log. , fac o cumpartura in Magureni Inca

supt Alexandru, fiul luI Mircea (Ciobanul sau cel Batrin)6.
1 Traducere din greceste, in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. E interesant
ca, Intre tnarturi, la Constantin Vistierul i se drt nurnele de (amine, pc care-I
cunosteam !fish' de aiurea : Frangopulo.
2 V. PP. 79) So, 412.
3 Un Tud r din Bncov fit omorit de Alexandru Mircea (mai jos, P. 70).
4 V. mar departe.
5 Stoma Ludescu, In Magazin, IV, P. 349.
6 Docut ientele Canta umnilor, p. 155 si urm., no LXVIII.

www.dacoromanica.ro

Prefati

In ce legAturA stau el cu DrAghici din Mgrgineni, nu se

poate ins spune.

De obiceiu, familiile noastre boieresti nu impun numele

lor satului pe care ajung a-I stgpini, ci-si imprumut de
la dinsul o numire deosebitoare. Satul Filipestii ar fi fost
deci acela dup care s'ar fi inceput sirul boierilor Filipesti.
in afarb: de aceasta, nu avem Inca nici o dovad5. c Filip,
Marele-Armas, care, traind pe la 1580-1620, avea un frate
Berislav, era insurat cu o jupneas Anca si cumpra paminturi de la a meghiiasii ot VdcAresth, ar fi tatl sau ori-ce alt
fel de rud ascendent a cella dintliu Filipescu sigur : Dumitrasco, de supt Mate Basarab .

Nu cunosc o pomenire mar veche a lui Dumitrascu de

cii aceia din 15 (?) Iulie 7134 (1626), cind el, jupan Dumitrasco ot Filipesti), face o vinzare la Cepturoaia atre
Vistierul Buzinca 2.

in luptele ce urmar din partea terif impotriva lui LeonVod si a Grecilor, numele sail nu se intimpina in listele
destul de complecte pe care le dau cronicile. La 1633, in
noua Domnie de tail a cBasarabuluio Mater, vedem pe un
Dumitrascu, care ar putea s fie acesta, mergind la Brasov,
cu o misiune si ducind dupd sine alti trei oamenf domnestf a.
Peste trei ani, Ilinca din Bucov si sotul ei Iane SpAtaru14,
strinsi pentru o datorie de Mihai, fiul vestitului Lupu Mehedinceanu, naVAlitorul impotriva lui Alexandru Ilias, hiase
septezeci de galbeni unguresti imprumut de la eDurnitrasco
Clucerul din Filipesti, . zalogindu i, pentru aceasta si pentru
un aft imprumut, mai vechiu, fcut Mariel, mama Ilincdi, a
patra parte din Comarnic :
v., pentru Filip, doui acte slavone nedatate, In Bad. Ac. Rom., z-iu
Deembre si 71/XI.
1

Cotrocent, xxxvii, 6.
3 Iorga, Socotelile Brafovulut, p. 75.
4 Dup a. o genealogie Malaita pe documente 0 comunicat a. mie de d. Iu2 Serie Brasov, M4.111 411211C; Arch. StatuluT,

liu Tuducescu, lani ar fi fost fiul lui Stoica Spat. din Filipesti, ca si Dumitraco. Aceast din urma inrudire nu se poate admite din motivele ce se pot
vedea mai departe.

www.dacoromanica.ro

Prefatd.

"VI

A deed cu lane Spatarul i cu sotia mea Ilinca, fiica jupdnesei Maria din 1Sucov, scriem i mdrturisim prin acest al nostru zapis, ca s'a fie
de mare creclintd la mina lui Dumitraco Clucerul din Filipe;AY, cum sd

tiut cd, cind au fost In zilele prea-innltatului nostru Domn Mato I3asarab Voevod, iar nol, cdzind la mare nevoe de cdtre Mihai Clucerul, gincrele lui Lupu Pdharnicul, de accia am cerut 0 am cdzut cu
rugciune la toate neamurile noagre ca s'a ne ajute la aceasti nevoe ;
jai% eY nici unul n'a voit sa ne ajute, fird de cit Dumitraco Clucerul,
de ni-at dat 70 ughl in minile noastre ; iara' noi i-am dat lui Mihai
Clucerul . . . i ne-am scapat de la nevoia noastrd. i iar ad mai dat
Dunntraco Clucerul Mariei, muma sotiel mele Linea. Spatareasa, ughi
30, pe cind trdia incd numita
Deci i noi ... am zilogit la
dumnealui satul Comarnicul, ins d. a patra parte din sat, cu ruminil
fie

iar sorocul a fost . la. Ptt. lar. . noi n'atn avut de unde . .
ne-au
mutat sorocul pAnd la Sfintul Dumitru
. lar, dad nu-i vom da

sa ni mai dea Inca ughi loo, si sii tie dumnealui parte din satul Comarnicul . . . Marturl : dumnealui Constantin Mare-Postelnic, i dumneahil Comisul Buzinca, i Radu Vistier, 0 Constantin Mare-Postelnic,
Socol Mare-Clucer... i am scris cii Stoica erbanovici in Bucuresti ; lunie 2, anul 7144 1.

BoleriT din Bucov nu puturA plAti la sorocul pe care-1 asezase,

si in anul urrnAtor ei furd silitT a cere prelurigirea termenuluT pe maT multA vreme. invoiala se face innaintea luT Constantin Marele-Postelnic, Cantacuzino, care era sA fie apoi
cuscrul luT Dumitrasco ; innaintea luT Buzinca, o veche cunostintA, a lui Fotea, unul din tinerri GrecenT, si a altor citTva : ea priveste, nu numaT pe Clucer, ci si pe sotia luT, Voica,
si pe coconul lor, care e nurnit din gresala Joan. Acest fiu se
chema PanA nume pe care-I purtase la inceputul secolulta si
si avea dregatoria
o insemnatA personalitate greceasca
de SpAtar. El trebuie sl fie acel Pang, Trimis al Domnulul
muntean, care apare la Brasov, in cele d'intAiu zile ale acestuT an tocmaT : 1637.
Adeci ed lane Spdtarul, cu sotia mea llinca, fiica lui Staico Post.
din Bucov ... la mina lui DumitraFo Clucerul din Filipesti si a jupinesel lui Voica i a coconului kr, lon (sic) Spdtarul, precum O. se
Copie in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. Cf. Documentjc Cantacuzinilor, pp. 7-8, n x. In acelag an, mai ghsiEll pe Cluceril Matel i Radul ;
Soc. Brafavulur, pp. 79-80. Mare-Clucer era in 1633 Dragomir (pergament in
posesia d-lui Gr. P. Oldnescu).

www.dacoromanica.ro

Prefail

VII

stie [ca in III precedent, dar suma e de ughl 130]. Ne-au mutat sorocid liana la doY anl. Dact nu platenc pana atunc1,3 sa aiba a ni da Inca
ughl 70, spre Indeplinirea de la ughi 200, [si sa iea mosia]. Si marturI all fost; dumnealui Constantin Mare-Postelnic, i Radu Mare-Spatar, si Buzinca Mare-Vistier, si Mitrea Spatarul, si Strue Mare-Vornic,
si Socol Clucerul, i Deghici Slugerul, i Fotea Spatarul, fiul luY
Papa Logofat .. Am scris ed, Dumitru Logofit, din Bucuresti, In anul
de la Adam 7145 I-

Din Maiu 1642 se mencioneaza un hrisov al raposatuluT

Matei-Vodd Basarab, in minile dumnealul StolniculuI Dumitrasco Filipescu, in pricina !LIT Stoian, rumin din Comarnic 2.
Ca Stolnic se intimpin5. Filipescu cel bAtrin 5i aiurea, in 1642
si in 16433.

Tot in 1643, Matel-Vodd intAreste lui Paul, care e callficat de fost Postelnic fost al doilea Postelnic , a patra
parte din Comarnic, pe care i-o dAruise Ilinca din Bucov, ca
unul enepota de nepot.
Io Mateid Basarab Voevod
boierulut Domniei Mele Pant biv
Vel (sic) Postelnic, fiul prea-cinstitului boier
Dumitrasco Filipencu,
Mare-Stolnic, nepot al jupanesil Ilinca, film dumneaci Maria, care au
fost nepoata Staiculul Mare-Postelnic din Bucov [caruia Mihnea-Voda
IT da, la 4 lunie 7089, ca si lui Udriste Banul, Comarnicul], i fiilor
WI, eci Dumnezed 11 va darui, ca sa-I fie luI toata partea din mosia
matuset sale, jupaneasa Ilinca, din satul Comarnic
afara numat de
vecinul pe care 1-ad fost iertat jupaineasa Ilinca, anume Stefan din Comarnic ..., pentru c i-ad fost sluga
Aceasta
mosie . au font
a jupanesei Ilinca
parinteaset, si de la parincii el. lar dupa aceia,
end ad fost In allele Domniel Mele, la anul 7149, neavInd jupaneasa
Ilinca fill din trupul eI, ea ad dat si au lasat aceasta mo,ie, partea el
negotului el Pang, Filipescu, pentru sudin sat de la Comarnic
fletul ei
Precum am vazut Domnia Mea i cartea de danie a Jo; lordachi Vornicul, Nephnesii Dime ... 6 cu mulct boieri marturi
delcu Paharnicul, si sora-sa Frusina, i jupaneasa Caplea Stolniccasa,
popa Slrbu, si Radoslav din Bucov. Boieri : Dragomir Ban, Dumitru Vornic, Rada Log., Stroe Vist., Preda Spat., Socol Clue., Mi-

' Copie In Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.

2 Ibid.

3 Iorga, Studir i doc., V, pp. i81-2, n 28 ; document din 27 Maiu 7150,

In posesia d-lui Gr. P. Oliinescu: Dumitrasco Filipescul V. Stol.s

www.dacoromanica.ro

VIII

Prefap.

halcea Com6, Marco Pah., Constantin Post. Scrie Dumitru, in Tirgovi0e ;

8 Maiu 7131 1.

Trec ciciva ani de zile, si, in 1646, avem doul stiri despre
Dumitrasco : una e o scrisoare a lui, datata i I Februar, catre
BrasovenT, pentru niste iepe ce i se furase2. Cealaltd e vinzarea, facuta la Tirgoviste, in ziva de 2 2 Novembre3, de ginerele Jul Dumitrasco catre Evstratie Vel Vistier 4. Chirca
vtori Post. ot Curtisoara3, impreuna cu jupaneasa sa Dumitrana, fata jup d]nului Dumitrasco bail/ Vel Stol. Filipescu),

instraineaza astfel a patra parte din satul Bertestii : care

parte de oena si cu rum[a ni iaste a noastra de ziastre, data
de socru-mieu, pan Dumitrasco Stol.), luind in loc satul Colunestii, dobindit de la Miho Spatarul: pentru cae satul Colu-

nestii ne iaste mai aproape de cas si mai in prilej de toate

lucruriles. $i schimbul se face cu stirea si cu voia socrumieu, jupanului Dumitrasco Stolnic, si a cumnatu-mieu Pana
Log., si 'Inca mar vartos dumnealor ne-au fost la mijloc tocmealnie, impreuna cu dumnealui jupanul Constandin Vel Post.).
in adevar, Dumitrasco biv Vel Stolnic, Filipescul), semneaza

in josul zapisului, impreund cn Postelnicul Cantacuzino, cu

4Pan6. Logft. Filipescul), i cu Vornicul-cel-Mare Dragomir, cu Banul Ghiorma, Vistierul Stroe Leurdeanu, Radu Logo-

fat, Barbul biv Vel Ban, Preda Vel Clue. Brancovenul),

bunicul viitorului Constantin-Voda Brincoveanu, Ioan Catargl,

Udriste Nasturel Vel Logofat si Clucerul Ghinea. Actul e

scris de Logofatul cantacuzinesc, autorul cronicii de familie
a neamului, Stoica Log. $arbanovici) Ludescu6. S'ar crede
ca., la aceasta data, Pang. sa s fi casatorit cu fiica mai mare a
Postelnicului, Marica, dar Cantacuzino n'avea Inca. pe atunci
fete de maritat.
Copie in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzinu.
I Socotelde Brafovulur, p. 96.
1

3 Se da 0 data de la Hristos.
4 V., asupra luT, Ilia Nicolescu, In Noua Revistd Roland pe 1901.
5 Cf. Socotelile Sthiiulur, p. i8 n. 1.
6 Bibl. Ac. Rom., 93IXL111. $i la 9 Novembre 1643 gisim pe Dumitracco
Vel Stolnic In calitate de martur (Arch. Statului, Brincovenr, xi, 6).

www.dacoromanica.ro

IX

Prefal5

Inca de la 1643 PanA era insa cAstorit, Vind pe o fat a

jupaneser Ancal de la Va.lenT, care maT avea de ginerT pe
Radu Farcg5anu si pe Ghinea BratAsanu :
Adec5 eu jupan Dumitrasco Filipescul Vel Stol., denpreuna cu fiiumai Pan a] Post., scris-am si marturisim cu cesta alt nostru zapis, ca.
sa fie de mare credinta la mina frailor nostril Radul Capt. ot Farms,
Ghinea Sluj ot Bratesanii, cum si se ,tie ci, dup[a moartea cuscra-mea,
jupaneasel Ancai ot Valeani, soacra dumnealor, avut-am para i galceavi

pnitru partea ei de mosai; dee intr'alt chip n'am avut cum faa e], ca
sil avem pae[e] unii de catre alcii, ce am loatu nol cu voia noastra,
a tuturor, boiari tocinealnie: jupan Radul Vel Log. i jupan Stroe Vel
Vist. i jupan Costandin Vel Post., ca 55. ne Impae[e] si sa ne tocmeasca

cum vor adevira dumnealor ca va fi mai cu direptul. Intr'aceaia dumnealur cautat-au cum aii socotit ca va fi mai cu dreptate sa fim tocmit ;
dee au ales dumnealor den musail[e] cuscr5-mea Ancal, soacra dumnealur, partea den sat den Bladest[i] si den Navrapeaasa, cata s va aleage
s fie a fiiu-meil Pan a] Post., si a nurori-mea Predel, iar cu alte par t
de mosai i Tigant i alte ce sa va afla, cum s'au tocmit et, noi sa nu
avem niC o treaabl, ci s fie pre sama lor, cum au lasat si cuscra-mea
pan au fostu vie. Pntru ca nie la moartea el n'au lasat, nie au
dat zeastre mai denainte ; iar apol, dup[a] moartea dumneael, Radul Capt i
Ghinea Sluj. socotit-ail ca si nu mai avem galceava Intre nui i sa
fim tot o cas'i : ales-au si aii dat aceaste 2 011 de sat, ce scriu mai
suy, fiiu-meit lui Pan[5] Post., si nurori-mea Predel. Derept aceaia fd-

cut-am si noY acest al nostru zapis la mina Radu[lut] C5pt. i Ghinea

Sluj., cum de acum nainte s fim in paC e] unti de c5tra alcii, nui si
fieoril nostrit in vac, cum ne-aati tucmit acest[i] bulari cc ant mat sus
zisii. Si la aceastd tocmeaal[i] mulii fust-au i ali bulan mArturie, cafit nu
scriu pre nume, si-s vor pune pece01 e]
ReMituril e] mai jos. Si pantru mai adevarat5 credimi ne-am pus si noi peceOl e] i iscalituril e ,
ca si-s creazl. Si am scris eu Udrist[e], fiCorul Oprel ot Sirineaas a , ln
Tirgovist[e], msca Mal 3 ; vit. 7151.
turile

Doua pecev neintelese. Semoa-

1.

in 1649, prin actul, al caruT resumat urmeaza, Domnul ho-

treste procesul pe care-I deschisese, pentru a patra parte

din Comarnic, luat de la Ilinca, un Hrizea Comisul, fiul FrusineT, sora cunoscutei Ilinca, si al lui Nedelco din Bucov.
Tirgoviste, 16 Novembre 7158. Mate'f-Vodi confirma lui Dumitra, co
Filipescu biv Vel Stolnic i fiului Pan5. Logufatul, cu fiii lors, a patra
' Cartonul I al Doc. episcopulul Ghenadie din Rimnic, la Academia Romln5.

www.dacoromanica.ro

Prefata

parte din Comarnic, a Ilincai, careia-i era t parinteasca, de la mama

eT, jupineasa Maria, fiica lui Staico Postelnicul din Bucov, matusa
nicului Dumitra;co Filipescus. in 7144, ea o zalogeste Filipeti1or, (Cu
stirea trig si a sori-sal Frusina, si a ginere.sad Nedelcu Comisul din
Bucovs. Se platesc toct. cet 2(3(3 de ughi. cPentru a au avut i nurnii dreapta mosie,
iT Sleet acolo in satul Comarnicul a lor veche
asemenea a patra parte, si cu ruminii, i peste tot hotarul, i pe
din dotfa." en jupineasa Ilinca

Acutn, la anul 7158, dupa moartea

(sic) jupanesil Mites, nepotul el Hrizea Comisul, fiul lui Neclelco Comisul si al jupanesii Frusina, au pornit jalba pentru aceasti parte de
mosie din Comarnic, zicind cura ca lui i se cade mai mult ca s dea
banii, si ca lui i se cuvine ca S o stipineasca . Am cercetat singur
si am chibzuit... ca nu se cade, nici este dup a. legea teril a
lntoarce bang lnapoi dupa atita vreme, pentru c pe ctund tatal sail .
era viii i muma-sa
vie, si nu ad vrut s dea nici un bans. Deci
jumatate din Comarnic va fi a Filipestilor. Boieri Ghiorma Ban, Dmgornir Vor., Radu Log., Stroe Vist., Diicu Spat., Dragusin Pah., Rada
Cora., Constantin Post. Serie Dumitru Log. 1.

Peste zece zile, Stoica Ludescu, in fiinta lui Constantin

Postelnicul, redacteazd apoi zapisul prin care Ilinca mai dd
jumatate din ce-I rdmdsese la Comarnic, pstrind ultima bu-

catd din mosie pentru mostenire, care al doilea barbat

al ei, Antonie Postelnicul, sau pentru binefaceri :
26 Novembre 7158. qupaneasa Ilinca, fiica jupanesii Maria, nepoata lui Staico Post. din Bucovs, cla zapis Filipetilor, aratind Imprumutul i cedarea. eIar, cInd ad fast mai apol . , la anul 7 158, iara
nepotul mied Hrizea Comisul sad sculat cu pira
, i a ramas ... de
lege ... Dar, pentru c ei se temeail oare-cum i banuiad pentru eked-

sita partii mele ce mai era nevinduta din Comarnic, ca nu cumva ed

sa fac vre o mestesugire i s o vind la altii, sad s o daruesc nepotilor miei, sau s intre niscareva straini In aceasta mosie, tiind dumnealor mo7neni si dintr'un singe cu mine, si mai fiind fost ed.cutat. si Ingrijita de dumnealor la toate neajunsurile mele ... S aibi.
dumnealor a tinea din a patra parte a mea
pe jumatate
, si cu
cealalta jurnatate din mosie asemenea . Iar cealalta jumatate sa am a
o tinea ed pentru hrana mea, pre cit void avea viata, i, la moartea mea,
de void voi sa o Inchin pentru sufletul mien, sad sa o las sotului
mieil Antone Postelnicul, sa fid volnica. Iar, de void voi ca s o vind,
se. sal sa o cumpere tot dumnealor
, nici nepotilor midi, nici ne1 Copie in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

Prefatl

XI

poatelor ... Marturi ... dumncalor Constantin Mare-Posteinic ,:i Iordachi Vornic. Scrie Staico Log. din Tirgovite 1.

Inca in 1652 Dumitru Stolnic Filipescu iscdle$te supt

o hotdrire domneascA privitoare la niste lipsurT in Vistierie 2.
El muri peste puOnd vreme.
Trebuie sa adaugim cd pe atunci trdia un Vlacl Portarul Filipescu, $i cd veer al acestuia erau fiii luTMihdild din BA4atl: Lazar,

Stroe, Neagoe $i Oprea, boierinag de tard, ce au trait

fdra. sgomot, ldsind mosia unor rude cu o viata ceva mai rdsundtoare 3. Vlad trdia in 1638, $i-$I avea sala$ul la Magu-

reniT din Prahova. Murind, el nu lasd alti urmag decit o fatd,

Jana, care se mArita cu un anume Libdr sau Labdr, $i avu cu
dinsul un fiu: Toader Libdr.
Unchiu numeste pe barinul Vlad un alt Vlad Filipescu, ce se intimpind la 1712, $i nume$te vardo pe fata.
Portarului omonim. Acest Vlad Logofatul ot Filipestip
era fiul unui Cdtdnitd, tot Portar 4. El ldsd un fiu, Con-

stantin, ce era Logofat de taind in 1715 5. De aicT se maT

vede c mai fusese un Vlad, si fratele sdu Radu, $i cd amindoT ace$tia erau fiii lui DraghicT cel barino, frate al luT Vlad

Portarul si yen aT lui Vlad Logofatul.

In ce legaturd anume se aflau acestialalcI Filipesti, din
MagurenT, cari vegetard in obscuritate, cu ceT cunoscutl
$i insemnati, nu se poate hotAri. Constantin Cdpitanul vorbe$te la 1688 6 de un cunchiu Vlath si de un var, Pand, dar
se pare cd nu e Logofatul din vremea luT Brincoveanu.
Fiul luMumitrasco, intdiul Para, ajunge intdiu Mare-Stolnic, $i
merge la Tarigrad pentru Domnia lui Constantin-Vodd, in 1654.
Mare-Pdharnic, tot in 1654, apoi, cu intrerupere, Mare-Spatar in
I Bid.
2 Magazinul istoric, I, p. 129.
3 Documentele Cantaruzinilor, p. 155, n LXVIII.
4 Ibid.
3 Ibid. pp. 175-6, V. n LXXV.

6 Vezi mai departe, p. six.

www.dacoromanica.ro

XII

Prefa0,

1655 ', anul mAcelului boierilor, sosiriT pedepsitorulur Craiu

unguresc i nimiciri Seimenilor, in timpul de luptA, la Soplea,

el se gAsia in fruntea otilor domneW, peste care rAmase si

dupl. biruinta 2
Tot in acest an 1655, PanA cumprA de la un Capitan
din Gherghita muntele Floreiul, care rAmase mult timp in
stApinirea urmasilor lui.
Un zapis al luT Dumitrascu Clpitanul, care cra la Gherghica, din
anul 7164, Sept. io, prin care vinde luT Pana, Mare-Spatar, un munte
, cu marturil : Gheorghe Baleanu Mare-Vornic, Stroie
Mare-Logoffit, Radu Mare-Comis, Bunea biv Vel Vistier, Radu MareStolnic, Pirvu Mare-Vistier, Stefan Farcasanu Mare - V istier, Stanciu
Jitrea martur Oh Danciu Paraianu Mare-Postelnic, Neagoe Caplescu

anume Florciul

Capitanul, Vlad LogoLit 3.

In Decembre 1657, Domnul scutqte pe sAtenii din Dragoslavele de ruminie fata de mai multi boieri, intre cari cumnatiT Pand SpAtarul i Banul Chirca :
Constantin 8 erban da csatuluT Dragoslavel[e] de la scal[a] ot Muscel, unde iaste chiaia, si tuturor sateanilor, de la mare pan la mic) :
li se da tot satul. E In hotar cu Stuenestil si sVrahul lui Leaota
de se hot alrast[e] cu hotarul Taral Unguresti si cu RucarcaniT). Un
munte-1 cumparase de la satenil din Albesti. i sa fie in pa[e] si
slob[o]zT Dragoslaveanil de rum[a]nie, eT i fe[o]rii lor, de catra jupan
Pano Filipescul Vel Spat. i Chtrca Banul, si de catra fe[io]ril lu Negoitii Log., anum[e] Ventil[a] Log. t Dumitrasco, si de call fe[iorii]
lu Draghi Sluj.: Papa Caus, Ventila Post., Mihai Spat. si alalci tract', nepo0 lu Ventil[a] Vornic, si de catra Dragoiii Capt., ginerel[e] lui Teod[o]sie Ban[u]ts. Fusese proces la Matei-Vocla Imre sateni si prini boierilor. ET aduc 12 emegiiap de jura ; erau s aduca ccila4i reste leage
24, dar eraposatul Matel-Vod[a] a lntrat la mijloc singur, deck a

mai poarte plrini cestor boiari le[e] si gareava, mai bine sa fie o
toemeala i o riscumparatoare cu bani; pentru ca i Dragoslaveanii,
fiind un sat de marginea carat', la hotar, i poart[a] atatea greuticT
slujbe imparatest[i], si craest[T], i domnest[i], cu soli, cu ol[1]ckii, si
Si chiar la i7 Decembre 7163, = 1654. BibL Ac. Rom., 18/2ELIV.

Cf. Studit fi doe., 1V, p. coxivm i n I ; p. 268 ; V, p. 121, n0 19 ;

P. 184, 110 34,
3 Resumat in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.
2

www.dacoromanica.ro

Prefatit

XIII

cc toate treabel e] ce iasie porunca Doranii si a tirAis. B Merit capItit

3 000 de galbeni in Divan. Dupl seTsprezece ani, edup 1 moartea acelor bolari, coc[o]nii lor, ce scriu mai suss, oferi a aduce cei 24, dar
vitcl blestemul. Totusi li se mai dati 300 de galbeni. Gheorghie 11Ileanul
Vel Vornic, Stroe Leurdcanul Vel Logofit, Prnvul Vistier, Radul Stolnicu], Radul Corn., Radul Pdh., Neagoe Post. Scrie Dumitru Log. Boldiciii. Tirgoviste, 22 Decembre 7166 1.

Pe acela$T timp, Pand va fi fcut cu cumnatul sal Drdghici

Cantacuzino cumpdrAtura de mosie in ZorestiT din judetul
BuzduluT, de la GrAjdana, vdduva luT Buzinca, precum $i cea
din CornatenT $i Rddulesti 2.

Cind Turcii pornird s sfrime Domnia necumpanituluT

Constantin Basarab, cdruia Pang, ce era acum soz4ul Maricar
Cantacuzino, ii era totu$I nepot dupd nevasta-T, el n'avu
indrzneala ce trebuia pentru a da o luptd. Grecul ex-turc,
ce veni in loc, Mihai-Vodd contraacutul, sag Mihnea al
III-lea, cum i se zice de obicelu, nu-I dddu nici o dregdtorie,
$i facu numaT de form Maxe-Logofdt pe socrul luT Pand
Cantacuzino 3. Domnul blnui uneltiri din partea acestor cloud
rude ale predecesorului sdu, $1 cautd sa-I prind la mosie, unde $T

cdutau de recoltd, in August 1655. Amindof puturd fugi in

Ardeal, $1 acolo-1 gsim pe Filipescu in April 1659 inca, luptind pentru causa luT Constantin-Vodd 4.

Pand se intoarse, de sigur, supt Ghicule$tI, cari-I facurd

Vistier lntIi 5, apoi Logoldt. Data mot-VT luT n'o cunoastem nici

pe aproape mdcar 6

0 fan' a lui, Maria, a luat pe Barbu Milescu Banul 7. Iar

I Pergament. Bibl. Ac. Rom , 44 XLIV.
2 D cumentek Cantacuzintlor, pp. 28-9 ; pp. 63-4, n XXVI.
8 Cf. Studit fi doc., V, pp. 1S5-6 si De JOre Cantacmant.

4 Studit fi doc., IV, p. 57, n LIM

5 La 13 Mart 166o ; cPana Filipescul Vel Vistiers. Tot asa la 16 Au
gust urmator ; Bibl. Ac. Rom., doc. 54/xtav si 58/xLIV.
6 S1ud:ti doc., V, p. 122.
lorga, Crania- muntene, p. 41. Cf. hrisovul lui Constantin Brine vcanu
7

pentru Hurez (copie In rnssle. Acaderaier): gDe la Barbul Banul Milescul ...
a i cumparat jupineasa Stana ..., de la jupaneasa Manila Baneasa, care o au
tinut Barbul Banul Milescu, ,i de la c coanele el, Stanca i Marica, featele
Banulur Barbul Mileseuls satul cl3ara de hers),

www.dacoromanica.ro

XIV

Prefatl

fir a avut dol: pe Constantin Capitanul si pe Matel Stolnicul,

care era frate maT mare. WI ce se poate spune nou cu privire la eT.
AmindoT fiiI apar linga mama lor, Marica, in 1666, cind ea
face cumpAraturT la PgpenT, in Ialomita
io Mail 7174. eNepoti Pape( din P5penT, Impreunl, anume Col;ea
i

Papa

Simonp, And cjup8nesiT MaricIT biv Sp8tiisea%[8]

coco-

nilor, anurne Mateiu Spltar si hiT Costandina, roo de stinjera la P1.pent, cu 15 ught Scrie cdasc. Oancea.2.
30 Septembre 7175. c Radul snl Radu Logf. Dudescus vinde
tdum[nea]ef jupanesiT Maria( a rhposai[u]luT Pang. Spatar Filipescul
$i coconilor dumneaeY, Mate i Costandin2, 300 de stinjenT la Plpera,
In Ialomita. MarturY: Barbul FArcl$anu, MihaY Cantacuzin6, Matell CantacuzinO, Stoica Dedul Logf

Cariera boiereasca a luT Constantin incepe stiin si de

Inca supt predecesorii lul Serban Cantacuzino : la
13 Ianuar 1680, el era numaT vtori Postelnic, i iscalia ca
martur supt un document, cu frumoasa luT scrisoare ceteata
si ingrijita 2 Fratele sail nu se afla pe acest timp in taxa :
plecat, impreun cu unul din unchii saT, Iordachi Cantacuzino, la 1675, cind Duca-Vocla hotari inchiderea i nimicirea
partideT cantacuzinesti, el se insura acolo cu Safta, fata luT
Chiriac Sturdza. Din aceast casatorie, el avu treT fete : una,
Maria, lila pe Iordachi Cararnanliul, rudd cu Postelnicul luT
BrIncoveanu ; alte doua, Voichita sau Anita 3, pe Radu Cluaiurea

cerul, pe Tudor StirbeT al luT Cernica i pe Pantazi Medelnicerul;

iar a patra, Palma, fu maritata de Nicolae Mavrocordat cu

Ionita, fiul vestituluT Iordachi Ruset 4. La 1693, el se afla Inca

in Moldova, dar in 1697 scria Brasovenilor din Bucurest15.

I Condica mlnastiril Slobozia lul Ienachi, la Arch. Statului (mi-a fobt semnalatl de d. Tuducescu), fol. 245-5 V.
2 Studa fi doc., V, p. 188. Cf. Cronicile muntene, p. 40 i urm.
3 Ieau numele din genealogia comunicafa de d. Tuducescu, care intrebuinteath $i un document din 1733, in posesiunea d-nei Wartha, din Bucure?fi.
4 Cf. Radu Popescu, In Magazin, IV, p. 129 ; Studit fi doc., V, pp.
zo8-9, no 138 ; ht. la. rom., H, P. 620 n. I ; Neculce, p. 226.

Sturdza, in An. Ac. Rom., VIII; Bibl. Ac. Rom., doc. Ia1/214.

www.dacoromanica.ro

Prefatl

X NT

Pornit din tara ca fost al doilea Postelnic, el se innalta apoT

la Agie 1, si pang. la Stolnicia cea Mare, in care se afla si la
8 Iunie 1694 2.
La 15 Maiu 1687, inc tot supt Serban-VodA, Constantin
Filipescu era acum Capitan 3, si el se iscAlia incA din 1685 6
fost Mare-apitan :
26 Februar 7193.

Vasilie Post. [fiul tnT Vasilie Stol. CAmpineanuls

i frateluT dum[nea luT, Costandin

dl cdumnealuT Mateih biv Vel Ag

biv Vel CAI) *an, FilipestiTs, 150 st. la PdpenT, trebuindu-r bani pen
tru fidsul sdz. Scrie 4Pascul Logft.s. MarturT : g Dumitrasco sin Col; iT
Clucers 4.

7 Ianuar 7194. Sima

fratiT luT,

Pavel, Mos si Radul, dm Frihi-

lestT dat luT jupn Costandin Filipescul Clpitanuls, 50 de stInjeni la

BAdenT, in Ialomila, cu 33 de buil fiecare. Scrie ceu Radul &tam ot

TAmburestTs.

26 Mart 7194. gJupAneasa Nastea a jupanului Luar ot varos Floes,

cu fiiT, Caraman si Moisi, vind acelulasT, la Wen( si FrAtilestT, 6o st.
Sima ot FrAtilestT martur.
12 Octombre 7196. Stoica fe6orul lul Dan Pungoiuls, cu fliT, din
BhdenT-FrAtilestT, vInd cceluiasT 40 st. In BAdera. MarturT : cRadii
SpIt. Doicesc u], Papa ot Berlesa 5).

Se insurase cu fiica luf Radu Comisul Mihalcea sau Mihalcescu, dintre Cindestif: acesta era un boier de insemnAtate,
care cAldtorise in Ardeal ca Trimis domnesc, la 1638 6 si
acuse parte din Divan alAturi cu Dumitrasco Stolnicul incA,

ramlind Comis de la 1642 cel putin panA la 1654, in cursul

Domniel luf Matei-VodA si a nepotului sdu 7. Radu Mihalcea,
1 La Arch. Statului, Bradu, xx, 14, se alai actul prin care se face a s inzare la PlAcol, de facA cu gMatel Filipescul biv Vel Ag A] , In Buzau, gla
Scaunul domnesc, in mijlocul tArgulul In Buziug (scrie i un gdilacon ot episcupie ot Bugaus).
I Bibl. Ac. Rom., cartoanele Ghenadie al Rhnnicului.
6 Cf. Cronicile muntene, p. 41.
4 Arch. Statului Slobozia lui lenachi, fol. 246 vol.
5 Ibid., pp. 270-70 Aro.
6 Soc. Brafovulur, p. 85.
7 V. documentele din 27 Maiu 7150, In Coleccia d-lul Gr. P. Olanescu
si StudzI fi doc., V, p. 184, no 34. In pachetul XXIX al manastirit Bradu. la
Arch. Statului, se pAtreazd o suml de acte de propriericl ale acestut R dul
Vel Cornis, cfiul luT Mihalcea Vor. de la PAtitrlagis.

www.dacoromanica.ro

XVI

Prefatit

olnorit de Mihnea al III-lea impreung cu &WI sgf lsase,

murind, mar multe ecocoane micrx., a cdror avere se risipi.
Cind una din ele, Rada, ajunse ceva mar mare, ea deveni
sotia Cdpitanului'nostru.

0 intimplare cu totul rarg

ni-a

pgstrat de pe timpul

petirir lui Constantin un act scris intreg de mina lur, pentru viitoarea soacrg Arghira Mihalceasa, o Greacg, dup cit
se pare, cgreia IT ajutg cu mesterul sau condeiu, izvoditor
de marunte si elegante slove, a pomeni la o rangstire vecing pe o altg fatg, ce-I murise, Neacsa. Supt acest zapis,
care e de toata frumuseta, intipgrit de o distinctie deosebitg,
in artistica-f caligrafie de carturar, jupaneasa Arghira aruncg
stingaciu literele grecesti ale numelui el', Rada, jupanita,
care vrgjise pe logofatul-capitan, incearcg o iscglitura fing,

dar nedibace, din vina condeiulur sau a lur eCostandin

Cgpitanul Filipescul Magureanula, care mladie mai jos liniile
mestesugitei lui iscaliturr:
Adec 1 eu jupdneasea Arghira a rIposatuluT RaduluT Vornecului Mihdlcescul dat-am scrisoarea mea la mdna pdrintelul Danil igumenul de la
mAndstirea noastrd Bradul, cum si-s tie, cd la petrecania fie-mea Neac51 ldsat-art cu sufletul eT sl-s dea mIndstiriT o mo?ite sl TiganY pentru

sufletul eT, ca sl pomeneascd. Dee( ed am socotit sl am ales den moslil[e ei, ce i-ad tost partea eT, de am dat o moge ce sd chianal GugettT, care ad fost cumpdrat[d de sotul mied. Radul Vornecul MiMicescul, lt itam cht tot[d] mogia, precum scrili zapisel[e] de cumpdrItoarea,
insIt stAnjdnT 1175 ; It i-am dat It zapisil[e] aceal[e] de cumplettorea
la mana pirinteluT Dardil igumenul, ca sl fie cAlugdrilor catT vor fi idcultorT

inteaastIt srantd mInistir[e], de hrand, si fie-mea NeacsIT de

poman[1]; It i-am dat TiganiT, anume pe Necula Tiganul ot PdtArlagiT

cun (sic) un fib:Jr al luT, Radul, It cu o
II cu Tiganca luY Chirana
fatd. a WY, anume Nedelea, ca sd fie iar sfdriteT mdndstirT de slujbl, s't

fie-mea Neacg1 de poman 6], pentru cit a$a ad ldsat la mortea eT, sd-s
dea, ill. am dat g un toc de tipsii de cositorT, ca sit fie de treaba minastinT Iar 1 pdrintiT car[i] s'ar afla ldcuitori laAastd sfintit mdndstir[e],
sit poarte grij[5] sl o pomeneascd In tot ceasul, it fdclie de la cap sl
nu-T lipsascd, c pentru aceaia Ii s'ad dat mo0e forte bun[d] de Brand.
DecY pentru credit* am pusu maY jos pecetea, ca sd-s creazi ; il 'ttd
pus numel[e maT jos $6 Rada, fie-mea, sora rdposatei NeaqaT ; it altiT

1 Cronicile cull. Era Vornic la moarte, In 1659,

www.dacoromanica.ro

XVII

Prefata

col[i] s'ati intamplat aicT, ad pusu-s iscalituril a] pentru mitrturie. 1 am

scris ell. Costandin Filipescul, cu zisa dumneaer. Pis Sept. 15 d., l 7192.
'A pTEprz.

f Rada SOI11-32.

Costandin Capt.
Filipescul Mag.

Az Negui0 mart.

Dupa pufmA vreme se fjcu cifstoria, si Constantin izbuti,

in Maiu 1687, sa-sT hotdreascd si mosia de zestre, TAmburestif :
[erban-Vodi ; titlu pompos slavon] cinstitului boiariuluT Domnier
Meale Costandmil Clpitanu1t1 Filipesculu i fiiloru lui, caci D u mn[e]zeil 41 va darui, ca sa-1 fie lui mo,ia ce s chiiam5 Timburestii ot
sud Ial[o]mica, de preste totu hotarulu, cu campulu ,i cu balta si cu
totu venituRi, de In hotaru punk In hotaru. Pentru c ailasta mosie

iaste a bolariului Domniei Meale ce scrie mai susu, de zeastre de la

raposatulti Radul Comisul Mihailcescul, carea o au si hofiratu Inca de
in zilele eaposatului Matel-Vodi pre den susu cu mo,iia manastirci
Dealului, ce 55. chiam5 Bfanceanii iJegliia, si pre dein jos cu Dude, tit,
precum scrie i hrisovulu Domniel Mial[e]. Tara, pctrecandu-se Radulu
Comisulu Mih5.icesculll, fostu-i-au limas cocoane mid, i n'au avut
cine cauta de aaast5 mosie, ce ail ramasti parasitt, si all stricatu unit
s'altil pietrile si seamnile hotarului, pre den susU, de catr5 mosiia
M5.n5stirii DealuluT, s'au fostu intratu si ispravnicil carii au fostu aT

madastiril, de au fostu lulndu dijma i venitulu el, pada'. In vreame ce

all luatu boiariul Domnii Meale Costandinu CapitanulU Filipesculu pre
jupaneasa Rada, rata raposatului Radulul Corn. Milialcesculu. Decl, vaz5ndu-o el aZasta mosie Impresurati, si stricate pietrile i seamnele hotarului, n'au pututu ingadui, nicl au suferit aEasta ; ce au venitu naintea Dommel Meale cu pirintele egumen Ghenadie de la mariastirea
Dealulu, de au luatu dennaintea Domnii Meale si a boiarilor DomnieT Meale hotarnicl 12 boiarl pre favase domnesti, fiindu ispravnicu

sluga Domniel Meale Bratulu v Portar, si au mersu cu toOt la acea

mosie, si, Intaiu, au cititu raivasele doran[e ti i hrisovulu rap satului
Matel-Vod5, ca sa vaz5. pre unde-i direpteazi 0-imana seamnele acelui
hotaru al Tamburestilor, care mearge pre langi hotarulu manastirit; s'au
cititll i hrisoavele manastiril hrisovulu RaduluT-Vod5. si alu lui Alezandru-Vocli sn5. Radului-Vodi, ca s5. stie pre unde merga seamnele
si hotarulu rnosiel m5.nistirii, si nu se zminteasc5. el de undeva. i,

asa, au mersU acer boiari la hotarulu Tamburestiloru, de au luatu Int5iii de lang5. baltl, de in piatra acea mare carea iaste 15.ng5. hotarulu
1

Arch. Statului, Bradu, xx, 21.

II

65845

www.dacoromanica.ro

XVIII

Prefatd

ad mersu totu de In piatrd In piatrd,

pana tocma In piatra cea cu ochiu In mijlocil, la Odaia lui Palazu ;
iara de acolo nainte, pre In mijloculd ampule, pand In capul mosiel
mo, iet mandstiril Dealului, si

Tamburestiloru, unde sit lovescil In capete cu raosiia Berilestilord si a

Pisculestiloru, care mosii vinu de spre Ial[o]mica,
n'au mai pututti
gasi aid boiari nici o piatrd, sad mdcarti alte seamne, ce ati totu
mersu dreptu, om de om, asupra mosiel Berilestilorti si a Piscllestiloru,
pana in capulti mosiei TdmburestiT, cum scrie hrisovulu rdposatulut
Matetu-Voda. i, vrandu add boiari hotarnicT ca si pue pietrile pre
acolo, kr? egumenul Ghenadie de la mandstirea Dealuld, vdzandu ca
nu se mat afl pietri de in piatra cea cu ochill spre Ial[o]mirt, pdnd.
unde sa falneaste Titmburestil In capete cu Berilestil st Pisculestii ;
zicea c nu mearge hotarulu pre-acolo, vrndil sl mai Impresoare de
In mosiia botariului DomnieT Meale ce scrie mai susii.
Inteaceaia, vzndd acesti 12 boiari hotarnici pricea si netocmirea
aCasta, au scrisil D[o]raniel Meale carte, cu sluga D[o]mniei Meale Bratulu vt. Post., Inteacesta chipii, pentru cd el, dupd mica ad atiatti cu su&tele lord i dupd cura scrie hrisovulti rdposatului Mateiti-Vocla seamnele i hotardle Tamburestilord, ail urmat, lard numal, neafinclu-se
aceale 2 seamne, Vales. Gdvoil si Valea Cuptoril, fiind price pentr'acealea, n'au indrdinitil el a pune pictri i hotarti. i au venitu de
faa si Costandin Capt. Filipesculii cu parintele egumenulu Ghenadic,
naintea Domniel Meale, i amd pus D[o]mniia Mea de au cetitu hrisovulu raposatului Mateiu-Vorld, totu bine si pre amdruntu, spuindu
seamncle hotarului Tdmburestilor totu anume, In lungul mosiei, carii a

ii scrie ch-I mearge In lune de si loveaste in capete cu Berilestil

PibcUlctil, si hrisoavele mandstiril : Intdid hrisovuld Radului-Vorld si

hrisovul hit Alexandru-Vodd snd Radulti-Vodi ; Intru care scriia toate
seamnele ceale nestiute, fiindti scrise in hrisoave ; i se-ad dreptatu si
hotarulu manastiril si al boiariului D[o]mniei Meale, de nu lipseaste
mosie Did unuia, nici altuia. i asa bine am adevdratti D[o]mniia Mea,
Impreund cu tot Divanulti Domniei Meale, cern ail umblat bine si cu dreptate acel 12 boiart hotarnici totti pre seamnele si hotarale ceale batrdne,
dupd cum le-ad scrisu i hrisovulu lu Mateid-Voda ritposatulii, iard.
teat Intratu nimicti In seamnele i hotaruld mdnistirit, ce numai ad
fostu umblandu parintele egumenulti Ghenadie pre povestile a unoru
oameni rail de lucru, carel ad fostu si ispravnici mosiei Dealuld, s'ad
fostu mdricandil si venituld acestii mosil a boiariului D[o]mnief Meale
Costandinu Capt. Filipescul. Inteacei a Domniia Mea amii trimisil pre
sluga Domniel Meale Bratuld vt. Port. la acel 12 boiari, de i-au stransti

a do-ara, si au mersti atunce de iznoav acolo la acea mosie Tamburestii, fiindti acolo de 6ct si pirintele egumenul Ghenadie, i Drdghiu
Log., ispravnicul boiariului D o]mniel Meale ce sa numeiaste mai susu ;

si asa se-au dusu la piatra cea cu ochid, puindu de acolO pietri pre
unde au fostu mal nainte si acumil lipsescii ; precum ad adevdrat cu

www.dacoromanica.ro

XIX

Prefata

sufletele lor, au pusu totul pren petrele ceale de'ntaiu, pa; a in capulu
mosiei Tamburestilor, unde sa intalnescu in capete cu mosiia Berilestilor si a Pisculestiloru ; au push 7 pietri totu Infierate in fiend boiarulut
Domniel Meale, i asa att hotarat, si au Inpietnt acesti 12 boian ho
tarnici aeasta mosie amburestit ; si i-au facut boiariului Domniet Meale,
lui Costandiu Capt. Filipescul si carte de alesu si de hotarnicie, precumu au Oath' cc dreptc.te cu sufletele lor, si dupa cum au scris si
hr6ovulu raposatului Mateifi-Voda,

precum am vazut Domniia Mea si

cartea de hotirnicie. Dreptu aceaia si Domniia Mea inca am facut acestu hrisovii al Domniel Meale boiariuluT D[o]mniet Meale lai Costtndin Capt. Filipescul, sa.-1 fie de Intarire ca sa o stapaneasca i sii o
mosteneasca aeasta mosie Tamburestit cu tutu hotarul, cu campulu si
cu balta si cu tot venitulu, de in hotaru pang. In hotaru, ca buna pace,
elu i feeoriT lui, nepotii, strenepotil si totu neatuulu lut, in veacii
Ini ot cogojdo ilepocolea bih poveleniiu gdmi. Seje isvedeatele poztavih gspdtvmi Radulu Nasturel Velichi Ban, Vel Vornic, rostanthou Brancoveanul Vel Log., lordachie Cantacuzino Vel Spat., Carbtea
Vel Vist., Alexandra Vel clue., Barbul Urdareanul Velichii Paharnic,
Carstea Vol Post.alnic, Diculu Velicai Stulnicu, Serbanu Velichii Comisu. Pis Bunea vt. Log. I ispisah az Radul Sut., sna Gherghe Sufariul ot grada Targovist[e] ; rasta Maiu diii 15, weenie leatom ot sizdaniia
mira 7195.
lo ,Ce; ban Voevod.

Costandin Brancoveanul v1 Logt. proe.

Monograma ; pecete rapt/ t.

in 1688, cu cloud luni innainte de moartea luf SerbanVodd, unchiul de care era s scrie cu atita ura Constantin
Cdpitanul, ddruie$te vrului sau Pana, fiul lui Vlad, ocina ce
avea in Cepturile, din judecul Secuienilor :
Datoriii iaste fie?te eine a cauta si a ajutora pre eel' neputinciosi,
ca atunce sa va chiema plinitor poruncilor dumnezeestl. Cu cat mai
molt sa cuvine a cauta si a ajutora fiecine pre al neamulut sail. Dcreptu aceaia i eu, dentru inima mea socotindu a cauta si a ajutora pre
varul ruler' Paana, dupi dereapti slujba lui ce ne alujaste i sa afla pre
lane. noi pururea, daruitu-l-am si eu cu o parte de mosie ot Cepturile
ot sud Saac ; care mosie iaste i mie de cumparatoare de la unchiul
nostru Vladu, insa a treia parte de mosie dentr'acest hotar, (IRA cum
scrie zapisul unchiu-nostru, i o am daruit aeasta mosie ca sa-i fie de hranl
si de ajutoriul casil lai, i noao de pomenire. Derept aceaia am dat acest
zapis al midi la maim lui ca sa-I fie mosie ohabnica in veaci, lui i feeorilor caril II vs da Dumnezeil. Si pentru mai adevarati credinta miiam pus peceatea i iscalitura, ca-s sa sa creaaza; fiinda marturii si multi

' Bibl. Ac. Rom. Fot tipia anexata la acest volum.

www.dacoromanica.ro

XX

Prefata

i am scris cii Costandin sn Mihai

Log. Contescul, cu Invicatura dumnealui Cobtandin Cap. Filipescul, in
Bucuresti ; Avgust xi dni, l 7196. Costandin Capt. Filipescul [pecetea.
cu K. (D. . Iordache CantacuzinO Vel Spat. marturie. Carstea Vel Vistiar mart[u He. Barbul Urd[a reanul Vel Pah. mart. Dumitrasco Vel
Pit. mart. Poenariul. Costandin Bal[a]ceanul Vel Ag[a] mart. Sarban
Vel Cornis marturie. Bunea v Logt. marturie. Gligorie Bileanul mart ilk
rie. Serban Cantacuzino no5rturie. Mihai vt. Post. Cor[beanul] mart.
Costandin Vistiar marturie. iirban Logft. marturie. Barbul Brat. vat. za.
aproz marturic. Radul Loglt. Peu [Popescu] marturie. Ghinca Logft.
marturic. Gheorghie P[o]s[telni c, marturie
boiari, cant vor iscIi mai jos.

in 1691, el si sotia luT, Rada, innalta in satul Mdtesti din

BuzAu, veche stapinire a Cindestilor, in fata caselor lul astdzi
in ruinA, o bisericA, pe care se ceteste incA aceast inscriptie,
itnpodobitO, sus, cu sterna ctitoruluf: vulturul i doi lei, avind
de-asupra coroana cu crucea si pe laturf literele K. ill. O. K.
[Constantin Margineanu Filipescul] :
Aeasta sfanta i d[um] n ezeiascit bisearica cu ajutoriul Tatalui si al Fiului si
al Sf[an]tuluI Duh, sf[iin]ta Troita nedespartita, unul D[um] nezeu, i cu ajutorul d um] n [e]zaestilor si In chipu cu Apostolii, sf[i]ntil marii ImparalI :

Costandin i Elena, a carora iaste hramul, den teruelie i pana In sal.sit facutu-s'au cu cheltuiala a cinstitilor si de D[um]n e zeil iubitori crestint si de neam bun Si ales : dumnealut jupan Costandin biv Vel
Cip. Margincanu FiIipccuI, fiiul lul Paul Spatr. M[argineanu] F [ilipescu]. si a jupaneasi dumnealui Radei, fica Radului Com. Mihalcescul, in zil e I e] slavitului D. Io Costandin Basarab V[oe]v[od , Intru veacInica poruenire ; leat 7200, Sept. 25. [V. Iorgulescu, In Literaturd ,si arta'
remind pe 1900 ; si facshnilele anexat].

Cronicarul e zugrOvit in luntru lingl Rada si avind cu

dinsiT si pe fiul cel mare, numit

erban 2, poate cu un gind Ia

Domnul supt care Constantin fusese necontenit in favoare.

Tot in 1691 Constantin face un numOr de cumparAturi la
POpenT, unde, Inca de pe timpul de epitropie al mamei lor,
ial aveau mosie amindoi fratif :
1 Arch. Statulul, Cotroceni, xxxvIll 58.
2 El e acel Serban, care, la 4 Maiu 7201 (1693), era un Blair in stare s2-s1
puie o frumoasa iscalitur a. greceascii pe un zapis : anume zapisul prin care
cVabile Abagiulb face o vinzare, In fiirqa 0 a lui caz Avraam sin popa Fr-til[a] ot Mdleftti (Arch. Statului, .Bradu, XXIX, 2). Asupra actelor de la Bract
mi-a fost atras atentia priu notele d-lui Tuducescu.

www.dacoromanica.ro

XXI

Prefati

I I Mai* 7199. Popa Radu vinde capaanuluT Costanchn Filipesc[u],

12 st. la Pdpent
28 ieptembre 7200. eColtea ot PdpenTs vinde aceluiasT lo st. acolo.

Semneaz1 si altru parc. ot Tdmburestb.

5 Decembre 7201. Dotnnul la 12 boierT pentrit a hotdrI luT c Mater
Stolnic i brat ego Costandin apt. FilipestiTs, mosia PapenT1.

in anul urnitor, la 2 Decembre 1692, el face o alta

danie, catre manastirea Ivirului, inchinindu-i mosia sa Ra
tunda din Iifov, dupa ce innapoieste egurnenului de la RaduVodA banii cu cari i-o vinduse. La aceasta data Constantin
era fost Capitan si-si cauta numai de afacerile sale la mosif
Costandin Capitanul Filipescul dat-am scrisoarea mea sf[in tit e
dumnezeesta nianastiri herd de la Sf[in tul Munte, ce-s chiama Sf.
Gera, unde iaste hratnul , cum sa-s stie ca, cumparand o mosie, ce-s
chiaama Ratunda, clre ia,te p1 apa ce-1 zice Ci Iceacul ot sud Elh.,
derept 1.1, deb parintele Parthenie de la S lui ta l roia, ce-s chiaamg
manUstirea Radului-Vnd I , de aict den Bucuresti, care iaste Inchinata
aeolo, la sf[Un]ta manistire cc scrie mai sus, m'au pohtit ca-s o vanzu
Sf[i]nOi Sale abastA mosie drept accl pre cc iaste mat sus zis, i mi-au
dat toc banit. Apoi el m'am socotit si am dat Sr ilncd Sal e] iar banil
innapul 12.5. deplin, si am diruit aeasti mosie sftin tel i dumnczee,tiT
man[a stirt, ce iastc mai sus zis[i , a IveruluT, ca-s fie man a Airil de
'nterire ;i de adaogire, i ptrintilor calug I d de hrana, ;i n ao veatiicl pomenire. lax, de s'ar ispiti, au pad icii de acol
de la man a 1tire,

au acesti de aid de la Radul-Vod a], a o vinde, aa a o

face

schimbu cu alti mosic, s'a nu fie in:dude:1, pentru ca-s nu-s piaarza pomcnirea noastra. lar, de ar fab[e] vre o dat[a] far de stire, sa avem voe

a ne lua not mosiia innapoi; ci s[4] alba a o tinea si a o stapini min[a]stirea iii veacT. 8i pentru credinia am intirit zapisul cu peceatca ,i
cu iscalitura mea. 8i in:Laurie buiari caret v r Iscali mat jos. 8i am
scris eu Stanbul Log., cu IntrUc[I]tura dumnealut, In I3ucurestl. M,ta.
Dechem. 2 dn., vlt 7201. l'ecete cu K. O.
Costandin Inv NI Capt. Firpescul.
ion Golescul VI. Ag[d] marturie.
Radul V1 Club. za Arie marturie 9.

Cumparaturile la Papeni urmeaza si in 1695 :

13 Mart 7203. Petco FagNrescul
apitanul Filipescul zo st. In P.spenT.

fiul, Tatul, vind luT Constantin

t Arch. StatuluT, Slobozia iui lenachi fol. 247-8.

Arch. StatuluT, Radu-Voa'd, XLII, 70.

www.dacoromanica.ro

XXII

Prefata

23 Mart 7203. Mu?at i a1iT vind aceluiasT 16 st. acolo.

23 Mart 7203. Coltea i altil vind aceluiasT 25 st. acolo
17 Maiu 7203. Belciu, cu fiul Radu, din Fratilestit Ia1omie, vinde
lul Costandin Capt. Filipescub 31. de stinjen't la BadenT. Serie d3arbul Logf , snit Petco paralab ot Mee,.
zo Ernie 7203. AcelasT vintle aceluiasT Ina 26 de st., tot acolo2.

in Octombre 1696 Constantin CApitanul murise : am gAsit

de curind o parte din testamentul sgu, aceia care priveste

pe fiul erban, si actul are data de 7 August 1696 3 in
ceastg diatg a sa, el isi imparte mosiile, in SAcgria, Mggurent', Brebul si celelalte, intre fiul mai mare, erban, si
doi : Grigorasco si Radu 4.
in 1698, erban era al doilea SpAtar, iar fratii lui nu se
invrednicise incl de boierir, cum se vedea din actul domnesc
al cgrui resumat urmeazg :
eMlstiel bjieiu Io Costandin Basarabil Voevod i gspdril vasoe zemle
ugrrovlahiescoe davat gsdrai sie povealenie gvsdmi lui Ion si fra0or
ml Staico i Pragornir, feoril Radului si lui Neagoe, cu fratilor lot Dragomir i Staniblav i Stan, fe6orri ha Ion, nepotiI lui Stan Bleaghizu de
la Breaza, ca al fie in pace si slobozi de rumanie, el si cu toff fe8oriI lor,
cat D[un]nezen le va da, Snail capetile kr, far de mosie, de eitra featele
boiarenului Domnii Meale Matei biv V1 Stol. si de citril arban vt Spat.
si de catra fraOl lui Gligorasco i Radul, fe8oril boiarenului Domnii Meal[e]
Costandin biv V Capt., Filipestii, strenepotii lui Dumitra?co biv V1 Stol.
si a jupaneasil lui, Voica., El fusebe rumini e de bastina den l3reaza
hi Durnitrasco Stol., rnosul boiarenilor Dornnii Meale Matel Stol. i Cos.
tandin Capt. Filipestil . Durnitrasco si Voica iarta pe Stan supt Matel-

Vorld, dar, 'Tana vor fi ei vil, el Inca tot sa le slujasa cu dereptate, la

ce vor fi trebilc, si la bine si la ran ; iara dupa moartea kr, el SI fie
in pace de rumanie de citra el si de catra fiiul kr Pans Post. si de
caul tot nearnul lui. i, and i-ar fi voia sit iasli den sat den Breaza,
sa fie volnic sit ia1 and ar vrea den sat si sit si ducii unde i-ar fi

voia sa azi. Acura, unnasii lui Stan, (viand ci li &a invechit zapibul ce all la mina kr., se maga a li se intari actul. Ii vede Donlon! aim i adevarat, cu pececile i cu izaliturile luT Durnitrasco Stol.
1 Area. Stattlui, Slobozia mY Ienachi, fol. 248-9 V.
2 Ibid., fol. 271-1 \ o.
3 Documentele Cantacuzinilor, p. 161 si urn., n0 LXX.
4 V. Cron:ale muntene, pp. 131-2.

www.dacoromanica.ro

Prefall

XXIII

si a jupaneasiT lul, Voici, i a fiiultu dumnealor Pana Post. ,i a nepotilor kr, Mittel i Costandin Filipestii, si a strenepoWor lor, Sarban
vt Spat. i Gligorasco i Radula, cu blestem asupra cuT i-ar rumdni. BoicrY ; Cornea Brailoiul Ban, Stroe Leurdeanul Vor., Ditcul Rudeanul Log.,
Mihal CantacuzinO Spat., Sirban Greceanul Vist., Vergo Cliu6., Dumitrasco Caranmanlaul Post., Scarlatu Pah., Radul Izvoranul Stol.,
Radul Golescul Corn., lorga Slug., Costandin Corbeanul Pit., Stefan
Cantacuzino vt. Log. Bucuresti, 4 Decemhre 7207. Scrie Sarban Log...

Monogrami cu ros. Pecete pe hirtie. Deserunurl. Pergament 1.

In Maiu 1700, se ingaduie luf Ianachi Vacarescu, Agg,

a-si sgdi vii in dealul Scaienilor, la Bucov, pe mostenirea luf
Constantin, de vgduva luf, Rada, si de fiul, Serban. Marica
Stolniceasa Filipeasca >, care se aflg printre marturt, trebuie
sa fie o a doua sotie a lui Mate! Stolnicul Filipescu, si o intilnim pomenitg si in testamentul, din 1697, al lui Radu Cretulescu, care o numeste : cumnata sa 2:
Dat-am scriaoarea noastra dumnealui fratelut lustre Ianachie Vac a rescul V[e]I Ag[6], cum sa-s stie c, poftindu-ne dumneahu ca sa-s fac a
vii pre mosia noastri a Bucovului, s't noi pentru voia dumnealui i-am
dat aceast[I] scrisoare a noastra ca s[a] aiba dumnealui a-s face 20 de
pogoane de vie, oil unde ar gasi loc sterpu pe mosiia noastra a Bucovului, si-s le stapIneasca cu bun[a] pace dumnealut i coconu dumnealui ; iar de spre nol si de spre fecioriY nostri s aka pace de dijrna
de vin ; nirnic banuia1[1] n' aiba. Aceasta scriern. Mai 26 dn., It- 7208.
Rada Capitaneasa Filipeasca (pecete cu Pa. 04.). Marica Stolniceasa Filipeasca (pecete neintaligibilay I3unea Griidisteanul V[e]l Comis, marturie. Barbul Brat[5]s[a]nul V[e]i Vistiar, mArturie,

Viile din Sealant, cumpgrate de Constantin, sint cuprinse

in testamentul lul, ca facind parte din mostenirea fiulut erban 3,

ce adauge si el, deci, actul sau de danie :

Adeei eii, erbart al doilea Spatariii, feciorul pomenitului Costandin
Vel Capitan Filipescul, scriii i marturisescu cu acestu al mieii adevaratu
zapis ca s fie de mare credincl la mana dumnealut lanache Vacarescul

Vel Aga, cum sa sii stie ci, avandu eil mosie in dealul Scaianilor, ce
si zice Pata, de mostenire de la most, de la parintl, dec i dam.
nealui Ianache Vel Aga, neavandu vil intr' acestu deal, pohtitum'a ca sa-1 daruescu pimantu, sii-s faca dumnealul vii. Dec iJ si eu, dupa
' Originalul, cred, in Archiva D-lul C. Basarab Brancoveanu.
2 Documentele Cantacuzinilor, p. z65.
3

Ibid., p. 163.

www.dacoromanica.ro

XXIV

Prefata

pufta dumisale, dentru toata voia inimil meale, de nimenilea silitu, si

pentru al nostru bun priitesug ce avem Intim not, si cum ca si ne aflam
Intru dragoste si cautare, i Inca mai zicu ca mai nainte au fostu avutu
dumnealui nite viT pre pamantul nostru, iar apot tat[I]-meu Costandin
Capitanul, denpreuni cu maica, nesuferindu pre dumnealui, 1-aii scosu
dantr'ale dumisale vil far de nic o dreptate. De care si pentru acesta
lucru iar am mai socotitu, ca sa nu rarnae sufletele parintilor midi in
pacate, catu i pentru ceale ce mai sus am zisu, am datu si am daruitu
pre dumnealus, Insi den partea mea de mosie ce am acolo, intr' acestu
deal, insa pamantu cealina de 20 de pogoane, ca sa-s fac durnnealut
Nil si case si ce va vrea, si sa-1 hie viia aceasta a dumnealui in pace
de vineriC de catre mine. Pentru ca eu de a mea buna' voe am datu
,i am daruitu pre dumnealui cu acestu pamint ce iaste mai sus zis.
Si, pentru ca sa-1 hie dumnealui statatoriu si far de ni o galceava de
catra tot neamul mieii, i-am datu dumnealui acestu al mieu adev[a]ratu
zapis la mana dumnealui, ca s aiba a tinea si a stapani acestu
mantu de 20 de pogoane ce iaste to dealul Sclianilor, cu buna pace
de catra toate rudeniile meale, precum i I-am daN si i i-am daruitu dumisal[e] den partea mea, sa-i fie duranealui statator, si cuconilor dumisale naclititu In veacu. i la aceasta danie intamplatu-se-ail si boiari
marl, marturii, caril mai jos s'ail iscalitu. i e pentru mai adev[a]rata
cradinca am intaritu zapisul acesta cu peceate, si am iscalit cu mana
mca, ca sa sa creazi. i am scris eli Isar Log[o]fei[e]lul, cc vola si Ins
vat a]tura dumnealui erban vt. Spitariu.
arban Filipescul
vt. Spatar (pecete neinteligibila : Ill . . .).
Costandin tirbiai
Mihalce Candescul biv V[e]l Stol.,
biv V[e]l Clue , marturie.
marturie,
Bunea Gradisteanul V[e]l Arm.,
marturic I.

La 23 Mart 1701, boierii Doicesti, ce facuse o vinzare lui

Costandin Capt. Filipescul , dau banii innapoi Radii Capitanesii si fiu-sau, Sarban Spat. 2.
in 1702-3, Rada face cumparaturi de mosie in BacienT :
8 Decembre 7210. cMihaiU Capt. za Spat.., cu cCarstea ceaus ot
Perietts i altii, csi cu toll slujitorill, vinde .dumneaet jupanesiT Radii
FifipeaschTs 67 st. in BadenT. i 0 am vindut cu porunca Maria Sale

luT Voda, Impreun a. cu cinstita cartea Marti Sale ha Voda, pentru parI Bibl. Ac. Rom., documente legate ale Vactrestilor. Semnalate de d.
Nerva Hodos.

2 Arch. Statulut, Slobozia lui Ienachi, fol. 253.

www.dacoromanica.ro

Prefata

XXX

tea lor de bir, de baniT semi/ cel marT.) Semneaza 51 iStoica ceau5 ot
sten Spatareilors.
18 lanuar 7211. Tatul Mogaldacul din FratilegT vinde RadeT 40
st. Ia BadenT.
21 April 7211. alitrea Capt. de SpatareT, Impreuna cu unchea5
Sima ot ..Eratile5tT 5i cu larciul Spatarelul ot Polana , etc., &I. aceleia5T

So st. tot acolo. eCacT acesta Radul, hind la hrasla Spatireilor cu noT
impreuna, au fugit 5i 5'ad lasat dajdna luT in spinarea noastra ; deci noT,
fiind Ingreoect 51 cu dajdea luT, 5i neputand birui, am mersu cll ne-am
jaluit la Mariia Saa, care ordona vinzarea. Nec o lae Capt. ot CraceanT
mart. ls,

in 1703 Rada, intelegindu-sa cu fiji ei, face o danie mgngstirea neamului ei, la Bradu :
Adeca eu jupaneasa Rada, fata RaduluY Corns. 1%1 thalcescul, care am
fost jup.ineasa raposatuluT dumnealuT Costandin Capitanul Filipescul, impreuna cu coniT Intel
dat-am zapisul noitru
egumenuluT Theofan

de la status inanabtire a tioastra Ibradul ... a, vrandu e t ca sa ma

ajutorez sfama manastire, la slahictune st ingreuiata cu dajde mare; dea
nevrand coconiT miel ca sa claU acea mo5ie de la pirtntit miel, am socolic impreuna cc coniT nue de am flat mo5tia ce se chiami Piepte?tff,
care mooe iaste cumparata de raposatill dutnnealuT ; decT dupa petrecantia
raposatuluT dumnealuT m'am sculat eu, impreuna cu coconiT mieT, de am

luat 12 boiarT hotarnict, de o am hot?Irat, 51 o am impletrit, i o am

chiama G igesiT, care mo5ie taste data de ralipit langl mostil ce
posata soru-mea Neac5a sfinteT manastirT .. Am scris eu liraghtcT, cu
In% ittitura dumnealor. Oct. 28 dni, D 7212.
Eii jupaneasa Rada Filipeasca. Serban F. Spat. Grigorie Ftlipescul.
Radul sin Costandin Cap. Fil. 2.

Din 1709, In sfirit, avem curioasa socotealg ce s'a flcut

cu prilejul hotgrniciei satului Cetatile de al Radei:
Sa-s stie chieltuiala ce s'au cheltuit cand s'au scos CetaOle, mo,ie,
de s'au hotarat cu jupineasa Rada Filipeaca. S'au blutu yin vett. 22,
vadra bani 30, 5i s'au mancat grail cez. 5, cezvarta cam bani 50 ; s au
mancat peste oc[a] 20, care haul 6; s'ati dat la p rtart ug 4 ; i palm
b'au adus portari 5i pn s'au dub, s'ad cheltuit tl 12. 'aceAt bani
s'au luat cu doliand[i] ; pentru tt 22 s'au dat tl, 18. Si am mai dat la
portar, la earti, zlot 2; s'atn mai dat lut Tudor lichim, et .
lut.ie 7218 3.

1 16id., fol. 271 V0-2.

Arch. StatuluT, Bradu, XX, 22.
3 Arch. Statului, Cairo -ear, xxXVI, 3.

www.dacoromanica.ro

XXVI

PrefatI

Urma lui .Serban o pierdem dupa aceasta. Fratele mai

mic al acestuia intra, insa, la rindul lui in dregatorh, si la 25
Ianuar 1725 Grigorie Filipescul, biv vel Capitan za darabanti , da si el vii la Bucov manastirii Valenilor 1

La i Mart 1731, manastirea din Margineni, impreura cu

schitul, supus ei, de la Verbila, innltat de Pana Filipescu2,
si cu toate veniturile lor de la mosii, de la Tigani, din vinariciu si ocnd, se inchind de catre ctitori, manastirii, vestite
in tot Rasaritul, de pe Muntele Sinai, undc caltorise cu vre-o
jumatate de veac in urma Elina Cantacuzino si cucernicul ei
fiu Mihai. Calugaril sinaiti vor pune ins numai egumeni
bunt gospodari si placuti inchinatorilor, ii vor schimba dupa
cerere si vor adeveri prin exarchI sau mandatari minuirea
banilor de catre egumenii scosi din vrednicia lor ; la biserica
se vor face slujbele obisnuite si cuvenitele pomeniri ; nimic din

averea manastirii nu se va instrina si, in sfirsit, la vremi

de nevoie 5i de saracie, ctitorii vor avea dreptul de a cere
un ajutor din fundatia lor. Iscalesc, ca vechi boieri de Margineni : Constantin Dadescu, fiul fete celei mar marl a lui
Constantin Stolnicul Cantacuzino, Constantin Ramadan biv
Vel Stolnic, sotul Mariei mostenitoare a lui Iordachi Cantacuzino, Ancuta Cantacuzino, vaduva lui Constantin, fiul celui
d'intaiu Pirvu, Mate biv vel Aga 5i Pirvu Postelnicul, fratif
acestui din urma. Constantin, Stanca Spatareasa, vaduva lui
Raducanu Cantacuzino, mort in 1715, Pantazi Primichiriu,
un om de casd al familiei Cantacuzino 3 i, dupa cit se pare,
sotul Voichitei lur Matei Filipescu. Iar, dintre Filipesti 5i
rudele lor, Grigore, acum biv Pitar, Ioan Ruset, care tinea
pe Patina fiica luf Mater Filipescu, 5i Constantin Brezoianu,
inrudit cu dinsii, daca nu cu Cantacuzino, intr'un chip pe
care nu-1 cunoastem4.
' Ibid. ix, 32.
2 aSchitul ce se numete Virbila, ot sud Saac, ce este hramul acestui schit
Adormirea de Dumnezeii Nfiscitoarei 0 pururea-Fecioarei Maria, care este
racut din temelie iar de fiposatul mopil nostru, Pani Filipescu Mare-SpItar a
3 Do umentcle Cantacuzinilor, p. 184.
4 Traducere din grece0e, In archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

Pretaci

XXVII

Grigore Filipescu, care innainth Ong la Cluceria cea Mare

si si-ar fi facut diata la 7246 1,, nu mai 0-Ma la 20 Iulie 1737,
cind fiul sAil mai mare, cRadul sin Grigorie Filipescul , ce
era un bolerina$ cu rangul de al doilea SpAtar, da, impreunA
cu frate-sgii Pand, o proprietate VAlenilor. Flinch, lArnurete
el, si tatl-nostru cu zile, s'au milostivit de au ertat dijrna
viilor mgngstirii, insA pogoane 30, pentru pomenirea dumneabon,. Si in anul urmAtor, la 30 April, el apare ca donator
al unui cpogon de pdraging 2>> . in cel d'intgiu din aceste zapise,

iscAle$te $i un gMatef biv VI SArdara care e fiul lui Serban

poate sad al lui Radu, fratii lui Grigore. Mo$ia fu vindutA

apoi de cAluggrii din Vgleni Jul* danea ot Izvoarea, vAtah, la
28 Maiu 1750 3.

Grigore avuse $i o fatl Zoita ce se mgrit cu Serdarul

Drgghici Greceanu, cum se vede din acest zapis mai tArziu :
13 Februar 1753. DrIighicT Greceanu biv Vel Sgrdar, 2oi;a Greceanu Sgrdgreasa (marturT: lordache Cantacuzino biv Vel Pah., Pang
Filipescu Vel Medelnicer, tefan sin Iane Logof.) vind m5niistiriT Slo
bozia luT Ienachi 50D St. cday zestre de dum[nea]luT Grigore Filipescu

biv Vel Clucer ..., find departe de noTD, striend vinzarea clue lane
Log. de Divan 4.

La 20 Februar 1743, de fata cu Pirvul Cant ajcuz[ino],

biv Vel SArdar., fratele generalului Mihai, o c Ancuta Fillpeasca adevereazd la sf:inta mAndstire la Margineni, pentru
partea de mosie Breaza, fArd rumAni, a rAposatii soru-mii
MaricAT Filipeascgr, ce au lAsat-o danie sfintil mgngstirf Mar-

aineni 5a. Trebuie sA fi fost amindoul fetele vre unuia dintre

2-,

fill apitanului.
I V. mai departe. Intr'un act din 7241 (1732-3) el semneazg ca biv Vel
Sgrdar i judechtor numit de Domn In afacerea racIteniril Zgrafului cCgrstea

Brasoveanul Top. (sic) (Arch. Statului, Bradu lavi, 13 .

2 Arch. Statulul, Cotrocenr, LV, n-le 37, 38.
8 Arch. Statului, Cotrocenr, XL, z i. La 1768, 2 Maiu, ggsim un proces
al lui Amvrosie de la schitul Vlenilor pentru o movie cot hotar Homorai.:, ce
este danie de la dum. ziposatul Grigorie Filipesculp, Archivele Statulul, Cotrocenr, XL, 12.
4 Arch. StatuluT, Slobozia luT Ienachi, fol. 254-4 va.
5 Copie in Archiva d-lui C. Basarab BrAncoveanu.

www.dacoromanica.ro

XXVIII

Preto, II

Ea avea un nepot, Ccnstantin, care, fost al treilea Vistier,

in 1747, cedeazg si el mangstirif partea din Breaza dgruitg
de mama Marica Filipeasca, mItusg-sa), precum se vede din
resumatul ce urmeazd :
28 Januar 7255. e Costandin Filipescu biv 3-ti Vist. a dal zapis egumenului ede la sfanta manastire Margineni chiriu chir Anthims ; pentru
ca, eavand cu o movie anume Breaza, sud Praova, impreuni cu dum :
mama Marica Filipeasca, matusii-mea ; deci, Intmplandu-sa' dum : matusa-mit moarte, s'au ingropat la man5stirea Margineni, lfisandu- partea
dumneaeY la manastire danie; dar, vrand 7, eu ca sa-mi varutt partea mea.,
h.:a 5oo de taleri. Era ea patra parte : movia stearpa, Par de ruman[f] ; iar
rumani sa fie tot at miele. Semneaza ca marturi : lordache (2 Cant.
Vel Medl., Pana Fil. Vel Sitr., Toma Cant. biv 3-ti Vist., Radu, Toma
si Nicolae Cretulevtil L.

Peste doi ani, la 25 Ianuar 1749, acelaT Vistier Constantin

Filipescu face o vinzare cgtre mAnastirea de familie a Marginenilor 2. Si, la 28 Februar, Mate Cantacuzino Vel Serdar

dg o hotgrire in privinta uneT morT la Breaza, c pe moia

sfinte mangstiri Margineni de la Breaza, care a cumparato
de la dumnealui Costandin Filipescu, biv Vel (sic) Vistier3.v
d3oierii FilipeW, la un loc : adecg fiii lui Grigore, dintre

cari vazuram a Pang mai era in viatg, si acest Constantin,

vinduse muntele Floreiul de la Comarnic unui Tanase Serdarul, precum se vede din urmgtorul resumat :
zo Ionic 1751. Boieri judecaltori hotaresc intre ruminii din Comarnic
vi Tanase biv Vel Serdar, ce cumpairase Floreiul ide la boicril Filipevtis,

Ruminii spun a e al lor evi ca cu nedrept 1-ail calcat boerii Filipevti).

Tanase arati actul din 7164 vi cel din 7048. Se decide pentru el 4.

De la Vel atrar, Pang ajunsese la Vel Medelnicer, in 1753,

0 la Vel Arma, in 1755, cind, la 27 Tunic, el se intelege
cu Maria Lupoianca pentru niste TiganT 5. La 1761, el era biv
Ciucer si se judeca, impreung cu Nicolae, fiul lui Constantin
1 ibid.
2 Ibid.
3 Traducere in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.
' Copie in Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. Nicolae Argintoianu biv Vel
8atrar, socul Paunel, fiica lui Tanase biv Vel Palarnic, cedeaz'a Floreiul, zalogit, episcopului Antim,
in Ianuar 1762.

5 Bibl. Ac. Rom, doc., 86/xl.

www.dacoromanica.ro

Prefall

XXIX

Dudescu, innaintea Domnului cu sgtenil din Comarnic, ce

nu voiau sg I se recunoascg rumini:
17 Maid 1761 (1767 ?). Proces intro runalnii din Cumarnic, de o
parte, si Nicolae Dudescu si biv Cluccrul Filipescu, do alta, pentru
muntele Flureiul : fusese vindut, Impreuna cu Comarrticul, de raposata
Sphtareasa Stanca, catre fostul episcop Antim, In pret de 70.000), si
itscumptrate de a parintele Clement Dudescul 1). a Aratindu-ne pentru
aceasta dumnealuT Clucerul si diata tatalui sau Grigorie Filipescu, fost
Mare-Clucer, din anul 7246, prin care arata ca muntele Florciul este
al dumnealor si, ca s nunaai ingaduie pe rumlni de a mai vind venitul
afn acest munte slut patrut p5rcl, adeci una, care a fost a Stanca t
Spat5resel, pe care astizi o stlpine,te dumnealut Vornicul Dudescu,
o parte a durtinealui Clucerului Pilipescu, care este Inchinact la manastirea Wirginenil ; iar celelalte dou'i parti, care a5 fost ale Paharniculu
Tanase, fiind-ca le stapineste dumnealui Mihai Cantacuzinoa, etc.2.

in Comarnic, el, Pang, mai era singurul boier dintre Fi.

si aceasta se spune anume in cursul procesulut ce
unneaza in 1776 :
ripest),

1776, 13 Februar. Judecata intre mal mulct acetasi, rumini din aul Condoled, cu vechilul lui Mihal Cantacuzino, lui Nicolae Du
descu si Marelul-Logofit Pang Filipescu, i cu epitropul Co4e1. Li se

dau drept oameni liberi. aDin aceast5 imp5rceala ... se vede ca a ramas a se srapini satul acesta Comarnicul de patru stnpini, adeca de duT
Cantacuzini si de doT Filipeti, anume : dumnealui Vornicul Nic lac
Dudescu si en m5nastirea Colcea, partea Cantacuzinilor, iar gheneralul
si dumnealui L golatul Filipescu, partea Filipestilor. S'a mai vazut Inch
si o carte de judecat5 cu anul 1751, In care se vedereazh cum ca, pe
acea vreme stnpinindu-se partea Voich4el Filipeasca de Atanasic Phharnicul (care parte o st5pIneste astnii gheneralul), avea judecata Voich4a cc oamenil din Comarnic pentru muntele Floreiula. i In 1768
pretinsese ruminfi ca muntele c al lor, luat de la Muth Bra, oveanul.
din acte ale Dudescului se vede ch atIt satul Comarnicul, clt L
muntele Floreiul i alr( muntt Ant drepte mosil ale boierilor Cantacuzini si FiIipett. S'a5 mai v5zut Inch si la dumnealui Logoratul Fillpescu o diata a rgposatului tatalui s'au, care zice en, muntele Fl reiul
fiind al acestor doul neanaurt de boierl, el, pentru slujbele ce le ficeau oamenii din Comartfic, 11 dedeau venitul acestut munte, ca sa le

' Constantin Dudescu, ce se alugarise, dar abia dup5 1764 (Geneal fa

Canlacaunilor, pp. 140-1).
2 Traducere din greceste, In Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

XXX

Prefalit

fie pentru hrana vitelor kr, iata nu ca

sa-1

aibh supt stgpinirea kr de

mostenire..

Satenii aduc, din partea lor, zapise de zalogire, tare aetele boieSi iar au mai scos un hrisov al lui Mateiii-Vodh Basarab, cu
anul 7151, care zice ca sh aib a seapini Pang biv vtori Postelnic,
fiul Stolaiculur Dumitrasco Filipescu, toati partea de mosie din satul
Comarnic i cu rumlnir, cici se vor alege partea mo0ei (sic) kr, flinch'.
Si iar au mai sec's alt hrisov, cu anul 7158, tot al ha Mateiti-Voda
Basarab, in care scrie a Dumitrasco Stolnicul Filipescu i cu fiul slu
Pang. Logofatul ad cumphrat de la jupaneasa flinca a patra parte din
Comarnic, cu rumlniT i cc tot venitul, clt se va alege, In prev de 2oo
de galbeni, i ca aceasta este data de alth a patra parte, tot din Comarnic, Irnpreuna cc ruminii si cc venitul cit se va alege, partea pe
care o cm numitii boieri de la stramusil Ions In impiirteala Elinel Canrilor :

tacuzino s'ar adhugi

ch se vedereaza ch [Breaza, Scalia si Comarnicul]

sint 236 de ant de cind merge sthpinirea din neam in neam , In aceste
doua neamurl de boieris. Sgtenif fusese cinch. si clicasi la neamul pomenitilor boieri, Ong* In zilele lui Constantin-Vodi Mavrocordat, clnd
atunci s'a dat voie a sh. rhscumphra rumunii. Si, de si s'ah rascumparat
ei, dar se vede ca
rhscumphrat numai capetele kr si ale copiilor
tor, iar nu si mosia 1..

Generalul Cantacuzino cumparase o parte din averea neai el avea si Filipestii-de-pAdure, pe cari-T dadu
nepocilor sal de frate, la plecarea din tara.2.
in 1777, Pana, acum biv vel Logofat, se desfacea cu totul
muluT acolo,

i de ce avea in Comarnic, trecindu-0 partea in stapinirea

Doamnei luT Alexandru-Voda Ipsilanti, carc fusese unul dintre

ceT maT insemnatI cumparatorl ai moOlor generalulul pribeag 3 :

Al Ungrovlachiei Grigorie adeverez.
Prin acest vrednic de credinch zapis al mieti, Incredincez la mina
Prea-Luminatel noastre lloamne a toath Ungrovlachia, Ecaterina, a PreaInndlcatului nostru Domn Alexandra loan Ipsilanti Voevod, precum stiut
sa fie, ch., avind eh a patra parte din mosia Comarnicul, precum si din
sat asemenea a patra parte, i, inch si din muntele Floreiul, tot a patra
parte ; care aceste patru phrti fiindu-mi mie timase de la riposacil ph-

1 Traducere din greceste In Archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino. Cf. Dot-units:tele Cantacuzinilor, pp. 257-8, n xxxv.

2 1st. lit. rem., II, p. 123.

1 V. i Cronologia Domnilor din compilacia tiphrith In greceste de fratil
Tunuslli.

www.dacoromanica.ro

Prefalii

rinti miel,

XXX I

de a mea buna voie, am Noit de le-am vindut Luminat et

Sale in lei t000, adeca o mie

i am prima toti banit dephn in ma-

nile mele.

lieci, atit Luminatia Sa, cum si luminatele-1 odrasle, si aina a stapini In bunk' pace, din partea neamuluI micu, ca o prea-buna cumparatoare ce este, a LuminalieI Sale. Si, pentru mat adevarata creclin a
am intarit aceasta cu iscalitura Inca i a fiil r met, fimd fata ,i alp
boieri, cari s'ail iscalit.
1777, Martie 29.
Papa Filipescu biv Vel Logofat, vinzator.
Nicolae Dudescu Vornicul, martur.
Nicolae Filipescu Paharnicul.
Constantin Filipescu biv Vel Comis.
Scarlat Greceanu, martur.
Alexandru Greceanu, martur.
Radu Filipescu Mare-Medelnicer

Litre marturi se intimping, cum se vede, trel alti Filipestr.

Doi : Nicolae Pgharnicul si Constantin, fostul Comis-Mare, sint

fill bgtrinului Pang si al sotiel lui Anita, ngscutg Cimpineanu 2,

cel din urmg purta nurnele cronicarului nostru. Radu, Ma-

rele-Medelnicer, aminteste prin numele sgu pe cel mai mic

fiu al Clpitanului, si ar avea si el de tati pe Pang 3.
Pang mai trgi multg vreme. ii vedem ici si colo in izvoarele timpului clgdind, printeun architect sas, o bisericg la
Poiana, verificind socotelile Vistierului Brincoveanu scos de
Mavrogheni, intr'o toang a lul calculatg, dind lovituri in loc
de bani unui mester neamt, care cerea cu prea mult indrazneal plata und canapele de mod 4. Domnul nu-1 iubia, cum
nu iubia pe nimeni din mindra boierime de tail, care despretuia pe acest insular parvenit: cind se incepu, in ajunul
1 Traducere din greceste, In Archiva d-luI G. Gr. Cantacuzino.
Genealogia Cantacuzinilor, p. to8. Inscriptia de pe mormintul el, In biserica RaduluI-VodX, e aceasta : 1786, lav000tp. 24. Tex bath rc 800,1; TO5

hal "AvWfig KLIITC:ve107.rg, aUCUTOU Too arievec7.6eron iipxowroc Mircivoo

ll&voO ototXtuniexon iStcb Tti3v Xiewv TO6T0111 iv p.omripwv zu;p9.
a lii notele genealogice ale cblul Tuducescu, el se arata ca meutionat In
1790, mort In 1799 : fusese cisitorit cu Maria, fiica luT Radu Vacarescu. Era
la moarte biv Vel Stolnic.
Cf. 1st. N. ren1,, II, p. 29 IL 10 ; Studa ,ci doe., III, p. 79 n. 2, pp
82-3, n XV.

www.dacoromanica.ro

XXXII

Prefa0

razboiului, cu surgunirea boierilor bnuiti de necredinta fata

de Turd', Filipescu fu indreptat supt paza spre mangstirile
din stincile tesaliote, spre vestitele .Meteora 1 intors in targ
dupg pace, el moare in curind. Dar fiii sai amindor se amestea in Divanurile noilor Domni 2. Constantin, Medelnicer in.
1793 3, era Vistier supt Alecu Sucu, si, cind acesta fugi in
Ardeal de frica Pazvangiilor, la 1802, el fu oprit de boalg,
zacind chiar la Curte, in mijlocul Bucurestilor lasaci pe mina
crailor 4. Frate-sau Nicolae fusese Mare-Logofgt si el, in
1786, Mare-Vistier inca innainte de 1793, Vornic in acest an5.

Constantin avu in curind cel mai mare rol in tail, stapinind prin toate mijloacele si trggind toate foloasele, sigur ca,
la uring, prin agerimea sa si prin intortochiarea dibace a intereselor sale cu ale celor puternici si foarte puternici, va
scapa de rgspunderea greselilor si pacatelor sale. Supt Constantin Ipsilanti, inlocuitorul Jul Sutu si cel mai hotarit si
indraznet din iubitorii de Rusi, el capata iarasi Vistieria, din
care-0 facuse o specialitate 6, i el avu o parte insemnata in
alcatuirea <casezamintului terii , din care s'ar fi imbogatit mai
mult decit ori-cine 7. Se stie

ea

in i8o6 Ipsilanti fu scos prin

lui Napoleon, pus Innapoi de frica Rusilor si ca el

nu veni, fiind asa de compromis, decit dupa luarea in etapinire a terii de acestia. Cind el' se apropiara, intre fugarii
voii-qa

' Cf. Naum Rimniceanu, In Erbiceanu, Cron. grea; p. 260 ; FotinO, la

D mnia lui Mavrogheni, i Sulzer, In Lt. lit. rom., II, p. 116.
2 V. articolul mieu Un lifitropolit de alta data : Filaret al Iblea, In Cony(); Girt laerare pe Novembre I 901.
3 Notele genealogice citate.
4 Fotino.

5 Studir fi doc., MI, pp. 240-1, n xi% ; Cartoanele episcopulul Ghenadie

de Rimnic, la Ac. Rom., cart. VIII. Altul e Nicolae Filipescu, Mantic, ispravnic de Secuieni In 1788 (Arch. Statului, Slobozia lui lenacbi, fol. 518-9).
Acela tinea pe o Smaranda (notele d-lui Tuducescu).
6 Naum Rimniceanu, p. 266. In pomelnicul Tinta'rentlor la Ac. Rom.
se adauge la acest Domn: cad chinuit greu taxa cu muncl in vreme de lama',

In ger, ca si scoatii bani..

7
Papiu, Tesaur, II, pp. 335, 339.

www.dacoromanica.ro

Prefall

XXXIII

in Ardeal se afla si Filipescu, care pe atunci Inca tot n'avea

un gust deosebit pentru pravoslavnicia lor '.
Cind Constantin-Voda fu insa din noa asezat in Scaun
Decembre
ca un fel de delegat la administratia civila din
partea generalilor rusi, Filipescu se intoarse acasa, ramiind
in sufletul lul insa un prieten al vechiului stapin, Sutu. Cind,
dupa incheiarea armistitiului de la Slobozia, Ipsilanti trebui
sa piece, in August, Filipescu ar fi fost inteles cu Turcii ca
sa-1 prindl in calea spre Milcov 2.
La inceputul armful' 1808, principatele fura organisate, in
laturindu-se Domnia formala a lui Ipsilanti si dindu-se fiecare
tara pe mina until' Divan, ce se afla,, supt presidentia de
coordonare a senatorului Cusnicov. Intre noii Caimacatni

se afla i Filipescu. Pe urma, cind Cahnacamia fu inlocuita, in

Septembre, printr'un ccomitet x. de cinci, el fu unul dintre cei
trei boieri ce ajutau in ocirmuire pe Mitropolit i pe epis-

copul de Arges 3. El avea acum o partida, un taraj; cum se

zicea atunci, alcatuit din cea mai mare parte a boierimii, pe
cind adversarul ski, Constantin Varlaam, n'avea cu dinsul
decit vre-o duzina de boieri marT : Costachi Ghica, Gra
disteanu, Brincoveanu, Nenciulescu, Slatineanu, si aIT citiva.
Varlaam fusese ofiter rus in cellalt razboiu, de la 1769,

si statuse mutt timp in cele doua capitate ale tmparatiei ;

era un om foarte cinstit si de o credintl sigura fata de nob
stapini; dar lb lipsiaa, se vede, mijloacele de intelegere si
vointa, pentru a invinge4.

Inca din 18o8 dustnanil lui Filipescu se gatiau a scrie

impotriva lui la imparatul, dar generalul Miloradovici, care
stdtea in casa luT Filipescu in cvartir si cazuse amorezat
nebun dupa una din fetele oaspetelui 5, chema pe nemultamiti
3 Naum, p. 269.
2 Memoriile lul Langeron, In Hurmuzaki, Suit. 18, p. 138.
8 ibid., pp. 276, 281.
4 Langeron, pp. 133-4.
5 Langeron presintfi lucrul ca o cprostituire. a fetel din partea plrintelui
ei, dar afirm din not.' a am aflat undeva tirea despre cisatoria In Rusia a
lui Mi1oradovicT cu fata FilipesculuT: izvorul nu mi-1 pot tog aminti.

65845

www.dacoromanica.ro

III

XXXIV

Prefatii

la dinsul si I f5cu o aspr moral. Iordachi Sldtineanu urmind insI cu flecAriile, poate si in privinta patimeI vddite
a u5urateculd general, el fu surgunit in August'.
in Ianuar 1809, Varlaam isbuti sa adune iscliturl supt
o adresd a Divanului, care cerea s5 se supravegheze in viitor
sA se cerceteze pentru trecut gcomitetul , adecA Filipescu,
membrii cleruluf n'aveau un rost mare, Stefan V5c5-

fiind c

rescu era un bItrin cu totul slab, iar Isac Ralet un om despre care nu se aude nimic. Dar Cusnicov trimise lul Varlaam
porunca sI se astimpere, si apol" ii chem5 chiar la dinsul,
in IasI 2.

Dacl Miloradovici nu stia decit s5 Lel din tara intreag5

un dar peatru tat51 lubitei lul, superiorul si, Prozorovschi,
nu si ascundea neincrederea in Filipescu, pe care-I b5nuia
inteles cu Turcii prin Grecii proaspat venitl la noi, cad
roiau in jurul luI 3. in August 1809, el ceru luT Miloradovid

a trimite pe puternicul boier la Iasi, dar porunca n'avu

uringri din partea amorosului cuceritor, nici din partea luI
Cusnicov, aruia i se adresk 4.
Prozorovschi muri indatd, si locul lui fu luat de Bagi ation. Miloradovici trebui s5 ias5 din Bucuresti, dar urmasul
luI in comanda orasului, Langeron, care uria de moarte pe
Filipescu si-1 invinuieste in amintirile sale paril si de otravirea acelor de cari putea s se teamA, acest pAtimas Langeron nu putu s5 scape de boierul asa de urit de dinsul.
La inceputul anuld 181o, Bagration se asez 5. insusl in
BucurestI. Mitropolitul Dosoftei, un sprijinitor al 1'11 Filipescu,

fu dat jos din Scaun, luI Miloradovid i se g5si o comand5

in Rusia, unde trebui s piece, i ast fel, pe cind, la Ilu Februar st. v. 18 w, Vistierul d5dea, in casele sale din jos de
MihaI-VodI 5, un mare zaiafet < generalilor, ofiterilor, unor
boierT si exarchululo Gavriil, generalul Zass veni nepoftit,
Naum, pp. 279, 281.
2 ibid., p. 282.
V. Langeron, pp. 188-90.
4 Ibid.
5 Comunicatie a d-lui Iuliu Tuducescu.

www.dacoromanica.ro

Prefatli

XXXV

cind ceilalti se aezarg la tnasg, i ceti ordinul impgratesc,

dupd care in patruzeci si opt de ceasuri Filipescu, cu toatg
familia lui, trebuia sg. fie dus la Elisabetgorod, in pgrtile
Odesei. El porni fr zdbava. inteacolo, cu cei trei fir al sal',
surorile, fetele, nepotii si patruzed de trsuri cu buclucurt .
0 comisie de dusrnani fu numita pentru a da de rostul
celor patru milioane ce i se aruncase in spinare. Din comisie,
din cercetarea el si din adrninistratia lui Bagration din Ia-

nuar Ong in Mart nu se alese nitnic, dar, On dup tratatul din Bucure,tr, Filipescu nu se mar intoarse in casa sa,
utile conciati innalti negociatori din partea Rusiei, ce nu
mai aveail nici vrista, nici inima, dar nici privelistea luf Miloradovici 2.

Supt Carageh, surgunitul, care n'avea mai mult de vre-o

cincizeci de ani 2, se intoarse, si Itti iarAsi Vistieria, in folosul Fanariotului, precurn o tinuse in folosul Rusilor, si in
tru citva, totdeauna, in folosul lui 4. El tinea ca odinioarl
cas1 deschisA, si una din nurorile sale, Ecaterina Bals, sotia
fiului al doilea, Iordachi, era o femeie foarte distinsg, care fusese

crescutg la Petersburg 5. in casa la a crescut poetul Barbu

Mumuleanu 5. La 1828, cind Langeron se rtgci iargsi, cu Rush

sal, prin Bticurestif nostri, Filipescu era ins5 mort de mult 7.

I Naum, p. 290 ; Langeron, p. 216.
2 Naum, pp. 290-1, 294.
3 Langeron, p. 184.
4 Un alt Constantin Filipescu, fiul lui Radu (notele d-lui Tuducescu) se

alli atunci ca Vel Logofk, e i e descris ca un om eintelcpt si bun patriot,.

V. Papiu, II, pp. 359, 365, 369, 376 ; Istoria lit. rom., II, pp. 363-2. Poate
s'a fie acela care, nharnic In 1804, tinea atunci ispeavnicia de Prahova.
Archiva d-lui C. Basarab Brincoveanu.

5 Langeron, pp. i86, 189 n. 2. Inscriptia ei MO paretele de afara la

Radu-Vodi are acest cuprins: eSupt acfasa piatri sfi odihne1te Intru vednica
fericire Marea-Haneasii Ecaterina Filippescu, niscutii Bals, la anul 1784, cxs:ttorita. la 20 Ianuarie 1303 cu Ecselenviia Sa Marele-Ban si Intliul bocr al T5ri1Ronianesti Gheorghie Costantin Filippesculfi ; rechemat In sinul Cerescului

Pgrinte la 5 Iulie 1842).

5 1st. lit. rom., II, p. 491.
2 P. 184 n. I.

www.dacoromanica.ro

XXXVI

PrefatI

Ni se spune ca avea trel fii, dar gasim indata dupa intimplarile de la 1821 mai multi Filipqti ce au o insemnatate politica i, urmind in stabilirea inrudirii lor notele ce-mi
comunica d. Iu liu Tuducescu, voiu arata pe scurt ceia ce se
tie din tiparituri despre viata fiecaruia dintre din0f.
Mai sus decit a tuturora se ridica ambitia lui lordachi Filipescu, un candidat de Domnie. E nscut la 17821. Mare-Caminar
in 1 803 2, el ajunge Logofat-Mare supt Caragea 3, i stapinete
cu totul pe Alexandru Sutu, venit in locul acestuia. La moartea
Domnului, in 1821, sotia Id se adapostete in casa Filipescului.

Fugar in Ardeal, cind izbucnesc amindoul rascoalele, de care

era de o potriva de strain, el nu se impaca rapede cu noul

regim al Domnilor paminteni i nu binevoiete a veni in tara

pentru a vedea aice ca obladuitor pe colegul sail Banul

Ghica, acum Grigore-Voda. Se intoarce din Rusia, unde trenumai cind se reieail relatiile diplomatice dintre aceasta

cuse,

Putere i Poarta i cel mai indartnici dintre pribegi para.

sesc atitudinea lor de nemultamire. Vine cu ginduri de Domnie, raspindete bani, de i avea mai multe datorii, i e banuit

ca

ar fi pus la cale rascoala lui Franguli. E ales

in

comitetul pentru Regulamentul Organic, i supt Domnia lui

Alexandru Ghica, pe care trebui sa-1 indure i pe acesta,
salonul fostului efor al colilor 4, unde stralucia prin spiritul
et sotia lui ( Balaa, femeia cea mai distinsa din BucuretT50,
scrie consulul fiances, era locul de intilnire al rusofililor
anexioniti 6.

Grigore, fiul lui Radu Filipescu, se miscuse in J7797. Era Ban1 Catagrafia din 1829 a boicrilor munteni, in dosariul eAdm. vcchiu, 220,
, la Arch. Statului. E aratat acolo ca locuind in coloarea de Galben,
ri 4 to, epodul lut Mihaiu-Vodd, In casele phrintestbi; Vornic de Tara de-jos.
al babtru
2

Papiu. II, p.

16rd., p. 356.

ICI.

la.

321.

ram., II, p. 31-2.

5 Ecaterina sit fi avut 0 acest nume ?

6 Hurmuzaki, X, tabla.
7 Dosarul citat. StAtea la n 414, epe Pod Mogooai, in casile sale', 0 era
Vornic de Tara de-sus. Alt Grigore avea trei anii mai pucin, sta tot acolo, la n0 597.

www.dacoromanica.ro

PrefaiK

XXXVII

Mare in 1813, iar in 1815 Mare-Vornic t. La moartea Jul Sutu,

in 1821, el fare parte din comitetul provisoriu al cirmuirii. Fuge
peste munti, si chlgtoreste la Viena. Dar se intoarce inch din
Martie 1823, si e fgcut Sphtar, cu toate ch gindul luT era numaT

la RuI, ca si al lul Iordachi, in lipsa cgruia el fgcea pe seful

grupgriT. Unif 11 doriati Ban, iar el cguta Vistieria, pe care ar
mal fi avut-o. Scos din dreghtorie in 1825, e restabilit in anul
urm4 tor. in Iulie 1827 e Mare-Postelnic, l, cu toate ch avea
septezed de anT in 1834, voi si el sh primeasch Domnia din
mina Puteril protectoare prin alegerea boierilor. invingatorul
shu Ghica 11 fgcu president al Divanulul judechtoresc. Ni e
zugrvit ca un corn plAcub, dar nestatornic : cind pentru
RusT, cind pentru Nemtl, si de o moralitate indoielnicg 2.
Grigore avea un frate Nicolae, care era in 1827 Hatman 3.

Alecu Filipescu, alt frate a ha Radu, zis Vulpe, era Vel Stolnic
in I 8044, i, in imprejurgrile de schimbare a Domnilor si de
rdzboiii din i8o6, el trecu prin Moldova in R.usia5. Nu
stim ce a fcut dupg 1812, dar Iordachi, ruda sa, avea
mare incredere in el, si-1 intreba in toate, supt cirmu-

irea luT Sutu, dominat de dinsul. Om plcut i intrigant,

el seduce pe nevasta Banului Ghica, viitorul Grigore-Vodg,
si face pe sot( a trgi unul intr'o parte, altul in alta. Fireste
cg acesta nu se grgbi sh se intoarch pentru a vedea dacg
prietenul Ghica-T pastrase vre-o mare dreg-Rorie ; dar, dupg
conventia de la Akkerman, cind regimul consular fu iargsT
infiintat la noi, Domnul trebui sg uite si sh fach din amicul
Vulpeo un Mare-Logofgt al Tern-de-sus, in 1827. Si el lucreazd in comitetul RegulamentuluT Organic, si avu si el, maT

trziu decit Iordachi, Eforia Scolilor. Rusofil convins, ca si

' PaPiu, H, PP. 355, 395.
1 Ibid. Cf. lorga, Acte ifragin., II, p. 678.
3 Hurmuzaki, X, p. 406.
4 Papiu, 11, p. 355. Nscut la 1776. Sta ca i cel-lalti dol (coloarea de
Galben, 395), pe podul Mogosoaiet Era la 1829 LogoOt de Tara-de-sus (dosariul citat.
5 Iorga, Documente priviloare la familia Callimachi, I, p. 150.

www.dacoromanica.ro

XXXVIII

PrefatK

aproape tot( Filipestit din generatia sa, el se grabeste a felicita pe Tarul Nicolae la suirea lul pe tron
Un Filipescu Buzatu se intilneste in 1821; el moare in
ar peste patru ant : numele-I de botez nu ni se dd in corespon lenta consulard din care scoatem aceste amdnunte 2.
Mihditd Filipescu, un orn priceput si nesupus, era la 1814
Pdharnic titular si ispravnic al Buzaulul 3. Dupa revoluVe e
unul din deputatit twit la Constantinopol, si apot Caimacam. Ghica, pe a cdrui nepoatd o tinea, ii numeste Sluger,

apot Aga. Dar vorba Jut slobodd il face a fi luat in urd de

Domn, care-1 trimite in surgun la Tismana, lucru care nu
era nou pentru dinsul, fiind cd mat fusese surgunit i supt
Carageh. E liberat, dupd aproape un an de viatd singurateed, in mAndstire si la mosia sa, in Maiu 1824, si capdta
indatl Vornicia de Politie si HAtmAnia de Divan. Ceia ce
nu I impiedecd de a refusa iscAlitura unet anaforale pentru
o noul impovdrare bAneascd a tern' 4.
In sfirsit, Iancu Filipescu, sotul unei fete a lut Nenciulescu
i fratele lut Mihditd, se intilneste si el pe aceasta vreme5.

Acestea sint cele ce se pot spune astAzi; de la proprietaxi! de archive de familie atirnd sd se poatA sti mine cu
mult mat mult.
Iulie 1902.

N. Iorga.

Hurmuzaki, X: locurile aratate in tabla.

2 Bid, p. 124, no clay.

a Popiu, II, p. 383.
4 IIurmuzaki, X, tabla.
5 Ibid.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE INTREBUINIATE
1. Bibl. Academia Romine, ms. 439, intrebuintat ca basg.
Sec. al XVIII-lea. Poarta la inceput aceastg not : SA sA stie
cg a6astg carte s'aii cumpgrat de Postelnicul Pang Zugrav de
la un caluggr Pahomie ot Poiana Mgrului, in leat 1818,
Maiu 2 1 cind zugrgveam la Nica Muscelean, in judet BuzguJul, in tal. 33, adicg treize[a] si tra p . ... retirea unor
preot ianiL.. ce le-am si .. . dupg . .. ertat .. .1 Se in
seamng cutremurele din 3 Februar 1821 si din 1838. Complect.
2. Biblioteca Academia Romine, ms. 436. Secolul al XVIII
lea. Scris de Dim[i]trache Log[o]f[gt]u de Divan ,; fost, la

in posesia until Mihai biv Logan de taing. De la

fol. 84 V e cronica ld Ludescu (merge cu Constantin Cd1831,

pitanul Ong la uciderea lui Socol CornAteanu de Seimenr=

p. 129 din editia noastrg, rindul 4 de sus).
3. BibL Academia Romine, ms. i80. Sec. al XVII-lea. E la
inceput Cronica lid Ludescu, intreruptd apol la moartea lut

Radu Milinea. De la Alexandra Ilia se incepe Constantin

Cdpitanul. Dupg sfirsitul acesta cronia se trece la leggtura
analisatA in Iorga, Cronicile muntene, p. 18 si urin.
5. Bibl. AcademieI Romine, ins. 537. Sfirsitul secolula al
XVIII-lea. incepe cu Alexandru Ilia; fi urmeazd cu Cronica Bdldceneascd.

6. Bibl. Academia Romine, ms. 173. Sec. al XIX-lea.

Merge pang la suirea pe tron a luT Petru Cercel.

www.dacoromanica.ro

1. Domnia Radului Voevod Negrul.

Radul-VodNegrul, viind den FAgAras, s'ad asezat la Climpul-Lung.

Pentru ce si-ad mutat Negrul-Vodtt Scaunul peste plaid. Mihail

Paleolog Implrat la Tarigrad.
Otoman Turcul ad luat cetatea Sevastie si all omorM pre Domnul cetMil. ImpMatil Turcilor Ant den
neamul Comninilor, ImpAratil grecest1.Chiverniseala rea a ImpluMiel
Grecior eine ad. Mout. Ladislav Craid Unguresc. Andriias Craid
Ungurese.
FAgliras cetate and e'en zidit. Radul-Vodd Negrul
moare.

Cand all fost cursul anilor de la Adam leat 6798 (de

la Hr. 1290) Radul-Voda Negrul, care avea Scaunul sat
la Fagara, de la mo0,1 i stramosai Rumanilor, caril
venise de la Roma, in zilele 1111 Traian imparatul RomiT, sail socotit ca sa-I mute Scaunul den coace, paste
plait. Pricina pentru ce, nu sa gaseste sods nici de al

nostri, nici de striini, numal mi sa pare, pentru doao

pricini sa-I fie mutat Scaunul. Dentru care, socotind
bine, una tot va sa fie fost. Cad, potrivindu-sa valeaturile i ImpraiI turcestI, greceV, i pre altil den

prejurul nostru, aceasta gasesc. Si poate fi pentru

frica Turcilor. Ca inteaceasta vreame s'ati radicat Otoman Turcul, fiara cea rea i cumplita, de all supus multa
parte a Rasaritulul, ce sa numeste Anadol, carele, inghesuind pre imparatiI Grecilor cu luarea pamantulul lor
de la Anadol, poate fi c. Weal jalba taralor cretinesti,
(land stire de *intamplarile acestea. De care auzind
Radul Negrul-Voda, i-a0. mutat Scaunul den coace de
plait, pentru ca sa-1* faca intariturT locurilor de paza
oamenilor, i sa4 fie mal lesne a pazi pre cel den Ardeal,
' Adeei ImpAratil.
65845

www.dacoromanica.ro

Istorille Domnilor rarii-Ruman411

de s'ar cumva apropia Turcii. Taste i alta pricina a

socoti, i poate fi sa sa fie invrajbit Domnul Rumanilor
cu domnil Ungurilor i cu al Sasilor, de nescaiva pricini, si de aceaia sa sa fie mutat den coace. Si nu iaste

a nu sa crede aceasta, ea, dupa, ce ad trecut Domnul

den coace, n'a mai avut stapanire peste Rumani in Ardeal : iar nici pre dansul sa-1 stapaneasca cineva n'ad
fost : ci den plaid incolo stapania Unguril, i den plait
incoace stapania Domnul, pang, in Dunare. Si, pentru ca
sa arate ca nu iaste supus nimanui, sa scrie in hrisoave
samodarjat (adeca singur stapanitorid). Ci, oil aa, orl
intealt chip sa fie fost, nu sa zminteate istoria ; ca, ori
una sa socoteasca cinevai, oil alta, nu va grei.

Ci dar Radul-Voda s'at aazat in Maya vreame in

Campul-Lung, unde i manastire frumoasa i mare ail
facut. Dupa aceaia s'ad dus la Arges, de ad facut Scaunul
acolo, facand curtl domneti, i bisearica, care i pana
astazi iaste. Si ail inceput all tocmi i a-i drege taxa
cu judete, cu. jud.ecatori, cu boieril i cu altele ce era

de folosul Domniel si a WA latindu-sa pana in Dunare si pana in Siret. Alt ce ad mal facut aeest Domn
intru 24 de anl al Domniel lul, nimeni nimic nu pomeneste '.

In zilele acestul Domn, dupa cum sa veade valeatul,

ad lost Imparat la Tarigrad Mihail Paleologul, carele
1 Cronica anonimA", a lul Stoics Ludescu, cAreia-I rAspunde Cons-

tantin Capitanul, e, in ceia ce priveste originile, cu mult in urma

primil traditif pastrate in mrturisirea cMugArilor de la Dealu de
la Inceputul secolulul al XVI-lea; phstrath de Della Valle ; Magyar
Tdrtnelmi Tdr, III, p. 23). Ea nu stie nimic despre Traian si are
numal o ideie confus& despre originea romanA. Din aceastit ideie,
din notiunea contemporantt a Daniel oltene, din traditia a all fost
odata. Rani la Severin si Strehaia, din cunoasterea hotarelor BanatuWI, naivul scriitor scoate inthia parte a legendel tntroduatoare. Din

adausul adecIt Bsarabestii" al unul copist romln la cuvintele SI

era [unul neam] numele de mosie Banovetn", el derivh pArerea, ce
s'a rspindit asa de mult la istoricii nol, cI boiaril" Romanilor aseL41 in Oltenia puserA Banovet (1) un neam ce le zicea Basarabl".

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

au scos Tarigradul den mainile Francilor (ca-1 luase

mai nainte cu 70 de aril). Iar Otoman, mai marele Tureilor, mergand la Sevastie cetate, o aft lu It, 5i aft prins

pre Domnul Sevastiei, de 1-at omorat, supuind toata

tara lui. Si pana la acest Otoman aft fost la Turci multe
stapaniri unul tinea o parte de loc, altul alta, altul alta,
5i nu putea fi intre dan5i1 unul mai mare. Iara acesta,
fiind mai ficlean, aft muncit in tot ehipul, 5i aft supus
pre ceilalti Turci, i le-an luat toate locurile, ce le avea
la Anadol, i s'aft facut el stapan mai mare ; 5i multe
razboaie aft avut cu Grecii, luandu-le multe locurl de
la Rasarit. Pre carele istoricii 11 marturisesc ca aft fost
mare viteaz, 5i mai vartos Gheorghie Franti, care aft
fost Logofat-Mare la imparatia Grecilor pre vremea ce
s'aft. luat Tarigradul; carele, ramaind vift dupl. luarea
Tarigradulul, multe istorii minunate aft scris, intru care
scrie i pentru aeest Otoman, dentru care sant imparatil turce5tT, ce5t1 ce sant i pana acum neamul lui

Otoman de unde sa trage, 5i cum s'ali innaltat pan la

atat. Carele zice cu adevarat ca Otomanlail ace5tia sa
trag den neamul imparatilor grece.5ti, Comnini, den
Joan nepotftl lui Ioan Comnin imparatul ; carele zice
cu adevarat ca, inteo vreame ce avea razboift eu Persil,
pentru cad
luat unchi-sag calul in vreamea razboiului 5i 1-ail dat unni viteaz slujitor, caruia IT cazuse
calul i ramasese pedestru, i, dintr'acea pricina fugind
Din numele de ,,Ungrovlachia" ce ghsise In documente, din titlul
A mlasulul i Fhgarasulul la vechil Domnl, el deduce descalecarea
de peste munte i asaza In ordinea lor geografich de sus in jos cele
douh Scaune domnestI mai veclil. Din superioritatea Domnultil asupra
Banulul, el deduce Inchinarea Bhshrabestilor" catre Domnil nol, venitl
de la Unguri. Din legenda legath de Cetatea NegruluIVoda din mung
a fcut Doninia Intaiulul Voevod Negru, chruia-I db. un flan fals
presupune un mormint, nedovedit, la Arges.
Legenda lul NegruVodh, primul Domn, era statornicitA la srirsitul secolulul al XVI-Iea,

cum se vede din Luccari si un document de la Alexandru-Vodh, In

Hasded, Negru-Vodd, facsimile. Cf. teranul Radul Negru" din Tirsor (1503 , In Quellen der St. Kronstadt, I, p. 4.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Taril-Runfanqti

la Persi, 1-ail priimit pagAnii cu drag. si lepadandu-si

legea crestineasca, si paganindu-sa, i-ail dat si fata cea
mal mare, care o chema Camerb, pentru ca, era om
de toatit lauda, in chip si in minte, intru invatatura elineasca si Mrapeasca. Acesta ail nascut fecior cu Camerb
muerea lui, carele ail statut om minunat ca si tat:I.-sail, si
invatat, si viteaz. Si, in vremile ce ave a razboaie Grecii cu

Franch (den rea chiverniseal a Comninilor si a Paleologhilor ; carele ail fost peirea si stricaciunea Imparatie, dupa cum scrie istoricul Gheorghe Franti), at gasit

prilej de ail luat multe locuri grecesti, afara den ce

luase tata-sau Celebiul (ca. asa il numise : den Joan,
Celeb1). Deci, feciorul Celebiulul ail nascut pre Ertogruli, iar Ertogrull pre Otoman acesta, de carele pomenim acura ca sa trage neamul imparatilor turcesti. De
aceaia s si numesc: Otman-Patisah 1. De carele putem

zice, in oare-ce chip, ca cu dreptate tin Turcii Imparatia Tarigraduldf, find a lor de la Comnini imparatit
Tnsa acest Otoman ail tinut acea stapanire ani 28, si aq
murit, lasand in urma lui fecior, iar intelept si viteaz,
pre Orhan.
intru aceast vreame era Craig Unguresc Ladislav,

pre vremea ce ail esAt Radul-Voda Negru den Tara

Ungureasca, si, dupa, un an al Domniei luI a, murind La-

dislav Craiul, s'ati pus in locul lui Andrias Craia. Si

la anil 6809, in Domnia Radului Negru, s'ail facut cetatea Fagarasul, precum sa, veade pang, astazi. Serie un
istoric den cetatea Fagarasul 3, sa o fie facut Stefan-Voda
Mailat, DomnulRumanilor, dar nu este de credinta, ca
Domnul Rurnanilor Radul-Voda Negru s'ati fost mutat

de la Fagaras peste plaiil din coace, precum s'ail zis

mal nainte, si alt Domn la Fagaras sa, sa fie pus in
1 Constantin Cfipitanul reproduce una din legendele despre inceputul Turcilor pe care le db. Phrantzes. V. editia din Bonn, pp. 69-71.

2 Lul Radu Negru. Dar Vladislav al IV-lea a murit In acest an.

a Cf. lorga. Cronicele muntene ; extras din Analele Academia Romine,

XXI, 1899; p. 45, nota 1 i Hasde, Negru-Vodd, p. OLICX 1 urm.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescn

locul luT, nu s'at auzit, nicT s'ail gasit scris. Ci dar, orT

eine s o fie zioslit cetatea, Mtn aceasta vreme s'at

zidit.

Radul-Voda Negrul, dupa adand batranete, at mui cu cinste 1-at ingropat boiaril, dom-

nit in Ora luT,

nind anT 24.

2, Domnia lui
Mihail-Voile cel BAtrAn. Otoman Turcul moare, si in locul lul
se pune Orhan. Orhan multe locurl i ceti141 ad luat, si Brusa.
Orhan, rttnindu-sfi. In rUboit, Wad thruaduit. Andronic Paleolog, la

boala de moarte viind, 10 asazA casa. loan Cantacozino jurtt lul

Andronic. loan Cantacozino cala jurAmfmtul lul Andronic i ia
Imp-a/110a de la fti-sli,d loan.
Ioan Paleolog, ginerele lul Cantacozin, fuge la Orhan, ia ajutor si vine asupra socru-sltd. Cartea ce
a scris Paleologul la socrn-sad loan Cantacozino. Aceast h. carte o
ceteaste Ioan Cantacozino, dar tot ad dat rzboid lul gineri-eed, si
tot s'ad intors rusinat. loan Cantacozino de rusine s calugAreste.
Mihail-Vodb, bate pre Carol Craiul la Severin.

Dupa Radul-Voda Negrul at statut la Domnie Mihail-Voda, carele at dornnit cu pace anT 19 ', intru a
caruia Domnie, de s'at i facut niscareva lucruri vrednice de auzit, si, nepomenindu-le a1ii, noi Inca tacem.
1ar de a1iT, vecini i striinT de noi, ce all lucrat, dupa
cum am gasit scris de alp' istorici, nu vom lasa sa nu
dam In stiintA.
In zilele acestuT Domn, ail murit Otoman biruitoriu12
Turcilor, leat 6828 3, i all ramas in locul lul Orhan. Acesta
se nevoia sa-sT 1ateasca imparacia, neodihnindu-sa zioa
' Singraml lueru spus despre dinsul la Ludescu. Acest Domn,
care precedil de fapt pe Dan al 11-lea, e pus prin confusie Innainte
de intdiul Dan.
2 AdecA, stapinitorul". Biruintrl" are, In acest timp inc., Intelesul
de st4pinire" In general.
a Data e gresitiv In Phrantzes, izvoral lul Constantin Clpitanul,
st5, 6801 (p. 78).

www.dacoromanica.ro

Istoride Domailor Tarii-Rumanqti

13

noaptea, gandind In ce chip ar supune

r1e i pa-

manturile striinilor, Insa, in catro mergea, slujandu-I norocul, biruia. Luat-au [Misia], Licaonia, Frighia, Cari a. pan a
la marea care iaste la garla Evrimidon 1, i partea Viti-

niel carea ramasease neluata de tata-sat, i Nicomidia,

Nicheia, i alte multe cetati, i vestita cetate Brusa, care
iaste la picioarele O1imbuu, i o stapania Grecii, carea,
dupa cum spun istorieil, era Scaun craese. DecT, ranindu-sa Orhan la un picior, cand au luat Brusa, unif

zic sa fie murit, iar alii zic ea s'at dus la un sat care
era loc al ThrachieT, anume Harini, i acolo all sazut de
call tamaduit 2.
In zilele acelea, Andronic Paleologul. Imparatul Orecilor, viind la slabiciune i eunoscand ca va sa moara,
avand cu a doao muere (numele el Anna) doao feate

un fecior, anume loan, care Inca nefiind de varsta ea

s poata chivernisi imparatia, aU chemat pre Joan Can-

tacozino, boiar de cinste, pre carele de mic 1-at fost

luat i 1-au fost crescut i 1-au fost cinstit 'Ana la
mare boierie, i i-au dat toat purtarea de grija a casii
lul. $i a fiiului sat, $i a ImparatieT lul, pana va veni
fii-sail la varsta ; deeiT, sa fie Imparat, i Cantacozino
sa fie sfetnie imparaVei. i, pentru Intarirea acestui
lucru, all i logoclit pre fii-sat cu fata lui loan Cantacozino, carele cu juramant all fagaduit Imparatului ca
va face acelea carele i le poruncise. Dar n'ail pazit hotarale juramantului, ci, dupa moartea luT Andronic, unindu-sa cu o seama den boiarii imparatieT, au luat imparaia ginert-sau Joan. Care, rmind In eatava vreame lucrul

ma, si venindu-$I gineri-sau loan la varsta, i cunoseand

nedreptatea ce Lalt fost facut socru-sat, s'at sfatuit cu

oare-carei boiari prieteni ai tatane-sat si au fugit la

1

Nu e nic1 un sens. Phrantzes are: 'i'cuc 060,6TVfig Tiig '7891 TOI, E6-

popAcvtrA, itovip.6y, dar e vorba de un lac, nu de Marea (p 79 .

2 Pare a 11 nu utilisarea unul no izvor, ci o confusie: Harini"

ar fi, Chersonesul. Cf. Phrantzes, 1. c. Sail Xeppoveiu (ace1aF1 sens) de

la p. 41.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

Orhan Imparatul Turcilor, i, langa alte fagaduinte ce

i-at fagaduit lui Orhan,
logodit i pre o sor a lui,
sa o dea sa-i fie Imparateasa, precum au i facut, numai sit-I dea ajutoriU, sa scoata pre socru-satl den Imoratie. Si, dandu-I oaste den destul, all venit la Tarigrad,
ai

eu multe varsari de sange, prin multe vremI, all

biruit pre socru-sat, i aU luat Scaunul. lar socru-sat,

fugind catra SarbI i catra Bulgari, all rugat pre DomniT
acelor locuri, de i-att dat ajutoriU sit vie, sa scoata pe
gineri-sau, i, viind cu otile spre Tarigrad, 1-et Tntam: De
pinat o carte de la gineri-saU, care 11 scria
multe orl m'am socotit i m'am mirat, cum cuno0.inta
ai atixptatc i batranetele nu te i'nfrunteaza sa-t1 aducT

aminte de moarte 0 de judecata neNarniculuI Dumnezet, la care noT totl vom sa stam goli i TSrpaztAtasit ia fiete-carele dupa faptele hi] plata. Sit cadea,
ca un intelept i practic, ce til Scripturile (cum tu
zicT i te innalp), sa-ti vii in socoteala, i sa gandeV ce
1).avot,

ceri de la mine, i care-ti iaste dreptatea cu pravila

dupa canoanele Grecilor. Si nu 0-all ajuns pana acum
cate scandele, atatea razboaie dentre noT, mort1, varsarl

de sange, robil ale cretinilor, fratilor no%ri, carele

toate den vina ta s'au atatat i s'att facut. Paraseate,
pentru mila liii Dumnezeil, sa mai rasufie ceva, ticaitiT
cretinT! Cad la Asia fiara cea rea, [neamul lui Otoman,
toata cretinatatea o all sfaramat. Lasa incal sa sit odihneasca ceti de aicea, i cel ce allscapat de acolo, aicea. De

vreame ce i David sa maga pentrulimbile ce n'au lege,

zicand: Rasapeate, Doamne, limbile carele vor razboaele", cu cat santem nof datori sa pazim pre cel ce i-at
rascumparat Hristos cu sangele luT, carele 0 pace i dragoste au poruncit sa avem. Stil aceasta bine ea tata-mieft
te-atl crescut de mic copil i te-ail cinstit cu boierie de
varsta i cu nume pre langa imparatie ; i adu-t1 aminte
dragostea ce all avut catra tine, 0 pre mine in mainile
tale m'at dat, i sa ne rudim la moartea luT all poruncit.

lar tu n'aT facut ca un pastor bun i adevarat, nici

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor pril-Rurolnestl

faci, ci ea un lup i taihar i. fur. Si pre mine m'at

lasat diadoh imparapei, iar tu al nevoit s ma facI
mojac i sa ma dazbracl den soarta. lar et Intru nebi-

ruita puteare a lul Dumnezeil ma nadajduesc, i. el sa

faca dreptate Infra nedreptatea ce-ml facl."
Aceasta carte cetind Cantacozinul, multa vreame att
statut in mare socoteala, cat, de ar fi fost cu putinta,
s'ar fl tutors Indarat, dar nu sa putea ca sit pornise
:

atatea ostl straine, cat Il cauta, vrand, nevrand, sa mearga

innainte ; precum at i mers. Dar nimic n'at folosit, ca
s'ad Tutors cu rusane, rasipindu-I otile loan Paleologul
cu al lui, i cu Turcil canT IT avea ajutorit de la cum-

nata-sat Orhan imparatul Turcesc. La una ca aceasta

viind Joan Cantacozinul, i. vazand ca fara noroc at

umblat i acum, s'ati dus de s'at calugarit, si ail Ilimas Joan Paleologul biruitoritz in Scaunul Imparatiel 2.
in zilele acelea, leat 6838, scrie un istorie ca at venit
Carol Craiul Unguresc asupra Tarii-Rumanestl, i at

luat Severinul fara nici o vina. Iar Domnul MihailVoda, in nadejdea lul Dumnezet, strangand oaste, i

facand razboit. cu Craiul Unguresc, 1-at biruit, i s'ati

tutors cu rusane. in mijlocul vremilor acestora at murit
Mihail-Voda, i s'att pus in locul luf Dan-Voda 3.

3. Domnia luI Dan-liodk 1' 6811.

Dan-Von fratele Mirci1-Vod4 celul Ratrfin. Orhan moare ; sa
pune Ili-ead Amurat impftrat turcesc. Ludovic Crain Ungurese.
Sasil s scoain asupra Craiulul, i nimic nu folosesc.

Acosta au statut Domn In Tara-Rumaneasca dupa

Mihail-Voda. Avea i frate, pre Mircea. insa, ce sa fie

facut In 23 de anT at Domniel lul, nu sa, pomeneste,

I V. p. 6, nota 2.
2 E o traducere prescurtath din Phrantzes, p. 39 si urm.
8 Istoricul" care vorbeste de lupta din 1330 a lul Carol-Robert en

www.dacoromanica.ro

Conbtantin Capitanul Filipescu

fara numal scrie ca 1-aU ucis Susman Voivodul Saxbilor; dar pentru ce si cum, nu sa tie 1
in zilele acestul Domn, la 17 anI al DomnieT lul, au
murit Orhan imparatul Turcosc, i s'aq pus fii-sau Amurat eel d'intaitt, P 6858 2.

In zilele lul Dan-Voda, fiind Craiu Unguresc Ludovic, Sasii den Ardeal s'au fost facut rebeliY, Watt
sculat impotriva Craiulul ; care, vfind cu putere In
Ardeal, i-aft supus iar, si mare paguba le-au facut 3.
Sasil acetia de multe orl s'au sculat asupra Ungurilor
cu sabie, ganclincl ca doar s'ar putea dezbate de att./
el, dar nicl-odata, n'au avut noroc sa biruiasca, ci totdeauna i-au biruit pre el UnguriT i aIii, ca pre nete
podanl al lor 4.

4. Domnia mut Alixandrnofodit, lt 6864.

Alexandru-Vocla Campulungeanul. Amurat s Invrajbeste cu Paleologtil, si multe locurl II ia, i Caliupoli. Amurat a avut Filipupoli i Oclriiul. Drago-Vod au dascalicat la Moldova. Amurat

are fazboaie cu Cneaz Lazar al Sarbilor. Milos viteaz omoara. pre

Amurat, i piere si el. Baizit Ildirim st imparat. Baizit omoara
pre frate-shil.

Dupa ce au perit Dan-Voda, au statut la Domnie Alixandru-Voda, carele zic sa fie fost de feliul luI Campulungean. Ce sa fie lucrat el I'm Domnia lui, nimeni
nu scrie 5.
Domnul de atunci, Basarab, e un compilator al istoriel regatulul
unguresc.

1 Ludescu da, In adevar, numaI anil de Domnie, inrudirea cn

Mircea i uciderea de $usman", in 6864. Cf. Iorga, Studii fi documente,

III, pp. I, v,

LvI.

2 Phrantzes, p. 80.

3 lzvorul e istoricul" unguresc.

4 Pare a Insemna ,,iobagi". V. Radu Popescu, In Magazinul iztoric,
IV, p. 28, unde se vorbe.te de slujitorl prefacup In podani, pe mosiile
lui Brincoveanu i Cantacuzinilor.
5 Ludescu se margeneste a-I da 27 de anl de Domnie.

www.dacoromanica.ro

10

Istoriile Domnilor 1 ariT-RumNnestl

Pre aceasta vreame a Domniel acestuT Domn, Amu-

rat, Imparatul Turcesc, pentru lacomia lui invrjbindu-sa cu Paleologul imparatul de la Tarigrad, all venit
cu multime de WI i all luat Caliupoli, unde iaste Marea

ingusta, de tree lesne, de la Rasarit la Apus, i de la

Apus la Rasarit, fiind cetate de paza a Grecilor. Dupa
aceaia all luat Filipupolis 1 i Odriiul, i alte locuri ale
Thrachiel i ale Macedoniet Deci iar s'at impacat,
amando all mers la Rasarit, impotriva unor Turd ce sa
hainise de catra imparatia Turceasca, i, biruindu-I, all

luat Pamflagonia, i pan la garla Sangari, i, vrand

sa treaca spre Marea-Neagra 2, ail inteles de fii-sat ea
s'aft unit cu feciorul lui Joan Paleologul, i s'at radicat
impotriva parintilor ; ci, lasandu-sl" calea de spre MareaNeagra, s'at dus amandoi impotriva feciorilor; cu caril
facand razboit, i-at prins. Ci Turcul
omorat feciorul, iar Grecul 1-ail orbit.

intru vremile acestul Domn, dupa trei an'i al Domnief luT, lt 6867, ail venit Drago-Voda de la Maramu-

re in tara MoldoveT, de ail dascalecat tara Moldovel;

care unii zic ca iaste den pastori, aliI zic ca den nete
vanatorT, ce avea o coteica anume Molda i, gonind un
buor, s'ail fost Tnnecat coteica intr'o apa, i, dupa numole Moldel, all numit apa : Moldova, i duph apa all
numit pre Moldoveni. Ci, cum sa vede istoria, ce iar de
la dansal o am luat, cu Molda coteica, cu Moldova apa,
cu Moldovenii, numele lor den caine se trage : den
Molda, Moldovenl. Si, pentru caei all omorat pre buor,
ail luat Domnil semnul pecetii lor, de Le cap de buor.
Acest Drago-Voda all domnit doi anT, i, murind, In
urma lui s'ail pus fii-saa, Sas-Voda, care ail domnit 4
anY, i, murind, s'ail pus fii-sall L4co-Vod6, i, domnind 8 anT, all murit, i s'ail pus in locul NI, Bogdan1 Numele acestuI ora 11psete n editia lul Phrantzes. Altfel tot
ce este aid e tradus de acolo, i anume, nu de pe pp, 46-7, unde iar
e vorba de aceste lucrurl, ci de pe p. 80, cti prescurt'axl,
'Ev rq p.i)Artv irepacat DIA:q iv Tt E6pth7.-g (Phrantzes, /. c).

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

I1

VodA, It 6881. Decii, Patru-VocIa, feciorul lul Musat, P

6887 1

intru aceste vremi, Amurat, mai marele Turcilor,

neodihnindu-sa, si facand razboae in toate partile, all
fost facut si de multe ori cu Sarbii, cu Bulgarii, earii2,
avand pre Cnez Lazar mai mare, si de multe on batandu-I Amurat, fugia Cnez Lazar, i iar strangea oaste

de venia asupra Turcului. in cea dupa urnia, apropiindu-sa ostile unele de altele, Wail ales den oastea lui
Cnez Lazar un viteaz, anume Milos Cobilici, carele cu
indrazneala all intrat in oastea turceasca, dandu-i cale
Turcif, socotind cl va sa sa inchine luf Amurat, mai

marele lor. El inca all mers drept la Amurat, i, scotand Milos un cutit de cele marl sarbesti, 1-ail junghiat pre Amurat Turcul, maear ca, si pre dansul 1-ail
omorat Turcii. Iar ostile lui Cnez Lazar ail luat mare
indrazneala, i ostile turcesti frica, de ail fugit care in
catro putea, iar Cnez Lazar gonea, taind si rasipind d.
Dupa moartea Jul Amurat ail radicat Turcil pre fiisat Baizit Ildirim. Ildirim 1-aa numit pentru iutimea
ce avea in razboae, ca Ildirim in limba noastra fulger
sa chiama. Acesta avea un frate, pre carele chemandu-1 la dansul, i, fara raotate fiind, au mers la frate-sati, gandind ca den dragoste ii chiama4, sa sa vaza
unul cu altul; iar el, ca un pagan, 1-ail omorat. De
acest Baizit zic ea all fost om darnic, nemaret ; manca
ai bea cu totiT5. Si ail facut multe razboae: intain, la Asia
1 E o prescurtare dup to. cronica luI Ureche (ed. Kogalniceanu,
pp. 132-1).

2 Traducerea e rea. Phrantzes vorbeste numal de Sirbl. inceputul

acestul alineat corespunde In adev'ar en cronicarul bizantin, pp. 80-1.
I Pentru aceasta parte e intrebuintat unul din cronografele six bestl
mal intinse. Cf. Prefata mea la vol. III din Stuclif i documente.
4 Dupl izvor, Phrantzes (pp. 81-2), Soliman Moty.7oAp.c'e,o; fratele lul Baiazid, n'ar fl stint moartea tatblui, in numele cAruia fusese
chemat.
5 Nona.' confusie : Baiazid, spune Phrantzes p. 81 , se ospta nurnal

www.dacoromanica.ro

12

Istoriile Domnilor Tilrii-Ruminqt1

trecand, ai luat Armenia, i Iveria i Amastru, i

pre nete ramaita de domni turceti, ce era la Anadol 2,
i-ati biruit; apoi, Intorcandu-sa la Evropa, multe rAzboae au facut, earele le vom pune mai innainte 3.
6. [Domnia Mircil.Vodi, lt 6891.]
Mircea-Vodit cel BIttrAn s pune Domn.
Mircea-Vodli sh bate
cu Baizit, i birueste. Marco Craleviel a petit la rtizboid. Cotmeans i Cozia zideaste Mircea-VocIA. Nicopoia, Diiul le-ad luat
Turcil. Manuil Paleolog s pune ImpArat la Tarigrad. Manuil

sh duce la Roma, dar Mr& folos s'ad intors. Uzbecul prinde la thzboid pre Baizit Ildirim. Mehmet BM la Imp&ratie, i omoartt pre
fratil lul. Muntenil cu Moldovenil bat pe Mehmet Imprtrat.

Dupa ce aft murit Alixandru-Voda, domnind anT

27, Waft pus Domn Mircea-Voda cel Batran, fratele lul
Dan-Voda, carele, dupa nete seamne ce sa vad, iaste
vrednic de lauda. Si multe lucruri va fi facut vrednice
de auzit, in 29 de anT ai DomnieT lui, dar al notri nimic n'att scris 4, fara numai ce ailam la striini.
Zice istoricul Gheorghe Franti ca a avut doao rzboaie Mircea-Voda cu Baizit imparatul Turcesc, unul catra
cu domnil si boieril crestinl supusl i robitl lul i cari se gasiad. in
Curtea lul".
I Prin Iviria cunoscutit ha traduce cronicarul pe 'rob; lioXxok din
Phrantzes.
a Phrantzes enumerk pe emiril de Saru-Khan, Ma.e8i; i eexim.
&Ilya wAl. 111eb4pou (Kactielhvou): Mentes

i Tekke-Ili. Acest loc in-

semnat a scdpat din vedere lul Zinkeisen (Geschichte des osmanischen

1?eiches in Europa, I, p. 346 n. 1), care crede c pentru aceast5. campanie Bizantinil nu dad nimic precis. Expeditia in Tekke-Ili o ti
si izvoarele turcestl (Leunclavius, Historiae, col. 318).
a Porecla de ildirim o ad izvoarele turcestI; cea de'Akstycorlls (tot

fulger") se ail& la Phrantzes (p. 81).

4 Ludescu are anil Domniel, lupta cu Baizit-bel de la Nicopoie"
(nu stie c. e Sultan; 11 credo un Pap), pre apa Ialomitil", facerea
Cotmenel i Ingroparea la Cozia.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

13

Nicopoia, altul pre apa IalomipT, i la amAndoao 1-all bi-

ruit pre Baizit-bel. Alt istoric scrie ca un razbohl ce all

avut Mircea-Voda all fost la Rovine (unde vor fi Rovinele, nu le spune). i ail avut ajutorhl Mircea-Vocla
pre Marco Cralevici, i pre Costandin i pre Draga,
oamenT de neam mare, SarbT, cu oti supt mana lor. Si

all batut Mircea-Voda pre imparatul Baizit la acest

razboia ; iar Marco, i Draga, i Costandin all petit
In rgzboit. DecT, dupa ce at facut Mircea-Voda aceste
izbande, vazand obraznicia Turcilor, s'ail Impacat cu
el, i le-aa ' fostal dgnd plocon, pentru ca sa sa odihneasca Ora en pace 2.
in Domnia lui doao manastirT ail facut: IntaiO, Cot!Deana, dupa aceaia Cozia, mai mare, maT tare, mai frumoasa, i cu multe sate i TiganT o all inzestrat.
in zilele Mircil-VodA, Jacmon, Craiul Unguresc,
unindu-sa cu Frax4ozil i cu alp Domni oretinT, all
strAns otI, .i s'all pornit spre Turd, ca sa-f scoata den
hotarale cretinilor, i, viind pana la Nicopoia, all eat
innainte Imparatul Turcesc Baizit, i, den rea chiverniseala a cretinilor, all biruit Baizit pre cretinT,
taindu-T i robindu-1. Iar Craiul intr'o luntre ati scapat,
trecand Dunarea in Tara-Rumaneasca. De-acil, s'ail dus
la Tarigrad, la Rodos, i pe la Dalmapa s'atil dus la
Ora luT, zabovind anT 183.
' In ms. de norma:

i-a11".

2 In aceastri schip, a razboaielor lul Mircea cu Turcil slut ronfusil.

Phrantzes vorbeste vag de o 1upt5, inteun loc grell si de retragerea
Sultanulul ; dup5, care s'a facut pace, Mircea a rinduit a-1 da tribut",
iar Baiazid a cucerit in Serbia si Bulgaria (p. 82; cf. Iorga, Chilia fi
Cetatea-Albli, pp. 65-6 si Litzica, in Convorbirt literare pe 1901). Lupta de

la Nicopol n'a existat nicl-odat5 poate ca si cea de la Ialomila : ea

e luatti din Ludescu, unde vhzurhro c marele Sultan e prePacut inteun
fel de Abaza-Pasa, un comandant de Nicopol. Istoricul cellalt e Cronica sirbeasca (v. Iorga, Studi i doeumente, III, pp. nr, LXILI i I .
3 Phn5, la fuga lul Sigismund naratiunea e 1uat5. din Fhrantzes, p.
83. Pen tru aceasta fugi. a servit ca izvor resumatul de istorie ungureasa. Anl 18" e, fireste, o mare confusie. Cf. Chilia fiCetatea-Albd, p. 56.

www.dacoromanica.ro

Istoriiie Domnilor Tarn-Rumanti

14

In Domnia Mircii-Voda patru Domni s'au schimbat la

Moldova : Roman-Vocia, fratele lui Patru-Voda, Stefan-

V oda, iar alt Stefan-Voda, cu frate-sau Patru-Voda,

fecior lui Stefan-Voda; decii Iuga-Voda, pre carele 1-at
luat Mircea-Voda la dansul, pentru ce nu sa stie 2.
In zilele Mircii-Voda Diiul i Nicopoia le-at luat Tureii,
mergand Mehmet-Pasa sa i Bosna, acolo ati perit.

impreuna cu multe osti ale luL Atuncia Turcii at ars

Ravanita, manastirea lui Cnez Lazar 2
in vremile, acestea, P 6900, ali murit loan Paleologul
imparatul Grecesc, i s'at pus in locul lui fii-sat Manuil
Paleologul, carele, vazand s1abiciunea lor, s'at dus la
Papa de la Roma, rugandu-sa dea ajutorit. i, pentru
mandrie, nevrand sa sarute naracavita Papil, unde era
chipul luf Hristos (dupa obiceiul lor), s'at. maniat Papa,
si nu i-at dat nici un ajutorit. Deci, viind de acolo fara
isprava, unindu-sa in vorbe i cu aIT domni crestini, at
trimis soli la Temmurli Hanul tatarse (carele i Uzbee
ii chiama), de s'at rugat sa vie, ca doar i-ar mantui de
Turc ; si afl venit, i s'at batut cu Baizit imparat. Si,
biruind Uzbecul, pre Baizit 1-at prins vit, i, Meandu-T colivie de fier, 1-au bagat inteansa, i asa toata
Asia 1-au purtat, si, ducandu-1 la tara lui, all murit.
AliT zic Ca 1-at. omorat Uzbecul, imparatind ani 26 3.
Deci in urma lui at ramas patru frai, i avea price intre
1 E Inat tot din Ureche, pp. 134-6. Atexandru-cel-Bun a fost stabilit de Mircea, inteun timp de putere i sigurant a acestuia.
2 Acest loc e luat din Cronica sirbeasa (v. Iorga, Studi i doe umente, III, p. 1).

3 Aceste stirl sint parte Imprnmutate din Phrantzes (pp. 84-5),

parte legende, ce nmblad pe timpnl cronicarulul nostru.Pentru

narucvite, v. Iorga, Studil i documen e, IV, p. 67. Timur-Lenc nu era

Ilsbeg", dar Usbegil turcomani din epoca lul Constantin apitanul

pretindead c6.11 trag neamul de la dinsul. V. Alberi. Relazioni degli

rabasciat ri veneti, XIII, p. 391: Usbech. re de' Tartan e signore

di Samarcanda". Iar, pentrn vremea cronicaruluI nostru, Barozzi si
Berchet, Relazioni, Turchia, II, p. 342: II gran Tartaro Usbech...
Memori del gran fatto del Gran Tarmelano con Bajazetto ..."

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

15

dansaY, care sa imparateasca, i, prin multe razboae ce

all avut in trel ani, unii luand ajutorffi de la Sarbi,

alVi de la Greci, pre urrna au biruit acela ce 1-au chemat Mehrnet, i, luand imparaVia, all omorat pre ceia-

lalti frati, afara de unul, ce all fugit la Tarigrad,

s'at crestinat (Isuf 1-ati chemat). Acest Mehmet, irnpara.0nd, n'ati pazit pacea ce Meuse tata-sau Baizit, i vrea
sa mareasca ploconul Rumanilor si al Moldovenilor: ci,
unindu-sa Rumanii cu Moldovenii, all avut razboill cu
Mehmet imparat, si 1-at biruit pre Turc, i iar all
lasat ploconul precum all fost asazat de tata-sail. Pupa
aceaia all radicat Turcul razboift la Anadol, de aft luat
locurile carele le luase Uzbecul de la tata-sail Baizit:
Galatia, Cappadochia, Pontul, i altele de la Asia de Sus.
Peloponisul Inca 1-au facut sa dea haracill, i cu Vineeni all avut razboin pre mare, si 1-aal biruit, si pre urma

s'at Impacat
6. Domnia lui Ylad-Yoda, r 6920.
Vlad-Vodn Tape*, Domnul Tari1. Amurat al doilea sn pune liiiparat. Amurat al doilea rand prada Ardealul.

Dupa moartea
ag luat Domnia VladVoda, carele s'at poroclit Tepes. Acesta all Mcut manastirea Sneagovul i cetatea de la Poenari. Facut-all
Targovistenilor mare pedeaps, pentru o vina ce avu3 Se Incepe cu un resumat din Phrantzes, p. 80.Mentiunea cft s'ad
ingreuiat &Arne (Ti)(1) Teril-RomanegtI

i Moldovel MoVOopi.a4iac

NIT:oviaviac; Phrantzes comite, pentru Moldova, un anacronism se

alln la p. 89 din acelagl izvor. Despre o noun, lupin a lul Mircea,

unit cu MoldoN enil, 1mpetriva Turcilor, nu vorbegte nici un izvor,
nici Phrantzes i fliel analistul sirb. Constantin Cnpitanul, negasind
alt ceva, a crezut c poate sa 1ncheie lucrurile In acest chip. Sfirc;itul alineatulul e din Phrantzes, p. 89, dar compilatorul preface In
victorie turceasc& Infringerea naval& de la Gallipoli, la 29 Maid 1410
v. Largo., Notes et extraits pour servir a l'histoire des eroisades au XVe

sieele, seria 1, I, p. 241 gi urm..

www.dacoromanica.ro

16

Istoriile Domnilor pril-Rum'inqt1

sease, ca Mouse unuT frate al Vladului-Vodg, un necaz.

Pentru aceaia ail trimis slujgtorT, si, in zioa de Paste lo-

vindu-I, ail prins si pre bgrbati, si pre muierl, si fecioriT, si featele, impodobit1 find, i-ail dus la cetatea
Poenaril de ail lucrat pang, li s'ail spart hainele 1.
In zilele Domnuldi acestuia, murind Mehmet impAratul Turcilor, s'ail pus in locul lul Amurat al doilea, carele

ail trimis pre Mihail-be de ail incungiurat Tarigradul

cu osti. Si multa paguba ail Mcut Grecilor, pentru cg,
at fost dat ajutoriil lul Mustafa, fratine-sgil, carele fugise la Tarigrad, de frica fracine-sgt Amurat, si Grecii
ii dedese muere greacg, fata unui boiar mare, nepoata
impgratului Grecesc, si 1-at rgdicat Impgrat la Anadol. Dee acest Mustafa, TO Meuse Scaunul la Brusa,
si rnulte locuri la Anadol supusease. Iar frate-sgil, Sultan Amurat, pgzind vreame, at trecut Ora veaste la
Brusa, si, ggsind pre frate-sail beat, in bae 1-at omorat. Ci, pentru aceastg, pricing, ail incungiurat Tarigradul, si Mcea paguba ; ci i-ail impacat Marti, muerea luI
Amurat acestuia, find Greacg 2.
1 Data mortil lul Mircea: 6920, e bunk, cacl el a murit la 31 Ianuar 1418 (v. lorga, Studil i docutnente, 111, p. ril-tv). Succesorul
sla a fest Mihail, apol Dan al II-lea, duplt acesta Alexandru si, In
fine, Vlad Dracut. Ludescu, pe care-1 urmeaza, In toate Constantin
Capitanul, scoate pe Mihail, pus Innainte, din greseall, de al doilea
Dan, amesteclndu-1 cu eel d'intaill, nu porneneste pe Alexandru, care
nu figura in cronologia oficiala, si face din dol Vlad: Dracul si Tepes,
until singur (ceva ea si In casul lul Dan I-iil si al II-lea). Pentru
Snagov, v. cMatoria lul Odobescu acolo, In Scrieri, I, pp. 392-3 si mien!
studiu tiparit In 1900 de d. G. Mandrea, architect. Poienaril se intilnese

de la Inceputul veaculul al XVI-lea In documente (cf. Iorga, /. c., p.

xLvit; Hurmuzaki, XI, locurile din tabla i Sate i preoF din Ardeal, Bueurestl, 1902, p. 142). Istorisirea cu TIrgovistenil nu se nal
In culegerile ispravilor lul Tepe (v. I. Bogdan, Triad repef i nara(iunile germane fi rusefti asupra lui, Bucurestl, 1896; Archiv f.
sieb. Landesk., XXVH, p. 332 ; Iorga, Studii i doc., III, p. Lxxin).
In Ludescu se spune ea tot! oamenil marl, bktrinl" ail fost trasl In
tear&
2 Se Incepe cu reproducerea lul Phrantzes, p. 90. Unele din am5.-

www.dacoromanica.ro

II

Constantin Capitanul Filip. cu

intru aceasta vreme all murit Manuil Paleologul Imparatul Grecilor, i s'ad pus fii-sad Ioan, carele all fost

luat fameae bogata de la Lombardia, fata unui boiar

de acolo ; dar, fiind el curvar, nu-si iubia fameaia 1u, ci

Inca at fugit iar la tata-sn, i tata-sail nu o priimia cum

sa cade, cacl si el era curvar ea gineri-st
Pre aceste vremi all mers Amurat ImparatIn Ardeal,
si au pradat maY mult putul Brasovului, de doao orl,
si aft luat cu dansul pre judetul de la Brasov cu pargariT 2

7. Domnia lui Vidislav-Voda, lt 6935.

Vadislav-Voda, ih Domnia. Vadislav-Voda piere de sabie in Tatsor.
Amurat ad luat Solunul. Ioan Paleolog merge la Roma

sa uneasca Biserica, i cere ajutorid de la crestinl. Amurat ImpaMehmet.-- Vadislav Craid sa bate la Varna
rat lash imparatia
cu Tyrrell i piere In razboid. Sultan Murat iar aU luat Imparhpa

de la

Alexandru-Voda In Moldova moare.

fli-sad.
Stefan-Voda, frap, sa bat pentru Domnie in Moldova. Stefan-Voda

prinde pre nate-sad Ries si-1 orbeste. Ianos Craihi bate pre Sultan Murat, in Ardeal, de doao orL

Dupa ce ad domnit Vlad-Voda 15 anY, ad luat Domnia Vadislav-VoclA, de carele nici-o istorie nu sa afla
scrisa de cinevasi, fara cat zice Ca all perit de sabie In

Taror: iar nu scrie, In nzboid, de at avut cu cineva,

nuntele despre Mustafa, ce lipsesc din acest loc al lul Phrantces se
intimpina mal departe in izvor (p. 114); ce se spune despre moartea
1111 va fi dupa vre-o glosh. Constantin Chpitanul greseste facind diu
Mustara, unchiul liii Murad, fratele acestnia si din Mari), care-I era
tryirpirta, muerea" SultanuluI
I Izvorut pentru casatoria lul loan cu Sofia de Montferrat poste
ft Phrantzes, pp. 110.1, 122, 158 (cf. .Notes et extraits, I, pp. 300-7)
Primirea acash a Softel, fugare, nu se gaseste lush aid.
2 Se intrebninteazh iar istoria ungureasca (cf. Iorga. Studif Id doe.,
p. xv i urni.). 0 mentiune nesigura a luptelor acestora, din 1942,
contra Rominilor i Moldovenilor" (13Aitzrov zal Mo).ofIXertwv), Ingrid
fara succes, apol biruitoare, in Phrantzes, p. 91. neintrebuintat pana.
acum pentru ele.
65845

www.dacoromanica.ro

btorijlc Domnilor caril-Rum'anti

18

sau de vre-un vrajmas al lul, sau de neseareva oamenl

de al case luT (precum de multe orT s intampl), ci
numaT zice c

au perit de sable in Tarsor. Dupa

aceasta sA cunoaste ce fel de oameni aft fost Rumanil

nostri, care nici-un lucru deplin n'aft scris Zice aceasta,
ca au facut bisearica den Tarsor, care sa i veade
Dupa valeatul ce am gasit in istoril, in vremile acestea, lt 6938, ail luat Sultan Murat Solunul, care uniT IT
I

zic Salonicul, de la Vinetenl ; ca-1 vanduse Andronic Paleologul in 50.000 de galbenT de aur, fiind partea lig. de

la tata-sau Manuil imparat; dar, cazand in boala slabanogief i neavand ce face, au vandut aceasta parte a lul
Vinetenilor 2. Pentru care Joan Imparatul, ce era atuneT,
fratele lui Andronic, multe art scris TurculuT, avand

pace cu el, ca sa nu mearga sa it acea cetate, dar el

aft raspuns ca iaste striing cetatea, iar nu a lor, ci va
sa mearga sa o ih; precum au si facut 8. Ci Franc% fiind
putinT, aft fugit: iar Grecil, ramaind, multe reale aft patit,
taetT, robiti, despartitT fratl de fratT, de surorl, de pt-

rinl,si altele ca acestea4. Ca acestea vazand loan Paleologul, imparatul Grecilor, s'att sfatuit sa mearga la
Papa de la Roma, sa faca Unire Bisericilor, find atuncia
Evghenie Papa, si Patriarh la Tarigrad Iosif (care au si
murit la Roma). Ci dar, serfind lul Evghenie Papii, s'au
bueurat foarte, i aft trimis corabil de aq luat pre imparatul, i mulV oamenT invatatT, i filosoff, i carturari.
facandu-sa sobor la Florentia, s'au asazat totT si an
1 Ludescu dit data, care se explicit prin suprimarea citor-va Domnll
dup6. Mircea. El mal adauge mentiunea bisericil si a mortil de sabie
,,In mijlocul Tirsorulul". E, cum se stie, Vladislav Dan, falsul Dan
al III-lea. Peirea i-a venit de la Tepes. V. Iorga, Studi i doc., 1. c.
Dar amnuntul ucideril In Tirsor pare sit se aplice nu la el, ci la
Vlad Dracul. Naratiunile despre Tepe arat& Ins& (Bogdan, p. 90) cit
predecesorul lul a fost omorit de dinsul.
2 Combinat din Phrantzes, pp. 64 si 122.
I Dupit Phrantzes, pp. 155-6.
4

Aia pare cit s'a suplinit din Inchipuire, awl Phrantzes nu po-

weAeste clderea cethtil.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul F ilipescu

19

facut liturghie toti cu Papa, dupa aazarile bor. Apoi,

nevrand sa s iscaleasca VlAdica de la Efes, toate lucrurile a rAmas daprte : ca nic ajutorill n'at. dat Papa
domnii FrAncilor, i niel vre un bine nu s'au facut,
ca ati umblat in desart 2 ani, i iar in desart au venit
Care, viind acasa, si-at gasit traparateasa moarta, i
cMugarii cuff era ramai la Tarigrad, nu vrea sa-T priimeasca la biserica, zicand c sant eritici. Ci era mare
turburare intro danii, i den afard le facea Turcii turburare, i ca nete orbi nu-T cunotea peirea lor. De
acestea a facut i fac calugarii 2!
in vremile acestea, Amurat, al doilea imparat al Turcilor, fiind batran i bolnav de durori, a lasat imparat
in locul lui pre fii-sail Mehmet, tanar, i el s'ail dus la
Magnisia sa s odihneascA. Iar Mehmet, tanar fiind,
s'ati dat spre vanatori i bautori, i nu asculta pre Viziril lui cei batrani i intelepti. Acestea auzind Unguru i domnii lor, mai mult find rugati de Imparatul Tarigradului, s'aU pornit cu multe oti Vadislav
Craiul i Iano, sau, cum zic altii, Iancul, Domnul Ardealului, i, trecand in Tara Turceasca, a ajuns pan
la Varna. Vizirii, vazand ca aceste lucruri, i pre Sultan Mehmet ea cauta ospetele i vanatorile, a trimis la tata-sall Sultan Murat, sA vie de grab, ca pier
cu imparatia lor. El, auzincl, indata ail purees. cu Hali[l]-

Paa, i au venit la Tarigrad, i, cerand corabil sa-T

treaca,
dat Grecii. Vezi minte la Greci, in vremea ce tia ca. all nevoe vrajmaii lor, atunci, sa

sa fie nevoit O. le Lea mai rea potieneala, cat ar

fi putut ; iar el' le facea bine de-I trecea i mai dagrab ;

ei, pe cum au umblat, aa all i patit mai pre urmA.
ea all pierdut i imparatia. Ci sa venim la prochimen 3.
1 Pentru aceste lucruri, de un caracter general, cronicarul nostril
n'are un izvor anutne.
2 Nu regasesc izvorul anume al acestor putine tirI nelmurite.
a Aceast b. parte pare a fi o amplificare. Elementele naratiunil se
atl i in Phrantzes, pp. 92-3. Dar mentiunea retrageril lul Murad

www.dacoromanica.ro

20

Istoriile Domnilor prd-RumicneA

Sultan Amurat, trecand pana la Tarigrad, de la Scudari, i mergand la Varna, au facut razboit eu Ungurii,

foarte all biruit pre Turcul, i all cazut multi yestiti oameni, dentru carif all fost unul Carageh-Baa, 1,
beilerbei de la Anadol, i ramasease numai Sultanul cu
Curtea lul. Si Inteaceaia all zis Iancul Craiuluf : sa fie cu
voia lui sa. mearga cu oastea lui, ca doar ar sparge Poarta
Sultanului, i pre urma sa vie i Craiul. Dar tineretele i
tinerii sfetnicii lui n'all lsat, zicand ca nu iaste bine sa

ih Iancul lauda. Ci all mers Craiul de at dat razboit

cu Imparatul. Vrea sa luga imparatul atuncia, dar nu
I-an Ingaduit Enicerii, zicandu-i ca trebue st moara
cu et Ci dar, inteacel razboit fara tocmeala, mergand
Craiul asupra imparatului, un Enicer, anume Hamza,
cu indrazneala all taiat picioarele calului Craiului, i,
cazand Craiul jos,
taiat capul, i 1-at radicat intr'o
sulita, care vazandu-1 otile, s'at. spaimantat, i all fugit:
lancul inea s'an dus la tara 14 la Ardeal ; i aa an

ramas Turcii iar biruitori. Pre Eniceriul acela zic sa-1

fie facut Paa, 2 j iaste sa s creaza. Pre Iancul 1-at
oprit Vadislav-Vodit in tam lui, pentru ca-T facuse otile lul mare stricaciune tarn' : ci pre urma iar s'at impacat, i 1-au slobozit 3.
la Magnesia, a lul Halil, a treceril Mril prin Greci, ce nu se aflA la
acest Bizantin, ar arAta intrebuintarea paralelA a istoriei ungurqtl.
Hunyady e numit Iancu i in Phrantzes, p. 198: letpcog.
Carageh, beglerbegul Anatoliel, a cAzut, in adevAr, in luptA,
(Leunclavius, col. 514). Phrantzes n'o spune insA. SA nu ft avut cronicarul nostru i un izvor turcesc, tradus on ba? i altele, mai departe, ne intAresc in pArerea cit, 1-a avut.
2 Nu PaA, ci chpetenia gardel: 6pooricipcov rc Gdyco P:iXaq, sad,

adauge tot Phrantzes, AgA al Ienicerilor, iar mai apoi i Vizir (pp.
199-200). Din Phrantzes e luatA toatA aceastA parte.
a Menliunea prinderil se aflA in Chalkokondylas, dar tirea a luat-o,

de sigur, Constantin CApitanul indirect, prin Istoria sa ungureascA.

Pentru putina probabilitate a prinderil, v. Studii fi Doc., III, p. xxii
i urm. Chalkokondylas a fost canoscut, cum se vede din Prefata
la Biblia din 1688, lui Radu Greceanu.

www.dacoromanica.ro

Constantin C5pitanul Filipescu

21

Iar Sultan Murat ail trimis pre fii-sail Mehmet la

Magnisia, si el al azut la Odrii,U, i, trecand 3 ant, aA
murit, i 1-aq dus de 1-ail higropat la Brusa, i iar ail
venit fii-saa Mehmet de au luat implratia.
Iii mijlocul acestor vrenni, a Domniel lui VadislavVoda, murind Alixandru-Voda, Domnul Moldovii,

ramas dol feciod: Ilia, mai mare, care tinea muiare

pre sora Craesil lul Vadis lav Craiul Lease, si Stefan,
cel mai mic, caril, avand cearta pentru Domnie, cu ajutoriul Lemalor all apucat Domnia, iar Stefan ail fugit
la Tara-Rumaneasca, i, cerancl ajutorift de la Domn,
s'ati dus de au scos pre frate-sal den Scaun. Ilia-Voda

iar nu sa lasa, ci iar venia, si, pana de 5 od fara noroc, s'ail tutors in Tara Lesasca ; decii, nici Craiul nu
vrea sa-1 mai lase, ci i-aft dat o cetate si hrana, pentru
voia hiT Stefan-V oda, ca-i scrisease. Iar pre urma all
venit la pace fratii amandoi, si i-aU impartit tara: Stefan-

Voda all luat tara de jos, cu Chilia, Cetatea-Alba, si

altele; Ilia-Voda all luat tara de sus. cu Hotinul, Suceava, si altele. Ci nu multa vreame all fest Impacati,
ea Stefan-Voda fara veaste all mers asupra fratine-satl
pre carele prinzandu-1 vitt, 1-aU orbit, si all ramas Stefan-Voda singur la Domnie, nu multa vreame J.
Dupa aceasta avut-aq razbohl i Huniadi Ianos cu Turcii, in Ardeal, la un sat ce sa ehiama Sentimbre, si aft
biruit pre Turd, perind multime de el. Deci Sultan Murat,
vazand atata ocara ce s'ati facut, de
spart ()stile
Ungurii in Ardeal, i le-au facut mare paguba, ail facut i mai mare gatire: i singur Murat ail mers eu
ostile la Beligrad; dar Hunedi Ianos bine grijandu-sa,
si bine dand razboill, all biruit pre Turd, i Murat s'ail
intors cu raane, i cu mare paguba.

1 Resumat din Ureche, pp. 141-5.

www.dacoromanica.ro

btoriile Doronilor 1 aril-Ruma'nesti

92

cel Frumos, lt 6953.

8. Domnia Radii

Roman Moldoveanul prinde pe unchi-skil $tefan-Voda. si-i tae. PePktru-Voda Moldoveanul

tru-Vodit scoate pre Roman- Vodk, vArk-stnl.
otraveste pre vAru-skil Rom an Pktru-Vod Mol dovean ul len% haraciu

la Turd.

$tefan-Voda.Moldoveanut, eel Bun, bate pre Patru-Vod.

Aron cu ajutorinl Radulul-Vodk. Nemulthmirea lul Stefan-Vodk Cita Radu-Vod. Laiot-Vodk Bskrab pus Domn de .5tefan-Vodk.
IL goneste Ruln-Vodk.
Mehmet imparat bate Tarigradul
ia, si
piere impAratul grecese Costandin.
Laiotk-Voclk iar vine Domn
cu ajutoriul 1111 $tefan-Vocl, Ianos Crainl pradk Tara Ungureasck.
ca sk ia Corona.

Statut-n Domn Radul-Voda in urma lu VadislavVoda. Acesta all facut manastirea Tanganul.

Dupa ce dar orbise Stefan-Voda pre frate-sn Ilia

den .,ara MoldoveI, iar Roman-Voda, feciorul 1131 Bias,

n'au suferit fapta fat% de lege a unchi-sn, ci all vorbit

cu o seama de boieri aT tarai 1, i radicandu-sa, aft prins
pre unchi-sail Stefan-Voda, i i-aft taiat capul, i aft ramas
Roman-Voda la Domnie. Tar vara-sau Patru-Voda, feciorul lul Stefan-Vocla, de frica all fugit la Unguri; caruia fara zabava i-au dat Hunedi Tano (adeca IanculVoda, Domnul Ardealului i gubernatoriul TAMS. UnguretT) oti, i aft gonit pre vara-saU Roman-Voda. Roman-Voda, fiind seminVe lui Cazmir Craiul Leasc, de
spre muma, all nazuit acolb 2, de unde mare ajutoriU II gatise Cazmir, sa-1 dea sa-I ia Scaunul ; dar Patru-Voda (cu
ce meteug, nu sa tie) all otravit pre Roman-Voda.
Aceasta vazand Craiul, s'au Intors indarat, ca venise i
el Omit la Leov3. Dupd acest Patru-Voda, au domnit la
Moldova Alixandru-Voda Ilia. Dupa Alixandru-Voda,
1 Constantin Capitanul tkimk.ceste Curtea Domneascl" din Ure-

che prin boierl al tkrii", expresiile avind pe vremea lul acelasl

Inteles.

Loc copiat Intocmal din Ureche.

3 Cronicarul nostru inlkturk pe eel dol Domnl intermediari, mentionatl la Ureche, dupk, Jetopisetul cal lktinesc".
s

www.dacoromanica.ro

Constantin C. paanul Iilipescu

23

a domnit fii-sAU Bogdan-Voda, carele zic sa fie batut

pre Leasi in doao randuri. Dupa acesta au domnit PatruVoda Aron, carele, lovinci fara veaste pre Bogdan-Voda,
in rvarsatul zorilor, la un sat den jos de Suceava,l-aU
prins, si
taiat capul, Dec11 at. venit Alixandru-Voda,
tatal lui Bogdan-Voda, cu oaste, de s'at batut cu PatruVoda, la Movile ; dar fara noroc s'ati tutors. Acest PatruVoda zic ca au legat bir sti dea Tureilor.

insa dupa dansul s'at pus Domn Stefan-Voda cel

Bun, feciorul lui Bogdan-Voda, carele all venit cu ajutoriul Radului-Voda den Tara-Roman easca, i batandu-sa,

cu Patru-Voda Aron in 2 randurI, la Doljesti pre Siret

si la Orbic, .51 batandu-1 de amandoao randurile, in cea
dupa urma au prins pre Patru-Voda si i-at taiat capul. Si au ramas Stefan-Voda la Domnie'. Carele era om
viteaz, i multe razboae all facut cu Turcii, on Unguril,
cu Leasal, cu TatariT, cu Muntenii: nici cum nu sa aseza,
norocul slujandu-I, pre mai mu1i biruia. Era om nemultamitor binelui ce all avut de la cinevas, precum all
facut i cu Radu-Voda, Domnul Muntenesc, ca cu aju-

toriul lui at. luat Scaunul Moldovei, iar pre urma all
cauradicat razboill i asupra lui, si,fara veste viind,
tat Radalui-Voda a fugi la Turd', iar Stefan-Voda ail lu tt
pre Doamna sa, si pre fiica-sa Voichita, pre carele o at.
luat lul Doamna. Mind dar Laiota Basaraba langa Stefan-

Voda, mai da nainte vreame, si viind prilej ca acesta,

de fugise Radu-Voda den tara
bat lasat Stefan-Voda
pre Laiota Domn Tarai-RumanestI. Carele in scurta
vreame bucurie all avut, ca at. venit Radu-Voda cu oaste
turceasca, i 1-all gonit, mergand cu ()stile pana la Bar-

lad, de au pradat, all robit taxa Moldovei foarte rat 2,

In vremile acestea all murit si loan Paleologul, Imparatul Grecilor, i, strangandu-sa fraVi lui: Costandin,
1 Prescurtarea din Ureche ul meaz. pan& aid.
2 Resumat, foarte pe scurt, din Ureche. E de observat ea seriitorul
muntean las& la o parte toate celelalte lupte ale lul tefan, ocupindu-se numai de acelea in potriva teril sale.

www.dacoromanica.ro

24

lbtoriile Domnilor prii-1(uManc:41

Dumitru i Thoma, dedera Imparatia 1u Costandin. Iar

Thoma i Dumitru dedera Imparatia fratine-sati, si s'at
.dus la Peloponis, i, Impartind, all luat unulLachedemonia, altul at. luat Corinthul, si sadea fara grija.
Iar Sultan Mehmet gandi gand rat asupra TarigraduluI, sa-1 l. Ci IntiU all zidit o cetate noao, maT sus
de Tarigrad, pre Marea-Neagra, la care i Grecil le-a
dt ajutorit. Dupa aceaia all strans paganul otI fara numar, pre apa si pre uscat, si, %and multe mestesugurT
si navall cu multe varsarl de sange, at luat Tarigradid,
la It 6961, iar de la Hristos a. 1453, Mait 29.
Acolb all perit si Costandin Imparatul Grecilor, cu
top boiarif luY. Cand ar citi cineva pre Gheorghe Franti
istoricul, earele s'at si intamplat la luarea Tarigradului,
find i Logofat-Mare al Imprtiei, si all si scris acestea
pre amaruntul, mi sa pare Ca nu ar fi far'de lacramT, socotind nevoia ce at venit cetatil i cetatenilor acelora:
unde vaete si tipete, plansurI, daspartirl unul de altul,
si altele ca acestea t.
In vremile a cestea, Stefan-Voda de la Moldova, va-

zand ca. Radul-Voda at venit cu Turcil si at scos pre

Laiota-Vocla i 1-at gonit, nu s'au ingaduit, ci all cerut
ajutorit de la Leal, si all venit de at scos pre Radul-Voda,
i all aazat pre Laiota-Vocla la Scaun.
In vreraile acestea ce s'at luat Tarigradul, Hu-

neadi Iano au ars toata Tara Neamteasca, pentru Co-

rona, ca sa o ia de la Nemp, find ales gubernatoriul

Tarai Ungureti i printep Ardealula Dupa aceala n'at
tree-tit rnulta vreame, ci at murit la Zemlin, lasand mare
mune de multe vitejaI ce facuse cu Turcif si cu NemtiT.

Ded, in urma lui at ridicat tara Crait pre Huneadi

Mateia 2.
Povestirea cuceriril Constantinopolel de Tura se cuprinde In
editia citatA a liii Phrantzes pe p. 288 i urni. Celelalte tiri, foarte
putin bogate i precise, pot $ luate i de aid
2 Aceste notite sArace si false slut dupft Istoricul unguresc. De
la Radu cunosc un document inedit din Bucuretl, 5 August 6977

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

25

9. Doninia Int Laioti-Vodit Trastirabil 1' 6968.

Huneadi Mateia a luat Corona de la Nemtl.
bate pre Persl.
tefan-Voclk bate pre Turd.

Sultan Mehmet

Dupa ce ati domnit Radul-Voda anT 15, ail luat Dom-

nia Laiot Bsarabl. Zic s fie domnit i el anT 17.

Carele all inchinat tara Turcilor 1, sa dea haracia. Alte
lucrurl acute de dgnsul nu sa gsesc serise de nimenT.
Huneadi Mateia, Craiul Unguresc, att. luat Corona
crdiascA, care o luase Frideric imparatul NerntPsc i
o tinuse 24 de anT la el.
lar Sultan Mehmet, imparatul Turcesc, s'au dus
(

1469), indictia 2, in colectia d-luI G. Gr. Cantacozino. Radu-Vodh,

flui lul Vlad Voevod, duce de Fftgaras si de Amlas, d o inthrire

lul Mihal din Rusl si fiulnl lul Stan si 1111 Chirtop pentru mal multe

mosil cumphrate cu cal bunl turceltl, cal domne,11, cu ughl, si le

scuteste de oierit, de vama tirgulul, de dijniarit, de haracid, de podvoade, de vaci grase, de cearh domneasch,, miere ,i de alte dhjdl, orl
cite ar esi in tara Domniel Mele". Se dad poruncl catre pircalabil
domnestl i vamesI sh. nu iea nvamh vorniceasch. niel catnanarit".
Boieri: Neagu Vornicul, jupan Dragoinir si Udri5te, Cazan, Neagoe,
Dila ?), feciorul lul. Vel Stolnie, Bratul, Furduid Sptar, Valcul
Vistier, Vinlilft Mamie, Mircea Comis, Badea cel Btrin, Furch
Clueer. Stan GrAmaticul scrie (Traducere.)
1 Asertiunea c Laiot a inchinat tara Turcilor" se all& in Ludescu. Ea a provocat alchtuirea unul tratat imaginar, ce se aflh inthid
in luerhrile lul Matei Banal Cantacuzino, si de acolo a trecut la Fo:
tinti. V., in privinta acestel fabricatil naive, Genealogia Cantacuzinilor,
ed. Iorga, p. 6Q, nota 3. tirea era si in notele slavone duph, care
si-a redactat Ludescu compilatia. chcI In 1601 boieril munten1 vor-

bese de

rgia,

140 anni in circa che riconoscono la superiorith

ottomana" (Hurmuzaki. IV2, p. 42, no xt.). Asupra loculul s'a atraq

atentia inthid de E. Sirbu, in Matel-Vodd Bdsardbits auswartige Beziehungen ; Leipzig, 1899, p. 2, nota 1, ceia ce corespunde anultd 1460-61
Probabil lush ch, Laiot e confundat cu eine domnih in adevhr atuncl,

cu Radu-cel-Frutnos, omul Turcilor, venit la tron si pentru a aspunde unnr cererl tureesti neobisnuite, de haracid pe trel anl si
pesche de copil si cal (v. Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 122; Acte
Fragm., III', p. 12).

www.dacoromanica.ro

26

htoriile Domnilor Tara Rumanqti

la PersI de s'au batut cu Huzun-Hazan, la care razboiu au fugit Huzun-Hasan, si ail luat multi robi,
ageml, de i-au dus la Tarigrad. Iar si den oastea lui au
cazut mulp oameni marl: unul au fost Beilerbei al AnadoluluL carele aft fost fecior luT Ghidu (sir) Paleolog,
Grec turcit.

Cu Vinetenif Inca ail facut razboit, si pre uscat

si pre Mare. Atuncl aft luat Evripul, cu sabia, i i-au taiat tot norodul, den 12 anl in sus. Si alte multe cetti
aft luat paganul.
imparatul Turcesc afl trimis sa bata pre StefanVoda cel Bun al Moldovei, iar Domnul aft taiat toat&
oastea tureeasca; numai aft scapat Turcii carii clusease
robil Inaintel.
10. Domnia lul Tepe1ut2-liroda, P 6985.
Tepe1us-Vodk avAnd rAzbohl cu tefan-Vodb., In prins i thiat.
Bathr Istfan, Printep .Ardealului, bate pre Turd.
Alateias Craiul
at luat Beciul. Rum Anil bat pre Turd.

Dupl. Laiota-Vocla, ail venit Doran Tepelus-Voda,

carele at avut razboiu cu Stefan-Vocla, den tara Moldovei, i aft biruit pre Tepelus, si, prinzandu-1, i-ail taiat

capul, i i-at luat t.ara, de o aft stapanit Stefan-Voda

pen multa vreme 2.

intru aceasta vreame Batar Istfan, Printepul Ardealului, cu Chine Pal, all avut razboiu cu Turcil, in campil
1 imprumuturl din vre-un cronograf sag stirI amestecate, din
izvoare mai invalate. tirea moldoveneasc& e prelucrat dupYt Ureehe.
2 Despre Tepelus (Basal ab cel tinr ; 1179-1481) se spune In Ludescu ch are o 1upt& la Rimnicul-SArat cu tefan, unde piere si cS

a domnit 16 an1. El n'a murit in lupta care i-a surpat Domnia,

staptnirea lul a fost forsrte scurtti, (v. Iorga, Studi

i Doc., tEl, pp.

xxxvm-xL). La greselile din izvor, Capitanu1 adauge una de la

dinsul, puind in sama tnT
lul Tepe1us.

tefan lunga Domnie hAtlzitil. de Ludescu

www.dacoromanica.ro

Consta itin Capitanul Filipescu

27

ce le zic Chenier, si ati petit 30.000 de Turci si 8.000

de Ungurl; insa atunci ail fost biruinta a Ungurilor.
Si Mateias, Craiul Ungurilor, ail luat Beciul de la
Nemi cu foame, i, acolo, in Bechl find, aft murit,
zic c in zioa ce aft murit Mateias Craiul in Becill, intru

acea zi, toti 161 ce avea la Buda, s'ail omorat unul

pre altul.
intru aceste vremf, aft luat Sultan Mehrnet Cramul,
carele i Cafa sa numeaste. in vremile acestea, aft
murit Sultan Mehmet, si in locul lui s'au pus fii-sau,
Baizit al doilea. Acesta avea frate, carele II chema GemSultan, si s'ail dus la Eghipet, cerand ajutoriti impotriva
frAine-sat, dar nu i-an dat ; apoi de acolb s'aU dus la
Ora franceasca. Ci Baizit aft scris Vinetenilor sa faca,
mestesug sa-1 omoare. i aft gasit Vinatenii om al lor,
carele stia limba harapeasea, si 1-au trimis de s'ail imprietenit cu Gem-Sultan, i, pen mult vreame ce ag
fost cu el, ail gasit prilej, 8i 1-at otravit. lar Francul,
viind la Sultan Baizit, multe daruri aft luat ; dar si el
inteo noapte s'at aflat mort, mescandu-I si lui cu acel

pahar, cu care at mescut si el altora 1.

in mijlocul vremilor acestora, aft trirnis imparatul
Turcesc pre Hadam-Pasa cu oaste in Tara-Rumaneasca,
dar acolo au perit i Pasa i oastea Jut Si iarasi Turcil,
Oland tara Moldovif, at luat cetatile lui Stefan-Voda:
Chilia, Cetatea-Alba, 1 6991 ; iar Stefan-Voda, neingaduindu-sa, aft mers cu putere mare czi si-at luat cetatile innapoi

' Resumat din izvoare necunoscute.

Amintirl din Ureche, ti chiar din Cronica Sirbeasca, (Ierga, / c,

p. 3 , de unde i data grelit& pentru luarea cetatilor (Intelegind rau
pe Ureche, le face s5. fle si reluate), pe clud Ureche are, bine, 6992,
cu data de lunI.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Doranilor Taril-Rumlne,t1

'28

11. Domnia lul Vlad-Voclit Ca lugliruly lt 7001.

Vlad-Vodb, Ming Aral.
la Moldovenl.

Baizit tinpitrat iar au luat eet5.tile de

Dupa stapanirea luT Stefan-Voda In calava vreame

aiceen Tara-Rumaneasca, s'aq radicat Domn Vlad-Voda
CAlugarul, carele all domnit trei anT 1.

Sultan Baizit, imparatul Turcilor, all mers la 0,ra

Moldovel, de ail luat Cetatea-Alba, Chilia i alte locurT
carele le luase Mold.oveniT de la Turci, mai nainte. In
care vreame fiind Domn la Moldova Stefan-Voda, n'ag
indraznit sa iasa de MO, avand oaste putina, ci all trimis la Leai sa-1 dea ajutorhl; ci, pana a veni ajutoriul,

Turcii i-ag Mcut treaba, i s'at dus la Tarigrad. La

aceasta oaste turceasca, au luat intr'ajutoriU Turcul at
pre Vlad-Voda cu otile den Tara-Rumaneasca ; pentru
care lucru Stefan-Voda multa pAreare rea all avut pre
Vlad-Voda 2.

12. Domnia Radulni-Vodi, fecior lui V1ad-Yod'al

lt 7004.
Radnl-Vodk fecior lul Vlad-Voda.
Nifon Patriarhul vine In
Nifon Patriarhul s gone0,e. tefan Moldoveanul bate pre
Albert Cratul Lesesc.
Pacoa, Radului-Vodh ea Bogdan-Vodh.

Ora.

Stand la Domnie Radul-Voda, in urma tatane-sall

lui Vlad-Voda, all Mcut manastirea den Deal, frumoasa,
o all inzestrat cu moai bune, i cu allele de toate 3.

Acesta all trimis de all adus pre Nifon Patriarhul, pre

carele Turcil 11 mazalise si-1 surgunise, i, viind aicia in
tara, multe invataturT sufietet1 invata, i indrepta Bi1

Dup& un loc din Ludescu, ce nu s'a reprodus in editia Ma-

gazinulul.

2 intrebuintare, adesea gresitri, a lul Ureche

3 Acestea din Ludescu.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

99

serica, pentru ca era Rumanil proti, atat VlacliciP, Episcopil, cat i popil, i top' ceilalti. Ci dar, scandalisandu-sa
cu Raclul-Voda, pentru un lucru far-de-leage ce au fa-

cut Radu-Voda, de ag facut pre un boiar, anume Bog-

dan (pre carele II iubia), de si - all lasat muerea, i

i-aft. dat Domnul pre o sor a lui, de care neingaduind
Nifon Patriarhul, fu gonit den tara, el Inca. eand den
Targovite, si-all scuturat papucii de prah, i 1-at afurisit pre Domn (cum s'at i aflat dupa moarte). Carele, cazand in boala groaznica all murit, i 1-aq ingropat la manastirea lui din Deal, in mormantul carele
i-1 gatise el, cioplit in piatra, cum sa, veade. i all domnit ani 15 2.
In Domnia Radului-Voda, au avut Stefan-Voda Moldoveanul razboill cu Hroiot, pre Siret, la Schiei 8, i,
biruindu-1, 1-aft prins vill, i i-aft taiat capul. Iar *i StefanVoda, cazand dupa cal, 1-aft vrut prinde vrajmaal.

Ail mai avut acest Stefan-Voda i alt razboiu cu

Albert, Craiul LeOsc, la Codrul (Jozminului ; i foarte
rail 1-ad batut, i mulT Leai all perit. i, ducandu-sa
Wile lui Stefan-Voda in Tara-Leasca, at ars, all pradat, au robit. i. Podolia, i pre din sus de Liov multe
miluri de parnant. i mune razboae all avut Stefan-Voda,
iind tara en sabia in 47 de ani, i, ca un om, au murit ;
i s'ail pus in locul lui fii-sAu Bogdan-Voda cel Orb.
Scriu unit' ea, find un boiar din Moldova, anume
Roman Pribeagul, i cerand oaste de la Radul-Voda,
' Cronicarul prescurteazft din Ludescu, care reproduce, cu ceva
scurtri la inceput, Viata patriarhulul Nifon editi1 : Hasded, in Archiva
istorica, 12 ; Erbiceanu, Bucurestl, 1880). Cf. pkrtile privitoare la aceastA scriere din Istoria literaturi& romine in secolul al XVIII-lea i
Cronicile muntene, Bucurest1 1899 (extras din Analele Academie( Romine, ser. II, XXI). Prescurtind, greseste, vorbind de Vlitdic15, fauna
chid izvorul 11 spunea c Nifon a asezat inti pe aceia din Rimnic
si Buzful.
2 Cifra din Ludescu.
3 Era si alt5, ,Scheia, chiar ling% Suceava. Miron Costin, in Leto-

piny, I, p. 251.

www.dacoromanica.ro

Istonile Donmilor Tdril-RumanevA

30

s'ara dus de aa pradat toata Putna, locul Moldovil. Dupa

aeeaia, Bogdan-Von, vrand sa-I Intoarc paguba ce-I
Mouse Radu-Vocla, aft strans oaste, si au intrat in
Tara-Rumaneasca, i at pradat Ramnicul, sazand la liatezas 1 zece zile ; acolo 1-ati intalnit sol de la Craiul Unomresc (numele solului: Maximian calugarul), fecior de
Despot, den samanta imparatilor GrecestI; carele, rugand
pre Bogdan-Voda, i-ad Impacat cu Radul-Von; si s'at

in tors Bogdan-Von la tara

13. Domnia

lt 7017.

CaramanlAii bat pre BaiMihnea-Vod& fecior Dracil Armasul.

Bogdan-Voda cere pre sora Craiului
prind vitt
d1,
Ivan Cneaz al Moscalilor. De c&nd sAnumesc
MoscaliI inicaratt.

zit al doilea,
Lesesc, si nu o

Dupa moartea Radului-Voda, era price intre boiarI pentru Domn, pre eine ar pune ; Insa In ceia dupa
urma aa radicat cu voia tuturor pre Mihnea, feciorul
Dracil Armaul den Manesti 2 Carele, luand puteare la
mana, multe rautatl ail facut: boiaril II omora, II mun-

cia, avutiile le lua, cu jupaneasele, cu fetele lor sa

culca, dajdl multe punea asupra WM; cat, neputand
suferi, s'au radicat o seama de boiarY, cu Banul Barbul Craiovescul, i cu fratif luT, i cu alt nearn al luI,
zi ad pribegit in Tara Turceasca. Care, facand jalba la
Imparatul de raotatile ce le facea Mihnea-Voda, 1-ad
mazalit, i ati pus in locul luI pre Vlacl-Von, fratele
RaduluI-Von. Iar Mihnea-Voda, pana a sa, mazali, daca
Nu e un adaus fat& de povestirea lul Ureche, singurul nuni1",
ci un cuvint comun, pe care copistii 1-ad. pref&cut In mime de localitate, stilcindu-1 asa de ad, tacit nu-1 putem restitui. V. Ureche,
p 181.
2 Ludescu = Viata lul Nifon nu ni d& originea pretinsuluI tatb.
al lul Mihnea, dar ea se all& In alt& versiune a Ludesculin, cuprinzind o povestire independent& de a Vietli lul Nifon (Cron. munt., p.6).

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipe cu

31

pribegira boiarii, au trimis de le-ail pradat casele ; si

le-au sfaramat pAna in pamant, si nu numaT casele, ci
bisearicile, i manastirile lor, i slugile, i egurneni],
era slutiti de dansul i cazniV
in zilele acestuT Domn, al doilea Baiazit Tinparat
a trimis oaste la Cararnania, cu gineri-sat Hersi-Ogli 2 ;

carele, avand razboitt, 1-ati prins Caramanlaii vig. Si,

facandu-sa pace intre dansii, 1-au slobozit. j iar bate
aceste vremi s'atl facut mare cutremur, cat la Tarigrad
a cazut geamiurl, bisericl, case, de au ()moral multi'
bameni.

Bogdan-Voda den Moldova, cerand de multe ori

de la Craiul Les:Ise sa-b dea pre Elisafta, soru-sa, sa-T
fie Doamna, si, nevrand muma fetei ii fata, pentru et
auzise ca este grozav, si orb de un ()chin, iar BogdanVoda au strans oastea tara'i Moldovif, i, intrand In Tara
Lesasca, mare prada i multa paguba aq facut, ajungand Tana la Liov. Craiul Inca, strangandu-si oastea,
1 Din cote dou5.versiunI ale Ludesculul, pentru Banovet1, Pirvu1et1,

-Craiovet1 sad neamul Craiovei", cfixora Ii s'a zis mat tdrzia, din causa lul Neagoe, ajuns Basarab-Vod 5. cel nod, 135.sarabet1, trimit la

ce aui spus In Studif qi Doc., IV, p. XL v ; la cele dou5, editil ale

cronicil d:^fa yists c6vrop.o;, In Iorga, Manuscripte dzn Babliotect strdiue

(d:n An. Ac. Rom., XX), la Pretendenti Domneftt, 1898 (din Anale,
XIX), p. 15, n. 8, pp. 33-7; la Sate 0, preoft din Ardeal, p. 112
( Amlacher, Urkundenbuch der Stadt und des Shales Broos, Sibii 1, 1879,

in 80, pp, 07-8). Sa se adauge: Hasded, Istoria Criticd, ed. a II-a, pp.
79-81; ace1a1, fn Columna ul Traian, 1874, p. 127 (mentiunile din
Socotelile Sibiulul), 128 (actul din Amlacher). Familia se ridich supt
Vlad C1ugruI mdcar (de la 1494); Engel, Wal., p. 198, inteun
document din 9 Julie 1492 (In Colectia d-lul G. Gr. Cantacuzino),
af15m. pe Pirvul Mare-Vornic. Mnia de Craiova a fost mal tirzid

Inflintata pentru Barbu (Hasded, Istoria criticd, 1. r). tntiuI Pirvu

e altul decit al doilea, fratele lul Barbu, cdcl tat51 acestuia,
Staico, figureaza ca Mare-LogorAt in actul citat din 149).. Tot aga,
pentru amIndol, In documentul din 27 Novembre 1187 al aceluia,?1
Viad CALug5.ral; publicat de d. AL. Stefulescu, In Ammul Poporulut,
III, pp. 209-11.
2 Ahmed-Pma; Hersec-Ogli, fiul lul Stefan al Hertegovine1.

www.dacoromanica.ro

Isioriile Domoilor TiriT-Ruinaneti

32

aq tritnis pre Camenetchi de all pradat MoldovajuniAtate. Decii Craiul Unguresc all intrat la mijlocul lor, de
i-au impacat.
Intru aceste vremi, si muma 1u Bogdan-Von, Doamna

lui Stefan-Von, fata Radului-Voda, din Tara-RumaneascA, dentru aceast lume s'at petrecut 1
Dup5. Ivan Marele-Cnez al Moscalilor, all stAtut stApan
Vasilie Ivanovid, carele all fost nscut den Greaca,

anume Sofia, fata ThomiT Paleologul, Despotnl de la

Moreia (adeca Peloponesului). Acesta cu putere mare
ail luat ceta tea Smolensca, care o stapnia LeaM, Litcarea
feaniT, i cu multe razboae ag luat i Cazanul,
iaste Imprtie tAtArascA, i pentealte locuri aft lAtit
stapanirea lui. Apoi, vgzndu-s c iaste cu noroc, all
inceput a s nutni imparat ; si de atunci incoace tog
stapAnill Moscului s. numesc imparati. Iar mai nainte
sd numea Cnezi (adecA DuX1), ce s chiamA rumaneste
Domn, precum veciniT luT; LeaT, Sfetai, i altii, cum
Nernti1, Frantozil, i alto limbi, toti Ora acum 11 nu-

mese Dux Moscovie, iar nu Imperator, precum el sA

numete.

11. Doinnia lni Vlad-Yodit eel Taartr, r 7018.

Vlad-Vodri. vine Domn.
Fuge Mihnea-Vodli la Ardeal.
Iacsacl
oinoarb. pre Mihnea-VodA. Craiovestil vin cu Turcil, si prind pre
Vlad-Vodl,
tae.
Persil bat pre Turd la Caramania. Baizit

bate pre fli-s5.11 Selim. Curcut cere tmparltia de la tath-sltil Baizit.

Baizit de nevoe db. Impfirltia lul Selim. Ahmat vine cu oaste la.
frate-sAil Salim. Selim cu ficlesug prinde pre frate-sful Ahmat ei-1
omoarA.
Selim omoarft pre frate-sla Curcut.

Dupii ce all mazlit Turcii pre Mihnea-Voel, pentru raottile hiT cele cumplite, fiind boiarii la PoartA,
cum s'ati zis mal sus, le-at. dat Domn pre Vlad-Von,
fratele Radulul-Voda. Carele, trecAnd cu oti Dunrea,
1

Din Ureche.

www.dacoromanica.ro

33

Constantin apitanul Filipescu

all dat o seama de oaste 1u Neagoe vataful de vanatori,

carele era nepot BanuluI BarbuluI Craiovescul, feciorul
ParvuluP ; iar asa II numia CA este fecior de Domn. Si
mearse la manastire Cotmeana, unde era feciorul MihnirVoda, Mircea, i, lovindu-1 fara veaste, noaptea, an scapat

numal el cu o sluga a lul, Stoican, pre o fereastra, iar

()stile s'au rasipit. Decl Mircea, fugind la tata-sall, si spuindu-I patima, s'ail rAdicat si all fugit in Tara Ungureasca. Iar Vlad-Voda all azut in Seaun, si, viind tara,
i s'au inchinat, i sA, bucura capI mantuise Dumnezeil
de Mihnea-Voda eel Cumplit. Ci nu multa vreame ati
trecut, i au venit Milmea-Voda, cu oaste de la UngurT,
si s'at batut cu Vlad-Voda, : ci Wait tutors rusAnat la

Sibil. Acolb intamplandu-sa un viteaz, om de ai Vladului-Voda, anume Dumitru Iacsaci, intalnindu-se cu.
Mihnea-Voda, intr'o ulicioara, stramta i intunecata,
carea ese de spre biserica cea mare saseascA, all SCOR
5paga, i 1-ati junghiat. Deci IacsAci s'an suit in turnul
eel nalt, si pre fereastra striga: sA stie tot omul ca au
omorat pre Mihnea-Voda. Iar un slujitor de ai MihniiVoda, cu o pusca ghintuitd, 1-au dibuit i 1-ati lovit in
cap 2, si asa, Wan sfarsat i Dutnitru Iacsaci.

in zilele acelea, si Bogdan, earele s'an zis mal sus

[Ca luase] pre sora Radulul-Voda si a acestui Vlad-Voda,
fara leage, 1i.1 afurisise Nifon Patriarhul, era mare boiar
la cumnata-sall Vlad-Vocla, i atata pre Domn cu manie asupra Craiovestilor, zicAnd Ca Neagoe iaste fecior
de Dotnn, si-1 vor scoate den Domnie. Ci Vlad-Voda,
strangand pre CraiovestI, le-a dat lege sa, jure ca nu
iaste fecior de Domn Neagoe ; i, neputand jura, sa-I taie
Despre Neagoe, care se intituleazit ea Domn Basaraba Voevod,
linl Marelul Basarab Voevod", Ludes= spune inteun loc (p. 238) c&

era un fecior de boiarid". Nu eta flu al lul Pirvu, ci flu! unel suroil a lul cu Basarab (eel Tinar). Cf. Pretendeng Domneyti, pp. 35-6.
2 Constantin Mpitanul preseurteazh in eiteva rinduri pe Ludescu
Viata lul Nifon, dar iea tiri1e despre moartea lul Mihnea din ceala1t4 versiune a Ludesculul.

65s45

www.dacoromanica.ro

34

Istoriile Dumnilor 1 arit-Rumanqa

nasul, sau sa-I seo4a, ochil, clupa indemnarea lui Bogdan. Dentr'aceasta viincl scandela intre clausal, s'au sculat aeel boiarI, i s'au dus la Pasa, de s'au jaluit de
Vlad-Vocla 1. Pasa aft venit cu oaste ; Vlad-Voda Insa
s'au gait de razboiil, i s'at batut la Vacaresti, den jos
de BucurestI 2, j, batandu-1, 1-au i prins viil, i i-au taiat
Pasa capul, supt un par in Bueurestl. Trupul lui 1-au
dus hi manastirea fratine-sail, la Deal, de 1-ail ingropat
langa frate-saU Radul-Voda, domnind anT 2. Si in locul

lul au pus pre Neagoe vataful de vnatorl, carele al

doilea Basaraba sa numeaste.

intru aceste vremi, s'at fost sculat un Pers, anume

Saheull, cu caste, de aft venit pana la Caramania ;
care auzind Baizit imparatul, ail trimis oaste (ca ci
era bolnav de durorI) eu All-Paa, ci baft ficlenit Caramanlail, de 1-aq batut Saheull, si aft perit acolo si
Pasa. Sultan Baizit, auzind acestea, i find neputincios,
aft socotit s dea imparatia luT Ahmat, fie-st, ea avea
multI feciori, carora le impartise locurT, de sadea in
odihna. Ci au poruncit lul Ahmat de ail venit pre taina
la tata-sau ; ei Iniceril i alta Curte pre acesta nu-1 vrea.

Iar fii-sati Sultan Selim, auzind cil va sa dea ImparaVa fratine-sat, lul Ahmat, fiind i ginere HanuluT Tatarase, bad cerut Tatari ajutorill, i, cu oastea luT ce avea,
aft venit pe la Cetatea-Alba, pe la Chilia, pe la Babh,
si

s'all dus la Tarigrad, cu sabia sa ia Irnparatia de

la tata-sati. Ci tata-sall, cum era asa bolnav, aft esat cu

caste la Sirt-chioul, 5i, impreunandu-sa ostile, den care,
unde saclea batranul, aft facut semn ostilor, si le-aft dat
mare naval, cat, de ar fi vrut, ar fi prins pre Selim,
i 1-ar fi i omorat ; dar n'au v rut, ci i-ad dat cale, i alt
' Se resumh din Ludescu =Viata 1111 Nifon. liar, pe and acolo
se introduse mal tfirzhl In text /Emote de BlIsarhbet1" pentru parLida Bfineasa, aid se zice numal Craiovet1". JurAmIntul nu era pentru originea, ci pentru credinia lul Neagoe. Paa era Mehmet
Oglu din Nicopol.
3 Mentiunea Vricare,tilor ca loc de luptft nu se mal afl aiurea.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capilanul Filipescu

35

fugit; si o$tile lul Selim fugea pen paduri, pen vaT, ea

vai de el, muncind sa sa acunza. Iar Selim, scapand

'Ana la Mudia, at Intrat Inteo corabie, $i all scapat
la Varna. Iar batranul, tatd-sail, intorcandu-sa la Tarigrad, all prins pre toti boiarii lui, caril era ficlenT, de
Indemna pre fii-sail Selim la acestea, si
omorat. Sultan Selim, pierzand o$tile i toate ce all avut. s'at dus la
Cram, la socru-sail. Iar Inicerif $i alta Curte, avand pofta
sa faca o$ti spre Rasarit, pentru dobanda lor, i tiind
pre Selim ca iaste bun osta$, 1-au cerut de la tata-sali,
sa-1 acluca sa-1 trimita In oaste ; dar nu vrea batranul.
Ear Inicerii
raspuns, Ca, de nu va vrea, ii vor omora
pentru c totT
$i pre el, $i Tarigradul 11 vor prada,
iubia pre Selim, cat i copiii pomenia numele luT Selim.

Intru aceste intamplari, veni $i Sultan Curcut, iar

fecior al luT Baizit, i, Intrnd la tata-sau,
zis: Stii ea
dupa ce all murit mo$A-mietl, nefiind tu la Scaun, pre
mine m'all radicat Imparat la Scaun ; iar, dac aT venit
$i al poftit Scaunul, ca unuT parinte ti 1-am dat, de voe,
iar nu de nevoe. Acum iar mie sa cade sa mi-1 dal". Care
si tata-saii vPdea dreptatea, dar nu avea ce sa faca, de

vreame ce top fratil poftia Imparap, iar mai vartos

Selim, ca cu sila vrea sa o ia. Care all i facut, avand
ajutoriil pre toVI Iniceril i meghistanii Porta' Imparate$ti.
Deci pre Curcut iar 1-ati trimis cu ne$te nadejdi la Mag-

nisia, uncle avea arpalac sa saza. Iar tata-sail Baizit,

de nevoe ati trimis de ail chemat pre fii-sati Selim. Care
viind langa Tarigrad, toti meghistanil all mers de i
Inchinat lui ; apoT $i el ail venit de ail sarutat mana tatane-sail Insa tata-sau cu acel gaud era : sad trim4a cu
o$tilinpotriva fratine-sati, lui Ahmat ; care sa gatia cu pu-

teare mare sa vie sa ia Imparatia, de vreame ca zicea

Viziril ca nu vor merge impotriva stapanulul cu oaste,
ci s. dea o$tile lui Selim, ca i s cade sa sa bata: fecior
de Imparat cu fecior de Imparat. Cu acest me$teug
suOre facura pre Baizit de aduse pre Selim, pre carele II iubia: ci dar, daca all venit Selim i s'at Impreu-

www.dacoromanica.ro

86

Itorii1e Domnilor prii-Rumaneti

nat cu tata-san, i, esand afara, art strans meghistanil,

li-a,A zis: Duceti-va de zicecf ttane-miet, sa-mI dea
cu voe Imparatia; ea, de nu, voig sa va taiil capetele
voastre". S'atl dus Vizirif si i-ait zis; el nu vrea, si-1
blestema ; dar, bolnav fiind, nu avea alta putere, fara
numaT blestema. Iar au maT zis Vizirii: Ne rugam sa
daT aceaia ce aT pierdut, ca sa nu perim". i asa de ne-

voe a zis: WI fie". Si ail Inceput telalil a striga pre

ul4e: Selim imparat ; tot omul sa stie". Tata-sart de
necaz at esit den Tarigrad, sa sa duca la Odrill, sa sa
odihneasca ; ci pre cale a1i murit. UniT zic pentru ca
era bolnav i necajat; aliT zic cA fii-saa Selim 1-ar fi
omorat; carele sa i poate creade, dupa faptele luT ceale
cumplite ce a facut mal pre urma; ca pre totl fratii
luT, ce era 5, 6 langa imparatie, i-at omorat. Asajderea
si pre neste nepot1 de frati, pre unil i aU omorat, pre
altiI i-au izgonit la Persi, pre aWi la Misir ; pentru care
multe razboae a facut cu Persil, i cu Sultanul den
Misir, care maT pre urma sa vor scrie.
Langa acestea, luand Selim irnparatia, frate-sail Ah-

mat, gatind oaste multa, cu care sa nu-T fi putut sta

Selim innainte macar un ceas, dar, norocul luT Selim
slujandu-1, intealt chip an venit lucrurile; ca, avand
Ahmat pre uniT den Vizirl prieteni, cu cariT avea tritelegere, le-au fost trimis Ahmat call ea sa stie ea vine,
i ceare raspuns, ce ostI are frate-sati Selim, si sant si
den InicerT, si den a4iT cu ei la vorba. Care carp prin-

zandu-le Selim, au trimis de au omorat pre aceaia la

care era scrise cartile, si le-at luat inealele, i art scris
alte carp' Selim, ca de la prieteniT lui Ahmat, i le-au

pecetluit cu inelele lor; in care scria: Nu trebue sa

vil cu oaste multa ca sa zabovestl, ci cu putin, c frate-tan Selim n'are nicT o gatire, i maT vartos ca cei mai
multi al ostilor tin cu noT, ci vino salt, ca, de vel veni
cu greotate, va prinde veste, i sa va gad; si atund
IY va fi maT cu gren.". Si le-at trimis cartile.
Ahmat, vazand pecetile, aft crezut, i au ales catava

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipebou

37

oaste sprintena, i s'at dus de grab. Acol Selim era

gatit bine, i, facand razboit, macar ca avea Ahmat oameni putinT, iar cu mare nevoe 1-at biruit, i 1-at si
prins pre frate-sat, Ahmat, i 1-at omorat pre el, si pre
doI feciorT aT la La frate-sat Curcut, la Magnisia Inca,
aft trimis sa-1 aduca, i s'at rugat aducatorilor sa-1 lase
sa mearga la frate-sat, gandind ca doar va face cu vorba
sit nu-1 omoare, ca era om foarte invatat la toata filosofia. Dar nu 1-at. ingacluit, numai aU scris inteo carte
neste cuvinte duioase, i at zis s le dea fratine-sat ; si,

dupit ce 1-at. omorat, at dat cartea, care, daca at vazut, zic Istoricii, ca at plans. Si poate fi ca corcodelul
sa-I fie fost plansul, pana at omoral si pre ceia1a1t1 fraV
ci nepotT, de n'ad ramas nicl unul, fara numaI el singur ;
si macar ca ati scris Curcut cuvinte filosofesti duioase,
ci la ral si la cumpliti nu trec filosofiile si invataturile'.

15. Domnia liii Neagoe-Yod Bsrab, lt 7020.

Neagoe-Vodi Domn.
Neagoe-Vod a. aduce rooastele Patriarhulul
Sfintul Nifon iartk pre Radu-Vodh. cA-1 afurisise.
NeagoeVodft muneeste pre Bogdan pentru avutie.
Lumea cea Noao s'ad
aflat.
TAtari1 prada, tara Moldovei.
Domnisor vine asupra lui
Pogdan-Vodl, cu Unguril. Seninul ce s'ati arAtat pre cerld, in chip
de om. 13ogdan-Voda la Moldova moare.
.$tefan-Voda in locul thane-skit Luter Marton face alt.& lege. Selim s duce la Persil, si
11 bate
Selian omoaa pre cumnatu-sad Schender. Selim merge la
Sultanul den Misir. Salim aii luat Misirul, Halepul. Selim en flcleT4tari1 prada Moldova, si Moldosug bate pre Sultanul Misirului
venil 11 bat.
Salim at. luat Beligradul. Neagoe-Vodl moare.
Galceavrt intre boiar pentru Domnie. Preda-Vodri, piere.
RaduVodh O1ugrul, prins de Turd, piere. Badu-Vodb. de la Afuniall
Nifon.

sh ridicA Domn, si bate pre Turd,

Acest Neagoe-Voda at fost fecior Parvului' Vornicul, nepot de frate Banulul Barbul CraiovescuP. Carele,
' Aceast& povestire e exact: e probabil ea pentru dinsa cronicarul nostru s. fl avut izvoare turcesti, iar nu cronografe necunoscute.
2 V. mai sus, p. 31, nota 1.

www.dacoromanica.ro

38

Istordle Domnilor Tarii-Rumancsti

luAnd Domnia, multe bunatati spun sa fie facut, i aid

in tara, i pre la Ierusalim, la Sveta Gora, mile,

inanastiri pre acolo a dres, a Innoit, i aid in tara doao

manastiri mari afl facut una, Mitropolia den Targoviste,

alta, manastirea din Curtea de Arge; care potriva nu

avea in toga lumea, mi sa pare, in meteugul lucrurilor

ce sa vad, pe denafara de piatra cioplita peste tot, O.

cu flori sapate peste toate pietrile i toata bisearica ; ce
stint atAtea sute de foil', cat nu s afla doao flori sa sa

aseamene una cu alta. in scurte cuvinte, in lume nu

sa va afla alta Ca a ceasta ; fericit eel ee all facut-o, fericii eel ce at lucrat-o vrednici sant de laudA. Denteaceasta ziclire sa cunoate acest Neagoe-Voda ca all fost
eu frica luT Dumnezeil; Ca nu i-an crutat avutia, ei o
all cheltuit intru slava lui Dumnezeu, facand aceasta manastire eu mare cheltuiala. Alta, sa cunomte ea all fost si
om intelept, i dupa lucrul manastiril: ca, toate cate at facut acolo, sant cu buna randuiala : eine va tnearge sa vaza,

sa va mira. Si dupa pacea ee au avut tara in 9 ani ce

all domnit, ca cu toti vecinii all fost impacat. i pentru
acestea sa cunoate ca au fost om temator de Dumnezeil.
CA, in zilele Radului-Voda, carele all facut manastirea
den Deal, flind Nifon Patriarhul mazal, i gonit de Turci
aicea in tara, scandalisindu-sa cu Radu-Voda, cum s'ail
scris la Domnia luT, acest Neagoe-Voda, fiind la Dom-

nia Radului-Voda vataf de vanatori, foarte cafuta, miluia, grijia pre Nifon Patriarhul : de la care mare blagoslovenie all luat. Insa, dupa ce ail trecut multi an!,
i luand Neagoe-Voda Domnia, i tiind de Radul-Voda
ca iaste afurisit de Nifon Patriarhul, vrand sa faca bine

dazlege, all trimis la Sveta Gora boiari cu earti,

la parinti, ca sa aduca pre Nifon Patriarh, ce murise
sa-1

mai nainte ; i, dazgropandu-1, 1-ati adus intreg aicea in

tara. innaintea caruia i-ail eat i Domnul cu gloatele, i

adus cu cinste in Targoviste ; clupa aceaia la manastirea den Deal, unde era mormantul Radului-Voda:
si au pus moatele sfantului pre mormantul lui, i, adu-

1-aft

www.dacoromanica.ro

ConAantin Capitamul Fi1ipcci

39

nandu-sa Vladicii, Episcopil, egumenil, preotii, cat era

clestul, si aft facut slujbe in bisearica, bdeni, i altele ;
cand ail fost inteo noapte la bdenie (o Doamne, cat
sant lucrarile tale de minunate !), s'att facut un trasnet,
Waft spart piatra dupa mormantul Radului-Voda,
precum sa veade pana in zioua de astazi, si den tru-

pul sfantului aft 1nceput a curb. un izvor de apa. de

an intrat in mormantul Radului-Voda, i i-an spakit tot
trupul 1u eel grozav, i au ramas curat i ertat. intru
acea noapte, dupa ce all et totl de la bdenie, i vrand

sa sa odilineasca putin, zic sa fie venit In vis RadulVoda la Neagoe-Vocla, de i-aU multamit de binele ce
i-aq facut, de ail adus pre sfantul i ant luat ertaciune'.
Intru acele zile, luand Neagoe-Voda Domnia, iar
Bogdan, cumnatul Raclului-Voda, de carele s'ail zis mai
sus, temndu-sa de Neagoe-Voda, all vrut sa fuga, dar
n'at putut scapa, c 1-au prins i, aducandu-1 la Domn,
pentru avutia lui i domneasca, sa o spue, 1-au muncit
foarte, pana 1-att i omorat 2.
Adus-ail Neagoe-Voda i o icoana den Tarigrad, chipul Domnului Hristos ; care un Ovrein ati dat cu un cutat

in chipul Domnului, si au esat sange. Sa veade semn

pana astazi in icoana, ca iaste la Arges, la manastirea sa ; 1 7023 3.
America, Lumea cea Noao, o au aflat Cristov Culum-

bul, calugar francesc, cu cheltuiala Spaniolului; care

ail fost nestiuta de noi, ci lumea noastra de el nestiuta.
In Domnia lui Neagoe-Voda, au intrat Hanul Tatarase in Tara Lesasca, de ail robit Litva, pana la Vilna.
Asajderea i feciorul HanuluI Intr'acea vreame ail pradat Tara Moldovii foarte raft, i Bogdan-Voda ail trimis
Prescurtat din Ludescu = Viata luI Nifon.

2 Constantin Chpitanul a Inteles rl naratiunea despre boiei ul

ce n'a crezut In sfintenia lul Nifon, dar care nu era Bogdan in orul citat .
3 Pentru icoangt, v. Ludescu = Viala lui iNifon, pp. 259-61. Dqta
nu se afla ins& decit la compilatorul nostru.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Taril-Romaneti

40

pre un Hatman al sat, cu vre o mie de oamenI, si la

intorsul Tataralor i-at lovit, i vitejaste s'at batut, dar
n'at folosit Hatmanul nimic. fiind puin, i Inca cu paguba mare Wail Intors, ca si-an pierdut sapte sute de
oamenT

Intru aceste vrernI, s'at pogorat den Tara Ungureasea un Trifaila, ce sa numia fecior de Domn, cu oaste
-asupra luI Bogdan-Voda ; ci, esandu-I Innainte la Vaslui,

dAnd razboit, s'au pierdut Trifaila razboiul si capul : ea 1-at prins vit si i-at taiat capul 2
tn zilele liii Neagoe-Voda si a lui Bogdan-Voda den
Moldova, s'au aratat un semn mare si minunat spre
eerit, chip de om, i In catava vreame aft statut, si at
perit. Asajderea s'at facut mare cutremur tot Inteacea
luna ce s'at facut semnul acela spre cerit, si BogdanVoda den Moldova at murit, P 7025, la Hirst, si 1-ail
ingropat la manstire, la Putna: multe razboae eu biruinta at facut. Si in urma lui aft statut Domn Stefani,

Voda eel Tanar, fecior lui Bogdan-Vocla, nepot lin' Stefan-Voda eel Bun : P 70253.

Luter Marton, pentru pizrna Papii, si-at lasat legea

at Invatat legea ce tin acum Luteril, la Vitemberga,
si la alte paql.
Acesti Dornni, Neagoe-Voda den Tara-Rumaneasea
i

si Bogdan-Voda den Moldova, ail legat haracit la Turd,

de vreame ca at cunoscut ea Intealt chip nu sa vor
odilmi, find Imparat Turcese Selim 4.
Intru aceste vremi. Selim Imparatul s'au dus la Persi,

asupra lui Sah Ismail; care, avand vrajba intre dansil

pentru stapanire, at gasit Selim vreame de i-at luat
multe locurf i eetati, anume: Carh-Hemit, Baiburt
Tevrizul, unde i rAzboit mare s'au facut, cat de

Ureche, p. 184.
1 Ibid., p. 185.
a Ibid., p. 186.
4 Pentru Moldova, cronicarul se iea dura Ureche, p. 179, si deduce
ace1as1 lucru pentru Tara-Rornaneasca.

www.dacoromanica.ro

Constantin Opitanul }nines,,

41

amandoao partile all cazut multime de oamenl ; ct

Persil' sant iscusig la arce i la sulita, iar Turcii, avand
tunurl, purl, j sunet facand mare la slobozitul lor,
fum, cail Persilor, nefiind obiclnuitI cu sunetul puscilor,
sa speria i fugia ; i, denteaceasta pricina, si-aft pierdut
Persil razboiul, i s'au Intors Sultan Selim cu izbanda
la Tarigrad. Si pre muerea liii Sah Ismail, impreun cu
alte mueri, le-au prins, si le-au adus la Tarigrad. Iar
multa nevoe all patit pre cale ; c. aft flamanzit, si el si
call lor ; cat multi Turd, i den eel' mail, all venit cu

bol pan la Tarigrad. Daca all venit Sultan Selim cu

izbanda, cum s'at zis, all omorat pre cumnatu-sau Schender-bel si pre Bostangl[r.: Segban]-Basa, i pre Caziaschier, care fusease mai nainte Nisangl, si pre altil multi,
zicand ca el ail fost pricina de s'ail radicat Enicerii,

de at facut atatea reale in Tarigrad.

Dupa aceaia s'afl dus la Odriiti s sa odihneasca,
fii-sail, 1111 Sultan Suliiman, Inca i-ail dat Magnisia, sa o
alba pentru hrana; care, ducandu-sa acolo, petreceaimparateaste. Deci Sultan SeEm n'au zabovit mult, ci iar ail radicat ostl asupra Sultanulul de laMisir (adecaEghiptul), si
intill all luat Turcmenia, a lul Anatovla[r.: Alaethiev] et],
carele dupa moartea lui aft fost lasat multi feciori, nepotl,

stapanitorl Turemeniel, si, avand intre clausal vrajba

de Imparteala pamantului. aft aflat vreame Sultan Selim,
cuprins toata tara : pre unii batandu-1, altif
ci
inchinandu-sa de vole. Dupa aceasta, s'at dus la Misir,
si multe si infricosate razboaie au avut cu Sultanul Misiriului. Dar, slujand norocul lui Selim totdeauna, ail biruit si atuncea, i, prinzand pre Sultanul Misiriulul vitt,
eu multe cazne 1-all omorat, si all luat Misiriul, Halepul, carele salt chemat, Damascul, i toata tara Eghipe-

tulul. Serie un istoric pre amaruntul toate razboaele,

si metesugurile ce facea de razboit, i unul i altul,
de care vitejeste zice ea s'au batut Sultanul Misiriului,
cat de multe on sa speria Selim pana la moarte, dar,
ficlenindu-1 oamenil lui, i boiaril lul eel maT marl, den-

www.dacoromanica.ro

42

1torii1e Donmilor Tarii-Rumane0.1

tru care aM. fost Cair-BeT i Calengea (?), i altal

cariT, fugind la Se lim, IT spunea meteugurile ce facea,

i alte gatiri ce avea Sultanul Misiriului; de care luand

tiinta Sultan Selim, de ceale reale sa pazia, i la cele
ce era lesne sa indarja, i sa nevoia, i aa at biruit
den ficleugul lor. Deci, pre aceti doT boiari marl, fieleni, au pus Selim pre unul la Misir, pre altul la Halep maT marl, i i-ail incredintat cu juramantul, sa-T fie
In dreptate, i el s'ail intors la Tarigrad cu biruinta ;
It 7028 t.

intru aceaste vremi ale lui Neagpe-Voda, find Stefan-Voda cel TanPir la Moldova Domn, all Tntrat un Sul-

tan anume Albu, cu Tataril in Moldova, de prada, iar

Stefan-Voda, strangandu-0 oOle, all trimis prP Petre
Vornicul cu otT pre Prut, incatr era Tatarii, i ag potrivit de i-at lovit in ravarsatul zorilor pre TatarT, i
foarte rau i-an batut : cati all scapat de sabie, de apa
Prutuluf nail scapat, ci stall innecat; i toate prazile si
le-at intors MoldoveaniT ; lt 7029 2.
Turcii ail luat Beligradul Turcesc, fiind imparat Selim ;

care, intorcandu-sa la Tarigrad cu bucurie, in scurta

vreame s'ail bolnavit i all murit, i in locul lui s'at
pus fii-sail Suliiman. Iar, cand all fost P 7029 3, s'ati
pristavit iNeagoe-Voda, Domnul Rumanilor. Si in urma

lul all fost multa galceava pentru Domnie, ca feciorii

ml Neagoe-Voda, Tlieodosie i altul I, au fost midi, ramai

cu muma lor Dospina. Ci o seaama de boiarii all radic.it Domn pre Preda, ce zic sa fie fost frate luT NeagoeVoda. Iar pribegii cc all fost in Domnia lui NeagoeVoda, pribegiV in Moldova 3, auzand poftita de danili
' $i aic1 se va ft Intrebuintat un izvor turcesc.
2 Cf. izvorul: Ureche, p. 180. Sultanul e Alp-Ghiral.
Socoteala e gresita, anul find 7030 (pentru Septembre 1521).
4 Acest altul nu e pomenit aiurea: pare a fl Petru. V. tabla la
Pi etendentii Domnayti.

5 lzvorul, Ludescu, nu stie despre acestl pribegI din Moldova. Sa

fie scos1 de compilator din povestirca scurift a ml Ureche p. 187)
despre succesia lul Neagoe ?

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

4i

moarte a lui Neagoe-Voda, au venit in tara, 5i, Impremia cu BuzaeniT, ail radicat pre alt Doran, pre un Radul-

Voda Calugarul, 5i ail mers de s'all batut eu Preda, ce

era cu ceaialalta ceata de boiarT ; .5i, nesosit Inca fiind
Mehmet-BeI cu Turcil ce venia ajutorift Predei, (land
razbohl amandoao ceatele de boiarT, cu DomniT ce-5I ra-

dicase eT, aft fost biruinta Radului-Voda, iar Preda au

pierdut 5i razboiul 5i capul. Ca au perit In razboift ; 5i
un boiar, anume Datco, Inca ail petit atuncea' : razboiul
au fost la Targovi5te. Dupa aceaia, iata ea sosea5te 5i
Mehmet-BeT cu Turcii; caruia e5andu-I innainte RadulVoda Calugarul, s'ail batut amandoao o5ti1e, 5i. au biruit Mehmet-BeT, 5i. ail prins pre Radul-Voda vitt, 5i
1-ail trecut Dunarea. Acolo fiind 5i Badica Comisul, var
primare eu Preda, ail cer5ut voie de la Mehmet-BeT, de
ail taiat capul RaduluI-Voda. Si Melimet-BeT, dar, fiind
la Targovi5te, Inca pana a nu treace la Nicopoia, aft
trimis Turd de au robit pre BuzaenT, 5i ail pradat tot
judetul acela, pentru radicarea RaduluT-Voda Calugarul, ce-i radicase eT Domn, cu boiariT pribegT.
intru aceste turburaff ce era intro boiaril taraT, gasincl vreame Melimet-BeT, ail scris la Poarta de au cerut Domnia Oral, zicand ca-1 poftea5te tara, 5i i-ail 5i
dat Domnia : ci, auzind capichehaehle2 de la Poarta, au
trimis de grab de ail dat de veaste boiarilor tarM, de
acest lucru ce sa face, ca sa-s faca Oral' Domn Turc ;
deci, boiarii, auzind aceasta, s'ail unit toti, 5i s'au Impacat,

5i 5i-ati radicat Domn, cu voia tuturor, pe Radul de la

AfumatT, carele zic sa fie fost ginere luT Neagoe-Voda 3. Si
1 Numele lul Datco nu se aflft In izvor, i. poate s fle o confusie
la mijloc. Cacl dintr'un document inedit (Iorga, Studil si Doc., III, p.

xhiv) thn el un Datco a fost ucis In luptele bil Vladutrt cu Mehniet-bei.

a In Ludescu se pomenete numal Stoics Logofatul" ce era la

Poarta (p. 268).
a A devenit mai tarzia sotul uneia dintre Domnite (Pretendenti Domnesti, p. 17, nota 7).

www.dacoromanica.ro

44

Istoriile Domnilor prii-Rumine;th

strangandull oti1e, aq e0t intru intimpinarea lui Melimet-BeT, co venia cu steag de la Poart sa fie el Domn ;

i s'aq lovit Wile la sat la Glubavi, i 1-aq biruit pre

Turc, i art fugit peste Dunare ; i Radul-Vocla ail ramas Domn in tail. Iar Doamna Jul Neagoe-VocM,
Theodosie, fii-saU, ducandu-sa la Tarigrad. acolo art i munit, i ea i fecioril eL

16. Domnia RaduluI-Todit, ginerele lui Neagoe-Voda;

r 7030.
Radtd-Von Domn. Radul-Von sit bate eu Turcil, si-1 biruiesc.
Mehmet-Bel bate
Radul-Vodit vine eu Unguril, i bate pre Turcl.
Radul-Von eu
pre Radul-Vodft, si iar fuge In Tara Ungureascl.
Stefan-Von MoldoLudovic Craiul (I) vine, i nu-1 asteapt6, Tared.
veanul tae pre Arbure i pre fecioril hd. Turcil pran Tara LeseaLudovic Craiul piere tie
scft.
Stefan-Von. Moldoveanul moare.
Turc1.
Sultan Suleiman ad luat Rodosul. Pfttru Rare sft fadicA
Domn.
Pritru-Von ad rftdicat rAzboid en Sacuil.
PAtru-Von, face
rhzboid cu LeaM.
Patru-Von sit Impaca cu LeasM.

Dupa ce pusera boiarii Domn pre Radul-Voda, ii

s'au batut cu Mehmet-Bei la Glubavi, i 1-aft biruit pre

Ture, i all fugit peste Dunare, i Radul ail venit la

Scaun in BucureV, all mal Mcut Mehmet-Bel i alta
gatire, de au venit asupra Radului-Voda. Deci RadulVoda Inca s'art gtit, i i-an eat innainte la sat la Clejani, i, acolO lovinclu-sa oti1e, dentaiil art infrant ai nov-

tri pre Turci, iar apoi, indreptandu-s paganii, ati biruit pre Radul-Voda, i aq petit i un boiar mare, Benga.

Deci, vazand Radul-Voda aceasta nenorocire, cu cati

boiari i oamenl scapase, s'au dus in Tara Ungureasca,
de 'ail mai facut oaste, i aq cerut i ajutoriti de la
Ludovic Craiul Unguresc, i cu buna gatire au venit
asupra lui Mehmet-Bei ; care, dupa biruinta ce Meuse
paganul, pusease subai pen toate oraale i pen toate
satele, i ci trecuse Dunarea ca sa sa mai gateasca.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

43

Radul-Voda, Inca, intrand in tara, at trimis ostI, de aft

prins subaal dupetutindenea, i i-aft omorat, 0 aft

ma strans otI cate a putut. Mehmet-BeT, gatindusa foarte bine, aft intrat in tara i s'ati Impreunat eu
Radul-Voda la Grumazi. Acolo avand rzboi, au biruit

Radul-Voda, ci Turea at fugit. Radul-Voda inca st

intorcea la Scaun, 0 nu avea grija s s pazeasca cu
strji de spre Turel, socotind ea nu vor mal veni. far
paganii, strangandu-sa toV den risipa lor, s'au maT invartejit dupa octibe noastre i, ajungandu-I fara veaste,
i-au taiat foarte raft. La acest razboit afl perit Neagoe,
care 1 all. poreclit Tataruli, i Stanciul Portarul. DecT Ra' E o grosolana gresala pentru Neagoe Spatarul" din Ludescu,
unicul izvor.
n pomelnicul Govorel (ms. 257), copiat n veacul al
XVII-lea, se cuprinde, pe ling& o lista, a Domnilor, cam incurcata,
incepind cu Radu-Voda tatal lul Mircea, i altele asemenea, o Indoria Insemnare: a boierilor ce s'ad omorit de catre Agarenl" supt

Radu-Voda" si a celor ce ad scapat. in cea d'intaid, se afla un Baldovin, un Cocora, un Udrea, un Digna, Miclos Ban, LogofAtul Neagoe, LogoMtul Dragul, Armas Mara, Carageh, Neda, Xifterf", Talapi
Logofalul, Bealciul Vornicul, Andint" Ban, Gherachina", ,,Chera",
Gherghina", Sibild", Oancea, Harvat, alt Neagoe, Dragon", Bladomir, Petras, Captard", Manta, Ivlancatii", Latco.In a doua : Garth)",
Dobroslav, Barbul, Cahn, Tnrcan, Nichifor, Mihnea, Neagoe, Triful,

Udriste, $erbu, Pecnea", Balica, Gradomand", Nada Ban", Peia",

Maican, lzvoranul, Prodan, Radovan, Suica", Balaurd", &Anna,
Turcind", Giura, Pahulia, Buica, Neguita", Jitiand", Dragota, DrAgan, Tatul, Tudor, Nehta,.Vlacsand", Diicul, Marghita", Dragna",
Mariana, Boba, Setnea", Crdna, Albul, Musat, Semena, Giurca, Sora,
Rahiliia, Nistor, Tatomir, Ioanas", Stanislav, Radoslav, Dumitrana,
Benea", Socol, Neanciul, lova, Buca, Miclea, Bogdan, Stoican, Ma-

rina, Preis", Podrag, Buries, Velica, Avraam, Despina, Cherana,

Caplea, Frujina, Calea, Ilea, Mos, Comes, Calea Logofeteasa, Teofa,
Stimca, Budan, Stanas, Stamate, Dragusin, Isae, Moga, Bratul, Sorae,

Dragon", ,,Balciul", Fatoche", Neagoslav, Milos, Marta, Milco,

Hrana, Alba, fuga, Dragana, Armeanca, Slavna, Monerca", Lucidria", Almand", Zinoviia", Iovana", Iscru, Crasa, Calciul, Fratiul,
Milita, Alivera. La pomelnic se pomenesc la fnceput Logofatul Staico
si Dumitru Iacsief. Cel d'intaid e, cum se stie, eumnatul lul RadiiVoda i tatl vestitulul Pfrvu. Ambil slot pomenill fntr'un act din

www.dacoromanica.ro

htoriile DomMlor prii-Rumanti

dul-Voda iar in Tara Ungureasca fugi ; si at mers la

Craill cu mare rugaciune, st Lea bine sa scoata tara

den mainile paganilor, i, aseultand Craiul ruga luT. s'an
gatit cu 30.000 de lingua si au Intrat in tard pe la Ru-

car, viind pana la Pitesti. Iar Mehmet-Bei nu i-an asteptat, ci ati fugit. Craiul Inca s'att Tutors in Ardeal,

&I-

mit de Radul-Voda. Domnul Inca s'an dus la Targoviste, cu top boiariL Insa sMtuindu-sa cu totil, au gasit
aceasta: c nu vor putea s sa tot bata, ei fiind putiiii,
si tara mica, cu un Imparat, ce luat i ati coprins
atatea taxi, si are multdme de oameni. An voit cu totil
sa mearga Domnul la Poarta, sa plece capul la poala
Iinparatului ; i asa all facut. S'an dus cu multi boiari
dar, avand paras pre Mehmet-Bei, n'atl vrut sa-I dea
Domnia lui, ci all dat-o lui Vadislav-Voda.
In zilele Radului-Voda era la Moldova un Dorian,
tefan-Voda cel Tanar, fratele liii Bogdan-Voda, nepot
lui Stefan-Voda cel Bun. Acesta, langa alte nebunil mult,e
ce facea, all facut i aceasta, mai mare decat toate. Fiind

un boiar mare, Arbure, Stefan-Voda crescuse pe mainile lui, si el, find tatane-san sluga dreapta, i mult
ajutorin IT Meuse pen multe intamplari : iar Stefan-Voda,
ascultand cuvintele unora boiari tined, 1-an taiat pre Arbure Hatmanul, si pre doi feciori ai WI, in targ, in Harlan,

in loc de multamita caci 1-an crescut. Deci boiarii, vazand atata cruzie a lui, un larpe Postelnicul aft fu-

git in Tara Lesasca ; iar ceilalti all strans otI asupra

lul Stefan-Voda: dar nimic n'att folosit, ci
cautat
a fugi prin alte tarT.
Inteaceaste vreaml, all Intrat Tiircii in Tara Lesasca,
de ail pradat:iar Stefan-Voda, esandu-le Innainte la Prut,
putini all scapat, si le-at luat toate prazile. Stefan-Vdda,
7020, 27 Deeembre, al lul Vlad-Irodl, care d i numele soie1, Caplea,
Staico e arAtat ea mort, in dregAtoria: de Logorat ; fiul, Pirvu, e
Cc:anis Condica Dealulul la Academie; ms. 1447, pp. 40-50). Ambele

comuniarl le datorese d-lul Iuliu Tuduceseu, un vechid i asides

colaborator al mied In acoast privinta,

www.dacoromanica.ro

Conbtantin Capitanul Fi1ipccu

47

semetindu-s de acest razboiu, i caci niel boiaril lui nu

had putut strica nimic, s'au sculat MO, veaste i all intrat in Tara-Rumaneasca, de o aOt jafuit pana la Tarsor,
iar s'afi tutors indarat intreg ; ca Radul-Voda nu era
gata de oaste. Iar, cand ail fost leat 7035, s'ail pristavit
si Stefan-Voda in cetatea Hotinului, i 1-au ingropat in
manastirea Putna'. De acest Domn scrib Moldovenif 0,1
1-au omorat Doamna sa (zail de treaba jupaneasa moldoveanca, sa-s1 omoare barbatul !). Deci dupa dansul aft
pus Domn pe Patru-Voda Rares.
intru aceste vrernl ad avut razboiti Turcul, Suliman
Imparat, cu al doilea Ludovic, Craiul Unguresc, in campil
Mahaciulul, i aU biruit Turcil, si Craiul Inca ail perit,
intr'o WW1 innecandu-se ; tanar fiind de 21 de ani. Dupa
a ceaia ail mers imparatul Suleiman laRodos, si 1-au luat,
pentru ca aft fost ficlean unul din cel mai marl ai cetatii.
Ca, intru una de zile vorovindu-sa el pentru cetate, ca

nu pot Turcii sa ispraveasca nimic cu bataia lor, aft

zis unul c Turcil sant varvari, de nu stiu sa faca movile marl de pamant inpotriva cetatii, si de acolo cu
tunurile ar strica cetatea rail, de n'ar putea s rabcle
oamenil inteansa, socotind ca nu va esa cuvantn1 d entre el. lar unul denteansal, sail den raotatea inimii lui,

sail de vre o pizma ce va fi avut pre ceialaltl, a doao

zi all scris rava$, si 1-ati aruncat cu sageat 1, in tabara
Turcilor, invatandu-I s faca movile de pamant, i de
acolo sa bata cetatea. Care, luand cartea, i ducand-o la
imparatul, foarte s'ait bucurat, i peste noapte au facut
asa,

i ail inceput a bate cetatea foarte rail. CO den

launtru, vazand c ail facut Turcil ceale ce vorbise el,

alt si socotit ca unul dentre dansaI all facut ; i, cercand cu amaruntul, 1-au afiat, si 1-a inchis, si 1-au muncit
de ail marturisit adevarul: deci 1-ail spanzurat pre zidul
cetatii. Ci Turcul aft zis: mai nainte aft trebuit sa faceg
acasta, iar nu acum". Decl, neputand rabda cetateanil
Ureche, pp. 188-9.

www.dacoromanica.ro

48

Istoriile Domnilor Taril-RurranetT

stricaciunea ce le facea, all trimis self de ail inchinat

cetatea; i celor mal marl, cu a1iI ce ati vrut s iasa,
le-att dat cale de s'at dus la Malta, i Turcil all Intrat
In cetate. Mergand imparatul la bisearica cea mare a lui
Sfeti Joan, s'ail inchinat, i o au facut mecet turcesc.
In vremile acelea, la Moldova, dupa ce all murit ste-

fan-Veda cel Tanar, socotind boiarii pre eine ar pune

Doran, sa fie de saman0 Domneasca, dupa obiceiul cel
vechiu al acestor rT, at eat unul de au marturisit ca
all auzit den gura Mitropolitului ce sa pristavise mai
nainte, c Patru majariul de la Harlail iaste fecior hiT
Stefan-Veda, care iaste facut den muerea unuI targovet
den HLlrlall, ce 1-at chemat Rare. Pe acesta adeverindu-1 feeler de Domn, 1-at ndicat cu totii Domn. Si, azand la Scaun, multe bunatati aLT facut, iar ftr zabava
s'au apucat de razboae, sa urmeaze tatane-satlintaill all
radicat oaste asupra &culler, de ail Mout mare paguba,
cat i-at i supus, i s'aq inters cu pace la Suceava, i
aLT facut manastirea Pobrata. &cult Inca, radicand cap,
auzind Patru-Voda, all trimis al doilea la danai pre

Grozea Vornicul i pre Barboschi Hatmanul, cu ott,

i, den sus de Brapv fiind stran0 Ungurir, at avut

razbeiU mare, f,;i all biruit pre lingua Insa aceasta era

en voea lui Iano Crait, ca nu-I asculta unit den boiaril luI ungurT, i, pentru acest bine ce i-at facut PatruVeda, bat. daruit Bistrita, CiceiU i alte cetaV in Ardeal.

Insa Bistricenil nu primia stapanire den Moldevenl, ci

al treilea rand Waft dus capul luT, 0 le-all Meat mare
raotate. DecI, de nevoe 10-aft clutat a priimi. i, dupa ce
s'at aazat cu SacuiT, Patru-Voda al inceput galceava
cu LeaaI (Pdtru-Voda, cacl cerea de la Lemi Pocutia, un tinut de Tara Leseasca, care zicea ca o all vandut LeaaI, moalor luT, i Leaal nu vrea sa o dea).
Pentru care multe i minunate razboaie ail avut cu Lea-

AT, in multe randuri; 0 mai de multe oil era izbanda

lui Patru-Voda, precum sa veade in letopisetul ce

moldovenese, scriind pre amaruntul toate; insa, pre urma.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

49

avand Patru-Vocla prieteu mare pre Ianos Crai al Ungurilor, ati intrat la mijloc de i-ati impacat, pre PatruVoda cu Craiul cel Lesasc, ce-1 chema Avgust 1

17. Domnia MI Vidis1av-Vodk lt 7037 2

VIdislav Doma den Turd.

Prvul Banul gonete pre VbAlislav-

VodA.

Dupa, ce s'au mazalit Radul-Vocl, ail dat imparatul

Domnia lui Vadislav-Vocla, si, viincl in tara, i-au esat
boiarii innainte, si alta Ora, dupa, obiceit1.3, de i sail inchi-

nat. Si Banul Prvul de la Craiova Inca all venit cu

oameniI lui de i s'at inchinat. Iar Vadislav-Voda, vrand
sa pue alt Ban, ati zis sa, faca pre Parvul Banul Postelnic-Mare, pentru ca sa fie in toata vreamea langa dansul,

om de sfat. Dar el n'aft poftit, ci, Inca, maniindu-sa

de aceasta, ail fugit cu oamenii luf la Craiova, si peste
scurta vreame s'ati gatit de oaste, si au venit de s'a1
batut cu Vadislav-Voda, si all biruit pre Domn, si 1-au
gonit peste Dunare ; si au scris carti la imparatie, rugandu-sa sa le dea alt Doran, ca pre acesta nu-1 priimeaste Ora ; aruncandu-I multe pricini de raotate. Si
Turcil 1-au mazalit, si s'au dus la Tarigrad 4.

18. Domnia a doao a Radului-lirodit.

Radul-Vodi al doilea vine Domn.

Boiaril omoarri pre Racial-

Vod5, .0 pre fii-ail. Vlad-Vodri.

Dupa ce aU mazalit pre Vadislav-Voda, Turdl le-au trimis Domn iar pre Radul-Voda, si, trecand catava vreame
' Izvorul e Ureche, pp. 193-5.
2 Aceasta e data mortil lul Radu de la Afumatl, stilmutatit aicl
din gresalk pe end la Ludescu e unde trebuia sa fie.
3 ,,AM tarn" e adausul lui Constantin. care moderniseazA lucrurile.
4 S'ar putea ca acest Vladislav-Vodli sh nu fie altul cleat Marele4

65845

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Taril-Rumanti

50

den Domnia Jul

iar ne$te boiari, anume Neagoe Vor-

nicul si Dragan Postelnicul2, ati strgns o$tT pre taing,, ne$-

tiind nimic Radul-Vothl, si ail venit asupra lul. Care,

nefiind gata, all fugit cgtrg Banul2, la Craiova. VrAimmal
Ii gonia tare, i 1-ail ajuns la Rgmnicul de sus ; i, prinzandu-1 pre el, $i pre fii-sn. Vlad-VodA, amandurora
le-an tdiat capetele. i a$a s'au sfar$gt, fiind Domn, Tritai

$i pre urml, 7 anf.

Stratornic Vladislavd" al lul Neagoe, din 8 Maid 1514 (Venelin, Acte
vlaho-bulgdrefti ruseqte , Petersburg, 18W, p.139). Mal tarzid nu-1 mai
gasim. Ast-fel, In actul din 6 Maid 1519, care da ca marturl pe acestl
boierI: Barbu Banul, Calota Vornicul, Hravat Marele-Logoft, Dumitru Vistierul, Radul Spitaral, Draghicl Paharnicul, Jitiian Stolnicul,
llama Comisul i, ca stratornic, l3adea (Bibl. Museului Transilvan,
din Cluj; acte slavone. Pe dos silt aceasta menp.une contemporana
care e cea mal veche urina, de limba romaneasca : Ghimpeanil, aceasta
carte"). Acesta din arm& e varul Doninulul, Badica (cf. Preterideny
Domnefti, pp. 19, 70). Badea ajunse Vornic, merse pentru Domn la Braso v

si se refugie apoI acolo (daca Badea si Badica sint, cum se pare, acelasl
nume). Pare sa. fl fost si Postelnic. Documental de la Vladislav, tiparit

de d. Hasded, In Arch. ist., P, p. 101, si care e probabil din Dridu

Raga G-herghita. 21 Iulie 1523 (cf. Studil fi Doe., ILL, p. XLVIII, nota 1),

II mentioneaza In calitate de Comis. La aceasta data, Pirvu era Trica

Ban; arm& Inlocuirea lul, pomenita de Oronica, proclamarea lul Badica (el nu trecu manta, cum am crezut in Pretendenti ; ex parte" neavind sensul ce-I atribuiam, in Socotelile Brasovulul, aa tacit si
Vladislav de acolo nu e cleat Domnul din Scaun), supt numele de
Radu-Voda, i moartea acestuia, In Ianuar 1521 (Pretenderip Donineei,
1. c.). tile& din August, aflain pe Tatul ca Ban, i indata incepea rascoals (Hurmuzaki, XI, p. 848).
inpotriva obiceiulul sad, cronicaral suprima aid din izvor, care

e Ludescu, o data: 28 Februar, pentru Ineeperea Domniel noua.

2 Probabil Spatarul lul Vladislav-Voda (Arch. ist., I1,p. 104). Cf. Hur-

muzaki, XI, p. 851 n. 1. El dol conduc trupele muntene tn Ardeal

la 1529 (ibid., pp. 853-4).

a Banul era Pirvu, restabilit. Numele lul se da, In izvor, care e

Ludescu.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

51

19. Domnia Id Moisi-Vodil r 703'7.

Moisi-Voda vine Domn. Moisl-Voca omoarh pre boiarl. MoisiVodi fuge.
Suleiman bate Beciul. Nenitil pun alem in turnul lul
Sfeti Stefan.

Sfarandu-sa Radul-Vod, cum s'ail zis mal sus, i

auzindu-sa la Imparatie aceasta, at dat Domnia lift MoisiVoda, carele era fecior lui" Vadislav-Voda. Si, prinzand
pre Neagoe Vornicul, i pre Preda Postelnicul, i pre altil

care at lost Tademnatori, de s'au radicat asupra RaduluI-Voda, de 1-at. prins i 1-ail omorat, limpreuna cu fii-saii,

pre totT i-ail omorat, facandu-sa moarte pentru moarte.

Iar i alV boiari ce mai fusease la acel sfat, vazand

moartea sotiilor lor, all fugit la Tarigrad, i. at cerut
de la Imparatul Domn, i li-ail dat pre Vlad-Voda. Si
Moisl-Voda ail fugit in Tara Ungureasca,
domnind
ani 1 poll.
Decii n'au trecut multa vreame, ci at facut Sultanul
Suliiman gatire mare, i s'at dus de at batut Beciul ;
dar n'at folosit nimic, ci s'all tutors indrt.
laste la Becit un turn foarte iscusit, de pietri cioplite, i. innalt foarte: 'II numesc pre turn Sfetil tefan.
Pre acesta vrea sa-1 strice eu tunurile Turcii, ca era cu
putinta. Iar Nemtif ail trimis de s'at rugat sa nu-1 strice,
de vreame ce nici o dobanda n'are caci Ilya strica, daca

nu poate alta biruinta sa faca; iar Turcul at zis, de

vor pune semnul Jul (adeca alemul) ill varful turnului,
11 va lasa; i at priimit Nemtil de 1-at pus indata alemul in varf, de sta i pana acum ; i aqa n'au stricat
turnul.
' Dup5. Ludescu, cu amplificArl de stil. La 31 Octombre 1529 hick

dup 5. expeditia ardeleank Osim ea boierl al lul Moise, pe ling&

DAghicl si Tudor, pe Neagoe si. Dagan (Venelin, p. 145). De aiurea
(Hurmuzaki, XL p. 853), stim cA Ban era un Radu. La 12 Maid precedent, DrAgan nu se all& In Divan (Arch. 18t., I', p. 30 .

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Torii-Ruda:114a

62

20. Domnia 1u Vlad-Vodii, It 7038.

Vlad-Vod6 Domn.

voa, i piere

Moisl-Vod6, vine cu Unguril, s6, bate cu Vlad-

Moisi-Vodh.

Ferdinand Chesar au luat Buda de la

Ianos Craid. Suliiman Sultan ad luat Buda de la Ferdinand si o ad

dat lul Ianos Crahl.

Dupa ce all venit Domn Vlad-Voda, de la Poarta, in

tlra, and gandia sa sa maze, sa sa odihneasca, iat

si Moisi-Voda pogora den Tara Ungureasca cu ostI, pre
apa Oltulul. Aceasta auzind Vlad-Voda, indata ad porun-

cit In toate laturile Oral de all strns oti1e ce avea, si

i-ail esat Innainte de s'ad. Intalnit la sat la Viisoara.
Acolo, vartos dand razboid, all biruit Vlad-Voda pre
Moisi-Voda, si all i petit Moisi-Vodg, i Banul Barbul
de la Craiova. Decil, intorcandu-sa cu izbanda la Scaunul sad, ad domnit cu pace alai 2 pol, i, mergand
la PopestI, den jos de BucurestI1, in primblare, acolo
s'ad. innecat n Dambovita2.

intru aceste vremI, fiind Crait Unguresc Iano, i

lacuia la Buda, iar o seaama de UngurI, flind ficleni
de catra Craiul lor, s'ail lipit langa Intaiul Ferdinand,
Neamtul, si 1-ail radicat Craid ; si, mergand la Buda, pre

Iano raid 1-au gonit din cetate. Iar Iano nu s'ad

lasat, ci ad venit de i-ail luat Buda iar, cu ajutoriul lui
Suliiman Sultan imparatul turcesc, care rad all batut
pre Ferdinand. Aceasta cetate all fost Scaun Craiel
UnguretI.
Brad alt1 Popestl cu nume in trecutul nostru, cel din Prahova,
de uncle a fost Antonie-Voa din al XVII-lea veac (Cronicile muntene,
1

p. 38, n. 2) Acestia slut al Hrizel, i locul de undell iea numele

cronicarul Radu Popeseu.

2 Pnl aid se reproduce Ludescu. Vlad era flul lul Moise (v.
Studit fi Doc., III, pp. L-1,1). Doeumente de la el din 25 April si 1-id
Septembre, In Venelin, pp. 149-52. Intro boieril luI gasim pe DrAghicl,
pe Teodor i fric 6. unul din al lul Moise.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

53

21. Domnia lui Tintilii-Todi, r 7041.

Vintilk judet den Slatink sft pune Domn. Vintilft-VocIft sa omoartt
de boiarl.

SMrsandu-sa Vlad-Voda, in ce chip ati auzit, iar boiarii, sMtuindu-sa pentru Dornn, pre cine ar pune, afl gasit
cu socoteala lor, sa pue pre Vintil, judetul de la Slatina ';

i s'all dus cu totil de 1-ati luat, si 1-au pus Domn. Dar

at grest, cA nu treou vreame multa, ci afl venit la cruzie,
de ail taiat pre multi boiarl. Apol, trecand 3 anl ai Domniel lui, s'ail dus in primblare car% Craiova, ea sa vaneaze padurile Jiiului, sa prinza cerbi si alte vanaturf maI
marl, de vreme ce inteaceale pill de loe sa afla vanaturl
multe si marl. Iar, langa aceastea, avea gand Vintila-Voda
s inal tae o seama de boiarl, dar, simtind boiarii, s'atl vorbit cu top pre taina, si all navalit el mai nainte, de ail taiat
pre Domn in malul Jiiulul, si ail scapat ei de moarte. Si ail
domnit ani 3 pol ; si ail facut manastirea den Omenedie 2.
1 In Ludescu, e numal Vintilft-Voclk den oras de la Slatina"; ju del," e un adaos al Cftpitannlul, si anume unul nepotrivit. Vintila-Voa,

s'ar Oxea a e Stolnicul lul Vlad (Venelin, p. 152), dar acesta spare,
tot ca Stolnic, in 1634 (ibid., pp. 161-2).
2 Totul e din Ludescu. De comparat en 0sterma3 er, in Kem6ny,
Deutsche Fundagruben, I i en Socotelile ardelene. i acest Vlad Vin-

UM), ea si predecesorul sAll, iscaleste flul WI Radii". De la el, in

Venelin acte din 2 Main 1533 si 17 Mart, 3 April 1534. Divanul lul e
interesant : el cuprinde trel boierl bAtrinl, cu o lungl carierft : pe
Daghiel, pe Teodor i pe erban, care e Vornic din noll (cf. Venelin,
p. 152) si. ajunge Ban, supt urmasul lul Vlad-Vintill (Hurmuzaki, XI,

erban gat trimisl la Sultanul Suliman cu tributul in 1532 (Studif i Doc., HE, p. i.xxix). B curios
a mal avem un Barbu Ban al Craiovel ca si eel mort la Viisoara
(cel no5. e Rill lul Freda), si un Ban" Vlad. Semneazh si dol Marlp. 855 si n. 2, 856 si n. 1). Teodor si

Parchlab1". Vistier e Racial Furck 11111 Clucerulul lul Radu cel Frumos (v. mat sus, p. 24, nota 2). Banal sAtl e Hamza (Studii fi Doc., III,
1. c).

www.dacoromanica.ro

64

Istorine Domnilor Tarii-Rurn5nti

22. Domnia Radulni-Yodit Paisie, r 70111

Radul-Vodit Chlughrul s pune Domn. Mislea sh zideaste. Boiaril pribegesc i vin cu Laioth. Fuge Radul-Vodh. Laioth ad
perit la Frtntana Tiganulul. Turcii robesc pre Paliologhil den Anapli.
Iano Craid murind, Suliiman imparat ia Buda. Izavela Crhiasa cu
fli-sad Ianhs vine In Ardeal. Ostrogonul 11 ia Suliiman.Patru-Vocla
sh invrajbeste cu tot1.Phtru-Voda, este parat de tog la Turd. Turcil,
Tataril umplu Moldova. Patru-Voda fuge In Tara Ungureasca.
Patru-Vocla s Impreunh cu Doatuna-sa, cu coconil sal. Suliiman
Sultan robeaste Moldova. Suliiman Sultan pune Domn pre StefanVodh.
Phtru-Vocla care ertaciune de la Turd. Patru-Voda sa
duce la impratul turcese. Stefan-Voda Lacusta 1-ad omorht boeril.
Cornea Portar sh pune Domn. Phtru-Vodri iar vine Domn.
PMruVodh omoara pre boiarl. Patru-Voda aduce pre Doamna si coconil
deu Ardeal. Patru-Voda si Radu-Vocli bat pre Ungurf si prind
pre Domnul bur. Radul-Voda Paisie sh mazhleste.

Acest Radul-Vod era egumen la Arges. Deei, boiarilor Jipsindu-le Domn, ai. sfatuit sa-1 pue pre &Maul
Domn. Si asa a mers cu top acolo, si 1-ail pus Domn,
si den Paisie 1-aU numit Radul. Si n'ati zabovit mult, ci
aU taiat pre Toma Banul 2 si pre Vlaicul Logofatul. Facut-ad si manstirea Mislea, iar o seaama de boiart, v-

zud omorarea acelor dot boiart mart, aft pribegit In

Tara Ungureasca ; acestea anume : Stroo, Manole, Mihalco ; carit, strangancl haiduci, i luand pre Laiota

Basaraba, care era acolo, fecior de Domn3, art venit

asupra Radulul-Voda, i sail btut, si au fost izbanda
pribegilor. Radul-Voda cu boiaril lui art fugit la Nicopoia. Laiota-Voda art mers la Scaun, la Targoviste ;
ci peste doao luni s'au Intors Radul-Voda cu Turci
muIV, i art avut rzboiti cu Laiota la Fantana Tiga1 In adevar, 1535. In acest sens trebnie de rectificat In Studil
Doc., III, dap& uotele la Hurmuzaki, XI.
Toma Banul se afla In Socotelile Brasovulul la ;1530 si 1532
(Quellen der Stadt Ifronstadt, II, pp. 205, 300). Sotia lul, III, p. 266.
3 Cf. Hurmuzaki, XI, p. it, n. 2. Un Manole Munteanul in 1539
(Quellen, II, pp. 188, 190-1).

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

55

nuluT, si at biruit Radul-Voda ; iar Laioth. si pribeagif

att perit top'.

intru aceaste vremT, at facut TurciT vrajbl cu VineteniT, si at trimis armada la Poglia, 0 la Curfos, si la
Chefalonia, de ati ars si at luat multI robi dupen sate,
fiind mal mare peste corabiT Dulfin-Pasa si HariatinPasa si, ajungAnd la Curfos, unde era moastele luT Sfetil

Spiridon, n'att putut face nimic, ca. de trel oil, in trel

noptI, s'att argat Sfntul Pasilor, in chip de calugar,
ingrozindu-1 cu un toiag, si zicandu-le el, de nu sa vor
intoarce, vor sa sa caiasel; 0 eT, vazand aceasta, s'aal tu-

tors la Tarigrad; iar pre cale multe raotatT at facut.

Inteal doilea an ail trimis imparatul la AnapliT pre Osman-Pasa, unde era lacuitori Paliologbii, neam imparatem de aT Grecilor ; si, (land cetAtil foc, n'all putut cetatenil rabda, ci o all inchinat; dar pe toti i-at taiat, si
i-at. robit. Atuncea ati robit pre PaliologhT, anume: Andronic, Neculae, Theodosie si Dimitrie, si, ducandu-1 pan
la Avgost, acolo le-au taiat capetele2.
Intru aceste vremi, imparatul Suliiman, dupl moartea
luT Ianos Craiti. al Ungurilor, au luat Buda de la fii-stiA

Ianos, care ramasease tanar, cu murna-sa Ezavela Craiasa. All luat si Beligradul Unguresc, carele iaste Scaun
ArdealuluT, si Craiasa cu fii-sil cel tanar, impacandu-sa
cu TurciT, ail supus Ardealul Turcilor, 0 le-au dat Itnparatul stapanirea Ardealulul. Si dentr'acel fill craesc
s'at obicinuit oamenif de zic tuturor Domnilor Ardealulul CraT, iar nu sant CraT, ci PrintepT, acleca Domni,
ca Rumanul, ca Moldoveanul.
Intru aceaste vreml ail ucis Turcii pre un hoge, imam
al lor, carele in Tarigrad propoveduia pre Hristos adevarat Dumnezet, si. pre Mahmet il hulia ; -1 zicea vi1 Izvorul e Ludescu.

2 E expeditia italianit din 1537, in care se atacA Apulia, apol

Corn, supt Chaireddin i Luta (Dulfinn-Pasa, Nauplia, supt Kasim
(Osman")-Pasa: orasul acesta n'a fost cucerit bask. Izvorul e necunoscut.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor T5riI-RuniantI

56

clean i inOlatorill ; pre carele dupa ce 1-au omorat, trupul lul 1-aA bagat in foc, i. i-ail dat cenua in vant.
Iar Suliiman Imparat, neparasind cruzia, s'afl dus de

au luat Ostrogonul, *i alte cetati dupen prejur ail ars,

ati robit, precum le iaste obiceiul lor, P 7047'. PatruVoda Rarq den Ora Moldovel, Impresurandu-1 multe
nevoi, pentru vrajba ce avea cu toti, ca era neodihnit,

i bantuia pre toti vecinii, ca Lea Ol au trimis sol

mare la Suliiman Imparat, pre Critcovschi Catelanul de

Bresc, cerandu-I dreptate de la dansul, pentru raotatile ce le facea in Ora lor, ii zicand sa-1 mazaleasca,
sail el il vor goni cu sabia. AI Oral luI Inca 1-ail fost
urat, pentru multe razboae ce facea, dentru care venia
peire Oral; i in taina sa fie Mout jalba. la Imparatul. Ci
dar, umplandu-sa urechile imparatulul ca de aceastea, ati
poruncit la TatarI sa intre in Ora Moldovii. imparatul
Inca au purees de ail trecut Dunarea; LeaaI Inca s'ail
gatit, i venia mai nainte Tarnofschi Hatmanul leasc,
dupa el Craiul Avgost. Ci, aceasta, gramada de nevoe
vazand, mai vartos ca al lui nu era cu dreptate, aft lasat

toate alte socoteale, i au luat aceasta, sa sa duca la

Ianq Craiul Unguresc, sa-1 impace cu Craiul Leasc,
ca, sa poata raspunde Tatarului ; i, batand pre Tatar,
lesne s'ar fi impacat cu Turcii. Aa socotia Patru-Voda,
dar in deart i-au ramas socoteala ; ca, macar 1-ail impacat Iano Craiti cu Avgost Craiul Leasc, iar Turcii i.
Tataral 1-ail robit, i ca o iarna grea ail cazut pre clan-

sul. Si boiarii i Ora, vazandu-sa inteatata nevoe, le

cauta sa-1 urasca i sa fuga de la dansul, preeum au
i. facut. Iar el, in slabiciune aflandu-s, s'at dat spre
munte, i pe la targul Piatra at mers la manastirea
Bistrita, sa sa odihneasca pOn ; ci iata ca-1 Impresura
gonacil. Decl, singur pre un cal, at apucat muntele,
pana n'ail mai avut cale de cal ; ci aA lasat calul, i, pedestru, singur, nemancat, trudit, in ase zile aft nemerit
' in 1543, abia.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

57

la neste pascarl. Aceia

dat de mancat, si el le-au dat

galbeni, ca sa temea s nu-1 uciga, dar, find. oameaT buni,
ail facut bine au dansul, si 1-all schirnbat de haine,
dat haine de ale lor, i, la neste prietenT, boiarT marl' ungurl, ducandu-I, 1-an. odihnit. Acolo i un aprod scapat,
sluga a la s'ati imp reunat, parandu-le bine. Do acolo
dat acel prietenT earata cu sase 1 caT si doisprezece voinici, catane, cam alturea, sa nu-1 cunoasca, pan a 1-ail bagat

in Ciceq, cetatea luT, unde era Doamna-sa Elena, cu fiii

luf, Ilia i Stefan, si fiica-sa Ruxanda. Carib, vazandu-

sa unul eu altul, mare simulta jale all avut de primejdiile ce-I impresurase ; insa, intrand in bisearica, multamia lul Dumnezeu, cad s'au mantuit de nevoe, i aft
ramas viu, de s'ail mal vazut cu aT lui.
Iar Suliiman, imparatul turcesc, cu oastea lui i tatarasca, all robit si aft pradat tara, ajungand pan la Suciava. Boiaril taraT, cu Vladicil i cu alt norod, strangandu-sa la sat la BadauV, s'att sfatuit sa trimita la imparatul sol, sl-ti fad, pace ; i all trimis sol mare pre
Trifan Ciolpan. Si, mergand cu carti de la boiarl si de
la tara, in care sa ruga sa-I iarte, t i sa le dea alt Domn,
i-ail ertat, i le-an dat Domn pre Stefan-Voda, carele
poroclit Lacusta, pentru ca in zilele lul all venit in
tara lacustele, i all facut multa paguba. Iar Patru-Voda,
necajandu-sa cu multe griji in Ardeal, pentru ca-I era

vrajmasi Unguril, si in tot chipul sa nevoia sa-1 omoare, i Inca ai lul oameni i cu un Vladica den cetate sa sfatuise sa-1 ueiga, t i sa-1 dPa Ungurilor, dar,
prinzand veste Patru-Voda, cu mestesug i-au scos den
estate, si le-an inchis portile, ca acestea vazand PatruVoda, all gandit sa place capul iar la Turd. Si Doamna-sa Elena, find Sarba, fata de Despot sarb esc, cu mana el

all scris carte la imparatul Suliiman, cu umilinta rugandu-sa Sa.-1 erte, si el Ii pleaca capul supt sabia lul, de
Cifra era prin urmare in originalul In' Ureche. Cf. ed. Kog&lniceanu, p. 196.

www.dacoromanica.ro

lstoriile Domnilor Tirii-Rumanqti

58

va vrea sa-1 i tae, numal sa.-1 scoata den maim Ungu-

rilor. Cartea ati slobozit-o pe zabrelele ferestrilor ce-

tap, i o a luat o slug. a lui, Sarb, i o at dus in

mama Imparatulul turcesc. Care, citind, s'at milostivit,

si 1-at ertat. In ase randurl 1 at trimis la Ungurl soli,
si abia 1-at lasat; i 1-au dus la poala ImparatuluI, i

1-at priimit bine, si s'at dat odihna acolo 1ng. Imparatie. Doamna-sa i coconil ramasease in Ardeal, dar
nu avea suparare de Unguri, ca mai nainte, de frica
Turcilor.

Intru aceste vremi, la Moldova, fiind Domn StefanVoda Lacusta, daca at auzit Ca at ertat Imparatul pre
Patru-Voda, si 1-at dus langa dansul, mare grija avea,
fiind 1 In cinste Patru-Voda de la Imparatul; i, tiind
Ca Patru-Voda are avutie multa, care o dusease mai
nainte nu Doamna-sa la Ardeal, sLt temea foarte. Si, facandu-sa i foamete mare, den lacustele ce venise in
tara Moldovii, era Intristat pana la moarte. Si pen tru
acestea i Curtea toata 1-at urat, i s'at vorovit cu
totii, maT vArtos acetI boiari, GnetiI i Arburetii,
care la aternutul lul in cetatea Sucevil 1-at omorat.
Si atgtatoril acestul lucru ail fost Mihul Hatmanul gi
Trotuan Logofatul; canT, cu aTa11, sprgand usa unde
odihnia Stefan-Voda, cu multe rane 1-at omorEit, taindu-I si capul. Insa, nu peste multa vreamei-at luat
si el plata, cum veti auzi mai nainte. i, dupa omorarea
luT Stefan-Voda, all radicat Domn acei rai i cruzT boiarT pre Cornea, care at fost Portar-Mare, i mal nainte at fest sluga MihuluT Hatmanul, i i-au schimbat
numele, de i-au zis Alixandru-Voda.
Imparatul Suliiman, auzind de acele nebunli ale Moldoveanilor, i de neaazarilelor, sa mira ce va sa faca.
Patru-Voda Rares Inca, avand vreame ca aceaia, all ce-

rut de la Imparatul Domnia; fagaduindu-sa ea el va

supune pre toti vrajmaai la Si iar i-at dat Domnia,
' in d ouft mss.: zile" ; ceia ce n'are sens. Cf. originalul, Ureche, p. 199.

www.dacoromanica.ro

Conbtantin Capitanul Filipescu

59

si pre un Ibraina'-Aga, cu inicerii i cu oaste multa.

Cul, viind pre la Braila, au trecut la Galati; iar boiaril
Moldovii, prinzand veaste, all parasit pre Alixandru-Voda

si all venit de s'att inchinat lul Patru-Voda, cerand ertaciune de ceale ce-T facuse mai nainte, i i-aa ertat. Alixandru Voda, ramind cu Mihul Hatmanul i Cu Trotusan Logofatul, i Crasnes, i Cozma, s'at gatit de raz-

i all esat spre Galati innainte lui Patru-Voda.

Acolo, la un conac aproape de Galati, all adeverit ca
ii boiarii ce sant cu el, sant una cu eel ce s'aal dus la
Patru-Voda; pre cull' prinzandu-i, dupl. greale munci

bohl,

ce le-ah facut, le-au si taiat tuturor capetele 2, de s'aU luat

plata, pentru care au omorat i ei pre stapanul lor, pre

Stefan-Voda, in Suceava, farA nici o villa, cum s'all zis
maT sus ; i nu numai ce afl omorat pre Stefan-Voda, ci
si lui Patru-Voda in Domnia dent= multe necazuri
facut ; ci Dumnezeu plateste fieste-caruia dupa faptele luT.

Patru-Voda, luand Domuia al doilea rand, au trimis

de ail adus pre Doamna-sa si pre coconii lul de la Ardeal, si multa bucurie all fost la impreunarea lor. Nu
peste multa vreame i-at venit porunca de la tmparatul
Suliiman lui Patru-Voda i Radului-Voda den TaraRumanesca, sa meaarga in Ardeal sa prade, sa arza
avand ajutoria pre Cuciuc-Balibei 3cu Turcil. S'aal batut
la Fagaras, i aA biruit pre Unguri, si all prins i pe Domnul lor, anume Mailat, i, ferecandu-1 In obezi, 1-at tri-

mis la Imparatul si, tara arzand i pradand, s'au Intors la Scaunele lor. Iar dupa un an II-au venit alta porunca, de all mai mers de all pradat Ardealul, pana la
Cetatea-de-Balta. Multe razboae all batut acest Patru1 in Ureche: ,,Imbrea" (p. 201).
2 Constantin Ckpitanul atribuie osinda la moarte a boierilor de
dare Rareq tot lul Alexandru. Cf. p. 202.
3 Balibeg, Inthiul comandant al BelgraduluI. Msele lul Constantin
Cftpitanul datl forma: Cuciuc-Beglerbel", In care s'a preflcut Ciubalibeid" din Ureche (v. pp. 203-4).

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Taril-Rumanqti

60

Voda, i multe manastiri a facut: Pobrata, Rasca, Do-

brovatul, Caprianal, la Roman Mitropolia, Mitropolia

Sucevii, Bistrica, in Meat, in Bae. Adevarat all fost
fecior lig *tefan-Vocla cel Bun, ca la toate i-aU samanat,

i bunatati multe at facut; si. razboae multe a batut,

cum sa vakl in. letopisetul molclovenesc, pre amaruntul
scrise. Acest Patru-Voda, vazndu-sa In slabiciune,
temandu-sa Ca] in urma pot sa apuce altil Domnia,
pre coconii lui i pre Doamna-sa pot sa-1 raschire in toate
partile, de aceaia ati socotit, i 'ag trimis pre Re-sat

cel mai mare la Poarta, sa sa afle acolo langa Imparatu12.

Iar Domnul Radul-Vocla Paisie, domnind ani 9 i

luni 8, 1-au mazalit imparatul si 1-au trimis surgun
la Eghipet, pentru ce nu sa stie, ea nimeni Wan scris ;
si in locul luT ail pus pre Mircea-Voda.

23. Domnia Mircri-Vodk, r 7053.

Mircea-Vodfi vine D omn, si omoarit pre boiarl. Mircea-Vod are r6z-

boi1 cu pribegil. Radul-VodaIlias cii pribegil bate pre Mircea-Vod4.

Radul-Vodfi. Ilia, iar fuge de Mircea-Voda.
Lipova o ia1 Turcil.
Ptru-Voda Rares moare. Ilias-Vodft In locul tfttane-aM1 Ptru-Vodb.
Dumn.
I1ia Voda sa turcesLo.
tefan-Vod 5. in locul fratine-sall
Domn.

Dupa mazalia Radului-Voda, cum s'au zis mai sus,

all dat imparatul Domnia Mircii-Voda; carele viind
in ara, dupa doao saptamani, lucrul cel maT dentahl a-

cesta all facut: all taiat pre Coada Vornicul, si pre

frate-saft Radul Comisul3, si pre Dragul Stolnicul, si pre
' La Ureche, izvorul (p. 205): Chipriana".
2 Tot e luat din Ureche.
3 La 20 Februar 1545 se stia in Brasov cil, Radu pleadt la imp&ratul" (Quellen, UI, p. 259). Informatil pentru Jos Radul Wayv." Inca
la 13 Mart (p. 261). 18 Mart, dar lul Mircea-Vodit (ibid). 20, sol de
la el (p. 262).

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

61

Stroe Sptariu11, si pre Vintila Comisul, i alil nenumitl,

EA pentru avutie, pan a1 dat ce ag
muncindu-I
avut ; decia i-ati omorat 2. Boiarii ceT ce all scApat de
moarte all fugit In Tara UngureaseA; i, trecAnd dol anT,

ail steins oaste, ce all putut,

all venit pre Praova,

intAlnindu-sA, cu Mircea-Voda la sat la Peris; acolo all

avut rzboill, i all biruit Mircea-Voda, i all perit
Udriste Vistiariu13 si Teodosie Banul4; cei1a1I iar In
Tara Ungureasc all fugit, i n'aU zbovit; ci iar au
steins oaste, i, inpreunA cuRadul-Vod Ilias3, ail venit
In tara : i, intAmpinandu-sa cu Mircea-Vod la sat la Manesti, all biruit Radul-Vodl llia i pribegif, i pre Mir' Cf. Socotelile citate ale Braovulul, p. 259: misi dono Radul
Comis, fratri Kodae" ; p. 259: uxori Kodae ac uxori Radul Comis".
2 $i sopa sa e pomenitit odat5. cu ale celorlalp dol boierl (ibid ),
apol in Iunie (p. 271)
3 Sol braovean la el la 12 April 1547 (p. 263). $i la 1-id Maid :
ad Wdryst Wyztheer" (p. 265).
4 in Iulie 1545 Socotelile Braovulul vorbesc de o nlvalire a 101
Mircea (eruptio Myrche Wayw."). Urmeazh dese menpunt de boiei I"
pribegi. La 12 Septembre Braovenil cerceteaa. clack In Tara-Romftneasca, este oaste (p. 278). La 16, oferte de la Mircea (ibid.). in Novembre aceasta i-o poruncete Sultanul (p. 285). in 1546, April, i
el rare caste i Intreabh unde-s boiarii" (p. 343).1n August yin la Bra-

ov pribegil din Ungaria, i Mircea negociaz& cu el prin Marele-Logofat, prin fiul Marelul-Vornic i Barbu Spatarul (p. 351 . El intra In tat a:

Ins5, per duas partes". La 13 Septembre, sol cu vestea c boieril a

fost invinl" (p. 352). fn Octombre, Domnul stringe oaste contra pribegilor (p. 356). Apol In Decembre instrumentum musicum vulgo
Hack Bret teneri Wayvodissae"; Chiajna (p. 360).in Maid 1547 sol
de la Vintila Vornicul (p. 393). in Novembre fuge ginerele lul Mircea-

Voda, Barbul Vornicul (p. 403). fn Decembre chemat in tar& Teodosie, filius .Kodae" (p. 468).in 1648, rechemare de boierl (i Socol:
pp. 430-433). Mart: trimis Barbu Indarat ; 2 April e ucis (pp. 434-5 .
in April mai gsim pe Vornicul Vintila (p. 435; cf. p. 440 . August;
RomInl, Sal si Semi" cu novus erectus Wayvoda" i pribegil
(p. 441). Plingerl ale lul Mircea (p. 442). Adaug aicl aceste tirl
ca o complectare a celor din Hurmuzaki, XI, prefata, p. x i urm 5i
Socotelile Sibiiulul. Unele-ml scapase din vedere acolo.
5 Ilie, in Ludescu, izvorul.

www.dacoromanica.ro

62

Istoriile Domnilur Tiril-RumbetI

cea-Voda pana la Giurgiu 1-au gonit, 0. mu41 oameni

d'aI luI at perit. Mircea-Voda at Mout tire la Inaparatul, Ca dupa porunca lig nu-1 lasa DomniI cel hainl
0 boiariI eel hainI sa-I stapaneasca Ora, ci vin de-1

scot den tan,. Ded imparatal at poruncit Hanulul 0

Turd lor dupa margine sa meaarga sa scoa0. pre RadulVoda, 0. sa. aaze iar pre Mircea-Voda. Si aa, viind.
oastea Imparateaasca, ati gonit pre Radul-Voda 0 pre
pribegl. Si at ramas Mircea-Voda Domn, de au domnit
toata Domnia luI ani 8 pol, 0. 1-at mazalit Turcii, i
ail pus Domn pre Patraco-Voda.
In zilele Mircii-Vocl, leat 7061, ati luat Tureii Lipova, SoImu*ul, Beeeiul, Becicricul, Nadlacul, Solnocul,

i alte cetag i orme den Tara Ungureasca. Timevarul Inca intr'aceste vreml I-au luat Turcii.
Patru-Voda Rare din Moldova, cum am zis mai sus,
slabind de batrane* icle multe ostenele, de razboaele
ce at Lout, den lumea aceasta s'ati petrecut; pre carele

toata i,ara 1-au plans cu jale mare, pentru. ea era parinte tuturor milostiv, 0 pastor bun turmiI sale. Insa
In cea dupa urma s'at dus boiaril la Poarta turceasca,
0, pentru dragostea 1111 Patru-Voda, au cerut pre fiesail Ilia, Domn 1. Dar n'at samanat tatane-sati nici
cum, ea tata-sat facea bune, iar el reale. Aa taiat pre
Vartio Hatmanul in Hul; s dazmierda cu Turcl tinerI 0 cu Turcoaice tinere, pana, in cea dupa urn* at
lasat Domnia fraiine-sat, luI Stefan-Voda, i el s'at dus
la Tarigrad, de s'all turcit, lt 7059.
Stefan-Voda, feciorul lui Patru-Voda, azand la Dom-

nie, dental s'at aratat bun, bland, milostiv, apol s'at

facut mal rat decat frate-sat : lua jupaneasele, featele
boiarilor, de-I batea joc de dansele. Ci, neputand suferi
boiarii, la Tutora fiind tabarat cu corturile, noaptea i-ati
I Aceasta nu se spune in izvor, Ureche, dar Constantin Capitanul
era de pe vremea. cind nu emit drepturl de succesie la tron i Domnil
se numiail de la Poart4.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

63

surpat boiarif cortul pre el, i aa 1-au omorat ; i aft

radicat Doran pre Joldea; i vrea sa ia pre Ruxanda
fata lui Patru-Voda, sora lui Stefan-Voda. Ci Inca n'at
apucat sa-1 cunune (ca vrea sa faca nunta la Suceava),
i, mergand pre cale la Suceava, la un sat, la Sapote,

1-all impresurat pribegii cu oaste leasca, i cu alt

Domn ce radicase, pre Petre Stolnicul, carele 1-aft numit Alixandru Lapuneanul, i, prinzand pre Joklea,
i-at taiat nasul si 1-ati calugarit, i au luat Alixandru
pre Ruxanda '.

21. Domnia lui Pittraco-Vodil cel Bun, lt 7062.

Ptrasco-Vod& Doran. Ptdrasco-Voc16, si Alixandru-Vod adue
pre Ezavela CrAiasa fa Ardeal.Ptrasco-Vodit moare.

Patraco-Vocla acesta all venit Domn de la Turd, i

au domnit bine taxa, i boiaril fara vrajbT, fara morti,
fara prazi, precum. tuturor place ; pentru aceaia i Bun
1-au numit, pentru bunatAile lui ce avea. Deci, trecand
trel aril den Domnia lui, au strans ostile luf toate, si
s'at dus in Tara Ungureasca, i de aeon at trimis pre
Socol Vornicul, i pre alp' boiari de cinste in Tara Leasca 2, la Ezavela Crliasa, i la fie-saA Iano Crait, de
i-at adus in Ardeal, si 1-at aazat la Craie, in cetatea
Clujului, i iar s'au intors in tara cu toata oastea

boierimea. Insa nu insemneaza leatopisetul, de ce pricina, i cu a cul porunca, si cu a cui puteare au facut
el aceasta, de au pus Craiti in Ardeal, neavand nici un
razboit en niment Bag seaama ca tot cu a Turcului porunca va a fost, iar nu.intealt chip, pentru ca sa veade
mai inclarat, unde au luat Turcif Buda de la mana lor,
pentru o multamita le-au Mout acest bine, de le-au dat
Ardealul; iar, cum saveade, Ardelenii, precum sant den
1 Dup5. Ureche (pp. 206-9), mult prescurtindu-L

I Ludescii mai zice si la cetatea de la Leov".

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Taril-Rumgnetl

64

fire ficlenY, nu vor fi vrut sa. s supue, ci-1 vor fi gonit

in Tara LeascA, de uncle era mumA-sa Ezavela, i Turcii,

nepriimind sA sA fan' ceva peste porunca lor, poate fi

cit a poruncit lul PAtraco-VodA sA meargA cu ostile
in Ardeal i, far voia Ardelenilor, sA cheme pre Ezavela Cr Masa cu fie-sAti, sa.-1 aaze la Cr Aie, dupre cum
afl i fAcut In leatopisetul moldovenesc, sA gAsi scris
cd cu porunca ImpArateasca aU mers Domnil amAndol,
al amAndorora tArAle, PAtra$co al Muntenilor 0 Alixandru LApuneanul al Moldovenilor, de a aAzat la
CrAiie pre Iano Craii cu mumA-sa Ezavela, cum s'all

scris mai sus; i de atunci s'at supus Unguril a da

Turcilor haracit 2.

Intim aceste vreml, afl luat Turcil Ghiula, cetatea

ungureascAi alte multe cetAl dupen prejur 3; decl,
dupA ce s'a6 umplut patru aril aT Domniel lul, ca un om
aU murit i PAtraco-VodA, i 1-at ingropat in bisearica

domneascA, la Scaunul lul; iar dupA el ail venit iar

Mircea-VodA.

25. Domnia Mircii-Vodk it 7066.

Ivlireea-Vodit iar vine Domn. 1Vlircea-VocIA tae boeril. IvlirceaVoa moare. PIttru-Vodfteu munii-saMireioae domneste. .Alixandi uVodit Lapusneanu Doron Da Moldova]. Ion-VodA Despot Domn. Boiaril flelenese pre Ion-Voda
omoarA.
Tomsa jurb, ostile. Tomsa
srL bate en Lia.01 si prinde pre Visnovetehi. Tomsa moat% pre Ion-Voila.
,Alixandru Lapusneanul Domn.
Tomsa cinel sAptb.manl
Domn. Tureul scrie la Lias1 de omoarft pre Tomsa si pre al lul.
Alixandru-Vodl tae 47 de boerl. Alixandru-Vodli bate pre Stefan
Domnisor. Sultan Suliiman supt Seghedin moare. Selina sft pune
imp4rat in loeul tfttftne-sad.

Iar art venit Mircea-Vo dA Domn de la Poarta TurceascA,

pentru a cAruia venire auzind boiaril, cel mai mulV

Pentru aceste lucrurl trebuie sit se vadrt acum si Biografla Isabelel de Veress Endre, In Colectia Magyar TOrte'neti Eletrajzok (Budapesta, 1902 .
2 E duplt Ureehe, p. 210.
8 in 1566. V. Fessler, Gesch. von Ungarn, III, pp. 596-8.

www.dacoromanica.ro

05

Constantin Cipitanul Filipescu

at fugit In Tara Ungureasea, anume eel maT mare: StdnilA Vornic, cu alp boiarT i eu toa 0, Curtea. DecT, vazand Mircea-Vocla ea ail fugit atapa boiarT, at trimis
de i-at chemat cu juramant, ea nu le va face nimic rat.

ET, incredintandu-sa In euvantul lul, at venit cu topt

de i s'aul inchinat. Iar, cand at fost la Martie 3 d., all chemat boiaril, vladieii, episcopiT, egumeniT, cu cuvant ca

acela, ea are sa sa sfatuiasca de nete trebl ale pirai

i ale Domniel. Caril strangandu-sa top, aa cum s'att
zis mai sus, Mircia-Voda invaiase beliii i TurciT, cari-T

avia cu dansul, sa fie gata i, In ce cias le va pormuci

a face navald, sa tae pre boiarT i pre calugarT ; i aa
ati facut. In vreme ce ail vazut ea s'at strans ceT chemap, au dat porunca belifior i Turcilor, i at intrat
cu sabiile intr'anaT, ea nite lupT in nite oT, de i-at
omorat pre top cap s'aul intamplat aciT. Ceilalp boiarT,

calif n'at fost aciT, i at auzit de peiria aceloralalp,

cu topT ail fugit iar in Tara Ungureasca 1.
Mircea-Voda, domnind intr'acest rand dol ant 2, at munit, i 1-aul ingropat in bisearica Donmeasca in BucuretI ;

i all ramas Doamna-sa Mircioae cu fli-sat Patru-Voda

in Scaun, trimetand la Turc de ceria Scaunul tatani-sau
MirciI-Voda. Iar boiarii pribegi, auzind ea, ail murit
Mircia-Voda, att stratus catava oaste, i. at venit peste
munte. Boiarii Mircii- Voda. Inca i-au strans otile, i
le-at eAt innainte la sat la Rumanetl; acolo, avand razboit, ail biruit pribegiT, i ail fugit boiarii Mircil- \Todd
cu Doamna-sa Mircioae, i eu fri-sat Patru-Vocla, p este Du-

i:are 3; i iar s'at Intors boiaril Mircioail cu oti Indarat,

a Aceast& din urm& asegiune e adaus& conjectural de compilator.

2 Ludeseu areht editie : 5 anl si 8 lunl". Ceteste: 1 an i 8 lunI";

ceia ce concord& (cf. Hurmuzaki, XI, pp. vut-ix). Compilatorul d& In

loc cifra rotunda de del ant. El las& si data mortil lul Mircea: 21
Septembre 1559 (cf. ibid.). Den 25 Septembris stirbt der Tyranny
Myrche Wayda in Bugaretscbt" (Ostermayer).
a Ludescu mal stie ch boieril el nu trecura apa, ci se oprir& la Turcil
din Giurgiu.
65845

www.dacoromanica.ro

613

lstorlilc Domnilor Tarif-Itumanosti

ii s'at intampinat cu pribegii la SArpatesti i, baindu-sa

()stile, all biruit pre pribegi. Acolo at perit Badia Clucer,
si alti boiarl de al pribegilor ; i at venit Doamna Chiiajna
cu fii-stt. Patru-Voda in Scaun, in Bucuresti.
Deci n'all trecut vreame mult ',ciai1venita1T pribegi,
pre apa Oltului, anume Stanciul BengAi, Matei al Margai,
Radul Logoat, Valcan, i a1ii cu ei, carora le-au si esAt
innainte Patru-Vod6 la Boiani i, avand Patru-Voda multi

Turd cu. el, batiindu-sa ostile, at biruit pre pribegi, si

s'at. intors Domn la Scaun. i numaT de cat a sosit Stepan
Vel Portar 2 de laPoart, cu stiag de Domnie, s tie Donau
la Scaun in locul tAtne-sat, si at mai marit baraciul la ImparAtie, den cat at fost legat mai de nainte ; si at domnit

ani opt, si 1-at mazglit Turcil, i s'att dus la Tarigrad,

si in locul luT ail pus pre frate-sau Alixandru-Vod 3.
I O slptamlnl" (Ludescu). El venisera de 'nnainte, day furl IAtug dupl. cellaltI (cf. Hurmuzaki, XI, pp. ix-xl.
2 V, pentru el, Iorga, Contributil la Istoria Muntenia ('si la Analele Academia Romine, XVIII), p. 7.

3 La Ludescu se da ziva veniril noulul Domn: 3 Maill

lulie.
V. Hurmuzaki, X.I, p. xx). De la Petru se afl. In 13iblioteca Museulul Ardelean din Clnj aceste documente inedite:
1. 10 Novembre 1563. Pentru Ioan Mare-Postelnic: II da o patte
din Trestenic. Divan: Nedelco V. Vor., Bogdan V. Log., Stan V.
Spat., Bitrcan V. Corn., lane V. Vist., Pana V. Stol., Mane V. Pah.
Serie Micul".
2. 27 Februar 1564. Pentru acelasl: Ii db. un Tigan, Berbecla, that
din Braila.
3. 28 Ianuar 1565. Pentru acelasl,Mare-Logofat,si ail, mosia Bonitesti. Nedelco, Ianne", Barcan, Stan, Manea, Pan/ Stol., Gherman
V. Portar. Serie Dragomir ot Bfilacl".
4. 22 August 1565. Pentru acelasl: Tiganul Pasadiia, luat cu 1000
de aspri turcestI. Neagoe biv Vel Ban de Craiova. Divanul stint, cu
Ghiurma Ca Postelnic. Serie Vasiiir.
5. 30 Septembre 1565. Pentru acelasl: Tiganl si cal. Divanul stint,

ma Ban.
6. 23 lulie 1367. Pentru acelasl: Tiganl, intre cari un Coifan".
Divanul stiut, dar Paharnic e Ioanae. Serie Vsiiii".
7. 14 August 1567. Pentru acelasl: un Tigau, de la Zaharia gramaticul din Tatarestl. Acelas1 Divan si scriitor.

www.dacoromanica.ro

ConStantin Capitabul

ilipdscu

67

In zilele acestea, la Moldova Rind Domn Alixandru

LApuneanu, s'at fost rddicat un Domn, care-I zic Despot-Vodd Eriticul, i, cu ajutoriul lul Albert Laschi
Voevoda Siraschi i cu Cazacil, at venit fard veaste asupra lul Alixandru-Vocld. Carele, degrab strangancl cta
oaste ati putut, le-at edt innainte la un sat Verbiia, la
Jajaia, i, lovindu-sd Wile, at biruit Despot-Vodd, i
Alixandru aft fugit: luAndu-T Doamna, s'au dus la Hur,
trim etand la Turd, la TatarI sd-1 dea ajutor ; dar nu i-au
dat Inteacia data. Despot-Vodd s'au dus la SuciavA, la
Scaun ; dupd aceaia at venit la Ia$1; chemAnd totT
vlddicii, i-ail citit molitvd de Domnie, puindu-1 nume

Ton-VodA. Carele, find amAgitor, pre toV boiarif i-au

amagit cn marl fAgaduele, i pre alta Ora cu mild. Si,
vAzAndu-1 aa cu cuvinte bune, i cu multe limbi invgat, crezurd i-lpriimird, i cArtI la Imparatul turcesc
aft scris, rugandusa pentru dAnsul, sag pue lor Domn;
i at i fAcut, cd i-at trimis stiag i cArtI de .Domnie :

decil, s'at dus vesel la SucIavA. Ci n'aft trecut multd

vreame, ci i s'aft ivit eresul i rdotatia, ca. bisearicile
jefuia, pre ad bisericil IT necinstiia, boiarii i taxa prada,
cat 1-aa urdt i sd mira ce vor face ; ei at fAcut boiaril

sfat cu vlAdicil, pre tainA, cu juramAnt, fiindu-le cap

Toma Hatmanul, ea sA faca orI ce mijloc ar putea gAsi,
sA sa mAntuiasca de el; i aU trimis in taind la Vinovetchi In Tara Leeascd, rugAndu-1 sd vie, sd scoata. pre

Despot, i sa fie el Domn. Care, Increzdndu-A euvintelor lor, i bucurAndu-sd de Domnie, s'ad rAdicat
cu Wile sale, i veniia. Iar boiaril, vrAnd sA fan ficleug in mijlocul acestor turburdrl, aft scos veaste cAtre
Domnu-sdt ed Intrd TAtardl in 0,rA, ci sd dia oastea
8.

20 Maid 1568. Pentra ace1a1: un Tigan de la Teodor din

Clincianl, luat pentru 3.500 de aspri. Divanul cuBanul. Azap Comis,

Burtea biv V. Vor. Serie v5.siia, Man Aue.

9. 20 Maid 1568. Pentru ace1a.,1 un Tigan de la Miclea errgISA",
din Deleanl". Ace1a*1 Divan i acela1 scriitor.
10. 16 Februar ...Pentru ace1a1.: salul Borulet1, ala parte.

www.dacoromanica.ro

68

Istoriile Domnior Tirii-Rumi.neti

pre mana Tomal, sa mearga asupra Tataralor. Care

Despot, netemandu-se de ficleug, toate oti1e ceale bune
kat dat Tomal. Toma, eand la campie, all jurat toate
ostile ca sa Ve in dreptate cu dansul, i ce le va zice

el sa asculte ; deci nu s'aU dus la Tatarl (Ca nu era

nicairl), ci s'aa dus spre Vinovetchi ; carele, ateptand

cu bucurie sa vie boiaril Oral i oti1e sa sa inchine

dupa fagaduinla ce fagaduise, iar nu cu razboit,
iar ficleanul Toma, gata mergand, i poruncind otilor
lui s dea razboit indata ce s vor impreuna, aa all i
luT,

%cut. Ca, in ceasul ce s'ati impreunat, all cazut asupra Liaalor, caril nefiincl gata,
taiat, i-aU rasipit, i-ail prins,
i all prins i pre Vinovetchi, pre carele 1-at trimis la

imparatul turcesc, gandind ca cu aciast barbatie sa-1

faca isprava de Domnie ; care o poftfia in inema lui.
Dand. dar Ore Toma boiarilor ce era langa DespotVoda de ce ail ispritvit, i zicandu-le sa lase toV pre
Despot, i s vie la dnsul, aa au i facut. Cuff, impreu-

nndu-s, s'au dus la Suciava, cu toate Wile. Despot,

nemai avand alto oti, fara numal putintia pedestrime,
s'ati inchis in cetate ; dar i acel den cetate, vazand atata
turburare, sa sfatuia sa dea pre Despot afara. El, auzind
i socotincl ea, daca va ea singur de voe, sa vor milostivi
de nu-T vor face rail, iaa au eat la boiari i la oti, de s'au

inchinat; dar crudul Toma, indata ce 1-at vazut, mustrandu-1 oarece, cu buzduganul 1-at lovit in cap; dupa el cellalV
cu multerane 1-au omorat; i ail radicat pre Toma Doran.
Dar scurta bucurie; Ca, intre turburatele acestea vreml ce
avea MoldoveaniT, auzindu-sa la imparatul nebuniile lor,
iar all dat Domniia luI Alixandru-Voda Lapuneanul, i
ajutoriu Turd i Tatari ; i au venit de all luat iar Scaunul,
ca Toma n'au cutezat sa stea inpotriva puterii Impa-

ratetf, ci s'au dus in Tara Leasca, la Liov, cu ai lui,

adeca Mol.oc Vornicul, Veaverita Postelnic, Spancioc
Spatar, find Domniia lui cinci saptamanr.
E duprt Ureche (Simion dascMul, forma supt care circula pe

www.dacoromanica.ro

Constantin Oipitanul Filipescu

60

Dupa ce s'at aazat Alixandru-Voda al doilea rand la

Domnie in Scaun, ai trimis de i-at. adus Doamna-sa
i coconii den Tara Munteneaasca, ca acolo o aazase
inteaceale turburari de oaste 1. Iar Imparatul turcesc, auzind de acel ficleni i. turburatori de tara, cd a fugit
in Tara Leasca, a scris carte i a trimis sol de i-at
eerut sa-I dea, ea pe nete fielenI. Ded Craiul LeOsc,
si pentru voia Imparatulul turcesc, i. pentru moartia lui
Vinovqchi ce-I Meuse Toma, au trimis i li-at taiat

capetele tuturor. Acest sfarat at luat Toma cu a! la

Alixandru-Voda, daca s'at aazat la Domnie, curaVndu-s de vrajmai eel den tara, vria sa sa curateasea
i de eel den casa 2. Deci, inteo zi a invatat pre slujitoriI hi! cat striini, cum vor intra boiaril in Curte, sa,
le inchiza portile i sa-I tae ; i aa a facut. Ca, chemand Alixandru-Voda pre boiarl, intr'o zi, la Curte, el
all mars fara niel o grija, gandind ca-I chiama la vre o
treaaba a Domniel sat a larM. Slujitoril au inchis portile,

i at inceput a-I taia; i aa atunce aU perit 47 de boiarl,

afara den slug!. Ded, Alixandru-Voda, dupa aciasta, at
pus de au spart toate cetatile den Tara Moldovil, dupa
cum sa, fagaduise catra Turd, ea cu aciasta socoteala
gandiia Turcii ca vor potoli galcevile den taxa Mol-

dovii ; numal at lsat cetatia Hotinului, pentru paza

despre LiaI.
Intru aceste vremi, iar s'at mai radicat un Domnior.
anume Stefan, den Tara Ungureasca ; care, adunand pastori i alta adunatura, all pogorat pana den sus de Cetatea Neamtulul. Acolo intampinandu-1 oastea lul Alixandru-Voda, i-au batut, i, pre cap i-au prins, le-an taiat nasuril e i urechile ; iar el at seapat pedestru.
atuncl). Se 1as5, InsL povestea luptel cu Petra F,ichiopul sa MirceaVociA" (p. 219).

' De oare ce domni Chiajna, sora Ruxandel, sopa lul Alexandra.

2 Aid se schitnb5, ordinea de la Ureche, p. 220.
Anfinuntul acesta al slutiril prinilor nu se atilt in Ureche. SI-1
fi luat scrlitorul muntean din vre-o giosA ?

www.dacoromanica.ro

70

Istoriile Domnilor prii-RumanqtI

intru aceste vremi ducandu-sa Sultan Suliiman imparatul turcesc la cetatia Sighetulul sa o bata., acolo supt
cetate s'at razbolit i aft murit Tar Mehmet-Pasa Vi-

ziriul n'au spus ostilor ca. at murit; ci tot Wail batut

pana aft luat cetatia; i aft trimis olcarl la fife-sat Sultan Selim, ea era la Magnisiia, de 1-at adus Ia tabara,
cj 1-at pus Imparat. Si s'au intors Nara la Tarigrad,
ducand i trupul Wane-sat ; i 1-at. Ingropat la mecetul
carele 1-au Mout el : carele ii numese TurciI Suliimani;
i all Imparatit Sultan Suliiman ani 47.

26. Domniia ml Alixandrn-Vodit feciorul Nardi-

Vo4

P '7076.

Alixandru-Vodh fratele lul Patru-Vodh. Alixandru-Voda taie

boeril. Alixandru-Vodh face Svhnta Troith. Alixandru-Vodh Moldoveanul Lhpusneanu sfs rfaboleste.
Alixandru-Vodh Moldoveanul
sh otrAveste de lloamna sa i de boerl. Bogdan-Vodh Moldoveanul
Bogdan-Vodtt. s. mazhleste si fuge la Liasl. Ionob pune Domn.
Vodh, vine Domn.
Bogdan-Vodh vine eu Liasl In Moldova. Lia,k1
fug de fries Turcilor. Ion-Vodh rhmhne In Scaun la Lug
Ion-Vodh
muneeste pentru avutie. Pfstru-Vodh, fecior bIirnit.VodO, sk pune
Doran la Moldova. Vintilh-Vodh vine en lotril asupra ml PtruVodh.
Phtru-Vodft trimite ostl si omoarh. pe Vintilh-Vodh. IonVodfi sh. bate cu. Turcil, i-1 prind, i piere ca moarte groannich.
Selim imphrat sh invrAjbeste en Vinetenil. Selim ad luat Rodosul
si alto cethtl. lams Craid moare. Selitn imphrat moare.

Dupa ce s'at mazalit Patru-Voda, fecior MirciI-Voda,

au trimis imparatul Donan pre Alixandru-Voda, fratele
lui Patru-Vodit. DecI, auzind boiarii pribegi den Tara
Ungureasca ca. at venit Alixandru-Voda Domn i s'at
mazalit Patru-Voda, aft purces cu totii de au venit in
tara, si s'au Inchinat luI Alixandru-Voda. Deci, trecand
doaa luni, Alixandru-Voda aft Inceput a taia multi botart, anume : Radul Logofatul den Dragoesti, i Mihnia
den BadenT, feciorul lui lidriste Vistier 2, si Tudor de la
1 5-6 Septembre 1566.
2 Deosebirea fat& de Ludeseu e numal aparenth, pentru ch in editie

www.dacoromanica.ro

Constantiu Capitanul Iilipescu

71

Bucov, i Vladul CapliT, i Patrasco, i Calota, i S tan fecior

Draguletului, i Radul Stolnicul den Boldesti, i Radul
lui Socol Vornicul,si pre altiP. Si au facut Alixandru-Voda
den jos de 13ucuresti o mnastire, hramul Svanta Troita ;
care nepotd-sau, Radu-Vocla, mai in urma, o aft stricat den
temelie i o au facut manastire mare precum s veade.

Iar in Moldova Alixandru-Voda Lapusneanul den

Tara Moldovei, razbolindu-sa de moarte, aft chemat pre
toti boiaril i vMdicii, i i-an poftit in urma lui sit pue
pre Bogdan, si pre dansul, de-1 vor veclea ca va sa moara,
sa-1 calugareasca. Decii ei, vazanclu-1 c sa afla la mare
slabiciune, 1-au calugarit. Apoi el, mai intorcandu-sa ceN a
den boala, Lad parut rau cad 1-aft calugarit, i s'at maniiat pre cei ce Lad calugarit, si au zis : ca, de sa va
scula, stie el ce le va face. DeciT, Doamna-sa at facut sfat

cu cei1a1Y, cu tog c6, de sit va scula, va face marl raotatT ;

ci 1att otravit, si au murit.

Fie-sail Bogdan, ramaind la Domnie, i nepilzind obi-

ceiurile ce sant ale Domniel si ale taraT, ci umbland

intru poftele tineretelor, boiarii 1-ati parat la Imparatie,
si 1-an mazlit. Si all trimis la Rodos de au aclus pre
Ion-Vocla de 1-au facut Domn, i all plecat spre tara.
Iar Bogdan-Voda, trimitand spre Tara Lesasca, la prietenii si cuscrif lui (ca si el vria sa ia fata de Liaf

mare, pentru care pricina zic ca mai mult de aceia

1-at mazalit imparatul, caci se incuscrise cu Liasai),
sa-T dia osti impotriva lui lon-Vocla, si

dat ; dar

aft zabovit, ca, pana all venit oaste lesasea, iar IonVocla aft grabit de aft venit la IasT, i aft sazut in Scaun.
Iar Bogdan-Voda, nefiind gata, ad fugit la IIotin, si acolo,

viindu-1 cata-va oaste, aft mers spre IaI, pana la Stefanestl, cu oastia ce-T venise de la curnnatii la de la
Ponetovschii, si de la ZbaroschiT, si de la Tarlo, care
s'a pus, In loe de: Mihnea... sin Udriste", Mihnea i Sian Udriste".
Pentru moartea lul Udriste, v. mal sus, p. 01.
1 Cf. Hurmuzaki, XI, p. xxi si Iorga, Istoria lui Mihal-Viteazul,
cap. I.

www.dacoromanica.ro

72,

Istoriile Domnilor PHI RuminetI

vria sa-1 fie socru,

find cap ostilor Milesehil Hatmanul

Siniavschil Voevodul Ruschil. Decl, apropfindu-sa

()stile, i vazand Liasal multimia Turcilor si a Tataralor si a
Moldoveanilor, n'aU cutezat a merge sa sa loveasca, ci s'au
tras catra tam lor.Iar. Bogdan-Voda, viindu-lboala de ochi,

au lasat toate i sail dus la Mose ; i acolo all murit.

Dec1 lon-Vodi, ramaind in Scaun, zic ca marl i multe

raotti all facut : varsari de sange, jafurl de NA, de

tara si de biserid, si den zi in zi sa nevoia de gasia
munel noao, de muncea pre supusai lul pentru avutie.
All bagat in foc de vill pre Vladica Gheorghe, pentru avutiia Mitropolitulul Teofan 1, i aq ingropat de
vil pre Veaverita, si pre Popa Cozma, si pre Molodet
calugarul, tot pentru jafurl. Aceaste raotati auzind imparatul i Curtia imparateasea, all dat Domniia lul PatruVoda, fecior Mircii-VodA, care si Domn in Tara-Rumaneasca all fost mal nainte ; i all mazalit pre Ion-Voda.

Patru-VodA, purcezand catra Moldova cu oaste turciasca, au scHs fratine-sail lul Alixandru-Vodi, den
Tara Munteneasca, de i-att esat innainte la Braila2; si de
acolo s'at tras spre Moldova, si la sat la Sapateani s'ai1
ospatat fratiT amandoi. Iar Ion-Voda, cu boiariT lui,

vrand sa Lea un viclesug ascuns, i sa nu lase pre

Patru-Vo la, sa intre in tara, all trimis pre o seaamA de

boiarT cu toga oastea, ca cum ar vrea sa s inchine
luT Patru-Voda; iar intr'ascuns li-ad fost sfatul sa loveasca pre Patru-Voda, i sa-1 goneasca; i asa ail facut. CA, apropiindu-sa Moldovenii, Patru-Voda IT astepta

cu bucurie ca sa sa inchine, dupa cum auzise ; iar el,

indata ce s'au apropiiat, all ineeput razbohl. Patru-Vodi,
fa ra veaste lucrul acesta vazandu-1, cum ail putut aii
scapat la Braila, si frate-saA la ora Ia Floci 3. lar Ion
Rau triples. In Ureche se vorbeqte, deosebit, de fuga lul Teofan.
2 Grimall% a compilatorulul, care iea locul de refugiu al celor dol
frail dupKt luptrt (Ureche, p. 226), i drept locul de plecare.
Dup6. Ludescu, dar IftsirLd la o parte numele pribeagulul muntean Dumbrava, conducltorul. V. Hurmuzaki, XI, p. xxv.

www.dacoromanica.ro

Constantin apitanul Filipescu

73

Vocla i cu Moldoveanii all trimis In Tara-Rumaneasca

pre Vintila Vornicul ', care at fost pribiag la Moldoveni,
cu mulV lotril, ca sa fie Domn. Tar Alixandru-Voda all
trimis innainte pre Dragomir Vornic i pre Mitrea Comis,
Bratul Paharnic i Ion PArcAlab 2, cu oaste la Bucuret1
la Vinti1A-VodA, sA-1 loveascA ; i, mergand la Bucure01,
i-ail lovit, i atunci all perit Vintila-Voda i 1otri aceia,
fiind VintilA-VocIA in Scaun 4 zile 8. Tar PAtru-Vothi, (land
tire la ImpAratul de neingaduinta 1111 Ion-VodA i a

boiarilor, all trimis ImpAratul multe oti turceti i 0tAreti asupra OrAl Moldovei, denpreuna cu PAtruVoda, ea sa, scoatA pre Ion-VodA. Dar, macar cA, sA, laudA

Moldovenii de suit cum CA de patru on at bAtut

Ion-VodA cu Moldovenii pre Turd i at ars Tighina,
i Cetatia-AlbA, i Bugiacul 4; ei noi acelia nu le tim :
numal tim sfArptul lul Ion-VodA, cum at fost : ca, rAmaind Ton-VodA cu putintia oaste, i vazAnd nevoia,
s'at Inchis in ant; iar Turcil, batandu-1 de afara cu tunuri, el n'all avut alt ce sa, Lea, ci at mersla Turci, de s'at
In chinat ; iar Turcill-at legat de cloud cAmile il-at dus pen

tabara. 0, all murit: cu acest fel de moarte at murit IonVoda. Zic cum cA ar fi zis el, cancl II lega de camile: CautA

de vezi cate mortl de groaznice ce am fAeut i et, iar

aciasta moarte n'am tiut sa o fae In Moldova". Decii, Pa-

tru-Voda all mers in tara de s'ail aAzat la Domnie 5.

intru aceti ani ai Domniei lui Alixandru-Voda, Sultan Selim, feciorul lui Sultan Suliiman, puindu-sa la
ImparAtie Iii locul tAthne-sat, precum s'at zis mai sus,
dupa trel ant. ai impArAiei Jul, 1" 7079, iar all fAcut
vrajba cu Vinecenii, i at facut 300 de eatargl, 0 at
' Vornicul' e confusie cu Dumbrava Vornicula din Ludescu,
I In editia Itt1. Ludescu, gre0t, tot: Plharnic".
a Pan'A aid e din Ludescu.
V. Ureche, pp. 226-7. Cf. Chilia ;s2: Cetatea-Alba, p. 200.

5 Dupt Ureche, pp. 228-9. E de observat c numele Domnului

moldovean e dat supt forma din Ureche, nu supt acea, de ,,IonacoVoda", din Ludescu.

www.dacoromanica.ro

74

Istorille Domnilor Tdri1-Rum6ne,ti

trimis patru Pk0 la Rodos, la Finica, la Chipro, la Oc-

nele de sare, la Lefeosiia, i la alto cetti, de li-at

luat, arznd, tind, robind ; care mare jale i plangere
era inteanAI de atata Devoe ce-I impresurase ; c, cu
ce all petit i cu ce all robit, all socotit Vinetenil cl
vor Ii fost 40.000 de suflete
intru aceste vremi, all murit Iano Craiul Unguresc2,
s'au pus in locul lul BatAr Itfan, iar, dupa un an al Crdiel
lui, 1-aU chemat Lia01 de 1-ail facut Craiil in Tara Leasc, i in locu-i all Minas Crabl. Bata'. Critov, frate-sn.
intru aceste vrernI, all murit Sultan Selim, i all ramas la impurAie fie-su Sultan Amurat.
Alixandru-Vocla den Tara-Rumaneascd incA. au murit ; domnind, toath. Domniia lul, ani noua2.

27. Domniia idihnif-Vodk fecior Jul AlixandruTodk lt '7085.

Mihnea-Vod4 Domn. Murat inipArat face r5zboi cu PersAi.
Ivan Potcoav5 vine asupra lui PMru-Vodh. Fuge Ivan Potcoavit.
PotcoavA iar vine, si bate pre PMru-Voda,. Pitru-Vodlt bate pre
Potcoav& i-1 prinde de-1 tae eapul. Patru-Vodl face mAnftstirea Galata. Iancul-Vod/t Domn la Moldova. Boeril moldoveni fug de
laneul-Vod5..
Battu. Cristov moare. Milinea-VodA meal.

Dupa ce au ramas Mihnia-Voda. la Domnie, in urma

tad/le-MU, all trimis pre Mitria Vistier 4 la Poartl de
' Erail 360 de corAbil, dupti Hammer. 0 parte din floth, a plecat
de la Rodos, In locul cre1 insule e a se pune Tine. Fenika e tot In
Cipru. Ocnele de sare slut Saline, iar Leukosia e numele grecesc al
Nicosiel, capitals insulel.
2
oan -Si gi smun d , Oefan al Turcilor si al 1111 Ureebe. Moare la
14 Mart 1671. In loc de un an" pentru principatul lul Bthory ceteste: palm.
3 Cifra nu e In Ludescu. De la el un document se phstreaz5, In
Biblioteca Museulul Ardelean din Cluj. Prin el se dail, la 12 Januar
1575, ml Plop Vlitavul din Dobrunul Tiganrele Visana i Sora, cumOrate en 100 de aspri tureest1, i alte roabe. Divanul ea In Regestele
la Hurinnzaki, XI (19 Ianuar), dar fArit Dragomir, din frunte.
4 Mireea" din editia lul Ludescu e o gresalft.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

balt adus stiag de Domnie. lar boiariI [din] MehedintI

at radicat un Donn), ce i-ail zis Radul Popa, i all Meut rtzboit. cu Mihnea-Voda la Craiova, i all fost izbanda MihneI-Vod. Si at ftcut o manstire ce-I zic Tutana.

In zilele acestui Domn, fiind Imparat Sultan Amurat,

at facut razboit. cu. Persif, ce le zic AgemiI, i i-at batut, i all prins i pre feciorul imparatului PersuluI, si
1-at adus la Tarigrad, luandu-I multe cetati i ora9 ;
dupa aceaia iar all Mcut paee cu PersiL
Acest Imparat i o bisearict mare, ce-I zicea Pan-Macariston, o ati boat, de at facut-o mecet, i, Durnnezeu ne-

rabdtincl acel fara de lege lucru, s'au indrAcit Imparatul i Vizirul care fusease indemnatorl, i, sculandu-sa
Inicerii asupra luI, l-at omorat'.
Patru-Voda den Tara Moldovii, precum
fost norocul de galcevi, iata ca sa ivi in Tara CAzAceasca un
Ivan Potcoava (aa 1-at poroclit pentru cAcI frangia pot-

coavele), carele sa Mcea pe sine fecior de Domn i

fratele luI Ion-Voda, i 'Intro Cazaci umbla cu multe amagiturI, ruganclu-sa ca st.-1 aduca la Domnie ; i at fost
Mcut i cartl ficlene, ca cum ar fi fost despre boiarii i
curtenii Viral Moldovei (aft doara at i fost), cu multe pe-

cep ; Intru care scriia ca-I poftesc sa le fie el Domn ; i cu

acestea all mers la Cneaz Costandin, carele era Voevod
Chievschil, i la Starostea de Bar, cerand oaste sa-1 duca
la Moldova ; dar nu i-at dat fart tirea CraiuluT. Deci,

vazand Potcoava et, nu i sa da oaste de la acetI boiarl, s'at insotit cu un Copinschi, carele avea mare cu-

notinta intre Cazaci, i cu acela all strans ca la 330

de oamenT, i cu acetia all intrat in tart.. Iar PatruVoda, auzind, s'at gatit, i li-at et Tun ainte. Dar eI, vazandu-T slabiciunia lor, ca nu vor putia face nimic, n'at
cutezat sa sa bata cuPatru-Voda, avand oaste Mint, ci all
' Cf. pentru Pammakariston, Ghedeon, Xp6vma To5 7catptupp.zoo
oIstoo xd moo, pp. 53, 69. Iilzbunarea dumnezeiaseft e insl o legend.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor prii-Rumingli

76

pradat ce ail putut, si s'at tutors indarat, pentru ca sa sa

gateasca maT bine. De acestea Patru-Voda ail facut stire
Starostii de HalicT, care era sa mearga la TurcT, pen tru
asazarea pacif, scriindu-T ca sa scrie Craiulul sa, prinza
pre Potcoava, si sa sa asaze lucrurile ; ca, de nu-1 vor
prinde, pace cu Turcul nu vor putia face ; si all trimis
la Craiul. Si Craiul aU poruncit Hatmanilor sa, prinza
pre Potcoava, dar nu 1-at putut prinde, ca el, dup ce
venise den Moldova, at sarguit de all strans oaste maT
multa ; si att mers la Patru-Voda, si 1-all si batut pre

Patru-Voda, si ail fugit in Tara-Rumaneasca. Iar Potcoava s'at dus la IasT, de au apucat Scaunul cu CazaciT.

Iar Patru-Voda, and stire ImparatieT cum ca s'at radicat CazaciT asupra luT, Imparatul au poruncit la Dob rogenT ' si la Rumani, sa meaarga, inteajutor lui PatruVoda, si ail mers ; si, esndu-le Potcoava la Docolina innainte, s'ail lovit cu Patru-Vocia, si all fost izbanda Jul

Potcoava, si s'aq tutors Potcoava la Scaun. Dec! luI

Patru-Vod a i-at venit oaste den Tara Ungureasea,si, cu ce

mai avia pre langa dansul, s'at gait; care, vazand Potcoava ca nu va putia trai. ail. lasat Scaunul si ail fugit;
si 1-aq prins Hatmanul, de la Nemirova, si, trimitandu-1
la Craiul, dee! Craiul i-all taiat capul; iar Patru-Voda all
Lamas la Scaun. De aciasta nu sa mantuise bine PatruVoda, ci i-all venit veaste ca. Cazacil s'at radicat cu un
Domn Alixandru, fratele luT Potcoava. Iar Patru-Voda
s'aIl dat indarat, de s'at gait cuMunteanif, cu TatarT, cu
Tare! [si Unguri]. Iar Alixandru, luand Scaunul, si o luna,
sazand la Domni e, Patru-V oda ail mers de 1-all in cungiu-

rat cu ostile la Iasi ; pre carele batandu-1, 1-at prins si.

pre dansul, si pre boiari, si i-ail omorat 2 Dupre aciasta
Inca aU mal venit de cloud orT Cazacii cu neste DomnisorT; ci n'ail ispravit nimic, ca. i-aal innecat pre top' in
Nistru.
' TatariT din Dobrogea. Ureche, izvorul, mai are, greit, i : ,13ngpgen1".
2

tirea mortil nu e din izvor.

www.dacoromanica.ro

77

Constantin Capitanul Filipescu

Intru aceste vremi ail mers Zboroschi la Daova', de

o at ars, i at luat mulV Turd i Turcoaice.

Facut-at Patru-Voda, i o manastire, care s chiama
Galata, Mnga Ia1; i 1-all mazalit TurciT, i 1-ail trimis
surgun la Halep, i in locul lui at pus pre Iancul-Voda,
care at fost de neamul luT Sas, i leagea lul de Luteran.

Acesta luand Domniia, multe raotati at facut. Care

vazand MoldoveniT, LapuneaniT s'at radicat asupra luT,
puindu-T DOID13 pre un Ion Lungul ; i s'au batut cu
Ian cul-Voda la Balota, i at pierdutLapuneanif rilzboiul,
si Ion Lungul s'at Innecat 'in Prut. Iar boiariT Moldovd,
vazand ca nu sa pot mantui de dansul cu razboit, all pribegit unix la Muntenii, alOT in Tara Leasca, alVT la Turd ;
boiariT aniline : Vladica Ghorghie, imp reuna cuMoviletii :
Erimiia Vornic, cu frate-st Simion Paharnic i Balica
Hatman i altiT ; caril, and jalba la Imparatul de raotatile IanculuI-Voda, c sa culca cu jupaneasele i cu featele boiarilor, ail dat Domniia iar lui Patru-Voda. lar Iancul-Voda at fugit in Tara Leasca, ci 1-at luat Iazlov*hiT
i 1-ati dus la Liov, i den porunca Craiului i-at taiat capul, i i-all luat avutiia; i numaT ail lasat DoamniT i coconilor cat li-ar E. de hrana2 ; i iara ail venit Patru-Voda.

Ia vremile acestia all murit i Batar Critov Craiul

ArdialuluT, i in locul luT s'at pus Batar Jacmon.
Pre Mihnia-Voda Inca 1-aal mazalit Turcil, i 1-at dus
la Tarigrad. Si in locul lul ail pus pre Patru-Voda Cereel. Care ail domnit Mihnia-Voda 6 anT 3.

28. Domniia lui Pritruoirodi Cercel, lt 7092.

Plitru-Vodft Cereal vine Domn.

Pltru-Vodli, maddit, fuge In

Ardial.

Dupa ce au mazalit Turcil pre Mihnia-Voda, ail dat

Domniia lui Patru-Voda Cercel, [care ail venit] in Scaun
1 Dasovul e forma data de Cronicile moldovenestl.
e din Ureche (p. 233).
2 Totul e din Ureche.
3 Din Ludescu.

www.dacoromanica.ro

i aceastft stire

Istoriile Domnilor TriT-Runianesti

78

[la Avgust 29, lt 7092 1]. AA facut un bine. ca aft

Meat bisearica cea mare den Curtia Domneaasca 2; iar
aft facut si rall mai mult, c all omorat pre Dobromir
Banul, i pre Mihail Vornie, si pre Gontia Paharnic 3,
.5i au pus birul [Curtil] foarte mare, si all scos in tara
gotina de oL DecT, trecand del ani den Domniia lui, i-au

venit mazalie de la Poarta. Iar el au trecut muntele,

cu tot ce ag avut: i iar aft venit Mihnia-Vocla Doran.

tntru aeeste vremi Francii au aflat Calindariul eel

nou, lasand Calindariul cel vechit, care umbla mai de
demult,

si umblam i noT acum.

29. Doinniia lEihnii-Vodri, a doao, lt 7091.

Mihnea Vodl a doao Domnie. PAtru-Vodrt Domn la Moldova.
i unchi-sAil 134tru-Vod5, Insoarb, pre nepotul lor.
Alihnea-Vod, maz&l, s. turcete.

AIihnea-Vod

Dupa ce aft fugit Patru-Vocla Cercel, aft venit al doi-

lia rand iar Mihnea-Voda; si au mai adaos in tara un

bir, ce i-au zis napaste, si au pus peste Roai un bir
foarte mare, 5i peste megiia51 galiata de paine, si dijma

den cinci stupi un stup ; si-au mai taiat pre Stanciul

Logofat 4.

Patru-Voda viind la Moldova Domn, cu totil 1-ati

asteptat cu bucurie, si boiarii pribegi Inca aii venit, si
boerit pre totT cu boeriile bor. Iar Cazacii, cum sant
ei neodihnitT, iar s'au rdicat o seaama, de au mai venit
asupra lui Patru-Vocla ; iar Patru-Vocla, strngandu-si
oastea, s'au dus de i-ati incungiurat, iar el' de nevoe
li-au cautat a sa inchina; ci Patru-Vocla ail ales care
' Se vede c trebuia s. urmeze ceva: data am luat-o din Ludescu,
singurul izvor.
2 GieealA pentru bisearica ce este In cetatea Ttrgovitil" (Ludescu).
a Numele j ordinea Hint stricate In editia lul Ludescu.

4 Din Ludescu.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

73

a fost mal de treaaba, i i-au luat, cu el, iar pre cei1a1t1

i-au Msat de s'ail dus indarat,
Intru aceaste vremi, s'afl impreunat Mihnea Volt, Domnul Rumanesc, cu unchi-sau Patru-Voda, Domnul Mol-

dovel, la sat la Munteni, pre Prut, si s'att ospMat, si

i-ad insurat un nepot al lor, anume Vlad-Voda j. Decii,
iar s'au intors Domnif pre la Scaunele lor.
D eel Mihrtia-Voda,plinind Ia Domnia de a doao cincl ani,

mazht Turcil, i, ducandu-1 la Tarigrad, s'au turcit,

si el i un copil al lui mai mare, iar un copil mat mic,

anume Radul (care mai pre urma i Domn a lost), 1-ail

ascuns muma-sa, i 1-au trimis la Svetagora, la manastirea Iveril or, i de acolo calugarii 1-ail trimis la Vinetiia,

i ail invatat carte greceasca, i letineasca: i, in urma

Mihnii-Voda, afl venit Domn Stefan-Voda Surdu12.
In zilele acestea, i Bator Itvan, Craiul Leasc, au
murit ; carele a fost de neam Ungur. i s'ail facut un

cutremur mare in Tara Ungurea sea, cat i clopotele

Braovului singure sa tragea, i multe case s'ail prapada 3.

intru aceti anT, ,si Tatarai s'att supus Turcilor, find

Amurat irnparat, pentru aceasta pricina, ca avia legatura cu Leaa1 sa le dia dar, ca sa nu le jafuiasca tam,
i sa, fie ca nete supusi Leaalor ; care dar cerandu-1
Tatarai, Craiul i .cara Watt vrut s le dia ; ci, maniindusa de aceasta, s'aal supus Turcilor, i aa, sa afla pana
' Confusie Intro cele dou& cUltori1 ale NI Mihnea in Moldova
(= Ureche, p. 237).
2 Aceste stir1 sint noua. innainte de mazilia din 1691, Mihnea avuse
dol 111, ambil cu numele de Radu, de la Doamna Neaga si de la tiitoarea
Visa (Contributil, p. 79, nota si pp. 99, 101). In 1693, Mihnea avea
dol copil tura: Ibrahim-beg si Mustafh.-beg (Studif fi doe., III, p.L
Nu se poate ca stirea turciril fiulul mat mare stt fie adevaratk de si
Radu-Voda de ma1 th.rzifi e fiul Viej. ederea la Ivir se poate admite, dar nu trimeterea lul la Venetia de ca1ug&ri1 de acolo.
3 ,,1589, 7 Jan., des Nachts limb 12, ist ein erschrecklich und grau-

sam Erdbeben geschehen, das die Leute grausam erschreckt hat"

(ziarul lul Mihal Forgats ; in Quellen, IV, p. 42).

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor pril-Ruminet1

80

acum. Un Istoric lesasc spune de aceasta, ci nu stim

fi-va de credinV at. nu '.

30. Domnia lui. tefan-lTodi Surdul, lt 7099.

Stefan-Vodli Surdul Domn. PMru-Vodit Moldoveanul, nevrtmd
sh, dea Turcior peste obiceill, fuge.

Dupa mazaliia MihniT-Vocla, all trimis imparatul pre

Stefan-Voda, ce i-at. zis Surdul, si, i'ntr'un an al Domniel lul, nu sa stie ce all fost 2.
in vremile acestuT Stefan-Voda den Tara-Rumaneasca,

iar lul Patru-Voda den Tara MoldoveI viindu-1 de la

imparatie porunca M. dia o suma de ban1 mare, el n'at
vrut sa dea, sa faca obiceit. (macar ca boiaril moldoveni,
pentru dragostia luI, poftiia sa dea, dar el n'ail priimit),
ci all zis: cleat va lua blestemul taraI, mai' bine sa

va lipsi den Domnie. Si au lasat Domniia, si s'ati dus

in Tara Lesasca, apoI in Tara Ne4asca, pretrecandu-1 boiariI pan la Tara Lesasca ; si apol s'au Intors
indarat. Si Sultan Amurat all pus In locul lul pre AronVodA. Pre acest Patru-Voda il marturisesc Moldovenif,

intr'un letopiset al lor, cum ea nici all avut, nicI vor

avia Domn bun, si bland, si miostiv, si ca un tata

tuturor 3.

31. Domnila lui Alixandra-Vodi, lt 7100.

Alixandru-Vodl Domn.Hasan-Pap multe cet41 la ale Harvatilor qi ale Slovenilor.Patru-Varadin, Hasan-Faa 11 ia.

Dupa ce at mazalit imparatul pre Stefan-Voda Surdul, at dat Domnia lul Alixandru-Voda, si au domnit
' Nu *dm ce istoric, dar supunerea Tatarilor s'a ffIcut incA din
secolul al XV-lea (1475). Prirorea aceasta era Insl AspIndith qi o ga-

siin Inteun ziar de Azboid al lul Nicolae Gabelmann (1595); In

Hurmuzaki, XII.
2 V., asupra lul, lorga, Maria NI lifilial Viteazul. Tot aa pentru
ce urmeagt, p5,n5. la 1601.
8 Ilreche, p. 238.

www.dacoromanica.ro

Constantin Chpitanul Filipescu

81

un an ; i, intr'acest an al DomnieI lig, nu sa. stie ce all

fost, pi hail mazdlit Imparatu1 si pre el.
Iar 1.ntru aceste vremI Amurat Imparatul turcesc, vdzand pre crestinI intre dansdf batandu-sd si neunindusd, ati rddicat rdzbothi asupra lul Rodolf imparatul Neintesc, ti, scriind la Hasan-Pasa de la Bosna, i cu a1V1,
fd.cdndu-sd ca la 40.000, ail intrat la Horvat, ii Vihael,
cetatea de Scaun, o an luat, i ostile dentr'dusa
slobozit cu pace j. Dupd aceaia, la Sloveni s'aa dus, find
Ban Toma Erdeud 2, carele, avdnd oaste puOnd, ail pierdut si el rdzboiul, i numal cu cdlarimia ail fugit, luaudu-1 tunurile, si alte gdtirl toate de oaste ce aft avut.
Decii, la Petre-Varodin i la altul, carele sdnt In marginia Savi, toate 11-at luat, si multe vdrsiirl de sange all
fAcut In crestinI atuncia Turcil; numaT ce all scapat o

mdnstire ce o pdzia Neculae Micardas Ungurul. Iar

Osecul, carele este lesne trecdtoare cittra Stiriia i catrd
Carintiia i cdtrA Carneola, cu mult osteneaala Watt

nevoit Hasan-Pasa acesta; dar s'au tutors rusdnat, ca,

fiind viteaji col den launtru, nu o ail putut lua 3.

32. Domino, lui

r 7101.

Mihaia-Vodh. Doran. Mihaiit-Vodh, vzhnd avhniile Turcilor, face

sfat. Mihaid-Vodit sh jun% cu A ron-Vodh al Moldovil [si cu Battu'
Jhcmon, Craiul Ardealulul]. Turcil rdic. oasts la Nemtl. Nemt1I

bat pre Turd, si piere Hasan-Pasa.

NemtiI bat pre Turd la Sechisfeirvar. Mihai-Vodh bate Giurginl. Amurat trimite ot1 asupra
lul Mihaid-Vod. Mihaid-Vodi bate pre Tfitarl: piere si Sultanul
[bor].

Mihaia-Vodk omoarh pre Pasa si bate pre Turd.

Batkr bate

Timisvarul. Turcil, Thlark1 merg In Tara Ungureasch. Mateias

Neamtul bate Ostrogonul. Turcil, Thtaril luta In Tara Ungureasch.

Mateias Austriiacul fuge. Batkr Jhcmon fuge. Mihahl-Vodit pradh

1 Croatia si Bihaciul.
Ercldy.

8 Constantin Chpitanul lucreazh poate duph un izvor turcesc : el

nu pomeneste marea infringere de la Sissek a lul Hassan (22 funk:
1693), decit mai departe, In Domnia 1111 Mihal.
6

65845

www.dacoromanica.ro

92

Istoriile Domnilor Taril-Rumiinqti

Tara Turceasch. Sinan-Paa face pod peste Dunftre, la Giurgiu.

Mihaid-Vodh sit bate cu Sinan-Paa. Boeril flclenesc pre MihaidVociA.
Sinan-Paa coprinde Tara-RumAneasch. BatAr JAcmon pogoarA cu ot1 spre Turd. Mihaid-VodA cu Bathr gonesc pre Turcl.
Cazan-Gherel Han sh. bate ea Erimiia-Vodl. Zamoschi la Tutora sh
Impaeft, cu Hanul. Stefan-VodA stt bate cu Erimiia-Vodh, i piere Stefan.
Amurat al treilea moare. Udrea Hatruanul bate pre Afis-Paa peste
DunAre.
Mihaid-Voda trece la Nicopoe.
Mehmet imphrat sA tmpack cu Mihaid-Vodh. BatAr JAcmon ia pre sora lul Roclolf. Nemtil,

Unguril fax gtire pentru Turcl.

Tamil bat pre Nemtl i pre

BatAr
Ungurl. Batik. JAcmon lasA pre BatAr Andreia in Scaun.
Mihaia-Vodh, bate pre
Andreia s. InvrAjbete en Mihaid-VodA.
Addreia Bathr. Capul luf BatAr 11 aduc la Mihaid-VoclA. MihaiVod trimite soli la Nemtl. Erimiia-VodA cu Bathr fug de MilaaillVodh.
Simion vine Donm cu Leahi. Mihafti-Vodk fuge de la Hotin. MihaiA-V ca. fuge In Ardial. Simion-Voda rArnAne Domn.
Unguril, Moldovenil, RumAnil asupra lui
MihaiVod sh, duce la Nemtl. Batea ajutor ml Mihaid-Vodft.
Batea
omoarh pre Mihaid-Vodft.

Acest Mihaiu-Voda, dupa ce all luat Domniia, s'au nu-

mit ca iaste fecior lul Patraco-Voda, iar cu adevarat

nu sa tie; ca nici un istoric de at nqtrii (sau striin)
nu adevereaza eine iaste, qi cum au luat Domniia ; fara
cat den auz unul de la altul aa clovedim: ca mumA-sa
au fost de la oraq de la Plod ; care, find vacluva i frumoasA, i nemerind un gelep, om mare i bogat, den
Poarta imparateasca, i in casa el zabovindu-sa catava
vreame, zic ca au lost umblat cu acea fAmeae i all indat un inel qi
grecat-o, i vrand sa sa duca gelepul,
1.0.0 de galbeni de aur, i. all zis fameil, de va face fecior, viind la varsta, sa sa duca la dansul, unde-1 va
gasi, i. dupa inel ii va cunoate ca-I este fecior. Si, nAs-

cand fat, trecand vreame multa, i facandu-sa om de

varsta i de treaaba, lipindu-s pre langa boiari, i pre
langa Domnl, au ajuns pan la acia boerie, de 1-ati facut ispravnie in locul Banulul de la Craiova neftind
1 Ispravnic de Craiova" se ghsete pe acest timp : astfel intr'un
document din 22 Main 1626, de la Alexandru Coconul, ce pomenete
de cumphrarea moqieI Peqtisanl, supt Radu Mihnea, se pare, In-

www.dacoromanica.ro

Constantin apitanul Filipescu

83

Ban, oil nu vria sa pue Domnil Ban, pentru ea de multe

orl sa scorniia galeevurl asupra Domniel de acolo '. Decl,

find el la Craiova (in ee chip nu sa stie), i s'at scornit

nume cum ca iaste fecior de Domn.
Care auzind Domnul dentru ace3 vreame, at trimis cu urgie i 1-at adus la Bucuresti, si, trecand pre
langa 13isearica-Alba pre vremea liturghiel, s'at1 rugat armasilor sa-1 lase sa asculte svanta liturghie, si, lasandu-1,
all intrat in bisearica, i, rugandu-sa, s'an fagaduit lui
Sfeti Nicolae, fiind hramul, Ca, de-1 va mantui, sa-I faca

manastire in numele JuT, precum at si facut. Ca, ducandu-1 la Domn, i tagaduind de napaste, ail jurat cu
12 boiarl ca nu iaste fecior de Domn, i at scapat. Dentru care nevoe scapand i speriindu-sa, at fugit la
Poarta, i, gasind pre tata-sati acolo, fiind om mare al
Porp, i-atl S003 Domniia in tara, sat, cum zic
ea, fiind Capi-Chehaea un Jane, care i-at fost rucla lul,
avand voe de la Poarta, i-ail scos Domnia 2. Ci, orT in ce
chip at fost, el Domniia o at luat. Si, luand Domniia,
marl vrednicii all facut, maI vartos cu vitejaile, de at
supus Turcii, linguril, Moldoveani13, de era si iaste mirare, precum Istoriia mai nainte va arata. Si mamas-

tirea Inca o at flicut, care sa veade,

i sa numeaste
Mihaiu-Voda, precum s'at fagaduit in nevoia lul.
naintea boierulul Domniel mete Musatu CIiu., pe vremea cind a
fost ispravnic Craiovel" (euvintele subliniate sint In original romdnefte, si se vede si mal departe: ,,ispravnicul CraioveI" ; Cluj, Bibl.
Museulul Ardelean).
I Legenda originil lul Mihal n'are nicl-o valoare. Inelul i recunoasterea prin el se gitsecc In legenda despre Intemeiarea TerilRomnest1 : In Miron Costin, la Bogdan, Cronice inedite, pp. 191-2 si
Inteo descriera din secolul al XVIII-lea, la Iorga, Studil fi doc., 111,
p. 55.
8 Interventia Int I ani so afIlt pomenith numal In CronicI ardelene,

dupli ziarul lul Petru Armeanul, i In Walter: direct sad indirect,

de aid Ill va ft primit stirea compilatorul.
8 De aid incepe Intrebuintarea poemel lul Stavrinos 1,1 In Papiu,
Tesaur, I; v. p. 28e).

www.dacoromanica.ro

84

Istoriile Domnilor Tiril-Rumanet1

Luand dar Domnia de la Turd)", i sazand in Scaun

catava vreame, vedia avaniile Turcilor i raotatile ce
sa facia saracilor si boiarilor i neoinste Domniei ;
care nu putia sa le rabde. Ci, sfatuindu-sa cu boiarii si eu taxa, ati socotit sa radice sabiia asupra Turcilor. 1nti, unindu-sa cu Batar Jacmon, Craiul Ardialuta i cu Aron-Vocla, Domnul Moldovei, jurand unul
altuial sa st ajutoreaze unul cu altul la oil ce nevoe li-ar
veni. Si, pentru ct veclia Turcul invrajbit cu Neamtul M
eu Ungurul, de care, radicand el impreuna cu aceia sable
asupra Turculul, maI lesne si de folos II va fi, ci dar,

in tru acesti ani de'ntaiu al Domniel lui, malcomind el

ca sa vaza ce fac NemVi i Ungurii, iar Turcii aU fost
radicat oaste in Tara Ungureasea, asupra imparatului
lTerntesc, mal vartos indemnand Hasan-Pasa al Bosnii,
vrand sa-si curAeasca rusanea den anul trecut, ce n'ati
putut lua Osecul. Ci, inteacest an, cu mai mare gatire
s'ati dus, i multe prazi i varsarl de sange, i robil aft
Lieut. tntiiti, Trencinul cetate o ati luat, dupa aceaia la
Osec aft mers de batea cu tarie, i avea oastia Jul 'linparcita si de o parte de Dunare si de alta. lar domnii
Imparatului Nemtesc, anume : Banul Sloveanilor, i Rober Eghembergul, i Melhior RederuP, impreunati fiind

cu otiIe, aft mers asupra Pavi la Osec,

i,

gasindu-1

numal cu jumatate de oaste a mT langa dansul,

dand

razboia, 1-au biruit, taind iInnecndpreTurci in apa:

acolo cu dansai i Pasa s'aa istovit. Ciaialalta oaste jumatate, turceasca, care era decindia, vazand patima celoralahl, toate corturile i alte gatirl de oaste li-aa lasat
erestinilor 3.

Aceaste reale intamplari auzind Imparatul Amurat,

cu mania aft trimis pre Sinan-Pasa Viziriul, cu toata pu' Din Cronica Buzestilor, cuprins6. in Ludescu, p. 277, dar
sindu-se la o parte numele calor dol Buzest1 ce negociara.
I Ruprecht von Eggenberg si Melchior von Rhedern.
Lupta se chi la Sisselt, la 1693 (nu 1594), v si- mat sus, p. 81;
nota 3.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

teria luT, poruncind i lui Beglerbei de la Rumele, i

PaiT de la Timivar, i de la Buda, sa mearga cu denadinsul sa supue Tara Ungureasca. Care intelegand
Rodolf imparatul cretin, i socotind ea doar va pleca
mintia varvarului cu daruri, sa sa paraseasca do varsarile de sange ale cretinilor, i-au trimis sol cu marl i
de cinste darurl. Dar varvarul nu s'aU uitat la acelia,
ci mai vartos au poruneit Sinan-Pa61, ca sa ajungil degrab acolo, sa arza, s robeasca, dupre cum le iaste obiceiul lor, al paganilor. Atuncia Osecul I-au luat i Yesprinul, i Palota, i Viza 2, i alte multe cetaV, i catra
Sechifeirvar, vrancl ca sa erneaze Paa, luand robl de
pen eetati mal mult de cat 5.000. far oastea imparateasca,
cu Duca de Hardeg i Groful Zereni Palfi 3, luand inema,
s'ad dus catra Sechi5fitrvar, unde era Paa eu ceilalti:

i, dand razboi0, de'ntaid s'at parut ea vor sa biruiasca TurciI; dupre aceaia eretiniI, indreptandu-sa, vite-

jate afl intrat In oastea turceasca, i multe mil de oameni ad perit den Turd ; prinzand. i pre Inicer-Aga
vit, i Paa de la Buda ranindu-sa, care peste putina
vreame la Buda ad murit ; i multi bei i mai marl otilor turceti ad perit la acel rAzhoi0, eu 10 000 de eellalti. Si aa Sinan-Paa a ramas ruanat.
Ca acestea auzind Mihaiti-Voda, sa bucura cu inema,
nadajduind ea i el, radicand sabie asupra Turculul, impreuna cu cei1alT, va putea leasne sa radice jugul ro-

biei Turcului de asupra tarn DecI trimise la Batar si

ceru caste, care i-at dat cu doI capitani anume: Horvat
Mihaid i Beci Itfan ; i, avand i ale lid oti, inta)
a taiat TurciI den Bucuret14, decii pre unde sa mal
' Sinan trece, in 1593 incA, pe podul de la Essek.
2 Papa.

3 Sekes-Fejervr e Stuhl-Weissenburg: ducele de Hardeg" e contele Ferdinand de Eardegk; din Zrinyi si PAlffy compilatorul muntean face un singur grof". Lupta s'a dat la 3 Novembre, i a fost
numal cu Pap, de Buda.
Ludescu, p. 278.

www.dacoromanica.ro

86

Istoriilc Domnilor 1Aril-RumIne0i

afla pen tara, de all curatit tam de paganP; i all mers

la Giurgiu de 1-aal batut, dar nu 1-all luat; ci iar s'ati
Intorg la Scaun, facandu-sa numal IncepaturA de vraj Wt.

Acestea auzind Sultan Amurat Turcul, s'at turburat

foarte, vazand cit sa Innalta i alta galeTava, i all poruncit until Mustafa-Paa de all luat oti,i pre BogdanVodg, fecior laneulul-VocD, ca sa vie sa prinza pre
Mihain-Voda,i sa-1 pue pre el Domn. Dar Mihaiu-Vocla,

daca all auzit, Want Wit irmainte la Dunare, i nu vria

sa lase pre Turci sa intro in tar* dar, viindu-T veaste
ca ail Intrat 'Mara! In tara, s'at dat inclarat, i all trimis strAjl Impotriva TatarMor ; i, avand i Tataral
straji, s'aU intampinat, i, batandu-sa, all biruit pre
Tatarl. Deci Hanul all trimis cu mai multi Marl pre nepota-sa0, i, trimitand i MihaiU-Vocla caste mai multa,
s'at gasit unit cu altii la Staneti, i iar i-at biruit ai
nqtril pre Tatari, i aa perit i nepotul Hanului. Turcil
cu Bogdan-Voda intrase in tara la Giurgiov, i Wail fost
Impreunat i cu Hanul, iar Mihaid-Voda all trimis pre
un Manta Banul cu oaste, i i-aq lovit fart veaste, i
foarte i-at taiat raIl, i cum at putut all scapat Paa

peste Dunare, ca sa sa mai gateascil. Iar Mihait-Vocla

nu I-au dat vreame de gatire, ci all trecut pe la Marotin
Dunaria pre ghiata, i, dand razboit, all petit Paa cu
multi Turci; Bogdan-Voda de abiia all scapat. AT notri,
Mind, robind, arzand i Maud multe prazi, dobanzi, s'ati
intors innapol cu bucurie. Hanul, ca acestea vazand, s'au
Tutors la olatele 1u12.
Deci, viiud vara, Tamil cauta sa ispraveasca mai mult

cu Neamtif, cu Unguril, decat cu Rumanil. Ci au gatit

otr greale asupra Jul Rodolf, i asupra Ungurulul; cit
Mateia, Arhidues de Austriia, cu otile nemteti batia Ostrogonul, Batar Jacmon, Craiul Ardealului, baUciderea Turcilor din lark e un adans arbitrar al compilatorulul.
I Prescurtare din Ludescu, pp. 278-9, lbsIndu-se toate amlinuntele, i ehiar datele.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

87

Ci inteaclasta vat% at dat pace Rumanilor, si a poruncit Turcul Tataralor sa meaarga

in Tara Ungureasca ; care, lovind cu iutime, precum
le iaste obiceiul lor, pen Tara Lesasca, pre la Sneatin,
pre la Pocutie, afl trecut muntil pre la Stril in Tara
tia Timisvarul

Ungureasca. Sinan-Pasa Viziriul Inca s'at dus pre la

Beligrad cu ostile turcesti, i, lovind partile Ungurimil, multe varsari de sange, i robil, i prazl s'at.
facut 2.

Fost-au cerut Nerqii ajutor de la Liasl impotriva Turcilor, ci nu li-at dat indemana a da ; numal insusl, cum

putia, sa nevoia a sa bate cu Turcul. Si, cum am zis

mai sus, Mateias batia Ostrogonul, Zereni 3 alte cetatl batia i lua, Ungurul batia Timisvarul. lar, dupa ce at

intrat Turcul i Tataral in Orale lor, si-at pierdut toate

sfaturile, c. Mateias Austriiacul deabiia cu care ce callrime at scapat de supt Ostrogon, Zereni, de unde era
btand cetatile care era luate mal nainte de Turc, li-at
lasat, Batar Jacmon al Ardialulul a lasat de a bate Timisvarul, si s'a intors la Scaun Iar Sinan-Pasa
ti cu Tataral, ce mai ramasease cetati, locurl neluate
den ceia any, inteacest an li-at luat, ti cu izbanda sail
intors.

Mihait-Voda intru aciasta var 5, avand vreame ca

aceaia de pace de catra Turc, at trimis de at ars Parstorul, si cat at putut ajunge in launtru, asajderea i Harsoya si Brila, i cat au putut ajunge In launtrul Viral
turcesta, i cu dobanda s'at intors indarat toV, ajungand
ostile lui Mihait-Voda pana la Varna, caria iaste langa
Marea-Neagra, i, pana in munti, cate orase si sate era
' E vorba de luptele in Banat.
2 Aid cronicarul ainesteeft 1ntimp1Ar1 din 1591, eind a fost expoditia ml Sinan i trecerea aceasta a Tatarilor.
3 Zrinyi.
4 Din potrivh, in 1595 s'ail luat Granul si ViFiegradul. E iar o confusie en starea luernrilor in 1591.
6 Cete0e : ,,priaavar5.".

www.dacoromanica.ro

88

Istoriile Domnilor pril-Rumgne;t1

turcesti, toate li-au ars si li-at pradat, si at robit Turci,

Turcoaice, copii, de i-au adus in tara .
Auzind imparatul Amurat aceaste fapte ale Rumanilor, P 7103, au poruncit Sinan-Pasai sa faca pod peste
Dunarea sa treaca ()stile in Tara-Rumaneaasca, si aft dat

porunca tuturor oz;Itilor den Anadol 1 de la Rumele

sa vie. Si vara, la anul cari Watt scris mai sus, at yenit toate osti1e, cu Sinan-Pasa Viziriul, la Dunare, si.
find podul gata, a trecut la Giurgiov. Mihaid-Voda Inca

si-at strans ostile, si at scris la Batar Jacmon sa vie cu

caste ungureasca. Dar, zabovindu-sa Ungurul, el at esat
cu ce avea innaintia Turcilor. Si la Calugareni s'at intalnit cu Vizirul, si, dand razboit vitejaste, pre Sinan-Pasa
Inca 1-at oborit du pa cal in garla, si un spahit 1-at
scos asa ocarat2. Ca Mihaiti-Voda ca un fulger umbla
pen oaste, taind si oborand jos, si cu mana lut pre Caraiman Pasa 1-at. taiat4. Vazand Viziriul acestea, s'at Intors
la locul unde era tabarat, iar Hasan-Pasa, cu Mihnia-Voda,

venia pen padure, sa loveasca oastea lut Mihait-Vod

pe denapoi ; carora prinzandu-le de veaste, s'au pornit
insusi cu sabiia a mana, i viteajai lui dupa dansul at
intrat ca lupii in oT, i cand de cand era s ajunga pre
Hasan-Pasa sa-1 tae cu mana lui, insa all scapat; i, ducandu-sa la Viziriul, Ii spunia unul altuia patimile, si sg
mira in ce chip ar face sa prinza pre Mihait-Voda, cu viclesug, ca cu puteria armelor nici cum nu putia. Si, chiemnd Pasa pre Mihnia-Voda, i-ail zis : sa, scrie la niscareva boiarT prietenf-at lul, ca le va da Viziriul 50.000 de galbeni sa imparta ostilor, si s prinza pre Mihait-Voda,

sat sa-I lase. Si, scriind Mihnia-Voda la un Dan Vis' Locul e luat din Ludescu, p. 280, afar& de ce se spune despro
prada entre Varna. Aid se pare cb. Filipescu a avut Innainte o versiune mal bogat . a izvorulul ad, sad a cules din traditie. Ce se

spune In Ludescu despre tratatele cu Ardealul, se las& aid.

Amlinuntul e hat din Slavrinos, ed. cit., p. 293. Stirea eu spahiul e la p. 294.
8 Ludescu, p. 282.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanut Filipescu

89

tieriul si la alti bolari, i trimitand intr'ascuns, au inceput boiarii sad ficleneasca, i mat' vartos pre Unguri
sa amagiasca cu bani ; care s'ail i facut, c vria Unguril sa-1 lase si sa fuga. Aciasta Mihaiil-Voda vazand,
s'at tras spre Rucar, de ad asteptat pre Craiul cu ()stile unguresti
Tar Turcii all intrat in tara de o all pradat,

io

robit cum Wail placut, facand cetate

in Targoviste, in Bucurestf, i puind Pasi cu ost1
sa pazeasca: alalti prada tara. Batar Jacmon Inca ail
pogorat cu otile, hind i Stefan-Voda Razvan de la
ail ars, si ail

Moldova 2. Ca pentru aciasta era Razvan-Voda cu Craiul:

CACI lrimiia-Voda au venit den Tara Lesasca cu Zamo-

schi Hatmanul si cu osti, de 1-at pus Dornn pre Irimiia,

si at gonit pre Razvan care era pus de Unguri. Ca

acest Razvan all fost Aga la Aron-Voda, si den parele

1u all trimis Craiul de all prins pre Aron-Voda i 1-au
dus in Ardial, si pre Razvan 1-all pus Domn, care era
pus de Unguri; dar scurta bucurie ail avut. F'iind AronVoda despre Liasi pus Domn, all venit Zarnoschi cu
Itimiia-Voda, si all scos pre Stefan Razvan den tara; ei
all fugit in Ardial langa Batar, stapanu-sail. tusk dupa
ce s'an intalnit acesti Domni in Tara-Rumaneasca cu
Mihaiil-Voda, all plecat catra Turci, i intal la Targoviste ail ars cetatia, si pre toti Turcii, cu All-Pasa al
lor, i-at omorat 2. Asajderia si in Bucuresti all facut.
Ear alalti Turd, cu Sinan-Pasa, au apucat drumul Giurgiului, i ()stile crestinesti, gonindu-i, all apucat de at
1 Aceast 5. explicatie naivh a retrageril liii Mihal biruitor e cu totul dupa Stavrinos, pp. 293-5. Ludescu dadea ca motive nevenirea
lul Bthory i putinfttatea otil.
2 Aici cronicarul revine la Ludescu (p. 283) pentru a lb.muri cele
inlimplato in Moldova. Dar numele lui Zamoyski i menliunea veniriI liii Mzvan pe tron slut din vre-un alt izvor.
8 Ludescu spune a All a fost prins numal, dar CApitanul tine
samtt de aceia cft la Stavrinos se vorbe5te de nimicirea totalft a
Turcilor.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Tarii-RuManetAl

90

stricat i podul (dupd treaceria Viziriului), i pro totl

ceialaltl Turd i-au taiat. Si i-at innecat, si at Minas

tara flrLl grija, i s'au tutors Batar la Am lial cu daruri

bune do la

Mihahl-Vocla ; si el

all ramas la Scan-

nul sail '.

Intru acest an ce aU avut treaaba Ungurii i RumaniT
cu TurciT, destuM treaaba, aa avut i Irimiia den Moldova,

eu Zamoschi Hatmanul Lesase, cu TatarM, ea, cu 70.000

de Tat tri si Cu 2.000 de Iniceri, art venit Cazagherei Ha-

nul, ewe era mare viteaz, si multe razboae all batut,

mal vartos la PersT (adecd. la CazalbasT), mergancl cu
imparatul Turcesc. Ci acesta Cazagherei, mergand in
Moldova, multe prazI all facut, si in Tara Lesasca ca
in Moldova ; decT, la Tutora s'au Intalnit eu Zamoschi,
si, razbof dand, si de o parte si de alta peria oamenii ;
cariT, prin multo zile tiind razboiul, i neputand nicl o
parte, nici alta sa biruiasca, s'aft impacat, i s'all intors

deste-carele la locul luf. Davi ce all trecut aciasta,

iata i Batar Jacmon Craiul all trimis ostI cu StefanVoda Rizvan, sa-1 asaze la Moldova, si sa scoata pre
Irimiia-Voda. Care auzind Irimiia-Voda, au trimis la Ca-

menita, si la alte parti, do i-aq venit osti lesastl degrab i, cu ai lui catT aa avut, s'aa batut la Suciava,
si, tare razboi find, ail biruit Irimiia-Voda, si StefanVoda Razvan all pierdut razboiul, i, cazandu-T calul,
si vrand sa tricalece pre altul, 1-at prins si, ducandu-1
la Irimiia-Voda, all pornncit de 1-ail intepat: unit zic pen

sezut; ci, orT asa, orT intr'alt chip, acest sfarsat all dat
Razvan-Voda. Si shati luat si el plata, ca, el ail fost prieina catril Batar Jacmon de para, de ail luat pre Aron
Voda i 1-at dus la Ardial, la inchisoare, precum s'at
zis mat sus2.
Intro aceaste vreamT, i Amurat al treile, imparatul
turcesc, all murit, i In locul lui s'ail pus imparat fie-sat
'

B iar dupl Stavrinos ( p. 299).

1 Din istoricul polon, de sigur ; poate Heidenstein. Ceva deosebit

e in Ludescu, pp. k84-5.

www.dacoromanica.ro

Constantiu Ciipitanul Filipescu

91

Mahmet, 18-lea fecTor fiind al luT Amurat, si Mahmet,

pre ceT 171 feciorT omordndu-1, i-all ingropat, Impreuna

cu tata-sn, i numaT Mahmet acesta all Minas finorat.

Deci Turcul trimise pre Afis-Paa la Nicopoe,

sit

amilgiascd pre Mihaitl-Vodd, sa-1 prinz ; iar MihaiO-Vodd,

ItOlegand, trimise pre Udria Hatmanul cu ot1; i trecu

Dundrea, i sparse oastea luT Afis-Paa, ; i de abiia el
all scilpat, cu doud slugl.
Mihain-Voda, auzind de aciastd, biruinta, treace i el
la Nicopoea, arde, fdramO, robeate, toate imprejurile.
SlujitoriT incd s umplurd de dobilnzT; dupd aceaia merge
la Diit, i atijderia face; i i sd, inchina lul toatd, Sarbimia.

Daca all vazut Sultan Mehmet imparatul c intealt

chip nu poate isprd,vi eu Mihaiu-Vodd, chiamd pre
Ibraim-Pasa, si, sfdtuindu-sd cu el, trimise soh cu darurT marl la Miliaitl-Vodd, poftindu-1 s1t aiba pace Tara

rurciascd, si sa fie sloboda Tara-Rumaneasca, numal

el sd, o stdpaneasca; i, viincl solii eu sabie, cu buzdugan, en surgucit i cu caT, toate de mult pret, i-ara primit cu cinste mare, i iar cu cinste i cu scumpe darurl s'at Inters inclarat, adzand pace despre Turd 2.
Batar Jacmon, intru aceaste vrearnT, all poftit pre sora

lmparatulul Rodolf sa i-o dia, si o au dat cu acia ndejcle, neavand Bata/. Jacmon feciorT, i, de ar face vre
un fecior cu NemOaica, va rdnidnea vre un niam Crdiel
despre partia Nemt,ilor, i va ramanea i Craiia, Ardia-

lului pe seama lor, i ca sA aiba pre Bata/. Jaemon

ajutor impotriva Turcilor. Dar 'in desdrt s'au ostenit eu
mintia a gandi, el, pre soru-sa all dat-o sa-T fie Crdiasa ;
la care nuntO mare si de cinste s'all fdcut, trimitdnd si
MihaiU-Vodd boiari cu darurT, iar de motenire, cum
1 19, dupb. Hammer, table.

' Toate acestea slut din Stavricos, dar nu la locul lor, pentru cli
se intimplar. In 1597, nu in 1596, pentru care an erad
Cronica Buze5}tilor = Ludescu.

www.dacoromanica.ro

ir1 bune in

litoriile Domoilor Idrii-Rumgne.t1

92

s'an zis mal sus, intealt chip an curs lucrurile, precum

sa vor vedia mai' jos, do n'an putut s facl aceaia ce
an vrut NiamtuP.
infriltindu-sa ImpAratu1 Nemtesc cu Craiul, precum
s'an. zis, i auzind cd, Sultan Mah met, impAratul turcesc,

face mare gtire de oiste asupr Nemtilor i a Ungurilor, el Inca si-at giltit otiJe. 1i cap Nemtilor all
venit Maximiian, fratele impratului, i cu Unguril era
Batdr Jacmon, cu Horvatil era Palli Zrinul2, i oti
nemtct1 all fost cdthrime 30,000, pedestrime era 20,000,

fdrd Ungurii den Ardial ; era i tunuti 120. Ci dar Turcul, ludnd vara multe cetdcf, despre toamnd, all mers Ia
CArdsteV eetate. Acolo s'an Inthlnit ostile turcestI cu
ceale cretineV : i, (hind rdzboi tare, an pierdut creptinil
rdzboinl ; de-abiia Maximiian pre un cal an scdpat Ia
Caa, cu cdti-va grofl. Batdr Jacmon iar de-abiia an settpat de an intrat Ia Tocal ; Zrini adjderea intealtt parte
all scdpat; thsilnd toate ce an avut Turcilor ; carii multd
moarte all fdeut in cres,dini, i ludnd robT i dobanzl,
s'an Intors Sultan Mahmet cu izhandd la Tarigrad3.
Dupd ce au trecut ciltdva vreame, Batdr, supdrdndu-isa, cu otile, i vdzdnd c i boeril lui Jail urtit, i Mihain-Vodd pi-at Eiezat pace cu Turcil, fiindu-Y toate inghiesuite, all ldsat toate, i In locul lul pre Bathr Andreia, i s'an dus In Tara Leascd. Altif zic cd. Tmparatul i-at dat o cetate anume Opoliia, ci acolo s'at adzat pentru odihna hit; ci, oft in ce chip an fost, Crdiia
tot o an ldsat altuia. Adzilndu-sd dar Bathr Anclreias
la Crdie, all Inceput vraibd cu Mihaid-Vodd, i Inca II
poruncise s mearga Mihain-Voda cu toath Casa luI in
Ardial, ci cu acel gand sa-1 prinza, i sa-1 dia Turcilor.
1595. 1.irea din Cronicarul ungurese, poate. Maria-Cristina e
numit5. gresit sora" Jul Rudolf si in Ludescu, p. 282.
2 Pftlfy i Zriny.
a E expeditia personalft a Sultanulul din 1396 si lupta de la Keresztes (26 Octombre). Casa" e Kaschau, Casovia. La Ludescu e
mai bogat si mult mal bine (pp. 287-8).
1

www.dacoromanica.ro

Comtantin C5pitanul Filipcocu

93

Mihaia-Voda, Inca intelegand de aciasta, si-aa gatit os-

tile toate, si all purees cu Doamnd-sa, cu coconii, de

mergia; i all seris CraiuluT, ca : precum mi-aT poruncit
sa via, asa lac ; ca cu toata casa mia via" '. Iar Batar, auzind ca vine cu osti multe, s'au ternut. ST au trimis soli
sa vazd ee iaste poveastia de vine cu ostl multe ; el ail

raspuns: ca mi-al poruneit sa via cu toata Casa, si cu

totul via ; de avetT puteare, vet1 sta impotriva". Daca auzi
Batar Andreias,
prins frigurile, i, strangand otile,

s'au tabarat langti Sibii. AT lui Mihaill-Voda venia CazaciT, Moldoveanil innainte, si de rata parte vinia Haiducii i Catanele, i in rnijloc vinia el cu aT luT, i avia
treT cruel de aur innainte, ajutor 2. i dans de dimineata,
i-aa lovit, dandu-le un razboit foarte infricosat, el. innainte mergand i Mind ca Ahilell i ca Velisarie, vitiajal Grecilor ; i nespusa moarte aa facut in Un-

guri ; cat, catT all scapat, nu s'aa stiut ce s'aa facut.

Craiul inca aa fugit in neste muntl. Acolo gasindu-1
neste pastorT, 1-au cunoscut, si, socotind ca vor avia
cinste de la Mihaia-Vocla daca-1 vor ornori, i-aa taiat
capul, i 1-aU dns la Mihaia-Voda ; care, vazand, li-aa
zis sa-1 aduca i trupul, decT sa-i claruiasca ; i Wad
dus de i-aa adus si trupul. Decif Mihairl-Vocla, In loe
de dar, i-aa spanzurat, cad all ucis pre stapanul
lor; iar trupul luT, cu eapul, puindu-1 In sicrit frumos,
cu cinste 1-ara ingropat In Beligrad, si ail rdmas MihaiaVocla Oral ArdealuluT3. De aciasta facand stire MihaalVoda imparatuluT Rodolf, foarte s'ail bucurat, i aa cinstit

si at daruit pre solil lul Mihait-Voda cu 1antur1 de aur,

pentru caUnguril era totdeauna improtivnicT ImparatuluT

Nemtesc 4. Daca all auzit Batar Jacmon, den Tara Le1 E duprt Stavrinos, ca si co urmeath. Ludescu, care dri, Intreaga,
Cronies Buzetilor, e neathmlinat superior, pe clad aicl se confundA
i cele don& plethrl ale liii Sigismund din Ardeal.
2 Verbal, dupft Stavrinos.
Tot din Stavrinos.
4 Amiinuntul cu lantul e din alt izvor.

www.dacoromanica.ro

94

Istorinc Doranilor Taril-Ruminqti

sasca, inthmplarile Ardialuluf, si cum c all perit vrsll Batar Andreias, all rugat pre Ca*lariul, care si

Hatman era, ca sa-T dia ajutor sa scoata pre MihainVoda den Ardial, fgcluitidu- i Irimiia-Voda ch-I va
da oaste. Mihait-Voclh. auzind, ati gatit WI den Arclial
si den Tara-Rumaneasca, i afl pogont: el pe la Trotus,
MunteaniT pre la Focsanf lar Irimiia-Voda,IrOlegand CA-1
yin atatTa ot asupra-T, s'aa luat Doamna i coconif,

s'au dus in Tara Lepsca, i cu Bathr Jocmon. Acinsta

vazand Mihait-Vodh, at pus Domn Moldoveanilor pre
un Marco-Voda, si all venit toata oastia cu Vara de i
s'au inchinat luT, ca phna la Hotin aft ajuns, gonind pre
Irimiia-Voda si pre Jacmon CraT. Decii Irimiia-Voda iar
Sa ruga la Zamoschi SA-T dea osti ajutor, i i-at fagsduit sa-T inchine Tara Moldovii. Si avea Irimiia-Voda
frate pre Simeon-Voda, pro carele 1-ati numit Domn
TaraY-RumanetT i amandol DomniT, impreuna cu Zamoschi Hatmanul, all venit cu multe osti, si all gonit
pre Mihaiu-Vodti, de unde batea Hotinul ; i de acolo,
pen cet, pen cot, 1-au adus pre Mihaill-Voda pAna in
tara, la apa TeliajanuluT. Acolo dand razboill vitejaste,
all biruit LiasaT pre Mihait-Vodh, si i-an cautat a fugi
In Ardial cu totul. DecT all lasat Zamoschi Domn tarT
pre Simeon-Voda, i Irimiia-Voda s'ati intors la Moldova. Aciasta treaaba ce all facut Zamoschi all fost i
cu stirea Turcilor, ca-sliMelesese cu dansaI maT nainte,
de i-au fost dat i TurciT ajutor, i all gonit pre MihaiuVod I den tarale acestia, pentru ca avia pizma pre dansul, biruindu-T inteatatia randurT, i facand multa paguba in Tara TarcIasca, precum s'an zis mal indant a.
In Ardial, vrnd Mihniti-Voda sa asaze taxa ti sa jure

pre UngurT sa fie supt ascultarea NiamtuluT, iar UnguriT, den firia lor fiind ficlenT, despre o parte jura lul
I Afar& de indicatia Focsanilor, e ca in Siavrinos.
2 E ea izvor poate, pe ling& Stavrinos, izvorul polon. Cronica
Buzestilor se terrain& Innainte de aeest loc.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

95

Mihait-Voda, despre alta parte trimitia sa vie 13atar

Jacmon den Tara Lesasca, sa sa impreune totT sa no*
pre Miliait-Voda; despre alta. parte iara.sf, at esat innaintia luT Bastia Giurgiu Ghinarariul (carele venia cu
oaste ajutor lui Mihait-Voda), de-1 insala si pre dansul,
fagaduindu-1 sa-1 pue pre dansul Crag, numaT sa stea
cu eT st scoata pre Mihait-Voda den Ardial. De toate

pa.rtile munciia In tot chipul, ca doar s'ar mantui, sa

nu le fie CraT un Ruman, precum le era. Carele si bisearica cea mare at facut in Beligrad, unde sacle Mitropolitul acum

tn mijlocul vrernilor acestora, s'at. unit Batar Jacmon cu Irimiia-Voda den Moldova si Simion-Voda den
Tara-Rumaneasca, i totT at radicat ostf asupra luT Mihait-Voda in Ardial, insalandu-sa i Bastia Giurgiu de
tinia cu ef. Mihait-Voda, vazand aceste IntamplarT reale,

s'all dus la Imparatul Nemtesc, jaluindu-sa de Bastea

si de Batoresti, si de altI Unguri, spuindu-i ca sant

ficlenT. Pre carele 1-at priimit cu cinste, i i-at facut
cartT la Bastia sa-T fie ajutorit, sa supue pre UngurT,
sa fie el Craf, iar nu Bastia, nici Batar. Si, viind in
Ardial, Batar sa, mira ce va sa fan ; ci all trimis la
Mihait-Vocla sa sa Impace ; dar Wan priimit, ci i-att zis
sa,

sa gateasca de razboT. DeciT, strangand si el Unguril,

ti ajutor co avia de la Irimiia-Voda den Moldova, si

de la Simion-Voda den Tara-Rumaneasca, at avut razboI mare la Somlit, si all biruit Mihaiu-Voda; iar Batar Jaemon, i cu Clachi Istfan, all fugit; si all ramas Ardialul pre seaama luT Mihain-Voda. Decii, fara zabava at

trimis oti de all gonit pre Simion-Voda den Tara-Rumaneasca. Dar scurta bucurie, ca Bastia talhariul, vazand vitejaile luT Mihait-Voda, i numele eel mare ce-1

dobandise, att intrat pizrna in inema lui, ca sa omoare

pre Mihait-Voda, precum at ci facut. Ca all trimis inteo
dimineaata neste Nemtl de 1-at omorat supt cort, la
' Scurt resumat, fr izvor care sh se poatit hothrt.

www.dacoromanica.ro

09

Istoriile Domnilor Tirri-Rumineiti

Turda, neVind el nimie de aeiasta, i nefiinclu-I ostile

langa dansul, a le trimisease la Fagara sa scoaca pre
Doamnq-sa i pre cocoa cariI II inchisease Mehl 1tfan,
paua a umblat MihahlVoda la Becit. Ci dar acest sforat at dat Mihait-Voda, ca cu Inalaciune 1-at omorat;
care at. supus Domniia luI pre Turd, pre Moldovenl,

pre Unguri, de-I avia ca pre nete magarI pre tot1'.

33. Domniia lui irban-lrodii, it 7108.

Sarban-Voda. Sarban s rdic6. Domn. Sechil Moisi s invrkjlirban-Vodi bate pre UngurI ; piere Sechil
bete cu Sarban-Vodl.
Moisi. Batr Gabor O. Invrfijbe*te en Arban-Voda Fuge ArbanVodft la Moldova. Haar Gabor cu Unguril prad6, tara. Turcil
pun Domn pre RaduI-Vod6, Mihnia.

Acest Sarban-Voda, ee-1 nurnese aa, obidnuindu-sh

oamenii, nu 1-ail chemat Sarban, ci pe tata-st, iar pre
el 1-at chiemat Radul, i in hrisoavele lui iar Radu sa
scrie, ci dar i noI dupa obiceiul oamenilor sa umblam,
it sa-1 zicem Sarban-voda 2 Dupa ce dar lu sfarat Mi-

hait-Voda, precum atI auzit, boiaril i ostile ce fusease

langa dansul s'at pogorat pre la Cainenl, la un sat ce
s. chiama CarstenetI, pre Topolog; acolo at azut pana
at fcut tire i celoralalti boiarl ce era In tart, ca sa
i daslipise unil de catra Mihait-Voda, cum BuzetiI
si altdI 3. Iar atuncea s'at strans acolo, i au radicat Domn
1 E tot din Stavrinos, p. 289

Totipxooc, 06pcpoos xxl Tox&pooc,

.rob5 ei.xe Stic Tcaapooc. In Ludescu, Cronica redactat& a Buzeti1or

se oprete la data precisA a luptel de la Mirisad. Restul e alatuit

si duph Stavrinos, de la care e imprumutatA comparatia lul Mihal

murind ca un copacig" ce cade, strigktu1 ce scoate la vederea ucigaOlor. felul omorulul.

3 Era Basarab" dupfs manal, cum se vede dinteun extras de document intern tipirit de d. Ilie Nicolescu, In Noua Revista Romind pe
15 Novembre 1901, p. 367: Serban II chema hash pe dinsul Innainte
de Domnie.
3 Ce urmeazil, e din poems lul Matel al Mirelor, urmarea 1u Stavrinos.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanut Filipesca

97

pre Sarban-Voda,-- ca le era frica sa pogoare in jos fall

Domn 1. Carele viind la Scaun, intaT la Turd at trimis
de at linpAcat lucrurile, la Sultan Mahmet, pentru sit
nit maT aiba Domniia i taxa turburare despre dana1.
aajderia i cu vecinit cu top s'at Imo cat ; i top oa-

menil pamantulul sa bucurara, seapand de robiT, de

prazT, de fugi pen munti, i de toate groazele i caleaturile otilor, *i top cla lauda luT Dumnezet. Iar Diiavolul,

carele vrajba pofteate totdeauna, at intrat l'n inema

luT Sechil MoTsi Craiul ArdialuluT, i stranse oti sa
vie sa strice tara i sa calce. SArban-Voda cu boiariT,
auzind, at socotit sA-1 'impace cu darurT, i at trimis
boiarl cu daruri scumpe, rugandu-1 sa sa paraseascA de

a vArsa sange nevinovat. El nicT cum nu vria, ei eu

semetie zicia ca. va sa, facit rat. Decl, nebuniia Jul vAzand Domnul i boiaril, all strang o$tile degrab i ati

purees spre Ardial, i in treT zile at ajuns de ceaia

parte; unde eandu-le innainte Craiul, cu otT semete, s'at

intalnit. Caril dand razboT tare, au biruit al notri pre

UngurT, i i-at Ohl foarte rat. Aeolo s'at gasit mort
i semetul Sechil MoTsi Craiul. Decl slat intors Domnul
cu bucurie cu top boiaril i cu otile la taxa lor, Si, mulltamind luT Dumnezat top, at trecut 5, 6 anT cu pace. Dar
Sarban-Voda, vazand atAta pace, i biruiud i pre vrajmau1 sat Ungurul, i s'at innaltat mintia i s'ati seme-

tit, s'au mandrit, i nu mat cauta trebile DomnieT sat

ale tarn Ci, cum spune un istoric Vladica, anume Matfel de la Mira, ce 'in vremile acelea at fost aicea In
lark numaT mancarile, bauturile, primblarile i alte
necuratil, acelia le cauta bine. Pentru care s'at mAniiat
Dumnezet pre dAnsul, i i-at radicat pre BatAr Gabor Craiul Ardialulul, vrAjma mal mare decal Sechil
MoTsi, c s'at gatit acel spurcat BatAr Gabor in tat*
i fara veaste all pogorat cu otile in tara. Sarban-Voda,
dateptandu-sa, ca dentr'un somn, den faptele ce le facia
' E ad inteles locul din Ludescu asupra luptelor Buzeqtilor cu
Simion-Vodd.
65845

www.dacoromanica.ro

Istoriite Domini lor Traii-Rnuntinapi

98

fara cale, cum s'au zis mal sus, si neavand nicl o gatire de
razboT, i-at cautat a lasa taxa si a fugi la Moldova, fiind
Domn Costandin fecTorul Irimiei-Voda, nadajduind ca-1
va ajuta, find amancloT prietenT. i i-at i facut ajutor cat
all putut, ea 1-ail priimit cu drag la SucTava, i catava
oaste Inca i-at. dat, i Sarban-Voda Inca all strns

JolnirT, CazacT, ca sa mearga asupra lul Batar Gabor,

st-1 rasplateasca rgotatea ce i-au facut in tara. Ca In 3
lunT all sazut procletul in tara, jafuind, pradand, arzand;
care nevoe n'at fost, nicT va mal fi In pgmantul nostru:
drept aceaia i pana astazT all luat oameniT un cuvant
de zic : cand Ungurif ceT raT". Boiaril i alta ar, cati
all scapat, aU trecut peste Dungre; i, atata cruzie a luT
Batar vazAnd (den ria chiverniseala a DomnuluT), all
scris carte la Imparatul TurculuT, &Ind stire de primejdiia ce li-at venit cu Batar Craiul, rugandu-sa sa
le dea i Domn cu osti, sg, goneasca pre vrgjmas; i Indata
dat pre Radu-Voda, fecior MihniT-Voda (Cu
o tT Turd i TatarT); calif viind in Ora, 1-at gonit pre
Batar Gabor ; i aft ramas taxa cu pace, dar prpdita
de tot; Msg. tot multamia luT Dumnezeil ca salt mantuit

de lingua

31. Domniia itadulu1-Vodil llihneal lt 7119.

Radul-Vodfs Mihnia Domn. Shrban-Vod h. bate pre Battu. Gabor
In ArdiaL Radul-Vodh goneste cu Turcil I cu Thtaril pre SorbanRadul-Vod. cu
Vodh. - Stefan-Vodk Tomsa Domn Moldovei.
Unguril omoarit pre Bathr
Tomsa-Vodk pradh Tara Ungureasch.
Gabor. Boiaril vor s ficleneasch pre Radul-Vodh. Radni-Vodis tae
pre boeril Relent Oostandin-Vodh, Brimiia vine cu LiaM. TomsaVodh bate pre Liasl, si piere Costandin-Vodh. Doamna Erimii-Vodh
cu 2 feclorl vine cu Liai. Schinder-Pasa prinde pre Doamna Irimii-Vodh cu 2 feclorl al el. Turcesc pre Doamna
ei
pre coconl. Boiaril moldovenl sit rhdich spre Tomsa, dar nimic nu
isprhvesc. Radul-Vodh sh mazfileste. Gavril Vodh Movilh merge

la Poarth, chemat. Sultan Ahmat face mecet In Tarigrad.

Dupa ce au gonit Batar Gabor pre Sarban-Vodg den

Ora, iar boiarif Oral, [ce] fugise In taxa turclasca ae nevoia

www.dacoromanica.ro

Constantin apitanul Filipe,cu

99

Unggrilor, at facut jalba la Sultan Ahmat imparatul

turcesc si s'at cerut Domn sa le dea den Poarta, si
li-ail dat pre Radul-Voda feclorul Mihnil, si ail yenit Domn In taxa ; cAruia toV i s'at Inchinat cu bueuri e.

Dupa aclasta n'at trecut multa vreame, ci ail radicat

Sarban-Vocla den Tara Lesasca, den taxa Moldovil, oaste,

eat at putut strange, i at trimis pre Stanciul Slugerul

aieea in tat% : lp, Ro0I, la calAral, la dorobantl i la alll
slujitorl, IndemnAndu-I sA mearga la Ardial, si el Inca
va merge sa rasplateasca acelui nebun, lul Batar. Caril, au-

zind, foarte all fost bucurosl (mAcar ca fara voia Radului-Voda). Decil, puindu-sl zioa sa sa afle cu totil,
s'au pornit Wile de aicea, i Sarban-VodA Cu al lul pe
de ceaia parte, at Intrat de o data, si ail tabarat In luncile BrasovuluT, mal nainte de Sfeti Petru; si numal de-

cat veni si Batar Gabor cu ostl. Cuff lovindu-sa In

zioa de Sfeti Petru, atat at batut pre Ungurl, cat de
abiia at scapat Craiul de at Intrat in Sibil, iar Ungurl morV MI% numar era; pre caril at pus SarbanVoda de i-au facut o movila mare, de sa veade pana
astAzT semn de rusania lor '. Decl SArban-Voda eu iz-

banda s'at Intors In Ora, rugandu-sa slujitorilor sa-1

mal priimeasca la Domnie; si ar fi f,:ii. vrut slujitoril, dar

nu-1 mal priimia la imparAie. Si, vazand Radu-VodA

ca-1 vine asupra, cu gand ca sa mal domneaasca, at
trimis la Pasa, de i-at dat Turcl, Tatari ; si 1-at that in
goana de la Teliajan, si 1-atil dus pang, la Lunca Mare
la Moldova. Acolo putin at fost sa prinza pre SerbanVon., iar Liasal si Moldoveanil multi at perit i i-all
robit.

Iar el, cu putinT ce au scApat, s'at dus la Suciava,

unde era Doamna-sa, si de acolo, pen Tara Leasca, la
1 in Korrespondenzblatt din Sibiid s'a reprodus inscriptia, nu toemal inteligibill, de pe o piatrh ghsitii, pe acest loc de 1upt. de 11ngli
Brasov, uncle Radu Sorban a cfstigat biruintile din 1603 qi 1611 (an.
1901, n 1).

www.dacoromanica.ro

100

Istoriild Domnilor rarii-Ruman4t1

Beet' s'ati dus, la Imparatul; pre carele 1-au priimit, de

all sazut acolo pana all murit
Pentru aceaste IntamplarT ce s'all auzit, i mai vartos eacl ad priimit Domnul Moldovil pre Sarban-Voda
al Muntenilor, dandu-I ajutorid. i sprijineaala, Turcil
S'ad manilat, si all mazalit pre Costandin-Voda, si ad
pus Domn pre Stefan-Voda Tomsa. Carele, viind in tara
MoldoviT, facia dreptatT saracilor, iar pre boiarT niel
cum nu-T iubiia, pentru jafurile ce facuse taraI, in zibele lul Costandin-Voda, fiind cocon tanar; si pre multi
all pradat, ci ad ornorat 2.
Dupa ce s'au asazat Radul-Voda la Domnie 'in Tara-

Rumaneasca, all facut jalba toata Ora impreuna eu

Domnul la Imparatul, pentru atata paguba ce le-au facut Unguril, i sa nu-I lase pradatt Atuncl ad poruncit
Imparatul sa s strgaga oaste, i sa ia si pre StefanVoda den Moldova Inteajutorit. DeciT, mearsera Domnil
amandoT cu ostile lor, i cu Turd', i cu Marl la Ardeal.
Iar neamisal i ceaialalta Ora sa sfatuira s omoara pre

Bator Gabor, ca pentru nebuniile lul vine atata nevoe

taral ; i asa ad i facut : 1-ad. omorat Ianos Selasi
Gheorghe Ladani, pre cariT, den turnul Mediiasulul aruneandu-T, i-aft omort, luandu-sl plata pentru moartia sta.

panulul lor3. Decil tara ad pus Cral pre Betlen Gabor.

Taf'Domnil, pradand, mal vartos Rumanil, ea sa-s totoarea prazile lor, cat au putut all luat. si el ; si s'ad
intors fieste-eare la Ora bor.
Radul-Voda biruind pre vrajmasT, i impacandu-sl tara,
' tirile despre ciocnirea celor dol Domni cu acelasi nuine de
ocirmuire nu se afli In Mittel al Mirelor, de unde e luat restul, amplifIcindu-se. Aceste stirl sint ins& In Ludescu, care, scriitor cantaeuzinesc, nu uith sit vorbeasc i despre nasterea la Suceava, in
pribegie, a fetitel Elena, viitoarea sotie a lui Constantin Postelnicul

Cantacuzino.

1 Duph Wei al Mirelor (ed. Papiu, -pp. 338-9).

Inceputul acestor stirl despre Ardeal e din Matel al Mirelor: numele ucigasilor lul Gabriel Bthory: Szilssy i Ladanyi, i arltarea
soartel lor se scoate din izvorul unguresc.
4.

www.dacoromanica.ro

Constantin apitanul Filipescu

si odihnindu-sa, top, marl i midi, lauda pre Dumnezet',

numal un boer, anume BOrean, care fusease Stolnic-Mare
la Sarban-Voda zic sa fie fost Merisan', iar de niam
Bucsanesc, acesta nu s'at odihnit, ci slat mai gasit i

alp opt boiarl aseamene lul, de facia sfat In taina sa

omoare pre Radul-Voda i sA faca Domn pre un MihaiA Camaras. Acestia intelegandu-le Radul-Voda, a

apucat el mal nainte, de i-at prins, si li-at taiat capetile tuturor. tnsa aclasta radicare ce at fost sa sa radice, n'at fost pentru alt (cum sa aude den Istoril), ci
pentru mandriia i raotatea Grecilor. Ca adusease Radul-Voda pre multi', de-1 cinstise a-1 miluia ; ci boiaril
rumani, acestia vazand, nu le-ail fost pre voie : precum

de multe orl, la multi Domnl, s'at facut razmirita

turburare pentru rAotatia Grecilor2.

Costandin-Voda den Moldova, ducandu-sa in Tara Le-

sasca, fiind gonit de Tura i. puind pre Stefan-Voda

Tomsa (cum auzip), nu s'a oclihait, ci, indemnat fiind
de boiaril lul, canT manca pre saracl fara mila, i fiind
cocon tanar, afl strans ostl, i en banl, si i-au dat i
cumnatu-sat Pototchi Hatmanul, find om mare In Tara
Lesasca, si era ginere Irimii-Voda. Caril viind cu ostS
asupra luI Stefan-Voda, si bine gatindu-sa Stefan-VodA,
eu Turd, cu TatarI, s'at batut amandoao otile, i all
biruit Stefan-Voda, i ticalosul Costandin-Voda, tOnar
fiind, la acel razbol all perit,nu s'au stint ce s'at facut ;
iar pre Liasal eel dezmierdatl, feclorl de boiarl marl,
If ducia 'Marra ea pre neste dobitoace legap. Atuncl ail
prins si pre Pototchi Hatmanul, i l-ati trimis la Tari-

grad la Inchisoare, carele, pen multa vreame, si cu

multi bani, s'ail rAscumparat. i Wad dus la tarall.
Auzind Doamna Irimii-Voda de pierzarea fie-sat, si de
1 Acest adaus apartine lul Constantin Chpitanul, celelaitti find
din Matel. De altfel, i Ludehca ars adausul: de la MerivanI", precum vi acela ch: de movie se trgea din Bucvant".
2
i in Grecal Matel e aici. o certare a Grecilor pentru purtarea thr.

www.dacoromanica.ro

102

Istoriile Domnilor TilriI-Rumlnqt1

robiia gineri-saU, i altor boiarl i norod, mai avea ci alt

ginere Liaf mare, pre nume Con:Ohl; cu care sfgtuindu-sa i strangand octi, s'au dus s facit rascumparare pentru fie-sat i pentru celalalt ginere. Care mergand, mai mare primejdie aA petrecut clecat fie-sau
Costandin, ca, viind Doamna cu otile, iar Stefan-Voda
ail fugit catra margine, dand tire tmparatiei. impratul ail poruncit la Schinder-Paa, i Tatarilor, i Radului-Vocla, Domnul Muntenesc, sa meaarga sa o prinza

sail sa o izgoneasca den lara pre Doamna. &hinderPaa cu Radul-Voda, intrand in cara, i-au scris amandoi Domnii : Ce vei, de vil cu WI sa, strici Ora, i cell
iaste pofta? Domnie de pofteti, IV voiil scoate ell de la
Imparatul; numai hi filra nici-o grija". Ia ticaita s'ail increzut in cuvintele lor, i mai mult inteale Raclului-Voda ;

i. atepta sa-I aduca stiag de Domnie, dupa fagaduit4a

lor. Dar afl fost fagaduiala ficleana, Ca, in locul stiagu-

14 o ag lovit fara veaste, i ail rasipit tabara: taiat-at,

robit-au atata boerime lecasca. Atuncr ail prins pre
Doamna, cu alti doi voinici feciori al ei, i. pre Coretchi

gineri-sat, i. i-ail dus la Tarigrad. Ci pre dansa ci pre

coconii, anume Alixandru i Bogdan, i-ail turcit, iar pre
Coretchi 1-ail inchis la Edicula ; carele, avand o sluga
bun credincioasa, ail facut meteug i 1-ail scos de
acolo, i au scapat ; iar pre strejari i-all spnzurat !inparatul. La acest razboi s'ail prins i. boiaril moldoveni, carii veniia cu Doamna ; i pre tot): i-ail omorat
Stefan-Voda, i. le-ail luat averile1.
Dupa aciasta trecand catava vreame, s'ail sculat toga

boerirnia Orai, cu catava tara, asupra Domnu-sat, vazand atata cruzie a 14 ca doar 1-ar scoate cu putearea
armelor. Dar n'ail putut, ca i-ag biruit i i-all rasipit,
oi unii aA fugit la Poarta turciasca ; ci, norocul Dom' E hut dupit Matel al Mirelor, 1ntrebuintat rAal (citcl pedeapsa
boierilor e push in izvor duplt lupta cu Constantin) gi izvorul polon,
care chi lamurirl despre Korecki, despre numele flilor mal mid al
Doamnel.

www.dacoromanica.ro

Constantin apitanul Filipesca

103

nulul, i-ail intalnit un Osman-Aga Turc mare, ce veniia

la Domn ; care, fiindu-1 prieten, i-au prins, si 1-aft dus
legatl la Stefan-Voda, i pre totl i-at omorat; altil incatro all putut sa-s mantuiasca viiata lor
Trecand dar treT anT al Domniel Radulul-Voda, 1-au
mazalit Imparatul, i s'au dus la Tarigrad, i all poruncit Imparatul sa vie Gavrila-Voda Moghila, feeTorul luT
Simeon-Voda, don Tara Leasca, sa fie el Domn ; i au
venit. Dar, aflandu-sa, AlixandruVoda 11iia la Poarta,
cu bani, cu. prieteni, Wail intors socotealile Tureilor dental, i i-aU dat lui Domniia. rar Gavrila-Voda ail pur-

ees de s'ag dus la Poarta, macar ca Ora Ii vria, i totl

boiariT, i nu vria sa-1 lase sa sa duca, zicand ca vor
da banT i vor face pre Turd de va fi el, iar nu altul;
dar el n'a.11 vrut nici cum, ci, cum ail auzit ea all pus
alt Domn, Watt dus la Poarta. Pre carele priimindu-1
cu cinste, i liafa facandu-T, all azut acolo pana i-aft
venit randul de Domnie 2.

Sultanul Ahmat au facut un mecet mare i foarte

frumos, la care au facut imprejur 4 minareale, i 2 in
mijloc, caruia i-ati pus nutnele Ahmatie ; sa veade i
acum in Tarigrad : atata iaste de mare, eat Aghiia Sofiia 3.

35. Domnila lnI A1ixandru-Vod Iffia, lt 7125.

A1izandru-Vod1 Itiia. Domn. Boeril vor s cleneascii pre Alixandru-Vodk Schinder-Pasa merge la Liasl. Belden Gabor di
ostl pribegilor, si scot pre Alizandru-Vochi. Gavril-Vodl Domn

den Tura

Viind Alixandru-Voda Domn de la Poarta, aclusease

mulg GreeT cu dansul, si, cu ce maT era mai nainte

E iarits1 o stire fritirziata: Matel povesteste 1ntoarcerea boerilor
Innainte de nfividirea Jul Alexandru-Voda (p. 339). Un document
din 16 Ianuar 1617 (Colectia G. Gr. Cantacuzino) pomeneste pribegia
In Moldova, supt Radu, a lul Ivasco Mare.Armas.
2 Dural Matel al Mirelor, pp. 342-4.
3 In adevitr (v. Hammer, la stirsitul earth a XLIII-a), Abmed a
Innaltat o frumoasa moscbeie la Hipodrom. Cronicaral nostru pare

www.dacoromanica.ro

Istoriile Dornnilor Tarif-Rumiinqff

104

aicia, sa Meuse o gramada; cariJ, nesuferind boiariT rumanT, all facut sfat sa-T tae. Carstea era Vornic-Mare:
el era capul, i Lupul Paharnicul, si Spatariul, si Buzdugan, i altiT; de care prinzindu-le veaste AlixandruVoda, all vrut sa-T omoare. Ci all scapat Lupul Paharnic, i cu Spatarinl, care va if lost', si Buzclugan i alta,
de au fugit In Tara Ungureasca, iar Carstea Vornicul,
i

cu ceilanp, art tagaduit ca nu stiil de acele lucruri.

Alixandru-Voda Inc all lasat lucrul In slab, avand

treaaba sa meaarga cu Schinder-Pasa la oaste in Tara
Lesasca; cariT mergand la Rascov si la alte cetacf, nict-o
isprava n'au facut, flr numal paguba taraT. Decif s'ait
Impacat cu Leasai, si s'ail tutors fiestecarele la Ora

lor. AtuncT, viind Alixandru-Voda la Targoviste, all

omorat pre Carstea Vornic, i vrea sa i maT omoare,
ca-1 indemna GreciT, dar II era frica de Pasa. Ca, I1*legand Pasa de Carstea Vornic ca 1-au omorat, IT ceria
40.000 de galbeni; ei asa ail ramas lucrul. Ci dar boiarii den Tara Ungureasca, ce Wad zis maT sus, Wan rugat
la Betlen Gabor, Craiul Ardialulul, de li-an dat ostT,
i alt

venit do ail scos pre Alixandru-Voda si pre

GrecT ; de abiia afl scapat Dornnul, calare pre o iapa2,

la Braila, si Doamna-sa la Giurgiul, peutru ca nu credea ca yin boiaril cu osti, si Inca cine-T spunia, II pedepsiia, sa-T facea mincinosT, pan 1-at impresurat; i,
find negata de a sa bate, i-au cautat a fugi. i, denteadasta fuga, 1-au si mazalit Turcul, si art dat Domniia
luT Gavrila-Voda.

Pre vremile acestia, Betlen Gabor mare oaste all raDe la Radu-VocIA inal mentionez un document
inedit. In Colectia Al. Tzigara-Samurcas. Dat la 7 Decembre 1612
lul Turturea Pftharnicul pentru satul Glkuriciul, el cuprinde ca marturl pe acest1 boierl: Tudor Vel Ban, Vintilit Vornic, Nica, Logotat.
Deadiul Vistier, Crtistea Spritar, Panait Stolnic, Bratul Comis, Lupul
Mehedinteanul] Mamie, Foti Vel Postelnic.
1 E luat tot din Mittel al Mirelor, care nu da, numele Spatarulul.
El se numia Paruq.
3 Aceititit naiv& precisare e singarul lucru neluat de la MateL
8'6 fi vazut insup.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

105

dicat asupra Nemtilor, i, mergand la Caa cu toata hoerimea TarAI-Unguret1 den sus, at facut ghiulu IntaT

acil la Caa, dupa aceaia la Pojun, mal mare ghiulu,

pentru ca sa sa mantuiasca, de supt jugul Nemtilor'.

36. Domini', lui. Gavrill-Vocli Moghila, lt 7128.

Gavrilft-Vodh merge cu Schinder-Paa la oaste. Schinder-Paa
Intaph pre Lupul i pre Buzdugan. Gavrilit-Vodh, m.azhlit, sh duce
la Ardial. Betlen Gabor ia corona den Nemt1 qi stt face Oral.

Mazalindu-sa, Alixandru-lroda, i viind Gavri1a-Vod5,

top: s'ait bucurat. Ci dar, viind veaste sa mearga la oaste

In Tara Leasca, cu Schender-Paa i cu Ungurl, ajutorid dela Betlen Gabor, i cu Toma4 den Moldova, s'at
gatit i s'at dus ; i, vrand sa rasplateasca LupuluT, i
luT Buzdugan, pentru raotaVle ce facuse Oral, cand at

scos pre Alixandru-Voda den Domnie, at socotit

sa-T

clued mAlcomind, sa-T dia in mainile PaT. Ci cu cu-

vinte blande i-at boerit: pre Lupul 1-at pus SpatarMare, pre Buzdugan Sardar5; cariT, bucurandu-sa, mergia
cu Domnul la oaste, i nu tiia ce ii sa gateate ; ca,

indata ce s'at Impreunat Gavrila-Voda cu Paa, spuindu-I ca all adus pre stricatoriI Oral, all poruncit In-

data Paa de i-at intepat la Darstor, uncle at. fost

Paa4. Deci de acolo s'at dus in Tara Lesasca: eare
multe reale at Mcut, multI cretinT at robit, i s'at In' In 1619. Duph cronica ungureasch. De la Alexandrn Iliag
se afll In colectia citatit un act slavon putin anterior nhvAliril lul
Lupu Mehedinteanul. La 29 April 1618, el face o danie lul Manoifariu1. Martorl : Dumitru Ban, Vintilh Vornic, Nica Logofht,
Stoica Vistier, Parti Spfitar, Gorgan Stolnic, Lamba Comis, Mrlizea
Phharnic, Ianiu. i In Divanul lul Radu $erban (Gherghita, 7117) se
allft unil din boieril acestor timpurl. Afar& de Mrhzea Sphtarul, de
Radu Clucerul Buzescul, de Cernica Vornic, se yid Lupu Logofht
si Nica Vistier (ibid).
2 In Moldova, era Radii Mihnea.
3 Titlul nu era poate Inch introdus la nol ; compilatorul 1-a cetit
la Schender-Par.
4 E tot din Matel. Uciderea hainilor s'a facut la intoarcerea Pmel.
lache

www.dacoromanica.ro

106

Istoriile Domnilor PriI-Ruminesti

tors innapol. i, viind Gavrila-Voda la Scaun, nu mult

all azut, ci 1-ad mazalit Turcul, i all dat Domniia iar
Radulut Voda Mihnil ; iar Gavrila-Voda n'ad vrut s
meaarga la Poarta, ci-ail trecut in Tara Ungureasca, i

acolo 'a sfarit viiata, c vedea pre Turd a fi fara

credinta i rat. Care iar, aseamene lor de va fi Domnul, inbitor de bant, rad, cumplit, sa le dia den destul,
acela poate domni i mult ; iar carit vor sa fie bunt i
fara lacomie, Turcilor nu pot sluja, cum era acest Gavrila-Voda; ca pentru bunatatea hit n'ati indelungat in
Domnie ; i, firea Turcilor dar bine cunoscandu-o, Watt
lasat de danal, i in Ardial s'ad dus supt protectiia
Jul Betlen Gabor, odihnindu-sa pana la moartea luP.
Iar Betlen Gabor, fiind la Pojun la ghiulu, cum s'ad
zis mat sus, i mult biruinta facand asupra Nemtilor,
*i corona craiasca o aO. luat dela Pojun, la lt 7129 3, i
all dus-o la Caa ; de acolo o all adus in cetatia Ece-

tulut, i, iarat intoreandu-sa la Caa, ghiulu facandu-sa

la toata tara de sus i de jos, 1-ail ales Oral Unguresc.

Care lucru vazand Ferdenandul Imparatul nemtesc, i
ne avand cum face intr'alt chip, s'au impacat cu Betlen Gabor, dandu-1 toate celea ce ad poftit in Tara Ungureasc5, i 7 judeate cu cetAtile lor, i Caa ; iar [in]
Sileziia, Scaunul Domniet Opoliet tot, i al Rateboriel, i.

sa-I dia de an cate 50.000 de galbent de aur 3.

37. Domniia Itadulni-Vodit 11i1rnii, 1t 7129.
Radul-Vodb. Mihnea a doao Domnie.

Radul-Vodft face in Bucu-

rest1 Sffinta Troith. Osman Sultan si bate cu Leasi1 la Camenith.

Radul-Vodh Mihnea sh muth la Moldova.

Dupa mazahia lul Gavrila-Voda, ad dat Domniia iar

Radulut-Voda, feeler Mihnii. Acest Domn, cum am auzit
1 Constantin Chpitanul reproduce intEd citeva rindurl din Lucficl Cronica lul Mattel al Mirelor s'a incheiat i apol, pentm a mal lungi, d meditatiile sale asupra 16.comie1 turce.7t1.
descu

1 Nu 1621, ci 1619.
a Dupli, eroniert ungureascit neennoseutIt.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

107

den batranY, all fost om intelept foarte, i invatat, grecete,

letinete, francete; carele la Padova ati invatat, fiind

fugit de frica Turcilor. Ca, dupa ce s'au turcit tata-sail (at

de voe, at de nevoe, Dumnezeu tie), muma-sa 1-at

trimis la Sfetagora, la manastirea Iverilor, i de acolo
calugarel 1-at trimis la Vinetiia ; i, find istet la
minte, s'ail dus la Padova, de ail invatat carte den destul, cum s'au zis maT sus '. Decif viind Domn, i wand
sa faca multamita manastiril IveruluT (de vreme ce in
Domniia de'ntT n'au putut, avand trebi de oti), ati Mout

manastirea Sfintei Troita, den jos de Bucureti, mare,

intemeiata cu zidiri, cum sa veade, i o au inchinat la
manastirea Iverului, la Sfetagora. Zic ca all fost mai
nainte in locul acela o manastire maT mica, facuta de
tata-sat Mihnia-Voda, dar, dupa ce s'ad fost turcit, iar
Domnif i boiarii tarai dupa vremile acelea au socotit
sa nu s mai faca slujba inteansa, i ca la 30 de aril
all fost pustie2, de all fost bagand solif turci calf in biseari ca.

Iar, dupa ce au venit Domn, intaI o au curatit, i

iar ail pus calugari, de au facut slujba ; iar, la a cloao
Domnie, all spart acia mai micl, i all facut aciasta
mare, ce iaste pana acum, i o au inchinat dupre cum
sail zis.
Tntru aceste vreml all facut Sultan Osman imparatul Turcesc gati re mare de oaste, i-ad mers langa Cameni, in Tara Leasca, i, viind multe otY leatT, eazaceti i do la Zaporova, Lea$T, Litfeanl, UngurT, Nemtl,

fiindu-le cap Hotchievici, mare razbof au avut, in tref

saptamani, i, pentru ca era Liaai inchi0 in ant, de
aceaia au rabdat i all tinut atata vreame ; ea eiia la

hart in toate zilele, dar, cand vedia nevoia, iar intra

Radu Mihnea n' a Invfttat de sigur la Padova, dar Constantin
Cantacuzino facuse studa acolo. Cf. lorga, Operelelui Constantin Cantacuzino Stolnicul, p. 1 si urm., i Manuscripte din Bibl. etrdine,
11, p. 13.
2 De la venirea lui Sinan in Bucuret1.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Thril-Ruminqti

108

in sant. Dee, pen mijlocul Radului-Vod d. s'au impar

eat, ca-T poruncise i Radului-Vodd de mersease la
oaste

Decii, dupa ce sail tutors, at lost in pace catAva

vreame, ci 1-aft rAdicat Turcii de aicea, i 1-au trimis
Domn in Moldova, si in Domniia de aicea aft lasat pre
Alixandru-Voda Coconul.

38. Domniia lul Alixandrnoirodit Coconn1, lt 7131.

Aliaandru-Vodli Coconul Domn. MehedintiI sh rildicli cu Paisie

asupra lui Alixandru-Vodh. Scherlet cil pre fle-sa Ruxanda dna

Alixandru-Vodl Coconul. Th,taril robesc tara. Mustafh Sultanul
inoare. Azacul 1-ati dat Musealul Turcilor.
Alixandru-Vodh

Radul-Vodh moare.
Barnoschi-Vodh, la Moldova.

Ramaind Alixandru-Voda in Domnie, cocon tnar,

cu muma-sa, ail lasat Radul-Voda, boiari intelepti de
cAuta trebile Viral ; iar calarasai den A/Wiest!, de la
Gherghita, de la Ploesti, den Rusai-de-Veade, ea neste
nebuni (precum (le multe on a filcut2), s'a sculat asupra Domnulul, sa.-1 scoata den Domnie. Boiarii Inca Iiall

prins veaste, si au fAcut gatire mi buna; i s'ag

lovit la Manesti ; i i-ail biruit pre calArasf, i i-an rdsipit, i, pre caril all lost pricina acestii radicari, pre urma
aflandu-I, i-au omorat. Dupa aceaia iar s'ail mai facut a

radicare asupra Domnului, den oamenii dupeste Olt,

eti un Dornnisor ce i-an zis Paisie. Deci boiarif, prinzInd veaste, aU gltit Maya seam de osti si all trimis de i-au lovit ftra veaste, unde all fost conaciti; si
pre eel mai multi 1-au ornort, cu Domnisorul lor, iar
ceilalti s'ati rasipit, care incatro all putut scapa. intru
' Total aceastrt parte va fi duph izvortil polon al lul Constantin
Chpitanul. Cf., pentru aceaNta, ca i pentru tot veacul al XVII-lea,
Prefata mea la Studif i doc., IV.

2 Alusie la imprejurttrile de supt Matel Basarab si ConstantinVodh. In izvor, Ludescu, nu se spune nimic despre aceste urmAri
ale cliarasilor, In alte timpurl.

www.dacoromanica.ro

Constantin Ciipitanul Filipescu

109

aceste vreml, Rind un boer langa trnparape, anume

Scher let, bogat i cunoscut de top meghistaniamparatiel, carele, avand voe veghiata 1 despre Turcl, RadulVoda s'ati fost imprietenit cu el mai denainte vreame,
fiindu-I ajutor intru multe trebi ale Domniel, a acestuia fata, anume Ruxanda, o all luat Radul-Voda dupa
Re-sag Alixandru-Voda Coconul ; Wand nunta la Siret.
Strangandu-sa dintr'amanduoa tarale boiarl, i alp oa-

meni nuntal, marl pompe s'att Mout in multe zile;

dupre aceaia s'at dus fietecarele la tara WT. Ci n'att
trecut vreame multi dupa aceaia, ci Tataral fara veaste

robit Ora pana in Olt, i mare paguba all facut in

an

oamenl i in dobitoace, cat s'atl pustiit multe sate; ce

pana acum sa vad 2. Pre acest Radul-Voda 11 lauda i
Moldoveanii de om intelept; numal, pentru multa mandrepa Curtil ce avia, facandu-sa multe cheltuele, ca la

un Cral, nu ca la un Domn, tara era slaba

sa-

racd 3.

Intru aceste vreml, ati murit Sultanul Mustafa (sail

omorat i in locul lul s'ag pus Sultan Murat, feclorul Jul Ahmat, fratele lul Osman : era foarte vitiaz,
i drept la judecaple lui; ale, caruia vitejal le vom sorie
1-ati

inn ainte.

In zilele mY Alixandru-Vocla Coconul den Tara-Rumaneasca si-a tatane-stt Radul-Voda den tara Moldovei,
an. dat Moscalii Turcilor Azacul, cu aclasta pricina, Ca,
fiind acia cetate pre apa Donulul, i pre Diana Moscalilor, Cazacil sa sloboziia cu luntri, de intra pre MariaNeagra, i facea multe prazi in locurile turceti, atat
cat i pan la Tarigrad de multe or ajungia, i marl
' Favoare.
2 Ce nu se aflt la Ludesou, unicul izvor, !Ant ampliflar1 de stil
ale compilatorului. $i Inteun act. din 1625, 26 Novembre, In colectia
d-lul $tefan Greceanu, se vorbeste de robirea tliri1 de la Tktirl
pftglin1".
I

Traditie culeasi In Moldova. Cf. Miron Costin, ed. Koglaniceann,

p. 286: Yinplirktie, nu Domnie aminitoare".

4 A ceasth presupunere nu e Intemeiatl.

www.dacoromanica.ro

110

Uterine Domnilor Thil-Runninetti

prazi i spaime facea Turcilor TarigradenT, j iar intregi sa intorcia innapoi. Ca aceastea vazand Turcul,

temandu-sa sa nu cuinva sa le vie altele i mai reale

decat acestea, aft silit pre Radul-Voda ca sa le fie la

mijloc, cum ar putea cu me5te5ug sa scoata Azacul

de la mana Moscalilor, sa pue acolo paza turciasca,
sa nu poata trece Cazacii spre Maria-Neagra'. i aa
de nevoe Radului-Voda i-att cautat a trimite soli cu
rugaciune, i spuind cA, de nu vor da cetatia Azacul,
sa lauda Turcul ca va sa tae capetele Domnilor denteamanduao tarale, i pre celalalt norod va sa-1 robeaasca, bisearicile va sa le strice, i altele ca acestea
all scris, i s'au rugat sa faca bine sa dea o cetate,
sa mantuiasca doao tari, cu multime de crestini 5i bisearici. Ca aceastia auzind Mosconi, s'att indurat de au
dat cetatia, i au intrat Turd' de paza; i de atunci nu
mai putea Cazacii s sa mai sloboaza pre apa Donului,
sa intre in Marea-Niagra sa faca stricaciune Turcilor.
Solul dar, care at, fost trimis de Radul-Voda, mergand
cu veaste la Turc cum a at dat Azacul Moscalii, langa
alte daruri ce 1-aa daruit, i-at facut i barat imparatesc, ori cat negot va avia, i va merge in Tara Tur-

clasca, vama sa nu dia; 5i a5a au i fost. Ca era den

' Cea mal mare parte din acest aliniat se razunk pe tir1 luate in
Moldova. Cum se vede, e o confusie, chcl negocied moldovenestl cu

Muscalil pentru a se da Azacul Turcilor se intlinplarft numai supt

Vasile Lupu, dup11. ce Cazacil luarft In 1637 cetatea. Din Ludescu e numal mentiunea ingrophri1 lul Radu-VodL Boieril lui Alexandru Co-

conul sink dupli un act din 7133, acestia : Papa Vornicul, Fiera Logofittul, Vlad Vistierul, IvIihu Sphtarul, Vartolmehl [Minetti] Stolnicul,
Bratul Comisul, Ghergh Phharnicul, Costandin Postelnicul [Cantacuzino] (Coleetia Tzigara). Din 22 Maia 1626, Bucurest1, e un alt document,
phstrat In Biblioteca Museulul Ardelean din Cluj. Prin el, Domnul (14

popel Radul din Stolujani si popel Dan din Pestisan1, lul Dumitru
si MI Titnase Grecul mos'ia Pestisanil de jos, cumplirat de la jupanita
Dochiia Vistiereasa, jupanita Stoicit1 biv Vel Vistier", pentru 13.330
de aspri. Boieril : Papa Vornicul, Hriza Logofittul, Buzinca Vistierul,
Miho Sphtarul, Vartoloml Stolnicul, Bratul Comisul, Apostol Phharnicul, Costandin Postelnicul. Serie Lepidat Logofatul.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanu 1 Filipescu

111

neamul aceluia in taxa MoldoviT, cu caril am vorbit i

et, i marturisfia ca Inca tin hrisovul (adea baratul).

De la care mult folos all avut Radul-Vocla, pentru slujba
aclasta ce all facut-o Turcilor: mare voe veghiath. avia

de la Turd, cat, de ar fi avut viiata cat de Indelun-

gata, nu 1-ar fi mazalit den Domnie ; dar i el ca un

om all murit, In targ, in Harlau, i. fie-saU Alixandru

ail trimis de i-au adus trupul i 1-att ingropat la marastirea lul, la Sfanta Troit, iar In locul luT la Moldova au pus pre Alixandru-Voda I1ia. Decil, trecand
catava vreame, aU mazalit Turcir pre Alixandru-Voda
Coconul, i s'au dus la Tarigrac1 cu muma-sa, iar in
locul lul ad mutat pre Alixandru-Voda fliia aicea In
Tara Rumaniasca, i In locul luT la Moldova au pus
pre Barnotchi-Voda.

39. Domniia 1u A1ixandru-Yod fllia, r 7137.

Alixandru-Vodh Dfias Domn. Betlen Gabor au murit.
sh bate cu Nemtil.

Sfetul

Dupa ce all mazalit Turcil pre Alixandru-Voda Coconul, precum s'au scris maT indarat, iar au trimis Domn
pre Alixandru-Voda Iliia, mutAndu-1 den Tara Mold oviT

aicea; de care nicl-o istorie nu avem a scrie, de vreame ce nicT nol la altil n'am gasit, far% cat zic c. au
domnit dol anl. Decil 1-atil mazalit, i ati pus Domn pre
Leon-Voda, feclorul luT Stefan-Vodit TomiT 1 tn zilele
acestui Domn, i Betlen Gabor, Craiul ArdialuluT *i Domnul partilor Tang Ungureti all murit, i 1-aii ingropat

la Belgrad, cetatia de Scaun; carele, multe razboae cu

Nemtif i eu altif avand, tot cu noroc aU umblat; i ail
lasat vecInica pomenire. Dupa dansul ail ales tara pre
Racot, de 1-ail facut Cral 2.
2 in acle_vlit, nu se dh In Ludescu dectt data si lungimea Domniel.
2 Murind la 15 Novembre 1629, Bethlen 10 Incheie Domnia supt
Leon-Vodh, nu supt Alexandru Bias. E dupit izvorul unguresc.

www.dacoromanica.ro

112

Istoriile Dom/1i lor T-RumiloeKi

far Intru aceste vreml, Sfetul all Intrat in Tara Nemteasca cu mare oaste, i multa paguba all Mout Nemtilor '.

40. Domino, la Leon-Vodal r 7138.

Leon-Vocli Doran. Boiaril sli, sfituesc asupra WI Leon-Vodfc
Hrizea Vornicul merge la Ardial qi chiam h. pre boiaril eel fugitl.
Pribegil sit bat cu Leon-Vodk i fug. Banul Boul gonete pribegil.
Mittel BrIncoveanul trimite chrtl la Abaza-Paa.Abaza-Paa dh

Domniia lul Matel Aga Brhncoveanul. Boiaril lul Leon-Vodh all

adus alt Doran. Matel-Vodh bate pre Radul-Vodh. Petro Clasar
rebel qi piere de Nemtl.

Viind Domn de la impartie Leon-Voda, i priimindu-1 tara, multe 0 marl greotatl ail aruncat taral, i silia pre boiarl de platea judeatele cu bani; i, tata spargandu-sa, 0 boiaril neavand de unde lua banil care II da,
sa, saracia, i 0, indatoria ; care lucru vazand boiarif Oral

ca, merge spre rag, s'au sfatuit, mal vartos boerimia de

peste Olt, ea sa sa dea In laturl den naintea raotatil ;

anume boiaril: Matel Aga den Brancovenl, Aslan Vornicul, Gorgan Spatarul, l3arbul Paharnicul Bradescul, Mihal
Spatar Cotofeanul 2, Dumitru Slugerul Filianu, Mitre?,
Vistierult, 0 altiI, caril all fugit pe 1a plaiul Valcanulul la
Hatag, in Ardial, i i-all priimit Racot Gheorghe i Zolomi
a Aceia1 observatie ca i pentru alineatul precedent.
2 Numele de familie al acestul boier lipsete din cronica, de sigur
contemporank cuprinsh In Ludescu. V. Prefata citath.
a La 14 Maid 1654, Constantin Sorban dit un Tigan lin Cirstia
iuzbaqa de Roil", care-I cumpftrase de la Gorgan i de la fratil lul,
fecloril lu Drhgin Peh." (Bibl. Ac. Rom., doe. XXI/270). Dar west
Drrigugin e pomenit ca SpIttar Intr'un document din 1646, al 1111 Ma-

tel (ibid., doc. 117/LXIX), aa tncit Gorgan de aid e altul decit

cumnatul lul Matel-Vodh. in pach. 18 al Sehitului de un lemn, la Arch.

Statulul, se afla actul slavon, pe pergament, prin care Matel decide

o judecati a WI Dumitru Slugerul Filianul pentru satul Pirhea,

care-I fusese, de motenire de la pitrintil Domniel Mele, de mal nainte vreme". Supt Gavril-Vodk la 7128, Matel, flind boier, vinde cele
douh ph* ale sale lul Dumitru (Tirgovite, 4 lanuar 1646),

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

113

David Groful cu cinste, si le-at dat odilina. Leon-Voda,

vazand el at fugit atata boerime, si, temandu-sa de niscareva amestecaturi, sa nu sa faca. In multe randurl aa
trimis carp la dansal, cu juramant, ca sa vie In Or, ca

nu le va face rat.; si n'att vrut sa vie. Trimis-at si pre

parintele Teofil Episcopul, si pre Hrizea Vornicul, cu
carp', la dansal, sa vie, ei iar n'at vrut sa vie, ci at cerut de la Craill si de la Zolomi ostI ajutorit, sa vie sa
scoata pre Leon-Voda den ar; si li-at. dat. Si at pogorat aicea In tara, strangand si cat at mal putut oaste
den Ora, dupeste Olt, si at venit catra BucurestI. De
aciasta auzind Leon-Voda, s'aIl gatit si el ostile ce at
avut, si at dat leff slujitorilor, si au esAt la sat la Priseceni intru Intampinarea pribegilor, dar nu i-all dat
indamana sa sa bata acolo, ci iar s'an intors la Bucurestl ; si s'at randuit ostile den jos de manastirea lui
Pana Vistieriul, care acum 11 zic Sfanta Ecaterina '. DecI,

viind si pribegil, si lovindu-sa ostile, au fost izbanda

lui Leon-Voda ; iar pribegil cu multa paguba s'at tutors

Indarat. inteacest razbol all prins pre Preda Brancoveanul, nepotul lul Matei Aga, si pre Radul Logofatul
den Desa; pre calif ducandu-I la Leon-Voda, nu li-at
facut nici un rat, numai i-at pus de all dat bani multi'.
Matei Aga si cu cella41, Intoreandu-sa 1ndarat, si gonindu-i gonacii WI Leon-Voda, find cap ostilor Banul
Boul, cumnatul lul Leon-Voda, si Nedelco Botiantfl,
s'at fost litchis in manastiria TismeniI, si, trel zile stand

gonacif imprejurul manastirii, nimic nu le-au putut

strica, ci noaptia aU esat si s'at dus pre plaiul Izvarnil,
si at trecut in Tara Ungureasca. Leon-Voda iar at mal
trimis la boiarl, sa vie la casele lor, si denteansa1 at yen% iar denteansal at rams cu Matel Aga'. Care vazand
ea cu puterea armelor nu vor putea strica luT Leon1 Ultima explicatie e a compilatornlul, care scurteadt, de altfel.
mult povestirea contemporanl.
2 E vorba de urmkrirl, nu de chemhrl tnnapol, In izvor (p. 313 .
Apol vine partea ce se scurteazli aid.
8

65845

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Tarir-RumitnestT

114

Voda, all socotit c la Turcl cu Ora vor folosi ceva.

Si, ,tiind pre un popa Ignatie, Sarb, la Nicopoie, care
avea voe veghiata, la Abaza-Pasa, an scris la dansul de
s'an rugat sa stia la mijloc, SA-1 mantuiasca Abaza-Pasa
de Leon-Voda. Si att saris i la Paa cartl cu fagaduele
multe; care, Pasa vazand, cartile i fagaduelile, s'ail fagaduit ca, va sta pentru dan,I ; i an trimis pre popa

acela Ignatie la boiarl in Tara Ungureasca, sa vie la

dansull. i, ducandu-sa popa Ignatie, snan incredintat cuvintelor lui, i cu totil s'an radicat, i all mers la AbazaPaa, 0, mergand, all imbracat cu caftan pre Mater Aga,
sa fie el Domn; iar 1111 Leon-Voda i-at venit mazalie,

s'an dus la Poartas.

Ci in mijlocul vremilor acestora boiarii lui LeonVoda ail fost cerut Domn de la Poarta pre RadulVoda, feclor luI Alixandru-Voda, care venia cu boeril

de spre Oblucita de catra Tara Moldovit Mold Aga,

auzind de aciasta, in nadejdia lul Abaza-Pasa, ce-I dedese Domniia, nu sa lasa sa ramhe in daart, ci strangea
ostl, ate all putut, de al ri, i ceva striini ce avea, si
atepta pre Raclul-Voda 0 pre boiari la BucuretI, sa
sa bata. E:3i all i venit cu tabara langa Colintina, unde
sa chiama ObiletI, avand i Mold ovenl, i TatarI de stran-

sura, i era 0 Schimni-Aga cu danal. lar Matel Aga cu

al lui all eat in marginia oraulul, intre DudetI 0 intre manastiria MarcupI3, i acil s lovira inteo zi,
nicl o parte, nici alta nu putura birui. BucureteniI cu

copiii sa suia pe gardurl, de sa uita cum sa bate razL

Aidi Constantin Chpitanul pune de la dInsul numal eft tre-

buie pentru ca Dornnia 135. pars cerutS, de Matel, nu oferiat lul de

Abaza.

2 Leon nu mai era Domn atuncl. Poate sit fie In legAtura cu venires lul Matel cu oamenl din Banat presents In 1647 a lui Aldea
ot Cavaransebes", care se vinduse RumIn lul Gavril Sphtarul (Bibl.
Ic. Rom., 98/xLm), si in acest an si-all facut pomeaanft de ni-aal
megiisit".
3 Precisare ce nu se aflA fa Ludescu, pe care compilatorul II pre-

curteadt foarte mult. Alte mss.

: lul Mrcutft".

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul FiIipecu

115

boiuP. Iar, cAnd a fost a doauo zi, aa fost mai tare rgzboi,

si ati biruit Aga Matei pre Radul-Vodg, i multi Moldoveni i Tatari ati perit; iar, carii art scApat, ati fugit,
cum n'at vrut, cu Domnul lor. Atuncia aq perit Necula
Vistier, si Papa Logofgtul den Greci, iar Hrizea Vornicul
Mihul Spgtarul i Catargiul i Dumitru 2 Vistierul Dudescul att scg pat la Moldova, iar pre alp i-at prins vil,
si pre Schimni-Aga cu ai lui, dar nimic ma nu i-aU fgcut.
Si aft ramas Aga Matei la Bucuresti, in Scaun, Domn 3.
1 Din traditie
2 Numele de botez nu e in Ludescu, p. 317. Un ordin de la Hrizea Vel Ban (2 Oetombre 1637) In Bibl. Ac. Rom., 21/xx. La 8 Decembre 1634, 6 ri&vv.qc

K.-Op.:awe vinde Banului Hrizea jumatate

din satul Mat-testi, cumparat de el de la Radu Buzescu : 'arch 'Pram
M1[014E07.00 (ibid., 2(xLm).

Aeest Hrizea era dinlre Billent (v. Literaturd si artd romind, IV,
p. 401). Un act domnesc din 12 Iunie 1659 intareste lul Damaschin
al doilea Portar mosia Clanta, ce i se daduse de Hrizea Vornicul.
Acesta o avuse de la Ionaseo Portar, al lul Miroslav Logolatul, pre
vreame and aili fost eu raposatul parintele Domnil Meale,Io Radul
Voevod, la Hotin Udrea Comis Baleanul, flul lul Hrizea4 (Col. d-:u1 G.
Gr. Cantacuzino). D. Xenopol (Ist..Rom., IV, p. 26, nota 16) a citat lnti
un document al WI Matel, din Bucurestl, 16 Deeembre 1634, Intarind

pe altul din 1632-3, prin care se seutese vieril manastiril Snagovul

de bir. de galeata, de rand si de oae seaca, de cal, de boll i de toate
dajdile i mancaturile eltte sant presto an ... i sit fie In pace st
de birul moldovenescd" (Bibl. Ac. Rom., 39/xx). Indoiell nu pot ft
asupra rostulul acestel cartl de rapaos" : ea priveste lupta din 1632
en Domnul moldovenesc Radu i birul pus pentru cheltuielile el.
5 Intr'un act slavon al lul Matel, din 7145, se dli un privilegiu
lul Dragomir V el Vornic pentru niste case ale acestuia la Tirgoviste, linga rid, in fata eu Biserica Domneasca.. Ele fusese ale Banulul Ienachi iar, cind ad fost acum in zilile Domniel Mete, cu vrerea lul Dumnezed, ea sa fld Domn si stapin in Scaunul mosilor
al stramosilor Domniel Mele, aicea In Tara-Rumineasca, In Scaunnl
Bucurestilor, Catargiestil, el ad venit In potriva Domniel Mete cu sabie i cu ostire moldoveneasca, i ea Tatarl,si cu multi. alth ritutate,
aid In tar., Inca i cu niste alti oamenl i razvratitl din tar.. Lisa
a dat Domnul Dumnezed ca e1sa, cada supt picioarele DomnieT Mete,

si i-am gonit Domnia Mea din lark cu rad :si cu rusine" (Colectia
d-lul G. Gr. Cantacuzino).

www.dacoromanica.ro

116

Istoriile Domuilor firff-Ruminqa

Pentr'aceste vreml in Tara Ungureasel la Casa s'ail

rdicat un Petro Clasar, cu multa oaste mojaclascd, asupra Ungurilor, i multA paguba aft facut boiarilor ungurestI ; cull, in cea dupa urm, find biruintl, de ostile
ungureti, carele le strnsease boiarimea, ceI ce a seapat de moarte, i-att prins, impreuna cu stapAnul lor Petre Clasar ; ci mojAcilor le-aa taiat nasurile, urechile, i
i-at slobozit de s'ati dus pre acasa ; iar pre Domnul lor
1-au taiat patru cezvarti; i asa s'a sfarsit e.

41. Domniia liii Idatei-Vodit, P 7141..

Matel-Voda 11 chiama Turcil la Poarta.
MateI-Voda Dornn.
Matel-Voda merge la Tarigrad cu cartile Pmal. Matel-Voda ai adaos
Matel-Voda merge la oaste, la Capi haracinl, si vine de la Poarta.
menita. Abaza-Pasa robeste Tara Lesasca. Murat Sultanul al patrulis face rzbol Cu Persil. Moscalil au luat Azacul de la Turcl.
Tataral sa. hainesc, de Wei Turd. Cantimir Marzea piere. Turcil
fac oaste asupra Tatarilor. Murat Sultanul iar merge la Pers1. Bagdatul 1-att luat Sultan Murat. Vasilie-Vo i radic a. oaste asupra lui MatelVoda.
Vasilie-Voda fuge de Matel-Vod. Vasilie-Voda iar vine de
al doilea rand spre Matel vocu, si-I bate Matel-Voda. Vasilie-Voda
munceste cu Turcil, s scoaill. pre Matel-Voda. TurciI vor s. prinza. pre
Matel-Voda, si nu pot. Turcil iar muncesc sa.prinza pre Matel-Voda..
Matel-Voda face sfat cu Racot. sa scoall pre Vasilie-Voda din Moldova.
Gheorghe Logratul Moldoveanul licleneste pre Domnul salt Gheorghe Logoftttul Moldoveanul sa impreuna cu ostile la Bacail. VasilieVoda, taie pre dol boiarl. Vasilie-Vod a. fuge de Gheorghe Logoffttul, si el sh pune Domn. Vasilie-Voda birueste pre $tefan-Voda
Gheorghe. Matel-Voda bate pre Vasiiio-Vod i pre Timus la Finta.
Matel-Vodli trimite pre $tefan-Vodk ca out! Domn la Moldova. Hanul

prinde pre Vasilie-Voda, si-1 trimite la Tarigrad. Timus piere la

Suclava, i prind pre Doamna lul Vasilie-Voda. Matel-Voda, ranit de
razbol, zace. Dorobantil is bat joc de Matel-Voda. Ghinea Vistierul i Radul Armasul 11 ucig dorobantil. Pre Socol 11 ucig dorobantil. Matel-Voda blestemk pre dorobantl. Dorobantil si Seimenil inchid patine, si nu Iasi s. Intre MateI-Toda. Matel-Voda
moare. Costandin Sardariul s alege Domn Taral-Rumanestl.

Dupa ce bath Matef-VodA pre Radul-Voda Alixandru

i pre boiaril carif era cu ansul, i ramase Domn, despre
1 Din istoria ungureascii.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanui Filipescu

117

o parte A baza-Paa, trimicand la Poarta i zicand ca Ora,

priimindu-1, 1-ad pus Domn, 04 dregia lucrul dupa cum

sa fagaduise, despre alta parte, cu invatatura PaW,

Matei-Voda ail trimis arzmazarurl de spre tara, jaluindu-sa ca i-ad mancat Domnif striinI cu Grecil, 0 sa
ruga de Domnul MateT, sa li-1 dea, fiind de Ora, sa le

caute de dreptate, 0 va fi cu credhita la toate poruncile imparateti. i ap., cu acestea, ad trimis Imparatul
Capigi-Bma, cu barat imparatesc, de i-at dat Domniia
tarn aducandu4 caftan, buzdugan, dupa obicel. DeciI
au inceput a-s, aaza lucrurile taraI, ceale stricate 0
darapanate de altiT, 0 cu bune socotele toate le aaza,
0 cu vecinii sa, Impaca, ca sa alba Ora odihn 0 pace.
Iar, cand ad fost iarna, pe la Dechemvrie ', all venit un
Capigid d e la Poarta, de 1-ad chiemat sa mearga sa sarute
mana Imparatului, de Domnie. Lisa nu era mimai pentru
sarutatul mainii, ci pentru ca avia para mare de boiarif

lui Leon-Voda, cuff i-am pomenit mai 'Mara c ad

pribegit den Ora. Deci, Matei-Voda, ingrijat find, ad dat
tire la Abaza-Paa, cersindu-I sfat ce sa faca ; Paa, i-ad
scris sa meaarga fara nici o grija, ca va scrie el la

Poarta pentru dansul, 0 nu va avia nici o nevoe; precum ad 0 facut. Ca Matei-Voda ad facut gatire mare,
cu Vladica, 0 cu Episcopii, 0 cu egumeniI, cu boiariT,
cu capitanii, cu slujitorii, oamenf de isprava, i IntaT la
Pma ad mers, 0 de acolo i-all dat alte cartY, i ad pur-

ees de s'ad dus la Tarigrad. Paa Inca ajunsease mai

nainte cu cartile luY, spre ajutoriul lui Matei-Vocla. Decil,

daca ad mers acolo, in 20 de zile nici un raspuns Wad

avut, ci aclia ingrijat. Iar dupa aeeaia 1-at chemat la
Divan, de ad statut de fata cu pribegiI, 0 putin de n'ad
pierdut Domniia ; numal, ajutoriul luf Abaza-Paa fiind,
s'all tutors lucrurile iar spre binele 0 folosul lul MateVoda, de i-ad dat Domniia; i ail venit in tara cu bucurie 2.
' 113 zile", zice Ludeseu, p. 318.
2 Totul e din Ludescu, dar en multe Mien de fapte, qi, in loc,
adausuri de 111murirl verbale.

www.dacoromanica.ro

L,toriile Domnilor Tar-Rumanesti

118

Zic unit ca, all adaos si haraciul, ei i aceaia i-al

ajutat mult Decil all chemat pre pribegT, i 1i-a6 dat

juramant ca nu le va face nici un rau, i sa mearga

in Ora. Si ail venit pribegii en dansul: Rumanif, Grecii,
carii all fost boiari marT, i tuturor bine li-au facut,
iar nu rail; si Inca all i boerit pre unii. Deci s'ad nevoit Matei-Voda de aA dres tara foarte bine, caresl dupa
oranduiala lor : boiarii, slujitorii, thranii, cat tuturor le

era bine in zilele lui, precum am auzit pre batranil

nostri marturisind de aciasta, c tara iubiia pre Domn,
si Domnul pre Ora ; pentru ca era liniste in Domniia
luT: nu sa vedia, nici sa auziia morti sari prazi, precum
sa facia si sil fac la altii 2 ci gandul Domnutui aciasta
era : sa plateasca tara de datorie i sa sa odihniasca
toti pre la mosaile lor. Si asa zicia batrnii nostri, ea
in sase ani in Vistieriia lui gramada de bani n'aq strans,
pana ce all platit clatoriile i chieltuelile ce le facuse
pana s'au asazat Domniia ; dupa aciaia all strans i avu-tie, care pre urma gasind-o altii, o all rasipit i o all chel-

tuit far de treaK precum mai pre urrna, sa va povesti.

Jar can d all fost P 71423,

venit porunca lui Matel-Vocla

sa mearga la oaste in Tara Lesasca, cu Abaza-Pasa, si,

cu Moisi-Vocla Domnul Moldovei, i cu Bugegenil toti, ai,
trecandNistrul drept la Camenita, acolo i ostilelesasti au
fost stranse; si s'ati lovit unii cu aIiI, i, toata zioa batandu-sa, nimic n'ati folosit, nici o parte, nici alta. Abaza-Pasa

vazand a inteacel razboi nu foloseste nimic, s'au tras cu

ostile sale pre Nistru in jos, la Stud enita cetate, i, batand-o
cateva zile, all luat-o, si pre lacuitorii cetatii i-at robit,

ce all mai putut dupen prejur ca lupii all rapit, i cu

acia izband5 s'aU Tutors indarat, cinesi pre la orale lor4.

Matei-Voda, viind in Scaun, alta grija nu avia, ci

facea manastirT patutindeni

biserici intru lauda buT

V. Prefata la Studif i Doc., IV. p. CLXIX.

I Alusie la purtarea Crania a Jul erban-Voda, Cantacuzino.

3 7141, In Ludescu, care e exact.
Ludescu, p. 320.

www.dacoromanica.ro

Constantin rapitanul Filipescu

119

Dumnezett. cart sa vad pana acum. Ca, pana la acest

Donn, putine zidiri all facut Domnil cel mat de nainte ;
iar Matei-Voda all Infrumusetat taxa cu de tot fealiul de
zidirl manastirl, bisearicl, case Domneti ; care sa pomenese i pana astazi
in Domniia lui Matei-Voda la 1' 7144 2, Sultan Murat
al patrulea, imparat, mare gatire de oaste aU facut asupra Persilor, i insu s'au dus cu 300.000 de norod, ce
1-att straps den Evropa, den Asiia, den Siriia, den Araviia, i, sosind la Armeniia cia Mica, uride, viind ;;i
Persil, la marginile acelia. vr6jma;?at?te s'aU batut. Dar,
biruind Sultan Murat, Persil au fugit mai intr'adancul
Persiel. i at1 luat Sultan Murat Rovanu13, cetate mare,
ce iaste aproape de Marea Caspii ; care avia multe orasa
ai cetatt i inuturi supt ascultaria el. Deci, intorcandusa la Tarigrad cu biruinta, nu preste multa vreame i-ag
I

venit veaste a Persul iar all mers de s'aft luat locurile ce le luase Sultan Murat, ci an nceput a face si
mai mare gatire de oaste, iar asupra Persilor.
Lt 71454, Cazacii Moscalilor an luat cetatea Azaculut de

la Turd, si ()stile ce all fost inteansa li-aa taiat ; care cetate iaste in gura apel Donului, ce cur& in Maria Meotis, i, de acolO curge in Marea Neagra. Care Sultan
Murat auzind, foarte s'ati turburat, i vria sa meaarga
sa o ia iarasi de la Moscall, ci imparachieria ce era intre
Tatart 1-aft impiedecat de n'at putut merge5. Ca aciasta
pricina fu intre Tatart: Cantimir Marzea, carele era vestit si vitiaz, i avia 20.000 de oameni de razbot, find
hulit totdeauna de Sultant, cuff sant Domnit Tataralor,
ai nevrand sa sa supue lor, s'at radicat cu toata familiia
lor de la Cram, si ag venit in Bugiac ; i s'aft salsluit
langa Muncastrum Cromir (Cetatia-Alba), Tighina, AhiI Mal mult prescurtare din Ludesen, pp. 320-1.
7143=1685.
8 Erivan
4 E exact.
5 Cf. mal sus, p. 110, nota 1.
3

www.dacoromanica.ro

120

Istoriile Domnitor TAril-Rurnk'nqt1

liia (cum zic cestl de acum: Chi liia), Omit la marginia

Moldovil, i, cu dansul fiind uniti i a1I marzacl, OracMarzea, Salamas1-Marzea, i a1ii tail al ostilor, cart,
latindu-s i InmuAindu-sa, trecea hotarale Mold oveanilor si ale Leasalor, de facea multe reale, i, temandu-sa

de mai rat, at trimis Craiul Lesase soli la Imparatul

Turcesc, ca sa scoAa Tatarai den Bugiac, i le-at fagacluit ct va fare asa. Moldoveanif Inca facea jalba
de jafurile ce-i jafuia Tataral. Devil ail poruncit Hanului

de au venit cu toata puteria WI den Cram, avand

pizma pre Cantemir Marzea, undo nu sa supunia lor,
i, avand Intro dansal razboi mare, au biruit Hanul, i
Cantimir au fugit preste Dunare; caruia i-at scris imparatul sa meaarga la dansul. Si, Indata ce all mers la Tarigrad, at sugrumat pre Cantimir Marzea, i all poruncit
pre toV Tataral acelui Marze sa-i duca la Cram; si all

dus dentr'ansat Iar o seaama den Marzacil ce era

soiI lui Cantimir Marzii, vazand patima sotulul lor,
neincrezandu-sa nici ImparatuluI, nici Hanului, s'at
tras eatra Tara Lesasca, cu oamenif lor, cerand de la
LiasI locuri de lacasi. Dar nu li s'ati dat, temandu-sa
de galciava Turcului; ca eI zicia ca vor fi ajutor Leasalor impotriva Turcului. Ci dar, Turcul, vrand sa-T aseze

pre Tatari, au trimis pre Pasa de la Darstor cu oaste

turviasca, moldoveneasca, rumaneasca, i at chiemat
pre toti Tatarai, si le-at fagaduit ca vor avea pace sa
s salasluiasca in Bugiac, numai sa nu faca paguba vecinilor. far, den cei MaT marl ai Tatarilor, care s'all socotit maT zorbale, all omorat Pasa Inteo noapte 13, si

asa s'at asazat trebile despre Tatari : pre Hanul Inca

I-al mazalit, si ail pus In locul lui pre Sultan SanghereI, feciorul lui Cazigherei, ce aft fost mal nainte
Han Tatarase si au fost om vitiaz, care in Tara UnguSalmatzar, ,,Salnanchach", in izvoate contemporane. V. Iorga,
Chile i Cetatea-Albei i Studil asupra istoriel Rominilor tn secolul al
X VII-lea, I (1900).

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanu1 Filipescu

121

reasca, la luatul cetatil Iaurinum i Agriia, multe reale

aft facut cretinilor 1.
Iar la P 7146, Sultan Murat, cum am zis mal indarat,

i mai mare gatire aft facut asupra Persului, i iar insul, cu 400.000 de norod, at mers de au incungiurat
Bagdatul (cari-I zic i Vavilon), i aft trimis o parte de
oaste cu Paa al Misirului langa Ormusium2, care este

trecatoare de la Misir la Persida, sa pazeasca. Alta

oaste aft trimis cu Paa de la Siriia la muntil Tavrinilor, carii desparte Bagdatul de la Persida, poruncindu-I
sa pazeasca. pre de toate parOle caile, ca sit nu poata
veni Imparatul Perilor sa ajute Bagdatului ; precum
s'au i intamplat. Ca Mei o bantuiala n'au avut, pana aft
luat cetatea Vavilonului (Bagdatul), dar cu multa osteneaala, de abiia in patru lunl, perind Turel ca la 100.000,
gall. den cei ce muriia de ciuma ; i multe navali aft
Mcut; carele i el navalia cu oastea. Insa in cea dupa
urma, chiemand pre Viziriul, i-at zis : Caine, de numi
vei da maine chieile cetatii in mana, te omor". Decii Viziriul, vazand ca iaste nu i aa i aa, aU pus un lagum 3
mare, care, radicand o parte mare de zid, aft dat navala ;
i at luat cetatea4.
In toata pacea ce avea Matei-Voda, in zilele lul, iar
nu 1-all lasat Dumnezeil in odihn, ci I au aradicat pre
un vrajma mare, Vasilie-Vod4 Lupul, carele in urma
lui Moisi-Voda SA pusease Doinn la Moldova. Acesta
fan nici o pricina s Meuse vrajma luf Matei-Voda, i
in tot fealiul sa muncia ca sa iea Domniia Tarai-Rumaneti (pricina pentru ce, Dumnezet tie); dar n'at putut Mei cum, precum vom scrie cu amaruntul. Ca n'at
I Schita e necompieti: se ui.15. intro altele a se vorbi de moartea lul Cantemir. SanghereI" e Bahin-Ghiral, dar locul lul Inaiet,

Hanul mazil, In dat lul Behadir-Ghiral. V. izvoarele eitate in chrti1e

artate in nota precedentIL
2 Ormuz.
3 MinIt.
4

Dup& vre-un izvor turcese.

www.dacoromanica.ro

122

Istortile Domnilor pril-Rumant1

zabovit Vasilie-Voda vreame multi dupa ce all luat

Domniia, ci all raclicat oaste asupra luf MateT-Voda, si
aU venit pan la Buzll. Auzind MateI-V oda, de aciasta,
au trimis la Racot, Craiul Ardialului, de all cerut oaste
ajutorlil, i, fiindu-I prieten, i-ati dat. Strans-ail i oastea
luI, ce au avut, i Insusl au mers cu otile spre Buzau,
unde venise Vasilie-Voda ; carele, auzind de multele
ostI ce-T yin asupra, rumanestI, ungurestI, fan nicl un
razboI all dat dosul ; aT nostri 1-au gonit pana 1-au trecut Putna ; i all pradat ara rat. DecT, tingurif au trecut pre la Trotu Ia ara lor, iar ai nostri, Rumanil, s'all
Intors in taxa cu izbnd i cu dobanda ; veselindu-sa
MateI-Voda de biruinta'.
Mal avut-au Matel-Vodd suparare de Vasilie-Voda, ea
nu-1 lasa in pace ; ci iar ail strans ostI i all venit in
tara. MateT-Voda inch all i strans oti1e, i i-au esat
intru intampinarea lui, la sat la NanisorI, pre apa tatomipl; carii and razboT vitejeste, all biruit MateT-Vocla,
cat de abiia all scapat Vasilie-Voda cu putinT oamen1
la Braila 2.

Aciasth rusane viind lui Vasilie-Voda, tot nu sa

odihniia, ci in tot chipul sa siliia sa scoata pre Matel-Voda ; dar i Matei-Vod, fiind cu inima mare, i norocul inca slujandu-T, nu sa lasa. Deci, intru aceste vremI
' Ludeseu, p. 321, e izvorul.
2 Ibid., pp. 321-2. D. ltefan Grecianu iml comunia inseriptia puss
din porunca lul Mate! pe biserica din Gherghita, care aniinteste lupta:
Aceaslii sfAntit si dumnezeiasell besericS, din temelia ei ziditu-o-am
eS, robul 1111 Dumnezen To Mathein Basarab Voevod intru numele
marelul al WI Hristos mucenic Procopie ; de care lucru tAmplandu-stt Domnii Mele. avand rAzboitila Ninisorl, pre Ialomilit, en vrAjmasul Duninii Mete si al tari, cu Vasilie-Vodl, luat-am Dumnia Mea
inteajutor de biruintit pre marele mucenic Procopie, i cii vrerea milostivului Dumnezen, si cu ajutoriul srintulul mucenic supus-am yr*
masil supt picioarele Dumnii Mele, i i-am rusinat, i i-am gonit duph
prtmantul itre1, si am rAdicat aceastli stanti beserica pentru stkruinta
cea de vitejie a puterniculul marelul Dumnezen i intr'ajutoriul sfantulul mucenic Procopie; ea sb, fle Domnii Mele pomean ti. nesltv&rsitit
in vecl. Mesita Mal 26 zile, In anul 7149."

www.dacoromanica.ro

Constantin Chpitanul 1 ilipebou

123

fiind un Vizir foarte prieten lui Vasilie-Voda, I-at rugat ca sa mazaleasca pre Matel-Voda ; care ail si %cut,
de all trimis Schimni-Aga, i Vasilie-Voda aft trimis pre
Costia Caragid cu Schimni-Aga, invatandu-1, indata ce va
merge si va da cartile de mazalie, sa apuce pre boiarl cu

vorbe bune si cu fagaduele de la Vasilie-Voda mal var-

tos ca Costea avia pre fratif lui. pre Banul Pavlache,

si pre- Apostolache, boiari marl, sa grAiasca en el, sa intoarca si pre cellaltl. MateT-Voda Inca, prinzand veaste

de la Poarta, all trirnis catva cApitani cu steagurile

lor la CopacenI, de astepta pre Schimni-Aga, i avea
invatatura sa-I ia cartile i sa le aduca la MateI-Voda,
si pre Schimni-Aga sa-1 tie acolo. Si, Indata, ce all sosit,
s'ad dus cApitaniI de i-au cerut cartile : el injura si nu
vria sa le dia : "in cia dupa urrna, le-at luat Mra voe.
Iar Costea Caragid, omul hiT Vasilie-Voda, fiind condcit
preste Arges, de ceia parte, de o laturi (ca tot sa temia),
daca aq vazut acTasta, au Incalecat cu dol feciorT ai luT,

si all luat Argesul in jos, si pe la CiocanestI at trecut

la Darstor; si s'at dus la Vasilie-Voda, de i-aA spus patima si isprava ce a facut. Matel-Voda, dac all citit
cartile, i aft vazut ca sant de mazAlie, ail trimis de ail
adus pre Schimni-Aga, si I-ad asazat la un loc, de ail
sazut Ona s'aU asazat iar Domniia. Decil, all trimis de
1-au adus i 1-aft (Unlit bine, si 1-all trimis la Tarigrad'.
Ci tijeT cu aclasta Vasilie-Voda n'ag putut strica nimic
luT MateT-Voda. Deci, vazand Turcil CA s'au imputernicit
Matel-Voda cu bani i cu ost,T, i avand pre Ungurl prie-

tern', avia porta si el sa-1 mazaleasca ; dar nu-T cuteza,

ci muncia In tot chipul cu vre un mester5ug sa-lprinza:
ci, norocul slujandu-I, nu putea ; ca afla mestersugurile
Turcilor i sa paziia. Ca odata all trimis pre Sinan-Pasa2

cu multT Turcl, in chip ca sd sa impreune cu MateiVoda prieteneaste, i, de-I va da indemand, sal prinza si
' Acest alineat e original. V. Studif i .Doc., IV, p. cc.
2 Ceteete: Chenaan-Paea. Dar aea e ei in Ludescu, p. 322.

www.dacoromanica.ro

124

Istoriile Domnilor Tarir-Rumanqt1

sA-1 duel la Poarta. Carel, viind la Bucuresti, all conacit

unii despre Vacaresti, altil despre Cotraceni ; iar MateiVocla, Inca mai nainte intelegand, s'ati strans toate o--

tile, 0 sta toti inarmati zioa i noaptia. Aciasta vazand Pasa, n'at cutezat sa-i %ca vre un rat, ci s'au
purtat prieteneaste cu Matel-Vocla, i 1-aal daruit, i s'all
dus la locul lui cu top' Turcii'. Si alta data all vrut Tur-

cif sa-1 prinzA, ca s'at stalls ostile turcesti la Oblucita

si la Cetatia-Alba, si aU mers i Vasilie-Vocla la Cetatia-Alba cu ostile lui, de la care avia Turcii Indempare asupra lui Matei-Voda, sa-1 prinza. Deci all venit
porunca sa meaarga i Matei-Voda la Cetatea-Albri,
all purces cu toate ostile lui, cu tunuri, cu buna gatire,
si, ajungand la Ialpuh, in Bugiac, all inteles si mai bine
de sfatul cel rail ce fac Tureil cu Vasilie-Voda asupra lui,
si de acolo n'ait vrut st sa mai duca mai nainte, ci ail

gatit daruri frumoase i scumpe, de ail trirnis Pasal

Saraseheriului, pricinuind ca iaste bolnav, i sA teame
ca va muri In tar% striina ; i s'at intors la tara liii, si
era sAzand cu pace 2.
Neputandu-sa oclihni Matei-Voda de Vasilie-Vocla, pe-

cum ati auzit ca s'au scris Indarat, s'at sfatuit eu Racot, Craiul Ardialului, ca sa radice pre Vasilie-Voda
den Scaun, i sa pue alt Domn. Ci dar, find la Moldova
un boiar, anume Gbeorghe,Logofat Mare, den sat den Racacini, earele era vrajmas intr'ascuns lui Vasilie-VodA,
si nestiindu-I Domnul, gandind ca-I iaste prieten, pururia

II trimitia In solli la Racot si la Matei-VodA, i intru

soliile lui s'at vadit vrAjmAsiia ce avia spre Domnul
saa catra Crain] i catra Matel-Vocla, vinuindu-1 ca all
umblat cu jupaneasa lui, i s. invrajbise cu Toma Vornicul i cu Iordache Vistierul Cantacozinil den tara lor.
Decii, gasind Raco i cu Matel-Voda mijloc pre acest
boiar, slat asAzat Intro dal-10S sa-I trimita osti den Tara

Ungureaasca si den Tara-Rumaneasca, si el va fi cap

1 Ludescu, pp. 321-2.

2 Cu ampliftchri e= Ludespu, p. 322.

www.dacoromanica.ro

Constantin Ciipitanul Filipescu

12o

lor, de va scoate pre Vasilie-Voda dPn Scaun. Si asa ati

facut. CA. in taina aq gatit ostile, si le-at trimis la
Moldova. Ci dar, Villa a veni ostile, era (cum spun 'mil)
Gheorghe Logofatul in mare grija: sazand In Spatariia lor,
inia toiagul la gura (ca la Moldova Logofatul cel Mare
poarta toiag), iar Toma Vornicul i Iordache Vistierul,
vrajmasai 1u, in chip de batjocura II zisera : Logofeate,
ce iI toiagul la gura, pare ca zici in fluer?". El le raspunse : asa este, a zie in fluer sa-mi pogoare caprele de la

munte". Deci nu trecura zile multe, inteo zi mare, sazand cu Vasilie-Voda la masa, it veni veaste la ureche,
ca ostile unguresti i rumanesti all intrat in tara (pentru ca pusease oamenii lui de paza, i, and vor vedia
ostile c all intrat In 0,ra., sa-I faca stire); el numai decat
incepu. a sa sterge la ochi cu mahrama; de care 11 intreba
Vasilie-Voda: Ce iaste, Logofeate ?". El raspunse cit i-at
venit veaste ca-I moare jupaniasa, i-s ruga liii Vasilie-

Voda sa-1 lase sa sa duca sa o Ingroape. Si-1 crezu

Domnul,

1-1

slobozi ; lui, fiindu-I caii gata la gazda. all

purees de olac, 1 s'at dus de s'ag impreunat la Bacati

cu toate ()stile. Iar Iii urma mai era dof boiari, cu carif
avusease G-heorghe Logofatul mai nainte intelegere pentru aceste lucruri, i, la purcesul lui neMcandu-le stire,
ii s'ailparut Ca i-ag ficlenit, i, ca niste becisnici (socotind
ca le va fi mai de folos), all mers de au spus lut VasilieVoda faptele lui Gheorghe Logofatul, si cum s'ail dus sa sa
impreune cu ostile unguresti i rumanesti. Si, indata ce
auzi Vasilie-Voda, trimise pre Vataful de Aprozi, cu vre-o
50 de oameni, sa-1 ajungl, sa-lprinza ; dar, and all ajuns si
Vataful la BacAll, Gheorghe Logofatul sa impreunase cu
()stile, ci, necutezand, s'at intors, de ail spus stapana-sail
ce all vazut. Vasilie-Voda, inteacia manie, alti pus de
all taiat pre acet doi boiart, caHI s'at dus de i.aU spus,

zicand ca all trebuit sa-I fie spus mai nainte, and sa

incepia vorbele, si era Gheorghe Logofatul la mana but
1 Totul e dupft traditie : aceasta a fost cu1eas1 si de Neculce, in
0 eamd de euvinte.

www.dacoromanica.ro

120

I,torjile Iioinnilor farii-RumanetI

iar nu acum. Un boiar de acetea at fost barbatul

Doamnii Dafinii Dabijoaii, mat nainte pana a nu o
lua Dabija-Voda. Aa povestiia boiaril moldoveni de
acestea.

Deci Gheorghe Logofatul nimic n'ail zabovit, ci s'at

pornit cu otile spre Iacg. Vasilie-Voda Inca, ce at putut
strange osti de grab, le-at luat i at eat innainte la Podul Liloail. Acolo lovindu-sa otile, at biruit Gheorghie
Logofatul, i ail fugit Vasilie-Voda la cuscru-sat Hmil
Hatmanul Cazacese, caruia i sa ruga sa-1 dia oti sa scoata
pre vrajma den taxa, i i-at dat Impreuna, cu fii-sat Ti-

mu, care tinea pre Doamna Ruxandra, fata lul VasilieVoda'. Ci, pana a veni den Tara Cazaciasea, iar Gheorghe Logofatul s'at numit Domn in Scaun la Iasi. Iar, daca
ad venit Vasilie-Voda, cu multi Cazaci, i all avut razboi la Popricani, fu biruit Stefan-Voda. Deci s'ad tras
indarat spre Focani Vasilie-Voda dupa dansul ; StefanVoda la Targoviste, la Matei-Voda, cu catva boiari, Vasilie-Voda tot dupa dansul. Fost-at trimis Matei-Voda
pre Diicul Spatarul cu osti, sa opreasca pre Vasilie-Voda,
la Focani, si la Soplea ; dar n'at putut 2. Deci MatelVoda s'at straits otile toate i at eat innaintia lui Vasilie-Voda i a WI Timu la Finta ; si s'at lovit otiIe foarte
tare. Si at infrant d'intal pre o sea ama de slujitori, de i-at
trecut apa Ia1omiiI. Iar Matei-Voda, cu inema mare find
in fruntia razboiului, indemnandu-1 viteajai lui, i mai
Intorcandu-I, precum pururea sluja norocul liii MateiVoda, i-ail slujat i acum : Ca s'at slobozit un nor den

aer, care avea apa multa i vant iute, de batea pre

Moldoveni tot in obraz, i pre Cazaci, pana i-at umplut
de apa, de nu putea sa sloboaza focul, sad sa s apuce
de arme; iar ai notri, imbarbatandu-sa, all spart toata
tabara moldoveneasca i cazaciasc; i Vasilie-Voda cu
Timu poftia s sit mai vaza spre Focani3. Atuncia all
' Se stie c Vasile a fugit rat% luptL
2 Pn aid, e traditia din Moldova. Cf. cu Miron Costin.
3 Plintt aid se iea, cn scurtArl, din Ludescu, pp. 324-5.

www.dacoromanica.ro

Conbtantin atpitanul Filipesca

127

ranit cu un glont la un picior pre MateI-Voda. Insa cu

biruinta s'at intors la Scaun in Targoviste, &land

multi robi moldoveni t3i. cazaci, pre caril i-at taiat de la
Fantana TiganuluI 'Ana la Targoviste', de-at vazut un
Turc mare, ce venise de la Impara0e, sa vaza de, galcevile ce s'all facut intro acestl Domni.
Care, vzand ca ad venit Vasilie-Voda sa ia Scaunul Jul Matei-Voda fara nici o pricind, at. spus Imparatulul c iaste vina Jul Vasilie-Voda. Ded, Imparatul a poruncit Hanului sa prinza pre Vasilie-Voda,
sa-1 duca la Poarta. Ui, in mijlocul vreamilor acestora, daca at mers Vasilie-Voda in ara Moldovil, all
trimes pre Doamna-sa Cu fii-sat Stefanita i gineri-sat.
Timus, cii Cazacil, la Cetatia Sucevii, si el sa mai gatea de
razboi2. Matel-Voda Inca n'aft zabovit, ci at dat lui Stefan-Voda osti ale lui, si i-ad trimis si Racoti Craiul Un-

guri., de s'at dus dupa. Vasilie-Voda la Moldova, si s'at

batut cu Vasilie-Voda la sat la Sirea, i birui StefanVoda, i fugi Vasilie-Voda in Tara Cazaciascas . Iar Hanul, avand porunca de la Impar4ie sa-1 prinza, precum
am scris mai indarat, i-at seris o carte, zicandu4, daca
i-at trebuit ajutor, caci n'at venit la dansul, sa-i dia Tatari
ajutorit, unde i-ar ti fost pasul, ci at umblat cu Cazael
care nu i-ad folosit nimic? Aceste auzind Vasilie-Voda,
(de vreme c sa umpluse i pacatul), sa increzu in cuvintele Hanului, i s'at dus la dansul ca sa-I dea ajutorit. Hanul, cum ail pus mama pre dansul, 1-au bagat in
obezi, i 1-att trimis la Tarigrad, i 1-au inchis Imparatul la Edieu1a4. Iar Stefan-Voda ad mers la Suciava, de
all batut cetatea, i, indreptand un tun supt cort, unde
Pentru Fintina Tiganulul, v. mal sus, la Domnia lul Radu Paisie, pp. 54-5. hasemnarea acestul Joe nu e In Ludesco, p. 325.
1

2 Cit se intinde de la ultima nota e adaus de compilator dupli

traditie. La 15 Octombre 1653, Matel dl un privileghl 1111 Sima Capitanul, pentru slujba ce i-a fleut in r&zboiul en Cazacil de la Finta".
3 Alineatul e din Ludescu, p. 326.
Aceastli parte e din tradilie.

www.dacoromanica.ro

128

Istoriile Domnilor Tarii-Rum'anesti

adia Timu, ginerele luI Vasilie-Voda, au lovit o ladd

de supt cort, 1 tandrile lazil ail omorat pre Timu.
DeciI Doamna nu maI avea ce sa maI facd, ei at dat
cetatia, i i-ati luat avutila Stefan-Voda '. Zic unit sa sa
fie culcat Stefan-Voila, cu Doamna, MIT intoarca aceaia
ce Meuse Vasilie-Voda, de s culcase eu jupaneasa lui,

In boerie. Dupa aceaia at venit la Scaun, i all scris

cartT de la el i de la tara la Poarta, cerand stiag de
Domnie, dupa obicel, i, fiind ajutorit i de MateI-Voda,
i-au trimis Impdratul stiag de Domnie, i s'ati aazat
Domn MoldoviI 2.

Iar Matel-Voda, fiind la un picIor ranit den razboi,

zacea i- cerca tamaduinta ; dar nu putia sa- caute
boala lui i slabiciunia batraneatelor, de nebuniile dorobantilor, a Siimeanilor, i altor slujitorl, ce fdcea, ea
sa imbogatise in zilele lul, i bogatille de multe orl aduc
la oament i nebunii ; precum la acetia. Ca striga pen
Curtea Domneasca, ea sa le dia left, cd eI ail batut razboiul ce ail avut cuVasilie-Voda, i zicia lui Matei-Voda

sa sa duel, sa sa calugareasca, ea, nu le mai trebue sa

le fie el Dorian, batran fiind i bolnav; i atata sa indarjase
in nebunie, cat i-ati luat tunurile i erbariile, i le-all

scos afara den targ. DecI el at intrat in casa la MateVodd, unde zacia, i zicea s le dia lefile, sati vor sa
sparga camdrile, sa-I ia singuri el. Si atuncia, vinuind
dorobantii pre Ghinea Vistieriul8 i pre Radul Armaul,

zicand ca ei nu lasa pre MateI-Voda sa le dia lefile, II

cerca sa-I prinza, sa-I omoare, iar el de fried, s'at fost
ascuns in casa la MateI-Voda ; iar dorobantil i Seimenil, ca

nete porci obraznicl, i-ati cautat pren toate casele, pana

i-au gasit; i i-all scos, batandu-I, pana i-ati dus afara

den targ, unde era tot strani : acolo i-ail sfaramat cu sa,

1 E din Ludescu, pp. 32-7.

2 Inlaid se dfi o stire din traditie, apol se Intregeste alineatul cu
o eonjectur ll. a compilatorulul.

a in Mart 1667 se mentioneazh Costes Log., flul lul Ghinea Vist.

(Col. G. Gr. Cantacuzino).

www.dacoromanica.ro

Constantin aipitanul Filipescu

129

biile. Muncia s'ag dus i la Socol CornAteanul, i, gasindu-1

in casa lui bolnav, 1-ag omorat ; i casele lor li-au pradat

foate rat, i sa ingrozise toci boiarii de frica lor, de sta

marmuritl '. Matel-VodA, acestea vazand, i fiind bolnav,
nu putea ce sa faca alt, numal if blestema (ca neputincIoal au acest obicel, de blesteama). DupA aciasta ag murit

i. Doamna Ilina a lui Matei-Voda, i o att ingropat cu

einste mare in Bisearica DomneascA, in Targoviste2.

Dupa aceaia, trecand. catava vreame, s'at tamaduit

Matel-Voda la picior, i a eat in primblare, catra Ar-

i Seimenil i-ag inchis portile, i nu vria sa-1 lase sa intre,

ci-1 zicia sa sa ducA den Ora afara, sag sa sa calugareasca, ca nu le mai trebue sa le fie el Domn. i, necajat
ge, i, intorcandu-sa la Scaun, iar doroban01

fiind Matel-Voda, a azut afara trei zile, numal cu Curtia lui i cu boiarii; si nu lAsa nici bucate sa-1 mal cluca
afara. Ci, neavand ce face cu acel talhari nebunl, le-ati fAgaduit sA le dia bani ; i aa 1-at lasat de au intrat in Scaun ;
i cu necazuri ca acestia i-at treeut iarna. Matel-Voda

a0epta sa vie vara, sa aduca Tatarl i. Ungurl, sa-i pui

pre tog supt sabie : pre eel marl' a pre zurbalea.

Dar, bAtrane4ele ajungAndu-1, i bolnavindu-sa rat,
aU murit primavara, la [9] Apriie, i n'at apucat sa faca

ce gandise, numal i-at blestemat foarte rll; care

blestem i-aU ajuns mai pre urmA ; precum mai nainte

sa va arata la istorie. Pentru ca avea Matel- Voda dreptate sa-I blasteme, i sa le Lea ori ce rag ar fi fost mai
cumplit, ea, in 21 de ani al Domniel 1111, all avut odihna
mare, i-I miluia i-I socotiia, atat cat Meuse toti bucate
I

E dupa Ludescu, pe aIocur1 r Inteles: pp. 327-8. Un docu-

ment din 1651, in colectia d-lul G-. Gr. Cantacuzino, pomeneste pe

Cristea Clucerul i fratele Florescu Paharnicu, fecior[1] rap. Socol
Cluceru ot Cornaten1", cari mal ati ca frate pe Ianache Spatarul. La
20 Novembre 1657, Anca, sotia 1111 Ianachi Spatarul, flul lul Socol
Clucerul, da, un act pentru a-s1 cauta partea flulul Matel, cu cumnatul Florescu Pharnicul : judeca patriarchul de Antiochia Macarie.
2 Afar& de blestem, e din Ludescu, p. 328.
2 Prescurtat mult, din Ludescu, pp. 328-30.
65845

www.dacoromanica.ro

Istorille Domnilor T5ril-Rumanet1

130

multe, si avutie multa, cat era ca neste boierl ; iar eT, ca

neste oamenT Mra socotiala si MT, nu s uita la binele ce
le facuse, ci-1 necajiia in tot chipul, cum atT auzit, si
Inca maT mult de cat ati auzit i-ad facut acel oamenT raT; ca-

rora le-ag platit mai pre urma Dumnezet.

Ci dar, dupa ce muri MateT-Voda, Dumnezeu sa-1 ierte,

parintele Vladica Ignatie, cu boiaril den preuna, aleasara

pre Costandin Sardar de la DobrenT, de 1-au facut Domn,
fiind fecior luT Sarban-Voda, sifiind samanta iar de Domni.

Mal nainte de moartea lui Matei-Voda cu doi ani, sa

afla scris la Istortia Tarai Unguresti, ca au intrat Turci
ca la 5.000, de all robit tinutul, si 1-all pradat foarte rail ;
iar FargacT Adam Groful, carele era Gliinarar-Mare la
cetatea UlvaruluT, prinzandu-le veaste, le-all est innainte
cu 1000 de oamenT Wall si 300 pedestri, si foarte i-all
taiat rat, si i-ati spart ; si le-ad luat prazile si 150 de
robi i carii i-au trimis imparatuluT. Iar, dupa biruinta ce
facu, cautandu-sa col' periti, s'aq aflat 800 de Turci morti,
iar UngurT numai 43. inteacest razboi all petit si acesti
grof I : Esterhazil, anume Laslo, FerentI, Tamas, Gaspar.

42. Domniia lul Costandin-Vodity lt 7162.

Costandin-Vodh. Shxban sh pune Domn. Costandin-Vodk 11 vine
steag de Domnie. Costandin-Vodh va sh scoath pre Seimeni den tarn.
Seimenil cu dorobantil sh scoalh asupra boiarilor. Seimenil si dorobanti1 omoarh multi boiarl. Costandin-Vodh se sfMuiste cu boeril

pentru nebuniia WM. Hrizea Sphtarul sh rldich Domn de slujitorl. Hrizea-Vocltt tae pre Aga Buliga. Hrizea-Voda sh bate cu
Unguril.

Hrizea-Vodh fuge la Brhilh, si Unguril tae pre Runahni.

Costandin-Vodii. sb, Impreunh cu Racot.

Pre Hrizea-Vodh 11 dad Turcil

lul Costandin-Vodil si-1 trimite lut Racot. Racot s'ad dus sh ia Tara
Ajutoarele lid
Lesasch. Leashil cu Thtaril ineungiura pe Racot.
Racot fug.Racot fuge.Ungurii robl sh due la Craid. Racot gasaste
pre Brcea Oral. Hrizea-Vodh, fuge den Ardeal. Hrizea-Vodh fu
prins si sphnzurat. Slujitoril phrhsc pe Costandin-Vodh la Turd de
hain. Costandin-Vodh fuge. Ghica-Vodit shpune Domn la Moldova.

Dupa ce sazu Costandin-Voda in Scaun, si deadera

' E din Ludescu, afar% de consideratiile morale si de adausul :
de la Dobreni".

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

181

cu tunurile dupa obice, mersera totx boiariI, capitaniI,

slujitoriI, de-I srutara

Zic uniI ca all fost tragand

nadejde de Domnie i lliicul Spatar, caruia facandu-I

veaste unil den prietenii lul ca moare Matel-Voda, ail
purees de olac de la Buiceti, de au venit; carele, cand
All sosit, sa pusease Costandin-Voda in Scaun ; decI si
lui
cautat a merge impreuna cu altif de i-ail sarutat
mana, neavand alt ce sa mal faca2. Ci dar dupa aceaia gafirS boiarI, egumenl, popl, capitani, slujitorI, de-I trimisera

la Tarigrad, cu carti de la tara, fiind Imparat Sultan

Mehmet i Vizir Dervi-Paa ; i spusera ea le-au munt Domnul, i sa roaga sa le dia Domn pre CostandinVoda, c este fecior de Domn, i toata Ora 11 poftete.
Si aa ail i facut, ca i-aU dat Domniia cu stiag, caftan
dupe obicel, trimitand pre Terzi Mustafa-Aga Talhagiul, i impreuna cu el au venit i boerif ce era trimiI.
Deaf Costandin-Voda ail purces de la Targovite,
au venit la Bucuresti, j acolb s'at gatit cu halal mare
-de ail eat innaintia TurculuI ce venia de-I aclucea Domniia, i cu cinste
petrecut pang in Casele DomnetI ;
-dupa aceaia 1-all aazat la gazda, randuindu-I de toate

ce-I trebuia ; i, azand in Bucure0 pana ail gatit Costandin-Voda i haraciul, ea-I era vreamia, i all trimis
i plocoanele de Domnie, decil iar cu cinste ail trimis
pre Turc, i cu daruri bune.
Costandin-Voda d ecil ramase Domn Taral-RumanetT,

i sa veseliia in avutiia cea multa ce ramasease de la

MateI-Voda 3.

La Moldova, den boerie Stefan-Voda fiind Trivrajbit

-cu Toma Vornicul i lordache Vistierul, CantacoziniT,
daca all luat Domniia Stefan-Voda, i-au prins i i-au in-

dais, si
dat pre seaama ArmapluI celul Mare, ce
-era atuncl Grigorie Habaascul, ca sa-I omoare. Iar Ar1 Compilatoral adaug a. ceremonia obisnuitit la asezarea unul nod
Domn. Cf. varianta lul Ludescu, ce dam In Studii fi Doc., IV, pp. 26, 9.
2 Original.
3 Din Ludescu, pp. 334-6.

www.dacoromanica.ro

132

Istoriile Domnilor priY-RuminestI

maul, luand claruri de la danaf, nu i-all omorat indatar

ci i-ail mai zabovit. Deci, prinzand veaste Costandin Postelnicul, fratele lor, Cantacozinul, s'ail rugat lui Costandin-

Voda, dupa ce s'aU. pus Domn, sa trimita call la Stefan-Voda, cu rugaciune pentru fratiia lui, sa nu-i omoare
pre acef boiarT ; i au trimis de olac pre Badea Conte
Balacianul, i intr'o zi i intr'o noapte all ajuns la Ia1,
dand cartile lui Stefan-Voda, at chiemat pre Armaul,
de 1-ail intrebat; traesc all omoratu-i-ail ?; si, zicand n nu
i-au omort,i-at slobozit, pentru voialui Costandin-Voda '.
Asazandu-sa Costandin-Voda Domn, i facAnd pace cu
toti vecinii, Crai, Domni, ca sa aiba odihna tara, au socotit in oarece chip sa potoleasca nebuniile dorobantilor

i ale Seimenilor, ca sa nu mai faca acele hoteti lucrurl ee Meuse in zilele lui Matei-Voda, de-1 batjocuriia
i ucidea boiarii, i alte nebunii, precum indart le-am

scris. Ci s'au sfatuit, cu meteug sa scoata pre Seimeni den tara, fiind Sarbi, pentru sa sa mai imputineaze
nebuniile, puind pricina ca sa face multa chieltuiala Oral cu lefile lor, i, Matei-Voda avand vrjma pre Vasilie-Voda, i-ail trebuit, iar acum, nefiind nici-un vrajma al taraT, nu trehue sa sa saraciasca tara cu atatea
leff in deart. Si Inteaciasta socoteaala ail i chiemat pre
tot): iuzbaAI, ciauM dorobantilor, i alp: capitani i
iuzbaaT de slujitorT, si le-au zis aceaste cuvinte mai de

sus, pentru ca sa le Be i lor cu voe. Si toti all priimit cuvantul Domnului, zicand ca buna socoteala s'aq
Mout sa iasa striinii den Ora. intru aceaia i Domnul, i
auzind ca le iaste i lor cu voe, li-ail ncut ospat Mare,
dupa ospat i-aal daruit cu postave, coftiril, fiete-caruia
dupa obrazul luT, fagaduindu-le i aciasta : lefile ce sa

da Seimenilor, sa le dia lor. lar hotii aceia, daca s'ail

saturat de toate, i all eat afara, impreunandu-sa cu
cuscril, gineril, cumetril Mr Seimeanil (ca cei mai multi
sa casatorise in tara), i, spuindu-le, at Tutors sfatul i'n1 Original intregul alineat. liftlasescul era in 1657 Serdar (Miron,
Costin, p. 853).

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

133

-Walt chip, i numal de cat, a doao zi, s'aU sculat cu totit,

dorobantii, Seimenit, asupra boiarilor, sa-I uciga, vinu-

indu-1 ca el sant pricina de indiamna pre Domn s

scoata Sehneanit den tara. Deci, pre Domn 1-au necinstit

cu cuvinte proaste, iar pre boiart, eatt n'aq putut scapa

den mainile lor, i-aU omorat ; pre nume acetia: Ghiorma
Banul, Draghicl den Greet, Gheorghe Vistier de la Popett,
Papa Brancoveanul, Carstea al lut Socol den Cornateni,

Udrea Sluger Doicescul, Preda Beca den Maia, Sava

,Sufarul Cutereanul, Dumitru Comis ot StanetY, Mihat Cio-

hodarul, Gadia Capitan, Bonciul Capitan, Ivan, Iancul Capitan ot Calinett, i a1 boiart multi'. Decit, incruntandu-

sa, in sange, sa facura ca nete Paini turbatt: cauta pre

cine vor mura: i incepura casele boiarior a le jafui,

i,

nu numai ale boiarilor, ci i ale altora; i bisearicile

jafuia odajdiile, potirile, discosile, cartile, lua de le vindia

pen targ; pre mu1t1 preott IT scotia de plete de uncle

facia liturghie, si-1 batia; icoanele le ardia, sa seoata aural, i pren prestoale cauta de gasiia momte sfinte i
le lepada, zicand ea sant farmece. Ca aceste luerurt
Ara, de leage facia dorobantii i Seimeanil 5i altt slujitort, de coprinsease raotatea lor toata tara ; atat cat sa
mira bietit boiari ce vor sa faca, ci fugia care incotro
putea scapa. Deci Domnul, vazand aeest lucru, ca nu
sa va putea potoli intealt chip, s'aq sfatuit cu boiarit
ca sa aduca ott striine asupra lor, sa-1 tae, sa-I omoare,
cu de tot fealiul de cazne, i aft trimis o seaama de boiart la
Racot Craiul Ardialului, altif la Stefan-Voda la Moldova

(scotand cuvant cum ca a fugit boiarii fara tiria Dom-

'

S'a inlocuit de compilator nutnele Vistierulul Gheorghe Carida, ce

se af14 In Ludescu, ca si In Cronica arde1eanti a lul Krauss (v. Stud if fi doc., IV, p. email i nota 3 , prin al 1111 Gheorghe Vigtier de la
PopestI", pus de un manuscript In local Inti. Asupra citorva dintre
ze1 omorili putem da lmurirl notA: Papa Br1ncoveanu era 11111 lul Preda.

La 20 Ianuar 1635, MaId d Go1estil Stanel SpItireasa, cumnata lut

Preda din Brincoveni, nepoata (SHStu) lul Ivasco Vornicul din GolestI
(Bibl. Ac. Rom 102/xL). Pentru CArstea al lui Socol.", v. mal sus, p. 120,
n.1; iar pentru Dumitru Comisul din St5,nestl, Studif i doc., I V, p. 34, n. 1.

www.dacoromanica.ro

131

lstoriile Domnilor Tiril-Rumrmqti

cariT, mergand pre acolo, all rugat pre acer

Domnl sa vie cu oti1e lor sa bata pre aceT facatorl derail. Si le-at ascultat ruga, i s'at gatit eu ot1 multer
si all purces sa vie. Iar Costandin-Voda se facia ca nu4
este in tire de veniria otilor, ci all chemat capitaniT,
nuluT),

iuzbaT, 0 alp slujitorT, de le spunia, zicand Ca ficleniT

boiarl iar nu s'at lasat de rdotate, ci au fugit in alto

rT i acum aduc otI asupra-ne ; ce zicep sa facem ?".
ET zisera : S ne sculam, Doamne, cu topT, s le eam
innainte; i nadajduim ca, vom birui". i Incepura den
toata Ora a sa strange slujitoril, i pled, Costandin-Voda
cu danM spre Gherghita, sa iasa innaintia lul Racot la
Teleajen (ca aa vria Costandin-Voda, sa-1 dea in gura.
Ungurilor i a Moldovenilor). Si, mergand pana la Gherghita cu otiIo, intr'o noapte at fugit Costandin-Voda des'at dus la Paa de la Darstor, spuin du-1 de Intamplarile coi s'at intamplat, de at facut hopT slujitoriT, de au omorat
atatea oameni, boiarT, i li-at jafuit casele, i toata tara .

o at stricat. DecT, pentru ca sa le vie la hac, at trimis

la Racot cu rugaciune, de vine i Stefan-Voda cu ostly
sa-1 tae, sa-T omoare ; ci cu mestepg i-al strans, i i-at
dus pana aproape de o0ile streine, si i-ah lasat, 0. at
venit la Paa. DecT Paa, auzind aciasta, all zis ca foarte.

bine at socotit, ca aa sa cade unora ca acestora sa

le Lea, cull s scoala Impotriva stapanilor i strica
tara. Ci, In mijlocul acestor vremi, vazand slujitoril ca.
i-at parasit Domnul, i oti1e streine, ce venia asupra-1e7
era aproape, sa mira ce vor sa faca ; ca le era toate socotelile Inghiesuite. Ci, viincl i Hrizea Spatar de la.
margine in oastea lor, numaT decat II radicara Domn
(luT Inca i-at fost voia, cum sa veade), i incepura a a
randui de razboit. Slujitorii taraT, dencoace de Teleajan; Racop i pribegiT boiari, cu Ungurii i cu MoldoveniT, dencolo ; randuira i tunurile, unde era Aga Buliga, find Aga-Mare. Deci Incepura a slobozi tunurileIn Ungurf; dar IT trecia gloantele : at denadins Buliga.
aa le indrepta, all den greala,

nu sa s tie bine ; ci dea-

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

135

dera ctire Hrizil-Voda cd tunu rile nu bat in oaste, ci

pre d'asupra. DecT, alerga cu ealul manios, c, ajungnd

la tunuri, scoase palou1, ci lovi pre Aga Buliga, de-1

facu in doao. Dar nici cu adasta nu folosi nimie, ca
multl capitani, ce aft avut intelegere cu Costandin-Voda

cu pribegiI, cu stiagurile, au pleeat de s'at dus in

oastea ungureascA, impreunandu-sa cu boiaril pribegf.
Hrizea-Voda, aceastia vazand, sa intrista, iar tot innainte
cauta (de vreame ce hatealt chip n'avia cum mal face,
ajungand la nume de Domnie), ci, cu UV era, dedera razbof vitejacte ; dar, pacatul hotilor slujitorl implinindu-

sa, ail intrat Ungurii intean.91, ca lupii in necte ol,

de-T taia, II impuva, de zitcea gramazl. Si aft inceput a
da dosul, c putea seapa, cu Domnul lor Hrizea-Vodit,
cercand calia Bairn ; iar palestrimia ci cei en cal raI
sa ascundea pen marAcinl, pen cranguri ; pe care scotandu-I, supt sabie i-au pus pre toti. De aciasta auzind.
Costandin-Voda, 1c1 but, zioa buna de la Paa, i purcese innaintea luI Rao* ci, viind la Clocane.$tI,
azand la pranz, nimerira doi trimici de la Hrizea-Voda,
caril mergia eu carp la Turd', c1 indata Ii prinserit, si,
aducandu-1 la Costandin-Voda, porunci de-T spanzura de
riete umbrare ; unul de acectea Ii chema Bargandi.
Decli Costandin-Voda, mergand, sa imp reuna cu Racot ci cu Stefan-Voda la Dridov: acolb aft cazut trei zile

de s'at ospatat, ci au daruit pre Cre cum s'ail cazut,

multamind ci pentru osteneala ce aft facut de all spart
qtile vriljmacilor. Dupa aceaia s'au dus fie.%ecare la
lasand Racoti doT capitani marl: unul de Nemti,
anume Gaudi2, altul de catane, anume Boro, sa fie langa
Costandin-Voda: la ce le va porunci, s asculte, sit faca.
DecT slab dus Costandin-Voda la Scaun, cu boiaril, de
Vara lull,

t Un document de la Antonie-Vod4 (1671) cuprinde aceste rindurl :

Tar dup 5. aceea, cind an fost in zilele lul Costandin-Vodk pe vremea

cind au

vault Craiul cu Unguril aid in teark lor le-an pelit zapi-

suP (Colectia d-lul G. (Jr. Cantacuzino).

2 Andrel Gaudy.

www.dacoromanica.ro

136

Istoriile Domnilor pril-Ruminqt1

cerca pre hoti, pre jafuitorii ucigasi, zorbalele, de-I intepa,

spanzura, IT taia cezvartl, cat at curatit tara de MI; atata
cat dorobantil i Seimeanil I lepada hainele ceale vinete,
sa ImbrAca In fearfenite reale, si jura ca nu sant dorobanti', iar, care sa cunostea, nu mai avia zile. Trecand

catava vreame asa, cum am auzit, Costandin-Voda at

facut cartl pretutindenia, and ertaciune vinovatilor, zicand ftestecarele sa-s vie la casa lui, sa sa maze, sa
nu mai faca nebunli; ca, mai facand, le va face mai rAti.

Si trimise la Siiaus-Pasa de la Darstor, rugandu-sa ca

sa trimitA la Braila, unde era Hrizea-Voda cu multi
114 de al la sa-1 prinza, i sa-1 dia lui Costandin-VodA.
Si asa at facut : 1-at prins, si pre multi de ai lui,
trimis la Domn. Deci, Racot Craiul cerAndu-1, 1-at dat cu

jupaniasa lui, cu coconii, si 1-au dus la Belgrad; caruia

i-at facut mertice i altele ce era de treaba hranel lui 2.

Atuncia, nu peste multa vreame dupa aciasta, Racot Craiul, Imputernicindu-sa in osti, si in bani, n'at
sazut sa sa odihneasca in binele lui, ce-1 avia castigat
de la tata-sau, Racot Gheorghe cel batran, cd, afara den
ce avea tata-sau supt stapaniria lui, s'at lost sculat cu
caste asupra Nemti1or, de li-at facut mare suparare,
cat de nevoe li-at cautat a-1 mai da multe cetati i multe
locurl, care le tinia Nemtil ; care toate ramasease In
mana acestul Racot Gheorghe dupa moartia tatane-sat ;

dar nu s'at indestulat, ci all poftit mai mult, ca sa ia

si Craiia Tarn' Lesasti de la Cazimir Craiul. Decl, facu

&ire mare, si all cerut ajutor, de la Munteani, si de

la Moldoveani, de la Cazaci, de la Sfeti, i toti i-at dat;
si all Intrat in Tara Lesasca, i multe prazi at facut,
si mult loc ati Incungiurat. Dar Craiul Cazimir,

i cu

toata boerimia Tare. Lesasti, s'au dat de o laturi cu

1

lepada hainele lor cele doroblintesl1, si se ImbrAca In ferfe-

nete calicestl, si s jura c n'aal fost dorobantl' (Ludescu, p. 341).

.Afarl de acest imprurnut, povestirea e foarte bogatl, bine Irtmurill
si intemeiatfl pe informatil personale.
2 MaI mult duptt Ludescu, p. 342.

www.dacoromanica.ro

Constantin apitanul Filipcscu

137

oastia lor, i all trimis la Hanul, de at venit cu TatarI

ca la 80.0001 (ca. Liasal singurl nu-1 cuteza luf Racot,

ca avia si el caste buna). Si, impreunandu-sa Liai

cu Tataral, sail pornit catra Ungurl, pana i-au apropiiat. Ajutoarele lui Racot: Sfetif, Rumanii, Moldovenil si

Cazacil, vazand atata puteare de ostf ce le yin asupra,

all fugit, cinesI la tarale lor; i at ramas Racot numaI
cu af lui. Chimin Ianos, Ghinarariul 1u1 Racot, si alp bo-

iarl at luI, vazand ca va sa. le vie lucrul la rat, all zis

CrainluI sa iasa sa sA duca la tara lul, ca, de va scapa
el, sa aiba si de grija celor ce vor ramanea aciT : i asa
all facut, ca. at fugit. Iar ostile cu toata hoerimia all
incu.ngiurat Liasal cu Tataral de toate
ramas, si
partile, de le da razboI In toate zilele. Si, sazand Catava vreame InchiI, sfarsind bucatele, i iarba, i gloantele, de nevoe s'at dat robI Tataralor, ducand la Cram,
la Bugiac pre boiaril cel mari, anume : Chimin Ianos.
Cornis Gaspar, Beldi Pal 2, i all mulp boiarI, caril nu
sa till numele lor, si de eeilalp fara numar; carol maI pro

urma cu mulp bani s'at rascumparat de la 'Marl. inteaclasta nenorocire all umblat Racot in Tara Lesasca ;

carele, viind la tara IA at gasit lucrurile Ardialuluf

intealt chip, nu cum li-at lasat. Ca Bercia Ianos, ereclincIosul care II lasase Racot Caimacan in locul la
purtator de grija tuturor lucrurilor OW, auzind de pri-

mejdiia lub, Racot de la Tara Lesasca, si a ostilor lui, all

inchinat Ardialul Turcilor, i 1-at pus pre dansnl CraT.

Aciasta vazand Racot, s'at dus in tara de sus, de-sl

stranse oaste sa vie asupra Turcilor carel paziia Ardealul,
sa,-1 scoata i sa dobandeasca iar la mana lul Ardialul 3.
Cifra nu e In Ludescu, precum nicl rindurile precedente.
2 Afarft de aceste nume, ce sint luate din Ludescu,p. 343, restul
e original.
3

Se tie el urniaul lul Rkczy fa Francisc Rhedey. Abia In

Octombre 1658, dupb, Intoarcerea lul 1161cczy, se InfAtiO ca principe

A catiu Barcsai, cruia al notri II zicead Borcea Iano. Asa-1 pomenute i Constantin-Voc11. V. Sludif 0 Doc., IV, p. 200 n. 1.

www.dacoromanica.ro

138

Istorille Domnilor priI-Runiane;tI

In vreame ce era Racot in Tara Lesasca, a. aflat i.

Hrizea-Voda vreame ca sa fuga den Ardial, cu gand
ca acela sa meaarga la Turd. Si, find 500 de Seimenl
in Belgrad dusT de Racc4 robi den razboiul de la Soplea, pre cari-I lasase Raco s pazeaasca, Scaunul, cu.
acestea vorbindu-sa Hrizea-Voda, cu toi vitejaste aq
esat den Belgrad, i all trecut muntele pre la Bistrit,a,
tragia earl Tara Turciasca'. Iar Costandin-Voda, prin-

zand veaste, trimise pre Preda Vornic Brancoveanul,

si pre Radul Stolnic Farcasanul, si pre Ivasco Cepariul2,
ajuns la Targul Bengal ; i, facand razcu ostI, i

bol, au biruit al lui Costandin-Voda, si pre Hrizea cu

al lul i-ad prins, de i-at dus la Domnul saa. Si aft spanzurat pre Hrizea de o math, cu alti 12 capetenii ; iar
celoralalti li-au thiat nasurile i urechile, i i-aU slobozit.
Zic unit ca nu i-au putut lua cu biruinta, ci cu juramant, i afl calcat juramantul de i-ad omorat2.
Dorobantil dark si aI slujitori raT, cadi s'aU stiut In vina
mai mare, i Inca uniT capetenil find, trecand peste Dunare, macar ca Meuse Costandin-Voda carli de ertaciune,
iar tot n'ail vrut sa vie in tara, ci, facandu-sa gramazi multe,
i intealt chip vaznd ca nu vor strica Domnului, au 'In-

ceput a-I Ora la Turci, ch iaste hain de spre Impratie,

i iaste una cu Raco i cu Stefan-Voda4. Aciasta veaste
ducandu-sa si Ia Imparatie, all mazalit pre CostandinVoda si pre Stefan-Voda de la Moldova, i-I chema sa
mearga la Poarta, iar acesti Domni n'at vrut, ci sail
dus in Tara TJngureasca. Si aicea in tara ail pus pre
Mihnia-Voda Domn, iar la Moldova pre Ghica-Voda ;
Ultima afirmare e adausft fat% dreptate de compilator la Ludescu,
p. 343. Hrizea-Voda von, Domnia Teri1-RomAnest1, nu fuga la TurcI.

2 La 7 Septembre 1646, MateI-Vodit scrie voao RunAnilor lu

Dumitrasco Postelnicul Cepariul. din Ceparl, den Tigvenl, den DAnestl", s. a., eh aa fost vhiadutl de Divan" boierulul Bunea (Col. G.
Gr. Cantacuzino).
8 Numftrul rebelilor executag i observatia en jurhmintul" nu
se aflli In Ludescu.
4 Dupft Ludescn, p. 844, cu amp1iflar1.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipcscu

139

carele, fiind capichehai lui Stefan-Voda la Tarigrad,

sail el all poftit, sail Tureii den socoteaala lor i-ail dat
Domniia. Deci, mergand veaste lub Stefan-Voda ca au dat
Domniia Ghicai-Voda, capichehaiaoa lul, i fiind Gligorie

feciorul Ghicai Aga-Mare la Stefan-Voda, dental 1-au

bagat la inchisoare, dupa aceaia, socotindu-sa, intr'alt
chip e nu va putea face, numai cu fuga, s'aa gatit cu
casa lui i cu toata taifaoa, domneaste, i atl luat si pre
Gligorie Aga cu dansul. Care, mergand pana la TargulFrumos, ai chemat pre Gligorie Aga si 1-au imbracat
domneaste, eu haine, islic, surguci, i 1-au incalecat pre
eal Domnesc, si bat dat toata Curtea cu stiaguri, cu
meterhaniao, tobe, trambite, slujitorl, si 1-au trimis la
Iasi, ca pre un fecior de Domn; i bait zis : Mergi, Mtul
miell sanatos, daca aft vrut Dumnezeil asa". Si s'at ales
oameni de al lul, i carii all poftit sa meaarga cu dansul,
si eati bad trebuit, i Wait clus in Tara Ungureasca, ca
si Costandin-Vocla, Domnul Taral-RumanestiL.
Duph traditie: corespunde povestiril din Miron Costin, p. 358.
Unul din boieril cu trecere la Constantin-Vodh dupa evenimentele
din 1055, era Clucerul Barbu (v. Studil ci doc., IV, p. cciorxm). La
el se ratiri aclul acegtul Constantin Serban pentru locuitoril din Orbl.
Pentru ch acegtea megiag ce serid mai sus, din sat, din OrbI, find
el tot megiag si en ocinile, decI o samh de oamenl din satul lor, el
s'ad sculatd de s'ad vhndutil cinstitulul dreghtoriuhrl Domnii Meale,
jnphn Barbulul Vel Cluelarid. inteaceaia cegtI care shirt scri,71 tot
pre anume, temandu-se el de rumanie, ca sh nu-1 Impresoare juphn
Barbul Vel Clucer, venit-ad la Divan innaintea Domnii Meale, jiluindu-se cum ch le iaste team& ea sh nu-1 rumhneasch dregittoriul
Dornnii Meale ce scrie mal sus. Deel cinstitul boiar al Domnii Meale
juptm Barbul Vel Cluclarid mhrturisit-ail naintea Domnii Meale
innaintea cinstitilor dreghtorl al Domnii Meale i Innaintea a tot Divanul Domnii Meale cum ch nu are el nicl o treabh cu acestl megiag, nicl cu dhngil, nicl cu ocinile lor. Drept aceaiaDomniia Mia, pentru rhpaosul lor, Inthritu-le-am lucrul cu aceasth carte a Domnii Meale,

ea sh fie negte oamenl pre bun pas pentru rumhnia de chtrh ... Barbul .... Maid 14, 7164. Chirca V. Ban, Stroe V. Log., Pirvu V. Vist.,
Panh, V. Spit., Barbul V. Clue., Radul V. Stol., Radul V. Comis, Danciul Vel Post. (Col. Tzigara-Samurcag).

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Thril-Runianest1

140

43. Domniia Milinii-Vodli, r 7166.

Mihnia-Vodh sh pune Domn. Bacot vine In Ardial. Bacot
omoarli pre farces Oral. Costandin-Vodh iar vine In tarh, si Mihnea-Vodh fuge. Costandin-Vodh iar fuge.
tefan-Vod h. iar vine,
ci-1 bate Ghica-Vodh, si fuge. Turcil si Domnil rumhnestl pradh Ar-

dialul. Boiaril si slujitoril phrhsc pre Mihnia-Vodh la Pasa.

Pirvul Vistier si Istratie pier de Mihnea-Vodh. Preda Bancoveanul
piere de Mihnea-Vodh. Mihnea-Vodh omoarli boeril. Mihnea-Vodh,
tee Turcil den Thrgoviste i den Bucurestl. Bacot, rhnit de Turd',
moare. Mihnea-Vodh fuge den Giurgiul.
Costandin-V odh. fuge din
Moldova.
Gheorghe Vornicul Bhleanul rob la Marl. Chimin Ian os
e:,e den robie.
Mihnea-Vodh fugind, tare robesc Thtaril. SeidiRise, pradh, Ardealul.

Mihnia-Voda acesta, pre carele Turcil 1-aU ales de

1-au Lent Domn Taral-Rumanesti, numindu-sa el pre
sine ca iaste fecior Raclului-Vocla Mihnea, si slujand
MO Poarta Turciasca la Chinan-Paa (caruia zic unii
sd-I fie fost giuvan, find frumusal), iar mai vartos Valedelii ail slujit (ca zic unil sa-I fie cautat de treaaba cate
odata), i Invatand turceste bine, den manila lul llumnezefl lila si el Domniia ; carele viind in tara cu Turci,
cu Tatari, multe reale ati facut. SI, gasindu-. dorobantil
Domn dupa inema lor, II povastuia tot spre jafuri si raotati, precum povestia mai jos va arata. Boiarii caril mai

ramasease neucisi de dorobanV, vaznd ca Mihnea1' oda, a luat pre dorobanti innainte, si asculta ceale
reale invataturi, temandu-sa sa nu pap, ca si ceilalti,
au fugit, unii pen Tara Ungureasca, altii pen munti
sa ascundia. Atunci au trimis carp pre la toti, cu juramant, ea nu le va face rail, si. at venit toti pre la casele lor in tara. Iar Mihnia-Voda, avand gand s sa radice asupra Turcilor cu sabie, nimunui dental n'au spus,

numai gatire mare facia: stiaguri de slujitori, tunuri,

erbarii ; si dorobantil, Seimenil eel stricati de Costandin-Voda, pentru raotatia lor, 11 indrepta pre la stiaguri,
facand edutarT tuturor slujitorilor trAP. Ci dar, in mij1 Prescurtat din Ludescu, pp. 346-7.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanu1 Filipescu

141

locul vreamilor acestora, Racot Craiul, care sa dusease

in tam de sus, sa-s stranga osti, sa vie la Ardial, pre

carele inchinase Barcfal Ianos Turcilor, pecum am scris

indarat, at strans cata, oaste at putut (de vreame ca-s

pierduse oastea dental in Tara Lesasca), si at venit
in Ardial. Acolb at gasit tam, inchinata Turcilor cu
tot nemesugul, si at gasit pre BarcIat Iano in Sighisoara
inchis ; pre carele neputand sa-1 scoata intr'alt chip, i-at

fagaduit ca-1 va lasa slobod si in pace, numat sa, sa

duc la casa lul. Dedi Barciat, increzandu-sa in cuvintele

hit Racot, at mat numat cu oamenif lilt, el insuI in

carata, sa sa duca la mosaile lut ; iar Racot Gheorghe ail

gatit 40 de catane viteaji, cu arme gata, si i-at trimis

ca, unde-1 vor ajunge, sa-1 impusce. Si ma at facut: in-

data ce 1-au ajuns, uncle sac:lea in carata, at tras totl

cu pistoalele, si 1-at omorat. Acest sfarsat at dat Barctat
Ianos1. Racot Craiul, macar ca at facut aciasta, dar nea-

mmal si boiarit eel marl nici cum n'aft vrut sa-1 mat
priimeasca sa le fie Oral ca mat nainte, de vreame ca
le facuse mare paguba cu ostirea ce s'aft facut in Tara
Lesasca, de i-at dat robi Tatarilor : suma mare de neamesl si toate ostile ; ci sa tinia tare de poala Turcului,
de la care ceria ajutoriul impotriva lul Racot.
Lisa, in tr'acest an ce umbla Racot fulgerand pen Ardial,

fiind si Costandin-Voda si Stefan-Voda aeon, s'at rugat

sa le dia osti, ca doar ar scoate pre Domnil cari-I pusease
Turcii in Tara-Rumaneasca si Moldova ; si, den cat au
avut, li-at dat si unuia si altuia. Decl, viind CostandinVoda in tara, Mihnia-Voda, cu. boerimia ce era langa
dansul, s'at dus catra Giurgiu. Costandin-Voda ail venit in Scaun, si s'at dus pana la Dobreani. Mihnia-Voda,

cerand Turd de la Pasa, langa oastia ce avia

el, aft

purces catra Bucuresti. Costandin-Voda, intelegand ca

vine Mihnia-Voda cu mat mare puteare decat are el,

n'at mteptat vre un razboi, ci at fugit in Tara Un1 Omorul lul Barcsai a fost ordonat de Kem6ny, nu de predecesorul acestuia, Rkczy.

www.dacoromanica.ro

142

Ibtoriile Demnilor Tirh.Roonant1

gureasca, ; iar Mihnia-Voda s'aft luat Scaunul. Iar uniT

zic ea Costandin-Voda s'ati tras de at venit in taxa,

pentru ca at avut avutie innecata In burie in heleteul
de la Dobreni, i neluandu-o, cand s'ati dus intai, acum
ad venit de o afl luat. Ci aceasta iaste vorba de la oameni, iar adevarul nu sa, tiel.
Stefan-Voda, den Tara Ungureasca, luand oti cate
ad putut, s'a dus sa scoata pre Ghica-Voda den Moldova ; ci, prinzand Ghica-Voda veaste, 'ati strans ale
sale oV, mai bune i mai multe, i au trimis pre fie-sad
Gligorapo-Vocla CU Wile, de i-at et Innainte la Targul-

Frumos, la Strunga2. Acolo avand razboi, ad biruit pre

Sltefan-Voda, i s'ad dus iar in Tara Ungureaseas. Deci
el n'ati vrut sa mai Le zabava pre acolea intru deartaciuni, de vreame ea vedia slabiciune la Racot Craiul
i ea 1-ati biruit 'In Moldova de s'a ruanat s'ad dus

in Tara Lepsca, de acolo 0 la Moscu s'ad dus, i de

acolo intr'alte parti, pana s'ad sfarsat ; iar pre Doamna-sa,

den Tara Leasca, o at trimis in Moldova, sa aza la

eagle ; ca nu o iubiia, ca avia tiitorT4.
Iar Costandin-Voda al nostru Rumanese s'ad mai zitbovit dupa deartaciuni in Ardial catava vreame. Inteacost an ducandu-sa jalba la tmparatie, de la Mihnia-Voda
den Tara-Rumanesca, 0 de la Ghica-Voda den Tara Moldovii, ea nu pot sa sa odihneaasca de Costandin-Voda i de

Stefan-Voda, ca yin de calca i strica tara imparatului,

cu ajutoriul lui Racot Craiul ; care auzind imparatul.

Sultanul Mehmet, i Chiupriuliul, Viziriul, indat porunci
' Vorba de la oamenl" inft*aztt un adeviir; dar cronicatul
nostru nu-1 aseaza unde trebuie. in 1658, ni se spune, In adevOr,
de Paul de Alep, ctt, intrerupind retragerea so, Constantin-Voc15. se
Indrepth spre Bncurestl, ajunse ling helesteul ce Meuse, uncle se
opri pentru popas"; trad. Cioran, p. 226; cf. p. 209.
2 E r5.11 inteles locul din Ludescu, p. 317: i-an eit innainte la
Tirgul-Frumos, i I-an lovit la Simnel".
PtinA aid e dupft Ludescu, /. c.
4 Sint tirl confuse, din traditie, despre exiliul lul Gheorghe Ste-

fan, care s'a pettecut in alte Org.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

143

de sA glfirA Turd, TAtarl i Domnil RumAnetT, sA

meaarga in Ardeal sl scoatA pre Racot. Si purceserA
cu toatA gAtirea, de IntrarA in Arffial ; iar Raeot, avAnd
oaste putinA, s'aii tras iar cAtrA taxa de sus, ca sA facit

gatire mal mare. Dar Turcii i TAtarAl, dupA cum le

este obiceiul lor, ail stricat in taxa de jos multe cetAtY,
mult1 oameni ail robit, i. a0. pradat tara MA ; atuncia
ail luat i 1135.111, cetatea cia tare i vestitA 1. Ci dar in-

teaclastA mergere In Ardial, Mihnia-VodA, find ajuns

cu Racot i cu Costandin-VodA, sA stea impotriva Turculul cu sable', i avAnd i In gandul lub adasta tintuitA,
cAnd vria sA triaca pe la TeleajAn, atund 'aft arAtat
gandul lub boiarilor i cApetenfilor, IndemnAndu-I sA tae

pre Turcil caril veniia cu un PaA Saraschier i cu Tatar% sA triach pre la TeleajAn. Boiarib i cApeteniile slu-

jitorilor, auzind aceaste vorbe de nimic, se ingrozia i

sA mira ce vor sA facA, de vreame ce Turcii i TAtarAl le
era In spate-le ; ci in fata Domnulul i-ati. zis : Bine, Doamne,
nob sA facem porunca MArieb Tale, dar pre urmA eine den

nob i den copiii notri va scapa de sabiia cea lunga a

Turculul ?". Care auzind Domnul, sA mAni. Iar, dacA s'au
despArtit in laturi, s'au sftuit boiaril sA fuga i sA-1 lase

pre dAnsul; i aa ail fcut, cA aU fugit care IncAtro all

putut3. Insa Parvul Visticriul Vllidescul, fiind maT Indraznet, i zicand ca. taste tiut al Portil OtomAnetI, de nu

vor Indrazni sa-1 facA vre un Mu, cu cativa boiarT, i

cu multe capetenif de slujitori i. cu slujitorb s'ail dus la
PaA indarat, de ail spusPaab ceale ce all zis Mihnia-Vodn

sa Lea'. Tar Mihnia-Vodd, vazand aclasta, s'au tutors i el

la Paa, jAluindu-sA de boiari i de otb, cA nu vor sa

1 inahl e dat un motiv nelndestulltor pentru campania din 1658;
scurta povestire a el e dupI izvorul unguresc.
2 Presupunere neintemeiatft: In Ludescu, p. 347 (izvorul), ea nu
e exprimat6..

3 Se confundl sfatul cu boieril Innainte de plecare (Ludescu, p.

818) 0 cel de la Soplea cu apeteniile ostiril (p. 348).
* Numele lul VlAdescu ca phis nu se d4 in izvor; p. 348.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Prii.Rumrtnqt1

144

mearga la slujba ImparatuluT, si fug ca neste raT ; iar

el iaste sluga driapta imparatiel, creseut in Curtea Imparateasca, si n'are el gand de hain nid-o-data. Pasa
Inca, uimindu-sa dupa cuvntul luT, nicT unix partT all
crezut, nicf altiia, ci. i-at Impacat ca sa meaarga, la slujba

imparatiel. Iar Mihnia-Voda, vazand lucrurile de spre

Pasa si merga.nd la conac, si intamplandu-sa de ail venit Parvul Vistieriul supt cortul Domnesc, poruneise
maT nainte unor besliP, daca-1 vor valea ca vine Parvul
Vistieriul la cort, sa vie si ei eu armele pre supt haine,
sa nu sa vaza. Ci Indata venira besliii, cum le poruncise.
DeciT, dupa perdia es Mihnia-Voda, i zise besliilor
turceaste: vursughidi"; si indata 11 lovir cu sabiile de-1
facura farame, si nu st maT socoti ea iaste stiut la Poarta,
si mutafaraca Imparateasca,2,
radicara de aciT facut farame de sabit Iar Istrate Postelnic (carele mult vreame
all fost pribeag la MateT-Voda, si mult ail cheltuit MateiVoda sa-1 i de la Turd, i n'at putut)3, fiind atunci
supt cortul luT, i InOlegand de patima Parvulul Vistier, fiind aproape padurea, all fugit in padure; dara poruncind Mihnia-Voda dorobantilor sa-1 prinza, au. Intrat
In padure dupa dansul, si, cautandu-1 cu amaruntu1,1-aA
gasit, si, ducandu-1 la Mihnea-Voda, 1-at. taiat. Si at mai
taiat pre Raclul Aga Barsescul si. preVintila Capitan, si
pre Badea Vataful, 1 all trimis pre Dinca Armselul Sarbul dupa Preda Brancoveanul, de 1-all ajuns la Targo-

viste, si in Casele Domnesti 1-at omorat. Poruncit-au

CapitanuluT Odor den Targoviste, de au mers la Filipesti, la Costandin Postelnic Cantacozin6 fla gineresau Pana Spatariul, sa-I prinza si sa-i. omoare ; ci eX all
fost prins veaste si all fugit prin muncf la Brasov, si
de acolea s'au dus la Moldova. Deci, stamparandu-sa puUnor Tatarl, dupit Paul de Alep, p. 253.
Mutefaraca era o delimitate de Curte In preajma Sultanulul, care
se &deft numal copiilor din 1nsemnate familil turcestl, sa1 chiar
2

crestine.

8 Pentru el v. Studil ft: Doc.. IV, p. ccuv.

www.dacoromanica.ro

Conbtantin Capitanul Filipescu

in cu moartia acestor boiari, s'at dus cu Turcil

145

cu

Tatargl la In.U, cum s'ail scris mat sus, i. iar s'at

tutors toamna la Scaun.
Atuncea de iznoavg 1I gAtia trebile luT de a sa radica
asupra Turcilor, i at trimis la Tarigrad de at luat

bani imprumut, i pre la Tamil dupa margine, pricinuinci ca iaste tara saraea i pradata, i acum nu are
de unde lua ban1, pang sa va mai dreage, decit va plati ;
0 mat pre uring au chiemat pre acet Turd datornict la
dansul, ca sa, le plateasca. Dec% strangandu-1 pre tott, ir

tinia cu mertice, cu nafacale, cu lefl, pang, all venit

vreamea care o socotia el. Ci Intal all cercat pre boiart
pentru radicaria acIasta ; care zaticnindu-1 sa nu faca
lucru ca acesta, ce nu-1 va putia scoate la cap, i pre
urnag va veni peire taraT,

i-at omorat pre to t'. cu be0ii1

lut, ce avia langg dansul, strangandu4 pre tott la Curte

Intr'o seaarg ; i, avAnd pre uciga1 gata, cate pre unulunul II lua de-1 sugruma, 04 arunca den case jos pre ferestrl, i tabulhanaoa zicea pang i-at ispravit pre tot1 '. Pe
acetea insg: Radul Vornic Candescu i doT frati at luI,
Negoita i Moisi, Udri*te Spatar, Dicul Spatar 2 Buicescul,

Radul Farcaanu Stolnic, Da nciul Postelnic Paraianu, i

fie-sat Preda LogoMt, Badea Comis Comaneanul, Stroe
Clucer Barsescu, Vasile Campineanul 3 i altil nenumit1
aicea. De care sa bucura darabantii, calcandu-1 i batjocorindu-1, facandu-le Mihnia-Voda pre voia lor, de at
omorat 0 pre cei ce all Minas boiart neuci0 de danal
in zilele 1u Costandin-Voda 4.
Actasta paganatate savarand Mihnia-Voda, vremea
viind i a Wirif, sa mearga Turcil Impotriva lul Raciot
Craiul, cu carele avea intelegere Mihnea-VodA, cand
I Singur acest arnAnunt e original. Restul e dup4 Ludescu, 15,sfndu-se co privete pe Cantacuzint
2 Clucer, in Ludescu. Spatar fusese el supt Constantin Sorban.
a Vel Chpitan" (Ludescu, p. 351).
Apreciarea o adaugo compilatorul.
65845

10

www.dacoromanica.ro

146

Istortile Domnilor Tarit-Rumanet1

vor fi Wile in Tara UngureascA asupra lul Racot,

atuncI i el sg, sA porneascA cu otile Oral asupra
Turcilor dupA margine. i, rnduincl Racot pre Costandin-VodA s mearga cu otI in Moldova sA scoatA
pre Ghica-VodA ', decif Mihnia-VodA IT strAnse Wile la
Targovite, i puse cAlgrimea imprejurul targului, i
pedestrimea o a slobozit In tArg, de ail tAiat TurciI,
cAti s'a,il aflat acolo, pe totI, aAjderia i In BucuretI au

fcut, i trimise pre Gheorghe Vornic Baleanul in Moldova cu cAtAva oaste ajutorit lui Costandin-Vodg. Cum
s veade, nebunete umbla i Racot, ca i Mihnea-Vodg,
i Costandin-VodA, ca nu cAuta sg- isprAveascA intAI

treaba luf den Ardeal cu Turd% apol sg sg apuce de

Domniie acestea, ci vria s. fac multe trebi de o data
i pe urmA nicl una n'au putut ispravi. CA, rAchir
du-I otile pen tArgle rumAneti, i Racot ramAind
cu oaste putinA, avAnd rAzboI cu TurciI la Ghiula, 1-at
biruit, i 1-at ranit in cap; care IntrAnd In cetatia
OradieI sA, s tAmAcluiascA, peste cAtAva vreme at
murit, i 1-at dus la Patac 2, cetatia lul, de 1-ail ingropat.
Mihnia-VodA, pre aclastA vreame sA dusease la Giur-

giul de da rAzboi cu Turd!, Costandin-Vodg Inca la

Moldova scosease pre Ghica-Voda den Scaun. Iar dupa

aceaia, viind Ghica-Voda cu Tatarii, i rAzboI avAnd

la IaT, at biruit pre Costandin-Voda, ce era cu Unguril
i cu RumgniI: pre totI i-au bAgat in apa i in noroiul
BahluiuluI, pup! a scApat; i Costandin-Vocla, cu putinef oameni ramaind. at fugit iar in Tara Ungureascti.
Atuncia i pre Gherghie Vornicul Baleanul, carele era

trimis cu otI ajutorit de la Mihnia-Voda luI Costandin-Vodg, 1-at prins Tatarif In Bahlul, innoroit, i pre
1 Informatil noult.

2 Constantin CApitanul prescurteazA mult pe Ludescu, lAsInd. la

o parte intrevederea de la Ruclir a lul Mihnea cu Rakczy. Cit despre 1nfringerea acestuia, ea s'a intimplat Intro Gith.i i Feneq, i
mortul a fost 1ngropat la Sarospatak (inca1, la anul 1660).

www.dacoromanica.ro

Constantin CNpitanul Filipescu

147

multi altil den Tara-Rumaneasca ; care peste doT anT aT

robiel luT cu multi banT Wall rascumparat '.
Aceaste vetT de batae luT RacotT la Ghiula si luT Cos-

tandin-Voda la Moldova, auzind Mihnia-Voda, unde

era, la Giurgiul, i s'ail taiat toate puterile, si au ince-

put a sa trage spre Ruck., si au trecut in Tara Un-

gureasca : aeon s'ail prapdit 2

inteaceste vremi si Chimin Iano s'all rascumparat,
ce-1 robise TatariT in Tara Lesasca, cum s'ail scris IrmapoT, si ail trecut pen Tara-Rumaneasea la Ardial ; care

vazand lucrurile Ardelenilor turburate si Ungurimia

toga IV cerca sa- pue Cral de la Turci, nevrand el
sa sa supue sfaturilor Ardelenilor, s'ail dus in Tara
Ungureasca de sus, si s'ail supus Nemtilor.
Iar Mihnia-Voda, fugind din tara i'n At dial, TurciT $i

Tataral an robit tara foarte rail, pentru nebuniile ce facuse Mibnia-Voda; puind Domn Oral' pre Ghica-Voda den
Moldova, iar la Moldova ail pus Domn pre Stefanita-Voda,
feciorul Jul Vasilie-Voda. Carele, tanAr fiind, nebuneaste

all chivernisit Domniia, precum sa va scrie innainte.

Iar Seidi-Ahmet-Pasa, dupa ce batu pre Racot, si

pre o$ti i le sparse, ail pornit Turcil si TatarM de ail
praclat Tara Ungureasca foarte rail, luand si multT robl3.

II. Domniia Ghicki-Vodill r 7168.

Ghica-Voda Domn ThrM-Rumhnesti. Costandin-Vodli iar vine,
si fuge Ghica-Vodh. Ghica-Vod cn Turcil goneste pre CostandinVodh. -- Pre Ghica-Vodh 'II iml. Turcil. All-Paa ia Oradia. Apall
Mihal Oral el. pune.
tefanith-Vodh rad chiverniseste pre MoldoToni.

tefanith-Voda moare.

Venind Domn TariiI-RumanestT Ghica-Voda, pre top

IT chema cu blandeate sa vie la casele lor, si tuturor

I PrescurMre din Ludescu, p.353, afarh de dnrata robiel BAleanulul.

2 Foarte mult prescurtat dupti Ludescu, pp. 353-4.

2 $tirile de istorie strinh slut, ihelte, originale, si, de i foarte

generale. exacte.

www.dacoromanica.ro

1st rale Domnil r rarilauma'netI

148

s'at aratat cu bine, nevoindu-sA sA indrepteze tam, den

fArAmAtura ce o fardmase Wile turcetI i. tAtarati,
pentru nebuniile RumAnilor. Si, fiind vremia haraciului
sl, sA dea la ImOratie, at flout rAnduialA sA stranga.
Dar Costandin-Vocla iar n'at lasat in pace tam sA sA
odilmiascA, ci iar i-at flout nevoe, cA, vAzAnd CA pre

Racot 1-au bAtut Turcii, i s'at dat indArAt ranit la

Oradie, i de acolt 1-au dus mort la Patac, cetatia lut,
de 1-at ingropat, neavAnd incotro mai face, cu cAte WI
avia strAnse cu bani, ail venit iar in tarA, de at gonit pre
Ghica-VoclA la Giurgiul, i vrea sA fie el Domn. Dar,

IntelegAnd Turcil, at trimis Turd i TAtarl cu Ghica\Todd, i 1-ad gonit de aicea; i s'at dus in Tara Cazaceased, cA in Tara Ungureasca loc nu avia. Deci, viind
Ghica-VodA iar la Scaun, i. find aceaste turburArr de
Costandin-Voda, cum at1 auzit, n'at putut sA stranga
haraciul, ca sA-1 trimita la vreame la Bairam, dui:a obicel 1, ci s'at mAniat imparatul i 1-at fAcut cA nu iaste

vrednic, i at trimis pre Carh-Mustafh-Paa den Darstor ca sA-1 rAclice den Seaun. Si, viind fard veaste 'in
Bucuretf, 1-at luat d e 1-ail dus la Tarigrad, i at dat Dom-

niia fie-sail luI Gligoraco-Vocla. Pre acia vreame fiind

multe rAzmirqe de WI, s'at fAcut foamete mare in tara,
i, pentru cA sA mAniese Dumnezet pre RumAnT, de

atAtia nebunii i moril ce fAcuse, at trimis i ciuma,

de muria foarte rA112.

Pre vreame ce at luat Carh-Mustafa-Paa pre GhicaVodA den Bucureti, SArban Logofat, feciorul lui Costandin Postelnic Cantacozino, maT ficlian fiind decAt alti

frap, at gAtit un cal foarte frumos i 1-at dus de 1-at.

dAruit PaAl despre dAnsul, *i i s'at rugat sa-1 fie sluga,
i. sA-1 aibA in gandul lui neuitat. Si, cu drag priimindu-1 Paa, i s'ati fagaduit cA va Vnea minte. Si adevA-

rat at fost, ca, cu vreame indelungata i-at fAcut mult

1 Adaus acest termen. Restul e, mult prescurtat, duprt Ludescu,
pp. 355-0.
2

ti r e a acestor ca1amitAt1 nu e In izvorul obipuit.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

149

bine, pana si la Domnie 1-au radicat, precum pre urma

se va arata i.

inteaceste vreml All-Pasa si cu alti Turci si Ta-

tar.'" all mers la Oradie, de ail batut 40 de zile, si o ail

luat. Decil tot nemesugul Ardialului s'all dus la AliPasa cu Apah MihaT, de 1-ail pus Crai ArdialuluT, imbracandu-1 cu caftan, si d1ndu4 si steag de Domnie dupa

obicei, si s'ag intors la Ardial, la Scaun.

Stefanita-Voda, fecior lui Vasilie-Voda, fiind Domn
la Moldova, si fiind Omar dazmierdat, facia lueruri copilaresti, sail, s zic mai bine, nebunesti ; nu cauta trebile Domniei, ci curviile, si cu parte Mmeiasca si barbateasel 2. Ca coconii Moldovenilor eel frumos atata s'an
imprumutat de la el, cat nu stiu fi-sa-vor mai platit de

aceia datorie. Mai avia si aciasta, and esa la primblari, punia pre boiarI pre calf lui cei turcesti, si, esand
la camp, punia de le lua franele si le da campiia. Deci
socoteste ce vor fi facut caiI, 'Ana a se domoli ! Multi
ati avut primejdil de moarte. Decii, era un helestet mare,
care 1-am pomenit si noT, si pre helesteil foisor Domnesc.
langa casele DonmestI : de acolb pre multi boiarI if arunca
in helestet, si radia, radia, si, de aciI scotandu-1, den apa,
II Imbraca in haine Domnesti. Ca acestea si altele facea
,Stefanita-Voda ; de care toti II urase. Decl, viindu-I po-

runca sa meaarga la oaste, la Benderitt, aeon sosind,

s'at razbolit, si au murit ; si 1-ail adus la Iasi, de 1-au
Ingropat langa tata-saA Vasilie-Voda. Zic uniT ca 1-au
otravit boiarii; altii zic ca pre acea vreame era la Ben' erban a ajutat pe Ghica in potriva luI Constantin-Vodh. V. Studit fi. doc., IV, pp. 271-2, n cciv.

2 in legIsturA cu acest viciu al lul Stefanill e ciudatul document

prin care el declara, la 28 Mart 1060, at: am miluit pie garba noastrf, pre Sohiica, cu o parte de ocini din sat din MAndzA,t1, ce iaste
presto Prut, in Tinutul Imilor", cumpArata de la Fratiman biv Pith.;
pentru dereapti slujbi cl-ail slujit atva vreame in casa Domniel
Meale" (Bibl. Ac. Rom., doc. 100/Lx).

www.dacoromanica.ro

150

Ist rlile D mill r Taril-RumaneKi

der ciuma, i de ciuma ar fi murit. Ci, ori una, ori

alta, el tot att murit. Si au pus pre Istratie Dabija Domn

in locul lui '

45. Domniia luI Grigorie-Vodrt de'rtal, lt 7169.
Grigorie-Voda Domn. Chimin Ianos vine cu Nonati la Ardial.
Chimin Ianos taiat de Turd. Grigorie-Voa i Dabija-Voda, merg
la oaste cu Chipriuliul. Uivarul i Galgotul notate srt ia de Turd.
Slat co s'all facut de pail asupra lul Grigorie-VodA. Alixandru fe-

clor Gheormil proaste pre neste boiarl la Grigorie de fatA. Costandin

Postelnicul Cantacozino iaste pArAt de Stroe Vornicul si de Dumitrasco
Vistierul. Grigorie-Vod5, omoarrt pre Costandin Postelnicul Cantacozino.
Grigorie-Vod5. si Dabija-Vod5, merg la oasto cktre Nemtl.
Montecuculi ghinftrar bate pre Vizir. Zuza Ghinftrarid bate pre Turd,

pre TAtarif den Lova si pre RumAnl. Pacea Intro Turd si Intro
Nemg s'an fcut In 20 de ani. Domnil s5, duc la prAle lor. Grigorie-Voca fuge In Tara Nemteasch. Boiaril s5, due In Tarigrad
sh-s Mai% Damn. Boiaril slog sll, pue Doran pre Radul Leon.

Venind Grigorie-Voda Domn in urma tatne-sat, all

Visit taxa stricata, faramata de atatea raotati ce-i venise
asupra, de nebuniile Rumanilor i. den rea chiverniseaala
Domnilor. Costandin-Voda o an purtat-o ran, MihniaVoda i mai ran i mai cumplit, i datorie multa ramasease de la Mihnea-Voda facuta. Ci sa mira ce sa fach :

haraciul imparatesc va sa-1 dia, att datoriile va plati,

ati tara va sa indrepteze ; ci-I era toate impotriva. Ci inteacestia dupa nor vine i senin ; dupa multa raotate i

foam ete ce era, i ciuma, ail dat Dumnezen pace, i

biug in toate, i sanatate, ca. s'an facut gran mult, mei
mult, yin, i alte bucate, cu care-i radica saradi nevoile.
Si aa pe'ncet carmuia norodul bine, i era Domnul
judecator drept i milostiv, i ginga intru toate lucrurile lui, i nemaret 2
Chimin Iano Rind intru aceste vreml la Tara Ungu' Dupit informatil orale.
2 De aid lncepe Cronica deosebita a lul Constantin Chpitanul.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

151

reasca de sus, i strangand din Wile stpanu-sail luI Rac4 ceale rasipite i ramase fara stapan, si luand ajutor
si de la Neamt, cu vorb ca aclasta : de va putia supune
Ardialul, sag inchine Nempor ; i s'atl pornit spre Ardial. Apafi Mihal Craiul cu Ardelenii, aciasta auzind, aft

trimis la Turcl de le-ail dat stire, si a cerut ajutoritt

impotriva lui Chimin lanos, i i-aU dat pre Cuciuc-Mahmet-Pasa, cu catava seaama de Turci : i ail poruncit ei
lui Grigorie-Voda sa trimita oaste ajutoriil. Trimitand,
cu OdevoianuP, all trimis si den Moldova oaste. Decil,
Turcil find. la Sighisoara, si lingurii, Chimin Ianos all
venit la un sat ce era aproape de cetate, i at conacit
acolea cu oastia lul, i era cuvinte intre clansal, a doao
zi sa sa loveasca ()stile ; dar Turcil, prinzand veaste den
iscoadele ce avia In tabara luf Chimin limos, cum sad
fara grip, n'ail asteptat pana a doao zi, ci inteaceeas zi,

ati esat fara veaste cu top, si

lovit la vreamia

pranzuluI, sazand Chimin hams la masa ; i, fiind ()stile

rasapite i pe la otace, i Indata ce vazura pe Turd
irnpresurandu4, apuca Chimin fano de Incaleca, i, gra-

bindu-I, nu avu incatr mai face, ci deade peste un

helesteil inghetat, sa treaca, dar, alunecand calul, cazu
cu el jos. Turcil Inca ii impresurara, sa-1 Wall; asajderia pre ostl le Ward, si le imprastiiara in toate
partile.
Deci, daca all trecut dol anl al Domniel lul GrigorieVoda, facut-an imparatul Sultan Mehmet gatire mare de
oaste,
aft trimis pre Chipriuliul Viziriul, cu osti multe

turcesti si tatarastl asupra TarM-Ungureti de sus, ca

oft o supue, neavand stapan pre nimeni, de vreame ca
Racot Craiul, care o stapanise, perise, Chimin Ianos, care

in urma lul vria sa o urmeaze, Inca s'ail dat sfarsit,

cum 41 auzit. i ati poruncit lui Grigorie-Voda den
Tara-Rumaneasca si Dabijai-Voda den Tara Moldovii
de ail mers si el cu ()stile lor pen Arclial, impreuna cu
1 Comandase pe Muntenl i in luptele din Polonia (Miron Costin,
p. 353).

www.dacoromanica.ro

162

Istoriile Domnilor Tarii-Rumanegt

Tatarn Atuncea cetatia Uivarul 1-au luat, chiemand si

pre Apafi Craiul la oaste Viziriul, de s'at lmpreunat
cu Turcil. Galgotul i alte multe locuri all luat in anul
acela, i s'au tutors cu pace la tarale lor'.
Acolo In oastea lul Grigorie-Voda, cum zic unil, s'au
facut neste amestecaturi, adeca Sarban Logofat feciorul
lul Costandin Postelnicu Cantacozinb, i oare-care den
fratiI liii ce era acolo, si Mares, si Cretulescul 2, sa fie
umblat intre capitanl i 'intre slujitorl, de indemna sa
mearga sa parasca pre Grigorie-Voda la Viziriul, de facatorin de rail, de hain si de allele, si pre urma sa ciara
Domn la Viziriul pre Sarban Logofatul ; care, dan om
in om mergand vorba, all ajuns si la Domn. Decil,
auzind, s paziia in taina, pana s'au luat zioa buna de

la Viziriul sa vie in tara, ci dara purcegand

i apropiindu-sa de tara, si, la un loe conacind pentru odihna na-

miezil, au poruncit lul Gheorghita Moldoveanul, care

era vataf de Aprozl, sa aduca pre acel boiari ce urnblase sa faca viclesug ; si-I aduse innainte lul, i incepu
a-i mustra, pentru cad fac asa, de at vrut sa-1 ficleneasca,
sa-1 parasca la Viziriul : ce rati li-ah facut? At nu i-au
boerit cu marl' boeril, ail nu i-att miluit cu mile marl ?".

Care anume, le spunia. Iar Mares, fiind maI slovesnic,

si mai indraznet, raspunse ca. nu sant vinovati nimic.
1 La 2 Octombre 1694, Stanciul Logoiltul i fratil lul da zapis
juphnuluI Savil CA1d5rar, cum s5.-s stie c ne-in tomnit de bun a] voia
nostra de e-m dat 1 vad de mor[f], juna[a]tate, sa-s1 fact), dumnelor
more, pentru ell m'an scos de la oste candu a fostu Gligorie Voivod la Uivare (Bibl. Ac. Rom., doc. 108/xLiv).

La 15 April 1683, eil jup[A]neasa Ili[n]ca" scrie fratelul el Radu

pentru o datorie. Detn-mi-aff and ail pus pre fli-mied Mihalcia car[e]
de oaste In zilele lul Grigorie Voevod, ce, ne ajungandu-ru[I] cai la car[e]
dit oaste, datu-mi-ml frate-miell in pretul bun iape 2, de i-am pus la
care drept 11. 18, i mi-aa dat la nunta fli-mie Mihalcil maraml 13

de sarma, marama cate banl fl. 1". El are z5.log o crucisoarA art aura
cu lantiprul iar de aur" (doc. 49 xi,v).
2 Radu, cumnatul kr.

www.dacoromanica.ro

ConDtantin Capitanul Filipes u

133

Grigorie-Voda scoase vadnicil de fata, capitanil caril

vorbise cu eT, intru care era i Alixandru fecior Ghiormil

Banul, i incepura a zice : Aa, Doamne, ni-au zis s

mergern sa te param la Vizirul, i sa pue pre Sarban
Logofatul Dorian". Iar Mare raspunse : Doamne, acest
Alixandru in zilele Mihnii-Voda fiind Postelnic-M are,
pre gura lui multa boerime Watt omort, nefiind vinovatl nimic ; acum iar s'at apucat de aceaia ; ci, de-1 vei
asculta Maria Ta, fa cu noT ce vei vria, i vel da seaama
innaintea luT DumnezeU, iar noT nu santem vinovati".
Si dentr'acel dias i-ail dat Grigorie-Vocla In seaama Vatafulul de Aprozi si cu a1T slujitorT, de i-au adus tot
in paza pana aicea in. tara. LAngi. acestea, i den tara

venise para, de la Stroe Vornicul i. de la Dumitraro

Vistierul Cantacozinb, care era lasatl de Domn aicea Caimacani purtatori de grija, parand pre Costandin Postelnicul Cantacozinb, Ca umbla pre marginea turdasca oameniT luT hulind numele Domnulul, de rati. i de hain, ii
pre oamenii tarn ii zaticneate, de nu-i lasa sa- dia dajdile imparateti. i cum ca sa lauda, ca el aft popit pre Grigorie-Voda, i iara el il va despopi, i ca acestea altele
multe. Deci aceaste doao pricini : una den tabara, alta den
tara, Intelegandu-sa, WOO, pre Grigorie-Voda cu mare
manie, asupra casil luT Costandin Postelnicul. Si, dupa ce

au Intrat in Ora, i intelegand Costandin Postelnicul

de venirea DomnuluT i de opreala feclorilor, aft alergat innainte tocma catra Craiova, i, mergand sa sa
impreune cu Domnul, I-aft priimit de s'ail impreunat,
dar
aratat un chip foarte posomorat. i, vorbind
cam alaturia cu calia, i-aU ponosluit pentru fecToriT luT,
ca sant raT i ficlenT, i cum a aA indemnat pre capitanl i pre slujitori sa-1 parasca la Viziriul, i sa radice pre fie-sall Sarban Damn. Ca acestea auzind Costandin Postelnicul, tagaduia ca nu va fi aceaia, ci vor
fi parT mincinoase, s nu le creaaza Manila Saele. Cu ca
de acestia viind Grigorie-Vocla la Scaun, pre ceialantT
boierl
slobozit, iar pre Sarban Logofatul ban taiat

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnil r TariT-Ruma'neti

154

la nas de o parte, pentru cOe1 s numise sa tie Domn ;

iar pre tat-sail, Costandin Postelnicul, aU trimis pre cApitanl de la Ungurel cu dorobanp, si l-at luat noaptia,
si 1-ail dus la manstiria Sniagovuhil. Acolb nu 1-ail zAbovit, ci i-att poruncit de s'ail cuminecat, i 1-ati dus
in trapezare, i, de stAlpul cel mare legandu-1, 1-aU sugrumat. Ded, fAcAnd stiintO juprineasil i coconilor, all
venit eu voia Domnulul de 1-ail ritclieat de acolb, si
1-au dus la MarginenI de 1-ail ingropat.
CAnd au fost dupa adasta la al cloilea an, iar ail venit luT

Grigorie-Vod, Domnul Rumanilor Munteani, poruncO,

si DabijM-Voda, Domnul Moldoveanilor, ea st meaarga
iar la oaste spre Buda, si ail purces de s'ail dus dui:oft
porundti.
Si ,

mergAnd la Seidi-Husein-Pasa al Budd, i-ail

luat i s'ail dus la Leva cetate, de o all bAtut, dar nimic

nu putia sa-1 strice, find acolo i 'Marl : un Sultan;

iar Viziriul Chiuprilaul era la altd cetate ce-I zic Singohard2. Deci acolo venira o seaama de osti nenAesa
cu ghinarariul Montecuculi, iar la Leva, unde era HuseinPasa i Domnil rumAnesti, cu o seaamtl. de Ttari, yenirO alte ostS, cu ghinarariul Zuza, i, cum zic, inteo

zi sa s fie bAtut amanduao rOzboaile; la care ail biruit crestinil pre Turd, si s'ail tutors indarAt. Dupa ce
furA biruiV Turcii, dupa cum ati auzit, temandu-sa ViDin cursul acestel campanil, la 20 Maid 1664, avern o danie de
nanAstire pe pergament, cu pecete in capsA: de la Grigore. Divanul,
Gherghe Ban, Stroe Vornic, Preda Vel LogotIt, Dumitraco Vel Vistier, Toader Vel SpAtar, Badea Vel Clucer, Preda Vel Stolnic, Papa
Vel Coniis, Costandin Vel Paharnic, Costia Vel Postelnic, Vilcul Vel
1

LogofAt. Serie Dumitrasco Logoflt S RWUK S ItSwatop".

Pe pecete supt vultur Acestil hrisovit facutu-l-a Io Gligorie Ghica

Voevod a toath Sfetagora, a 20 de sfinte mAnIstir1 co santtl In prejurul stIntulul Munte Atonulul, vrileat 7172. Pe cealalt& parte, sterna
si titlul, cu data 7170 Bibl. Ac. Rom., pee. 171).
2 St -Gotthard.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipcscu

155

ziriul de imparatul, sa nu pata vre un rat, at stittut la

mijloc Panaiotache care era dragoman imparatesc pre
acea vreame, i at Mcut pace Intre amandol imparatiT,

In 20 de ant in razboiul ce fcura la Leva cu Neamg

wand Grigorie-Voda sa- arate vitejia, afl navalit asupra

Nemtilor, de'ncotrb II era otile luf : macar ea, despre

o parte, pe o roata de Nemti o at stricat de tot, iar biruinta tot at fost a Nempor, itboiarT multi a perit,
i slujitorl de ceIlanV, a sa Intamplase i o tina in
fuga lor, i pre mai multI In noroiul acela II Impuva
NemtiT. Deci, savarindu-sa aa razboiul, Domnil amandoT, de frica Viziriuluf n'at cutezat sa meaarga
la dansul, cad IT batuse Nemtif, ci au venit cinef
la tam luT. i iaste obicel la Turc, fr ferman sa nu
sa, duck nicairT : Capichehaiaoa lui ii scriia sa vie la

Vizir, ca pre urmil va fi rat. Insa Dabija-Voda, avand

capichehaia pre ChiriVt Draco Ruset, carele maI pre urma
at ajuns i. Domn, numindu-1 Antonie-Voda, i. scriindu-i
sa mearga, pre capul luT i pre sufletul lui: ce rail II va
veni, sa fie in sufletullui, a5a auzind Dabija-Voda, s'at
Invartejat InnapoT i s'at clus la Viziriul. Cam mustrandu-1
oarece, apoi i-at dat Domniia iarW, i s'at dus la Moldova
Domn. Iar Grigorie-Voda al nostru nicT cum n'a cutezat
sa meaarga, pentru ca era boiariT ficleni, i uniT carif era

fugitl la Ruciuc i eel de MO dansul, ca-1 speriia ca

vor sa vie sa-1 ih, i sa-1 duca sa-T tae capul, i alte
reale. DecT, speriinclu-sa, s'at radicat cu totul i s'at

dus in Tara Nemteasca, de at azut acolo catava

vreme 2.

Dupa ce at pribegit Grigorie-Voda, boiaril OW, cariT

era pre acele vremT, s'ati strans cu toiT, i s'at dus

la Tarigrad sa-I clara Domn. DecT, pre cale mergand, socotise, Ca, de le va da Indemana, sa pue pre
1 Nikusios.

2 Expunerea e foarte partiall pentru Grigore Ghica, despre lute-

legerea aruia en cretinit nu se vorbe7te nimic. Pftna i fuga luf

se explia prin intrigi de ale boiarilor ficlenl".

www.dacoromanica.ro

Istorillo Domnilor Taril-Rumane,t1

166

Dumitrasco Buzilianul de la Capatanestf 1, dar, acolo

ajungand, ail gasit pre Radul-Vocla feciorul lul LeonVocla randuit de Turd sa-1 faca Domn. Care vAzand

boiarii aa, n'all mai cutezat sa mai zica de altul, temandu-sa ea nu vor putea ispravi, i va fi mai rat
pre urma, ci s'afl lipit langa Radul-Voda, c i el tragia
pre boiari cu cuvinte blande, sa nu faca vre-o turburare.
Si, asa asazandu-sa intre dansii, at dat Turcil Domniia
Radului-Vocia.

46. Domniia Radu1uI-Vothi, Leon, lt 71'73.

Radul-Vocla Leon Domn.

pe Duca Vistierul Down.

Iliias-Vodh sit mazhle5te.

Dabija-Vocla moare la Moldova, i pun

sh pune Domn la Moldova.
Duca-Vodh vine Domn al doilea.

Radul-Voda logodeate pe
cu fata Duchl-Vodh. Pehlivan
HindiA face multe jocurl la logodna. Radul-Voda mearge la Odril,
de Innoeste Domniia.
Radul-Voda merge la Tarigrad la primblare. Radul-Vocia iar vine Domn In tart. Boiaril sh fidica asupra RaduluI-VocIL Boiaril sh due sh parasca pre Radul-Vodh.
Turcil trimit un Agh la BucurestI. Boiaril sIt ftghduesc lui Pavel
sa-1 clara Damn. BoiariI trimit de olac la boiaril eel den tart.
Turcii mazhlese pre Radul-Vodh. Turcil pun pre Antonie Vornicul
en voia boiarilor Doran. Sphnzurt pre Softalhul la ocnh. Turcil
ia cetatea Candia.

Puindu-sa Radul-Voda Domn, i viind aicea in Ora,

cu totl boiaril ce-I esase innainte : boiari, slujitori, dupa
obicel, i cu pompa mare 1-at adus In Scaun, i i s'all
inchinat lui toti, eel marl i cei mid, i s'afl aratat cu
blndeate i cu mi1 catra top. Si avand si pace, si nefiind

Wire nici intr'o parte, petrecia bine, in primblari, pre

balta la vanatori, In ospete pre la unil aiI, i era toti
veaseli, ca dedese Dumnezeti si pace i bisug de toate

bucatele, i nu avia alta grija, fan cat venia vreamia

Personagiul e cu totul necunoscut. Ca Domn, ar ft fost un alt
Antonie-Vodh.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipebou

157

haraduluI, sA-1 strAngA si sA-1 dia imparatiel la vreame.

Si aceastA pace a Oral' nu venia dentr'alt ceva, fail

cAt imparatul avia treabA de bAtia Critul, si, fiind cleparte de nol, nu aveam bantuialA, ci pace. Si era Radul-

Voilt bun, si cu boiarii, si cu tara.

inteacIastA vreame, in tara Moldova at murit DabijaVodA : boiaril tarAI s'ail dus cu top la PoartA, Impreuna
cu Duca Vistierul, pre carele 11 socotise sA-1 pue Domn.
Si ail trimis mai nainte pre Stamate PostelnicuP cu darurI, sd prinzA portile, stiind si turceaste, s nu cumva
altii sA umble, sl dia barn', sA ia Domniia, si sl fie boiarilor tArAI peste voe. Deci, mergand toatA boerimia

acolb, si mergand la Viziriul si rugandu-sA, sA le dia

Doran dentre dAnsAl, le-au dat voe Viziriul sAil aliagA
Doran, care le va fi voia. Si, fiind socotit mal de nainte Duca Vistierul, 1-au ImbrAcat bine, si 1-at ImbrAcat cu caftan, dandu-I Domniia. Deci, dAnd pocloanele
de Domnie ce-i fAcia, s'all luat zioa bunA si s'au dus
la tara lor. Dar de acest rAnd putinA Domnie at domnit, numal o jumAtate de an, si 1-ati mazAlit, den ce
pricinA not nu stim. Si ail pus pre Iliias-VodA Domn,
feciorul luf Alixandru-VodA, carele, find sArac beizadia
la Poarta, si dator, asa spun: cAnd at venit de la PoartA
de-1 chiema sA-1 facA Doran, si nestiind el de aclasta, I:Aran-

du-i-sA cA sAnt niscareva datornici, s'att ascuns In podul

casil, si pAna nu s'au dovedit bine cA-1 chiamA sa-1 facA

Domn la Moldova, nu s'ail pogordt den pod. Decl, facAndu-sA Domn si mergand in tard, multe milostenil
fAcia sAracilor, si mult bine 'WM. AtAta aft fost de milostiv, cat, sb.zAnd la Divan, ducia si punga cu bani lAngA

dAnsul, si, de se IntMapla sA traga vre un datornic vre

un same, de nu avia cu ce sa sd plateascA, scotia el banI
de aI luf si plAtia. Ca acest fel de om au fost Iliias-Vodd ;

dar eel bunt nu trAese mult cu norocire : den ce pri' V. pentru dinsul Studit fi Documente, IV, tabla. Pare
din Hios.

www.dacoromanica.ro

eft

era

158

Itorii1c Domnilor priI-Ruma11e,t1

cina, numal Dumnezet

; iar nof oamenii nu putem da

nic o socoteala. Precum si pre acesta curand iar 1-aU

mazalit, i s'au dus sarac la Tarigrad, iar cum all fost:
si in saracie au murit; ramaindu-i un Mt i o MO, carii
traiau den mila cretini1or. Si in locul luT iar Duca-Voda
s'aq pus Domn de la imparatie, umblandu-i umbletele cu

mare meteug Cupariul Ruset cel batran, de ail scos

Domniia Ducaf-Voda cu bani multi, i au Meut nevoe
bietului Iliia-Voda.

intru aceaste vremi, Radul-Voda, avand un cocon

anume E,3tefan, i Duca-Voda den Moldova avand o co-

coana anume Catrina, s'ail ajuns in cuvinte i all logo-

dit pre coconi. La care logodna, a fost aicea in tara

cu mare veselie, a facut mune ospete, multe jocuri;
care se potriviia cu o nunta Domneasca, iar nu logodna.

Strans'au toga boerimia tarar cu toate jupaneasele, i

afl intins corturile in dial de spre Mihai-Voda, in drumul Cotracenilor : acol facia ospete in toate zilele.
Adus-at pehlivanT de eel ce joaca pre fun% i de alte
lucruri ; adusease i un pehlivan hindid harap, carele
facea jocuri minunate i nevazute pre locurile noastre :

iute om era i vartos. Langa altele, de nu le putem

lungi, facia a ceastea mai ciudat : punia de rand 8 bivoli,

i s rapeziia iute, i, sarind peste el, sa da in

vazduh peste cap, i cadia in picioare de ceaia parte ;

alta, un cal Domnesc, gras, mare, I lega chica de coadaT, ja-1 batea Comialul cat putia, i nu-1 putia sa-1
misce de loc ; alta, un copac mare den padure adusease,
neated, i, infipt, s'au suit pre dansul ca o maimuta, :
deci, dupa multejocuri ce a facut sus in varfu-T, s'ati slo-

bozit de aeon cu capul in jos, i a dat in picioare;

alta, un tulpan lung de multi cop', Ii tinia oamenT in
mainT, cat era, i sa rapaziia iute, i mergia calcand
pre tulpan, i nu sa afanda ; alta, sa prindea multi
oameni cate doi in mainT, i facea chip ea de o bute
cu mainile, i mai lung, i sa rapeziia iute, i intra cu
capul pen gaura aceaia, i nu-1 simtia oamenif, i de

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

150

ceaia parte ctidia in picroare. Ca acestea multe fd-

cea, care nu le tinem minte. in scurt, mare veselie

s'a,A facut la aciast logodng, a coronulul Radulur-Vodg

aicea la nor; in Moldova nu stim ce va fi fgcut DucaVodg'.

inteaceste vremr Turcil, vAzAnd ca Domnir trgr noastre

sa hainesc de catrg, impgratie, at poruncit s fie obicer,

de al treilia an sg, meaarga, Domnul la Poartg, sa, sgrute
mama trapttratulur, sg-sT innoiascg, Domniia ; si acest
obicer mult vreame ail tinut2. Ci dar, find porunca la
Radul-Vodg sg, meaargg la al treilia an la Poartg, s'all
rugat boiarilor Oral s-1 mar priimeascg s le mar fie
el Domn, si ail priimit boiarii sg, fie asa ; i au purees
cu top, impreung. cu Domnul sat, la Odriiti. Si mal nainte ail trimis pre Draghicr Spatar s ggteascg bani de
poclonul Domniel dupg la prieteni, si sg, dea in stire
cg. vine Domnul, cu toata boerimia, si-1 priimesc cu top
iar s le fie Domn, laudandu-1 ca iaste bun cu tam i cu
boerii. Si, merggnd Domnul acolb, n'at fault zabava
multd, ci i-au dat Domniia ; si, dandu-sr poclonul de Dom-

nie, s'ati rugat sa-1 lase sg, miarga pre la Tarigrad M.-sr
vazd casa, si 1-ail lasat ; dar nu-T era pentru vederia casir,
ci pentru man dretea, ca sg, sg, primble pen Tarigrad cu
pompa Domneascg, sa-1 vaza prietenil3. Si, slobozindu-1,

au mers pre la Tarigrad, si. de acolb ail venit in tara.

inteaceste vreml, fiind Draghici Spatariul la Tarigrad
cu Radul-Vodg, s'all rdzbolit si ail murit ; si 1-ail adus la
Comana, la manastire, de 1-all ingropat. Zic unir al-ar fi
otravit Grecii, iar altif zic ca ail murit de ciumg, precum
all si fost, dupre cum in urmg, s'aii dovedit. Si, viind Ra-

dul-Vodg, in tug, dupe cum s'ail zis mai nainte, iar ail
1 V., pentru aceastA asStorie, Studif fi doc., IV, p. cccxu.
' NIA la erban Cantacuzino.
3 Tonul acesta batjocoritor fats de Radu, lludat innainte, se explicA prin alianta lul cu Cantacuzinil. V. pentru toate aceste lucrurl
lucrarea mea Despre Cantacuzinl".

www.dacoromanica.ro

160

Ltorjjle D mnilor Tarii-Rumgneti

petrecut bine cu totif rang, la o vreame. Iar dup g. aceaia

iar all inceput Cantacozinii a amesteca lucrurile, precum all
fost Inv AtatI, si a turbura pre unil den boiarl, zicAndu-le

ca all auzit ea s'au sfatuit oamenil Radulul-Voda, SofialauP Clucer 1 eu Balasache Paharnic i cu a1il ca sg-I
omoare,
inclemna ca sa sg. scoale asupra RadululVoda i asupra oamenilor Jul, sg-T scoatg afarg den tara
(care aclasta nu o facia de alt, fara cat sg fie totdeauna
el maT marl). Si boiarif, alunecandu-sa CU firia ea vor
fi acelea care le zic Cantacozinil, all sods pre la capitani,
pre la iuzbasl (fiind Spatar-Mare Sarban Cantacozin6), sa
s stranga tot la Bucurestl', i Radul-Voda nimic de acias-

ta nu stiia. Si, strangandu-sg, numal intr'o zi den Curtia Domneasca all fleut radicare, i all inceput a striga
el va sg-I omoare Radul-Voda. Si ail esgt boiarif oi
gloata, stranganclu-sa la Mitropolie, la Vlathca Theodosie,
spuindu-I jalba, cum all vrut
omoare Grecil ; ci, nu
trecu vreame multg, veni i Radul-Voda, i multg pri-

cing at avut cu boiarii, i sa duse la Curte ; iar boiaril

sa cluserg de masera noaptea cu paza bung, de frica
RaduluT-VocIA, i s'au gatit noaptia de cale, si a doao
zi (Muscle diminiata at purees la Enisar 9, unde era
Nicola, din Sofia. V. iarhsi lucrarea citat Despre Cantacuzinl".
2 Ieniser. Sint douli 1oca1ithI, cu acest nume: una in Asia, si cealaltli. in Tesalia. De dinsa e vorba
D. Intim Tuducescu imi comunicA acest document de o insemnS1

tate escepOonalk dat de boieril venit1 la Ieniser, cari, in mijlocul

tirguielilor si intrigilor, ghisiaa timp pentru a se gindi la luminarea
teri1 lor :
Adec

e Radul Logofhtul Nsturel scria i mIrturisesc cu

t
acesta al rued zapis, ca sh, fie de bunk credinci. Inc h. find ea la

Eniser, la ImpArStie, dimpreunk cu alti boeri de tartt, cari am fost

mers i pentru nevoile Orel, asa am socotit dimpreunS cu tog cum
ci tara noastr li. este o tars aim& si Mr' de invItAturh, i oamenil pen-

tru sIrScie nu-'sl pot da copiil lor la invhtaturk, ce ar ft bine sl 'se

facl o scoalri, pentru invIthtura copiilor, cum iaste la CAmpulung, cad

este xnal in laturl. Deci avAnd ea un kc In oras in Chmpulung,

care 1-am cumpSrat de la Stroe Vornicul, ea 1-am inchinat si 1-am

www.dacoromanica.ro

161

Constantin Capitanul Filipebou

imparatiia, sa parasca pre Raclul-Voda si pre Grecl.

Radul-Vocla Inca ati trimis pre Alixandru Arma, si pre
Dumitraseo Portariul Caramalaul de olae sa ajunga la

Caimacamul sa-I spue jalba, i cum ea fara nicI o

vina s'ag radicat boeril asupra-1 cu para. Si, fiind Caimacamul prieten, s'ati. i maniiat pre boiarl, si, mergand

boeril la dansul, i-at mustrat rail, si, de n'ar fi facut

boerii un mestesug suptire, n'ar fi putut sa-1 biruiasea.

Ci, necrezand Turcif, nicI pre boiarii Oral, nici pre

Radul-Voda, ail trimis un Aga la Bucuresti, sa vie, sa
cearee lucrul, den ce li-ail venit galelava, si, cum va afla,

sa sa duca Innapol, sa spue. Dec1 boiariI sa ingrijara,

temandu-sa ea, mergand la Radul-Voda, 11 va apuca eu

vorbe, cu daruri, si sa va intoarce lucrul spre raul

lor ; ci cauta om ea acela care sa aiba priitesug cu
Aga, sa-1 apuce el mai nainte cu darurI, sa nu li sa
faca vre o peire. Si gasira pre un Pavel Grec, carele
de multe orl cerca la Turd. sa RI, Domniia taraf : pre
acesta afiandu-1 ea iaste prieten cu acel Aga, s'all rugat
lui sa graiasca cu Aga, mergand acolo, sa nu sa ascutte
cuvintele Radului-Vod, ei sa graiasca de bine pentru
boiariI taraT, sa-i fagaduira mulV bani, iar luI Pavel 11
dat O. fle de treaba scoalel, sfi se facli scoall pre dAnsul, si nimenea
sl nu mai aib 5. treabb, cu acel loc, co sA, fie al coalel stAthtor de mosie si noauA pomanA. Si mArturie toti boiarh cAtl s'ai1 intAmplat,
cari isl vor pune iscAliturile mai jos. Si pentru mal adeverith. credintA
pusu-mi-am pecetia si iscAlitura mal jos, ca sh sl creazg. Az je Musat ot Bucsanl napisah u Eniser. Pis Ghenarie 8 dni, leat 7177.
Pecetea.
Radul ISAsturel LogofAt.

Gheorghe BAleanul biv Vel Ban.

Mares Vornic, mArturie. Serban biv Spitar. Neagoe Clucer.
Papa Comis, mArturie. Paul Aga. Pritrasco Vel etrar BAllcianul.
Radul Banul. Gheorghe Stolnicul. VAlcul LogofAt. Gheorghe
Clucer. Mateiil SpItar. Barbul (?) Chpit. sna Danciul Postelnic,
mArturie.
Ivasco Postelnic, mArturie.
Radul Logoflit tirbeill,
mArturie. Tudoran Clucer, mArturie. Barbul GAOL Brideannl, marSerban apitanu
turie. Ed Antonie Vornicul. Stroe CApitann.
Popescu. Musat CApitanu, mArturie. Ivan Logorat LAzureanul.
PAtrasco CApitanu (Archivele Statulul, Cotroceni, Llx, 17 .
65845

11

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Taril-RumaneW

162

fagaduira sa-1 ciara pre el Domn. Acestea auzind Pavel,

cu toata puteria lui aq impacat pre Aga Turcul ce mer-

gia in tan, i acii pre loc intro Turcl mare ajutorinta

ail facut boiarilor, nadajduind Domniia '. Deci boiarii trimise de olac la boerii ce ramasease in tara, dandu-le in

tire pentru Turcul ce vine, zicandu-le sa scoata Ora,

multa innaintia Turcului, sa sa jaluiasca de Radul-Voda
i de Greci, i aa all facut. AU scos de tot feliul, muerl,
feate, carel zicia ca li-at ruanat copiii, i. ca li-ati facut

acel lueru grozav ; featele zicia ca 'ail batut joc de

dansele; oamenil caril zicia a i-all pradat, i-an caznit,
i altele. Deci, intorcandu-sa innapol Turcul i spuind
celor mari jalbele ce facea Ora, all dat vina RaduluiVoda, i 1-ati mazalit, *i. boiarii s'ati. indreptat i li-ail
dat voie sa-0 aleag Domn care vor vria, i sa-1 duca
sa-1 imbrace cu caftan. Ci ei, dupa cale, mergand, socotise pre Antonio Vornic de Popetif den Praova ; ci-1
gatira 0-1 imbracara cu caftan Domnese ; iar Pavel, cel

ce mtepta boiarii, dupa cum vorbise cu el, ramase in

daart, i-i deadera boiaril o tali Aceastea facandu-sa,
at trimis Turcul de all radicat pre Radul-Vod, i all
prins pre dol boiari greci, carii zicea ea, era mai zorbale, pre Sofialaul i pre Balasache. Ci pre Sofialaul,
tiindu-1 hichis spre Ocna catava vreame, 1-au spanzurat la Ocna, iar pre Balasache 1-au dat in mainile
unor dorobanti de 1-ail trecut Dunaria i i-at dat drumul Tarigradului; iar pre ceilaltl Greci mai mici, cum
Pascale Gramticul i. altii, atata !Data') le da slujitoril,
cat ma mir cum traia ; mai ales pre Pascale, ca. 1-am vazut
cu ochii, cand 11 scotia din camara 0-1 ducia cu palme ;
1 In anul 7200 (1691-2), face o vinzare rjuphneasa Stanca de la
Ogrezeanl, fats. lul Pavlache Banul", care-1 ayea aceasth moie,
in Vlaca, de la tat5.1 el, Pavlache Banul" (BibL Ac. Rom., 176/laxly ;
regest qi extrase in ,,Despre Cantacuzinl", V). ,,Juplineasa Elina fata

Banulul Paylachie" se nArita inthid cu Radul Post. sub, Stroe Vornicul" Leurdeanu (Bibl. Ac. Rom., 103/xx, ; v. Despre Cantacuzin1).

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

163

care palme, de dese i de multe, nu mai avea nurnar ;

altul iar, care i-am uitat numele, de multa bgtae i palme

ggndia c va st moat% ei striga popa sa.-1 cuminece.

Ca acestia i altele mai multe au pgtimit Grecii la sfaratul Radului-Vodg, den pricina i inclemnarea Cantacozinilor.
intru aceaste vreami, a luat i Turcil cetatea cea mare
Candiia a Critulul, care pren multe vremi a batut-o,

i flu putia sa o ia, iar acum a uat i ia savarit ;

ati supus Turcii tot ostrovul CrituluL

47. Domniia lui Antonie-Vodit, lt 7177.

Fecioril Postelniculul Constandin Cantacozinb cauta moartea taInchid pre Stroe Vornicul. CAlugAresc pre Stroe Vornicul fArA voe. Lul Neagoe Sheuianul 11 tae nasul.
Badea BAlAcianul s scoate sA-1 tae capul. Antonie-VodA merge la oaste la
Bugiac. Vrajbk Intre boiaril tArM. /Aare sti duce la Craiova Ban
en mare pompA.
Mare Banul bate pre boiarl la scar& cu toiage.
Antonie-Vodl judecA pre boiarl. Boiarl oare-caril s surgunesc.
Cinste ee racea lul Antonie-VodA boerii. Moldoveanii sa scoalit
asupra DucM-Vodh. Duca-Vodit iar sa intoarce la Ia1. NemtiI
jaft cetAtile Ungurilor. Nemtil tae nete Domni marl unguret1.
Antonie-VodA merge la Tarigrad den poruncE turceasca. Grigorie-Vodl vine la Turd den pribegie. Boiarl multi sA due la pita
thne-sitt.

la Turd. Gheorghe Vornicul era sA sa pue Domn.Ficleugul

ce a flcut Turcil lul Antonie-VodA. MazAlia lui Antonie-Voda
i 1nchisoarea boerilor. Sarban SpAtarul fuge.
Grigorie-Vocia,
hand Domniia, scrie la Gherghe Banul de prinde boiaril. Boiarii
cel Inchi1 II sloboade Banul Gherghe. Me Armaul prins. Sluga
TnT Ilie Armaul, 11 tae capul Cretulescul. Stroe Vornicul fuge la
Odril. Pentru ce aft chzut Cantacozinil la nevoe.

Luancl Domniia Antonie-Voda de la Eniar. cum s'aU

zis mai *innapoi, a venit in ar cu toti hoiaril, si i-ad

facut alai dupa cum sa cade Domnilor, i s bucura
toV de Domn batran, de Ora, nadajduincl de bine i de
dreptate, t i au boerit boeril care dupa cum le-au venit
rnduiala, i sa aazase lucrul tarai bine i galcevilo
despre toV. Iar fecioril 1u Costandin Postelnicul Canta-

www.dacoromanica.ro

164

1st riile Domnil r Taril-Rumane;4

cozino, Stirban Spatarul, Costandin Postelnicul Cantacozirth, Sarban Spatarul, Costandin Postelnicul, Mihai Postelnicul, MateI Cuparul si Iordache, gasira vreame sa caute

moartia tatane-saU, den eine a fost, i inchisera pre

Stroe Vornic Leurclianul, vinuindu-1 ca el ail fost pricina
de 1-au omorat. Si 1-ati scos la Divan. El tagadnia ca, nu
,s tie de acelia nimic ; iar feciori lu Costandin Postelnicul scoasera niste ravasale, zicand ca sant ale lui, care4
scriia la Grigorie-Voda. Si, fiind Costandin Postelnicul
Iti partile Apusului, de spre NemtT, i la Vinetiia, i pren-

tr'alte locurf, zicia sa sa fi impreunat cu GligorieVoda, si avand vorba pentru moartia tatane-satt, sa4
fie aratat aceale ravaale. Ci unif zicea cA li-aA dat
Grigorie-Voda, altil zicia ca izvod aq luat clup. acelea,
atilt intr'alt chip zicia ; iar noi am vazut neste ravasale :
care, dupa ce att Inchis pre Stroe Vornicul iar in pusMout judecata de moarte, i 1-aU pus intr'un
carie, si
car cu doi boi, numal en antiriul i cu nacIragii, i au pus

neste privit la ear, si i-att spanzurat ravasalele acelia

(ale cui vor fi fost, Dumnezeil stie), i ap, cu acia pompa
trecut pren targ, i 1-aal dus la manastirea Sneago-

1-au

vului, dar nu 1-ail omorat, ei fara voe 1-au calugarit ;

ca a i strigat: Doamne, Doamne, Mra voe 1tn1 iaste".
Si, cand vrea sa-I pue nnmele : Silivestru, iar el zicia : Nu
Silivestru, ci Mahtnet". inteacest chip fu ealugariia 1111
Stroe Vornicul. Mai Inchis-an inteaceste vrenal i pre

Neagoe Postelnic Sacuianul, i i-ail taint nasul, den ce

pricina noi nu tim
ce 1-ari parat, vor fi stiind de
ce si cum ; mai inchis-att i pre Badia Balacranul, si
scos sa4 tae capul, apoi 1-ail ertat, den ce pricina iar
el vor sti 1. Lisa, intr'aceste vreml venit-au i lul Auto-

eel

nie-Voda porunca sa miarga la oaste la Bugiae, sa scoa4a

pre Nohai den Bugiac si den hotarale Moldovel, ca sa

inmultise, i facea multe reale i Bugegenilor i Moldoveanilor. Deci, mergand Sarascheriul cu mulV Tura' i
' Pentru judecAtile Cantacuzinilor trimit la lucrarea citat4: despre Cantacuzini".

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

165

TatarI, i Duca-Vocla cu Moldovenil, cu nevoe mare i-an

scos, mai mult cu cuvinte bune pi cu pace decat cu

razboill, ca. sa temia de el, fiind multl si vitiaji ; si de
multe orT s'au strans sa dea razbol cu TurciI i cu al
notri, de at fost totl. in mare grija. in cea dupa urma,
s'an lasat el, si ai trecut Nistrul de ceaia parte, si ()stile
s'at Intors, eine1 pre la casele lor; si Antonie-Vocla. Inca

aU venit in Wall la Scam

intru liniste veni si furtuna: in pacea ce era in tara
Intro boiarl, iata, si vrajba intre damn Mares Banul,
Radul Cretulescul, Sarban Spatariul i fratiI lui sa marise, sa imputernicise, cat trecea peste mAsura, nebagaud seaama. pre ceIlalti, si intru nimica socotindu-I. Si
dupa aciasta sa ia cineva seaama c sA marise : eacT, in
vreame ce salt dus Mare Banul la Craiova, nu s'ail dus

ca alti Bani de mal naintea luI, smeriti, ei cu mare

pompa s'an gatit, cu slujitori multi, den Bucurestl, cu
grapa (adeca, stiag banese : asa sa zice : grapa), cu tram-

bite, tobe, surle, si dupA dansul gloata, i catva coph

den casa cu sulite ; iar innainte cati-va povodnicl impodobit, si altele ca acestia. Care mergand la Craiova,
la judecatile 1111, de era vre un boiar sa vre-un feefor
de boiar si vinovat, nu le veghia voe nimic, ei jos la
scara cu toege II batea ; i aid. In BucuretI asajderia
facea. Ca acestia vazand boiarii, mai vArtos Mehedintil,

a era boerime multa, intru oare-ce chip le paria rat,

si de necaz zicea ate un cuvant Impotriva cu totil. Carele cuvinte auzindu-le Banul Mare la Craiova, si Cretulescul si Sarban cu fratil luI Postelnicetil, Ii s'an nalucit precum Banul Gherghe cu aX lui si cu ceilaltA bo-

erime a Oral facura sfat intre dansaf sa, omoare pre

Banul Mares, pre Cretulescul sa pre Sarban Spatar i
pre al lor. Si sa, scoala Banul Mares de aft fugit la Loviste, la Cornet, la manastiria luT, si scrie cartI la Domn,

si la ceilanti al lor, cA, de frica ati fugit el acolb, sA

Serascherul era Pasa de Silistra, iar expedilia s'a facut in 1668.
V. Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 231.

www.dacoromanica.ro

166

Istoriile Domnilor Taril-Rum'anqti

nu-1 omoara boeril, parandu-1 mult. Antonie-Voda i-at

scris sa vie, si, cu eine va avea judecata, I va cauta ;

i all venit de mole. in Bucurestl, si, impreunandu-sa

cu cei1a1t1 al lor, vorbitu-s'atl mult. Ce all gasit cu socoteaala lor, el vor fi tiut, iar aceaia ce am vazut, stim : ca.
all facut Antonie-Voda Divan si all esat acel boiari, ja-

luindu-sa de Banul Gherghe Baleanul si de al lig, precum s'ar fi vorbit pre taina cu alta boerime a taral, sa-I
uciga pre acel boiari caril salt serfs mal sus. Iar Banul
Gherghe si Hrizea Vistierul, gineri-sat, si fie-sat, Ivasco
Baleanul, si Staico Vistier Bucsanul, si Radul Vistier
Stirbel, si a11iI, tagaduind ca nu le iaste in stire, nici all
avut el gaud ca acesta sa faca, ci le iaste napaste, i
cu aceste vorbe s'ailspartDivanul. Dar dupa Divan ail esat
porunca sa sa duca o seaama de boiari la tara ; si-au ma-

zalit pre Hrizia Vistierul den Visteria cea Mare, si pre

Ivasco feclor Banulul Gherghe 1-a0, mazalit den Agie,
zicand ca nu trebue sa fie slujitoril pre maim lor, ci
all facut pre Matel Cantacozinb, fratele lul Sarban Spatar, Aga-Mare, pre Ivasco Baleanul Comis-Mare, zicand Ca,

fiind tata-satt mazal, sa nu fie si fii-sat. Aclasta turburare ce s'ail facut intro bolari, zicia unil ct n'at fost
den alt cevasl, cA nicl vre un sfat sa fie facut asupra
Postelnicestilor, si a lui Mares, si a Cretulescului, n'att
facut; numal all gasit el aclasta socoteaal, sA o zica, si
sa o filed, pentru ca sa departeaze pre tot boiaril de pre
langa Curte, si sa le ia boeriile, sa le dia la aI lor, ca sa fie
numaI el si care sa vor supune lor, boiari la Curte, pentru
ca sa sa faca ce le va fi voia; cum si facea, nu numaf boerilor, ci tocmai i ticaitulul DomnuluI Antonie-Voda, ca
atata II scurtase toate veniturile, cat nici de mancare nu era
satul, si de bautura, ca-i da cat vria eI : in zi de dulce, came
de vaca cu apa si cu sare, in zi de sec, linte i fasole cu

apa si cu sare ; yin II da Imputit, ci trimitia cu urcioarole in targ Antonie-Voda i fie-sat Neagul-Voda cu
bani refenia, de cumpara yin de bia; ci da fie-sau mal
mult la refenia, cad II zicea tata-sail CA el are Doamna

www.dacoromanica.ro

Constantin Chpitanal Filipescu

107

si cocoa ci sa dia mal mult ; i aa vietuia bietul AntonioVoda

Intru aceaste vremT s'a1 sculat tara la Moldova asupra Ducal-Voda, Domnul lor, fiindu-le Hancul Sardar
cap, carele strangand den jos, caril sa zic JosenT, afl
venit la Ia0", si mare galelava an faeut DucAT-Vodg, maca r c i Domnul Duca-Voda s'at strans oaste cat an putut,
si Hatmanul Sandul Duhus, cumnatul DucaT-Voda, a esat

cu otT innaintea lor de s'all batut cu dansai, dar nimic

n'an ispravit, ei i-aft cautat DucAT-Vodg, s lase tara, i s'aft
dus la Turd peste Dunare, i a scris la tmparatie cum

s'ail nebunit o seaama de oameni sa-1 fae galciava fara

nici o vin (scotand pre boiaril Viral marturie), ea era eu
totT cu Duca-Voda. Inteaceaia Imparatiia a trimis Aga
sa sa intoarea la Scaun, i aft sods i PasaT de la margine sa-i dia TureT sa goneasca pre ed rI i nebunr. Ded,
IntampinIndu-1 veastea pre Duca-Voda la Hagioglu-Pazargic in Dobrogia, i viind i o seaama de HanculetT,
de mergia -dupa dansul la Tarigrad sa-1 parasca, avand
Duca-Voda pre Aga Turcul cu puteare, i avand si ale
lui osti cateva, att abatut In Hanculesti, i i-an spart de
i-an trecut Dunaria, si pre altif earl mal gasise stranf
in tara i-at spart ; i s'aft dus Duca-Voda lar la Scaun,
si pre zorbale i-an prins, de i-at omorat. Doamna Dueulias fiind In Tara-Rumaneasca, la DraganestT, pana
fi acele turburarT In Moldova, daca s'an asazat Domnu-sat Ia Scaun, s'at. dus i iea la IasT .
intru aceaste zile ale luT Antonie-Vodg, in Tara Un-

gureasca de sus all trimis imparatul Neamtulul pre

Ghingrariul Campului, anume Spann, cu WI, de an bagat ostl pren multe cetati ale Domnilor celor marl Un1 Cf. Neculce p. 194 :
zece potronicl".

i-1 da nafach pe zi, de cheltuialh WI, cite

a Aceste lupte ale lul Duca-Vodh en revoltatil se intimplh. In

1071. V. Iorga, Doc. Bistritel, II, pp. xxv, 23. In doe. 157 Lxxxin al

Ac. Rom dall mkrturie dol bhtrinl, din cad until i1 aminte,te din
dzileale DuchI-VocIA", iar altul din dzileale Hfuacetilor".

www.dacoromanica.ro

108

Istorille Domnilor Tarii-Rumanqt1

gurl, vinuindu-I ca, sa sfatuesc s radice cap, sa sa dazlipeasca de langa Imparatiia Neamtului, i pentru aciasta

mare ghiulu s'at strans la Pojun, i pre multi Domni

marl ungureti i-at inchis, i unora i le-at taiat i capetele, la Pojun i la Bed, anume acestia Nadaj di Ferenti,
Zrini Petre, Franghepan, Gretine Tatambac, Bole Fe-

renti, i a poruncit imparatul de a luat multe biserici luteraneti i calvineti den Tara Ungureasca de
sus, cle li-au facut papitaAV ; i alte multe reale li-att
mai fa cut.

Ale Tarai-Rumaneti lucruri, precum am scris Indarat, boiaril intre danai tot era earn Invrajbit,T, i, catava vreame aa petrecand, veni porunca de la imparatie
sa meaarga Antonie-Voda la Poarta, la al treilia an, dupa
cum Mouse Turcii obicei, sa sitrute maim Imparatului
i sa.-0 innoiasca, Domniia. La Tarigrad Inca sosise Grigorie-Voda den pribegiia lui de la Vinetiia, iertandu-1
Imparatiia pren mijlocul lui Panaiotache Dragomanul
Imparatesc. Acestia auzind Domnul i boiarii, macar
ea mergia la Poarta, ca, nu avia cum face intr'alt chip,
iar era Ingrijati; ci trimisera mai nainte pre Costandia Postelnicul Cantacozinb, i pre Gheorghe Vornicul SA cearce
portile, sa vaza, ce vor afla ; iar Domnul i boiaril sa gatira de purcesera mai In urma, i lasara Caimacam aicea la

Scaun pre Cretulescul, iar pre Banul Gherghe, fund boiar batran, nu vrura, sa-1 faca Caimacana, nici Ii socotira
intru ceva; de care foarte s'all scarbit, undo nu-i deadera
nici o cinste. Deci, dentru boiarii cel obidiT, Neagoe Sacu-

ianul, cu nasul taiat, i altii all fugit de aicea den tan,

i s'au dus la Poarta i, lipindu-sa langa Panaiotache,
paraia tare pre Postelniceti, cEt fac multe nedreptati
Intre boiari i Intro saraci, i altele. Dupa ce ajunse
Domnul la Dunare, se intoarse Costandin Postelnicul
de la Poarta a-I intampina la Dunare, i, intrebandu-1

ce au priceput la Poarta, all zis rat, ca nu ne va fi

pre voe ce gandim", i all spus de Grigorie-Voda toata
povestea ; iar Sarban Spatar, frate-sail, all zis ca va face

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul FiIipecu

169

pod de pungi de la Saraiul Rumanesc Wind la al ViziriuIu, i tot ii va fi pre voe. At zis: ,.Ci mergeti dar,
yeti vedea". Acil la Dunare nu Om ce socoteaala facurd,
de zisera, ca at facut gresala de 1-at obidit pre Banul
Gherghe Baleanul si nu 1-ail pus Caimacam ; ci scrise de
acol Antonie-Voda o carte, si-lrandui sa fie purtator de
grija cu Logofatul Radul Cretulescul in ce vor fi trebile
Oral; si purcease Domnul cu boiarii tarM la Odriit. Acol
ajungancl, cerca Mares Banul i Sarban Spatarul, cu ai

lor, sa pue pre Gheorghe Vornic Domn si sh lipseasca

Antonie-Voda, zicancl e iaste batran si slab, si trebue
sa fie mai tare, sa poata sluji imparatiei la oaste,' ca facia Turcii gatire de oaste catra Lia1. Viziriul, auzind.

all zis : Daca le trebue lor orn mai tare, le voi da et

Domn cu mana de fier". Intelegancl boiarii de aciasta,
sa lasara de socotiala cea de'ntai, si ceria iar pre Antonie-Voda. Si le fagaduira in fata Turcil sd fie: si sa
\TA gatiti In cutare zi, sa veniti s imbrace caftanul". Dupa

alta parte trimisease la Grigorie-Voda de-1 aducea de

la Tarigrad, i ei nu stiia nimic. Daca s'at apropiilt
Grigorie-Voda de Oclriit, i, afland Turcii, trimisera de
chemara pre Antonie-Von, s meaarga cu top boerii,
sa.-T imbrace cu caftan. Si mearserd toti; iar Sarban
Spatariul, fiind conacit la Cara-Agaci, s'at facut ca-I iaste

rat, si zacia langd foc, si trimisease pre Ghinia Comis

sa vaza ce vor sa faca Domnul i boiaril la Poarta.
Deci, mergand Domnul cu boiarii la Viziriul si astepta
caftane, incepu a intreba: Care iaste Mares?" Zise: Et
sant". Ia-1!" Cid luara. Care iaste Gheorghe Vornic?"
Zise: Eil sant". la-I!" Ci-1 luara. Care iaste Sarban ?"
Zisera: Nu iaste". Care iaste Mihai Postelnicul ?" Cesta
iaste". la-I!" It Mara,. Care iaste cutare, cutare ?". ti

luara pre toti, i ramase Domnul singur cn ceilalti

i zise Domnului : Tmparatul ti-at mazalit".
Si, intorcandu-sa catra ceilaii boiari : Ivasco Stolnic
Hrizea Vistier, Radul Stirbei, i a1iI carii era acil,
le zise : Voao vian dat Imparatul Domn pre Gliboiari.

www.dacoromanica.ro

170

Istoriile Domnilor pril-Rumane01

gorie-Voda ; pasatl la dansul". Deci, esand boiaril de

acil, Incilecara, si.I e5ara Innainte lnga Odriill (ea era
aproape), i venira cu dansul in Odriiti. lar *ban Spatariul, fiind mal ficlean decat altil, all scapat, macar ca
all trimis sA-1 prinzA, dar n'au putut ; Ca, indata ce auzi
Ghinia Comis : ia pre eutare I ia pre cutare 1" 5i-1 lila,
indata s'ati dus de i-ati dat 5tire, i ail incalecat, i s'au

dus incatrb all putut scapa.

Grigorie-Vocla indata scrise carti la Gherghe BanulBa5tie ca iaste Domn, i sa prinza pre Radul Loleanul,

gofatul Cretulescul si pre fratif luf Sarban Spatariul ce

era la Bucure5ti. Cara, viincl noaptea, trimise de strAnse
iuzba5ai i cApitanif de slujitori, 5i pre boiaril caril sa
intamplase acii : Radul Nasturel i altiT, i, strangandusa, all trimis pre Nasturel cu slujitorl la Costandin Postelnicul, 5i la Aga MAO, 5i la Iorclache, de li-ah ocolit
casele, 5i i-att chemat la Curte. Pre altil i-au trimis la Cre-

tulescul de 1-ail ehemat la Curte. Cuff intreba : Dar ce,

ce ?". El zicea : Nu 5tim alt nimic, fara cAt porunca Domneasca aft venit; vet1 vedea". Si mearsera la Curte. Acolb
era Banul.Gherghe 5i slujitori mu1T, lumanAri aprinse.
Daca venirA, 5azura ; 5i se scull, Banul i zise : Boiari
fratilor, sAnatate de la Mariia Sa Grigorie-Voda, cA 1-ail
miluit Dumnezeti i imparatul cu Domniia : iata 5i cartia". i o citira. Multamiea ei lui Dumnezeil ; insa acii
dentre gloata fugi Iordache, i vru sa fuga i Matei Aga,
dar if prinsera de veaste, 5A-1 ilatoarsera, i le zise Banul
Gherghe: Matel, cad fad copilAre5te de nu 5AzI! Dar D om-

nul case poruncea5te sa fit la opreaala, nu doar ca va sa

va omoara, ci numai pana va veni MAriia Sa ; deci bun
iaste Dumnezett: vA va ierta ; nu Ira teameti, ci 5Adeti; nu
ne maT facetf noao ruAne".AciT,In cAmarile Donme5ti, era

inchi51 de Cretulescul 24 de boiari, ci in obezi, pentru

napA5tile ce le facea ca sant ficleni i rai, precum 5i mai
inddrAt am scris. Ci indata porunci Banul Gherghe de
adusera tigani, 5i le taiara obezile, 5A-1 slobozi. Ci fiecte-

carele I lua obezile 5i le ducea innainte Cretulescului,

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

171

i-I zicea sa 1 le pue in gat, i le lepada jos. Decl, facandu-se zio, II trimise pre boiarl pre la casele lor, si
slujitorl de paza, pana ce a venit a doao porunca de
la Grigorie-Voda, de i-au inchis In turn. Boiaril Oral,
necajatil, care cum auziia, indata Incaleca, i sa ducea
la Grigorie-Voda la OdriiiA. Tar bietul Ilie Arma, intelegand mai nainte, ca va sa-1 kichiza Cretulescul, ca i
pre ceilalti, aft fugit catra Tara-UngureascEi, sa scape. Ci
Intal i-at prins o sluga a lui, care II statuse calul, si-1 adu-

sera la Cretulescul, i indata pusera de-I taiara capul,

saracul. Pre urma prind In munte plaiaai i pre Ilie Arma, i, aducandu-1 pan la o carciuma langa BucureP,
legat, iat i veaste veni in toata tara, ca iaste GrigorieVoda Domn ; care auzind Hie Armaul, at inceput a injura pre plaiai, de 1-ail dazlegat, i au legat pre danM,
si le-au dat batae pan la moarte, i i-an clus legat la Bucureti. Stroe Vornicul, carele 11 calugarise la Sneagov,
precum at auzit ca am scris mai indarat, mai nainte, pana
a nu veni veaste de Grigorie-Voda, numal pentru turburaffle ce facia 'in tar% Postelnicetif cu ai lor, Matel fii-sau

att gatit oameni Rumani de al lor, i pen meteug

aft luat pre Stroe Vornic i 1-au trecut in Tara-UngureascV. Acolo auzind de Gligorie-Vocla ca s'au pus
Domn, "Indata au purees de s'ati dus la dansul la OdriT,
spuindull patimile i nevoile ce au tras ; i nu numai

el se jaluise de patiml, ci top boiaril, cat sa umpluse

urechile lui Gligorie-Voda de jalbile lor, cit sa mira de

nebunii ce au facut. Cateva pricini aft fost de ail

cazut Postelnicetil in mana lui Gligorie-Voda; una, ca
Gligorie-Voda, cand au scris la Chiupriulioglu i la Panaiotache de aft cerut ertaciune, foarte rau i-an parut,
precum el 1-ail inalat de au fugit "in alte tarT de supt
mila imparatului ; a doao, sa invrajbise cu Panaio1 Cum se poate vedea in ,,despre Cantneuzini", Stroe fugi din
Snagov eu mult Limp innainte de mazilia luT Antonie-Vodfi. In adevAr

Ins Stroe avu un flu Matel Comisul, tat5.1 lul Radul Postelnieul
Goleseu (Bibl. Ac. Rom., 103/xL).

www.dacoromanica.ro

172

Istorillo Domnilor Tarri-Rumano:At

tache Dragomanul, caruia i sa treeea cuvai.itul la Viziriul ; a treia, imboldise si pre boiarif Oral cu multe
fealiuri de riale, cu inchisori, cu batjocuri, dentru canT

fugind la Poarta, jalbe marl' facia la Turd, prin mijlocul luT Panaiotiche, carele era Vritill la mare. CO,, si

cand era Antonie-Voda la OdriI, nemazalit, 'Inca unii

den capitani si den slujitori umbla pre ulita, strigand
injurand pre Panaiotache de muiare i de copii ; si
adasta auzind Panaiotache, sa mai atata in manie. Ca
aceste pricinf art fost de aft cazut Cantacozinii in mana
luT Gligorie-Vodg, iar in cea dupa urrna, si mai adevarat, putem zice ea den pacatele lor
dat Dumnezeil
in pedepse ca acelea.

18. Domniia a doao a lui Grigorie-Vodi, lt 7180.

Grigorie-Vodh, vine Donin i aduce pre boiarI in obez1. Dol ehpitan1 tae Gligorie-Vodh. Gbeorghe Vornicul 11. trituit la Ocnh.
Judecata boerilor la Gligorie-Vodit. Sultan Mehmet sh duce la Camenith. Gligorie-Voda indeamnh pre Moldovenl sh phrase& pre DucaVora. Duca-Vodh mazhl. Turcil ia Camenita de la LiaI. Turcil, ThtarM pradh Tara Lesasca 'Dinh nial sus de Liov. GligorieVodh vine de la oaste bolnav. Doamna lul Gligorie-Vodh vine de
tEtrban Sphtarul fuge din Moldova de frica lul Petrila Venetia.

Caimacamul scoate pre Postelnicestl de la GligorieGheorghe Vornicul dus la Tismana: 11 tae capul. GligorieVodit sh ghteste de caste la Hotin. Gligorie-Voda trimite pe Doaruna
sa la Tarigrad pentru credinl.h. Turcil surgunesc la Crit pre Postelnicestl. Petriceico-Vodh fuge la Lia.l. Gligorie-Vodh sIt nevoiaste sh nu-1 Oar% ()stile. Boeril sh tern eh va sh-1 ficleneasch Gligorie-Vodh. Boeril fug la Lias.
Seimenil rhdich. cap la Hotin.
Sobeschi vin asupra Turcilor cu LiaItI, h-1. bate. Liasal prind pre
ceaicu-Vodh.
Vodh.

i oastea. Gligorie-Vodft de la Liashl sh duce la

Turd. Gligorie-Voda phraste pre Pasa la Vizir. Vizirul face surgun pre Sarascher-Paa. tmparatul cll Domniia DucM-Vodh. Gligorie-Vodh sh duce la Tarigrad. Banul Gherghe, Hrizea Vistierul
si alp boerl pribegesc.

Gligorie-Vodh

Purcezand Grigorie-Vodit de la Odrii cu toti boiariT,

au venit in tara in Scaunul Bucurestilor, Martie 20. Avea

cu dansul si pre boiarii cel inchisl de la Turd, care

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul k ilipescu

173

i-ail dat in mana lui, bagatY in obezI: 111are Banul, Radul Logofatul Cretulescul, Gheorghe Vornic, Ghetea Clucer, Mihal Postelnic, Stoian Comis, Vasilie Capitan i
altl CapitanY; i, dupa ce i-ail adus, i-au inchis in turnul

dupa poarta Domneasca. Ci n'ail trecut multa vreame,

ci aq taiat de naintia portil pre acel dol capitanl, pentru ca. injurase pre Panaiotache de muere i de copil;
deci el an inclemnat pre Grigorie-Vocla de i-ail omorat.
Iar pre Gheorghe Vornic 1-ail trimis la Ocna i pre Ghetea
Clucer ; O. mai era i Stoica Logofat Ludescul acolo cu
danal : ceilalti totl in BucuretI era Inchil. Si in cate-

va randuri i-ail scos la Divan de-i judeca, i-I pedepsia

de striearia taral, i cum ca ail facut datoril multe la
Turd, la 1000 de pungl de banl, i le zicia : cand s'au
dus Domnul den tara in Tara Nemteasca, numal 50 de
pungl de bani all lasat tara datoare, iar acurn o gaseate
1000 de pungl, i dajdi all scos multe, carele anume
le spunia, i le zicea : ce au facut baniT, de n'au plata
datoriile ? Ca acestea zicandu-le, iar if baga la inchisoare,

i all poruncit sa plateasea de la casele lor acea datorie

ce o au facut el ; i denteansa att i dat, dar cu batae
pre talpe i cu legaturi. Ci dar, in zilele acestul Domn,
macar ca era striin, numal aceti boiari era intristatl,
pentru inchisoarea lor, i cacl le ceria bani, iar altl
boeri, si slujitori, i birnicl, toll era veaseli de venirea
lul Gligorie-Voda, ca era om bun cu toti, i. dajdile tarel

upare, cat avia totl bucurie, laudand pre Dumnezeu

de binele ce le-ail dat. Sarban Spatar Cantacozinul, dupa
ce scapase de la Odrii, de nu 1-att prins cu cellalti, s'ail
dus la Moldova, la Duca-Voda ; care Grigorie-Voda auziml, au trimis sol la Duca-Voda de-1 eeria; iar Duca-Voda
zicea, ca adevarat aft venit, dar nu I-aft priimit pentru vrajba, ci s'ail dus den Moldova, i nu-1 tie in catro sa va
fi dus. Dar n'ail fost ap,, ci-1 ascunsease la manastire, la
Hangu ; ci pre urma all inteles Grigorie-Voda ca 1-att

ascuns Duca-Voda in tara lui; pentru care multa parere de rail ail avut pre Duca-Voda.

www.dacoromanica.ro

171

Istoriile Domnilor pril-Rumaneti

Viind dar vara, a fa cut Imparatul mare Odra si

s'at dus in Tara Lesasca cu oastea luT, la Camenita, si
at poruncit lul Gligorie-Voda, de at mers si el cu ()stile lul, care strangandu-sl den toate breslile calarasi,
dorobantT, rosaT, visternicel, spatarel, postelnicel, stolniceT, vornicel, paharnicel, le-at facut steagurT i li-at
dat tuturor sulite varuite, i cu prapore fealiurl-fealiurT,
fiestecare dupa breasla lor, i at Lout oaste frumoasa,
atata cat, mergand i facand halal tnnaintia ImparatuluT,
s'at mirat i Imparatul i toV Turcii de WI ce avea
Grigorie-Vocla frumoase.

Acolo viind i DucaVoda, Domnul MoldoviT. dupa

cum il poruncise imparatul, i avand Grigorie-Voda
pizma pre dansul, pentru Sarban Spatar, cacl nu i 1-at
dat, all indemnat pre boerii moldovenl de 1-at parat
la Imparatie de om ran, si mancator, i spargator de
ara. Macar ca i Moldoveanil all fost suparatI de DucaVoda, i sg. Martina singuri, dar i Grigorie-Voda i-au
thdemnat i le-at i ajutat pana 1-at surpat pre Duca-

Voda. Si all vrut imparatul sa-1 tae capul, dar ail avut
noroc cu doao blane de vulpe de mosc, foarte neagre
frumoase; amanduao facea 40 de pungl de banl ; ci una

all dat imparatuluT, alta Viziriulul, i all scapat de

moarte ; iar den Domnie 1-at scos, i all pus Domn pre
Stefan Petriceico-Vocla.
Deciamparatul, mergand la Camenita, in putinteale zile

o all batut, i o all luat; c nicl oaste inteansa n'au fost

multa, fara putinteI Nemtf, dragonT, cariT, vazand pu-

teare mare turdasca i temandu-sa si de Craiul lor,

Wan dus ofitira cu slujitoril lor in turnul unde era
iarba de pusca, si all dat erbil foc, de s'ail prapadit cu
top, si s'att spart i cetatea, de aft hatrat Turcii cum
all vrut ; i all bagat oaste i alte rnduele ce all trebait, si at dres bine pre unde sa stricase. Si de acolo
Imparatul s'at tutors indarat, iar pre catva PasT i cu
Domnul Grigorie-Voda, cu Hanul, cu Tataraf, i-at trimis

In Tara Lesasca, de all ars, at praclat pre den sus de

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

176

Leov. Dee!, viincl toamna si racindu-s vremea, si multe

ploi reel fiind, nu le-at dat indemana sa bata Li vovul

pana-1 vor lua, ci 1-all lasat si s'au intors. Si cad si pre
Tatar!, la un loc mai sus de Leov, II gasise o searna
de osti lessti, si foarte rat. i-at taiat, si le-at. luat toate
plianurile si caii lor, de veniia pedestri si despueti,
ea vai de dansai: fiamanzie Inca sa facuse in tabara.
Ci, acestia toate reale intamplandu-sa, le-at eautat a veni
innapoi ; care! viind pana la Hotin, i-at. Impresurat si

iarna ; deci s'at dus fiestecine pre la locurile lor. Grigorie-Voda Inca at venit in Scaun pre la Sfeti Nicolae,
i i-ail esat innainte Gherghe Banul, Stroe Vornie, Stur-

zea Spatar 1, fratele Doamnii lui Grigorie-Voda, find

acesti boiari Caimacam! ; cu mare pompa all intrat in Bu-

curesti ; nurnai atata: era cam slab Domnul, ca sa bolnavise la Hotin, de ail zacut multa vreame in cetate,
eat sa speriese ea va si muri. Insa, daea all venit In
Scaun, s'at bucurat, ea at gasit pre Doamna venita de
la Vinetiia. Ca, dupa ce all luat Domniia la Odrii, ail
trimis pre Sturzea Spatar, cumnatu-st, de at adus pre
Doamna de la Vinetiia ; si, fiind si Grigorie-Voda la oaste,
at fost sosit siDoamna: cariia i-at fost esat innainte multe
jupanease la Dunare, si cu cinste o ail adus la Bueuresti.
Doamna era imbraeata in haine francesti foarte frumoase

si inteacela chip all fost ping, ail intrat in Bucuresti ;

deci at lepadat hainele acelea si. at luat rumanesti 2 Ci
dar, cum am zis, gasind Domnul pre Doamna-sa si coconii, s'at bucurat ; si asa domniia eu pace, si cu liniste.

Tar Sarban Spatar, de unde era, la Hangu, temandu-s de Stefan-Voda Petreceico, s nu-1 dia in mi1 Teodor.

1 Intro nite tirl venite la Roma din Venetia (cbpil in col. Vladimir Ghica, la Ac, Rom.) se cuprind limurir1 asupra cl15,torie1. La
19 Mart se scrie ch Sturdza e aqteptat pentru a lua pe DoamnI, care
e ingreunat&; la 24 Maid el el a sosit ; la 28, a a visitat Arsenalul
i i s'a oferit un brigantiu ; la 3 lunie a ad plecat amindol; la 23,
cri, ad plecat la 6 din Spalato, unde ad fost ghzduiti in Palat.

www.dacoromanica.ro

176

Istoriile Domnil r Taril-Rumanett

nile lul Gligorie-Voda, mazalindu-sa Duca-Voda den

Moldova, aft trecut in Tara Ungureasca la GhiurghiU, la
un Lazar Istvan, boiar mare al locului aceluia, si, fiind

prieten cu Cantacozinii den Ora Mold.ovil, veril lui,

pren mijlocul lor ail tinut la casa lul in buna socoteaala papa despre primavara' ; dec.' small dus la Betlen
Iano, cantelariul tarai Ardealului, si all cerut voe sA-1

lase sa treaca in tara turciasca; si i-at dat voe, si s'au

dus pren Hatag, pre la Cavaransebe, pre la Rusava,
deci la Odril la CarA-Mustafh-Paa Caimacanul, fiindu-I
prieten de'nceput, den zilele Ghicai-Voda, cum am scris
acolb, si, mai incoace Inca intarindu-1, 1-all facut desavarsit
prieten. La ale cariia picioare eazand, s'ail rugat pentru

fratii WI ce era inchisI la Gligorie-Voda, sa Lea mod

ca acela, cum va sti, sa-I scoata de acolo. Caimacanul
ail chiemat pre Chiupriulioglu Viziriul, de 1-ail ospatat
si 1-at si daruit dupa obiceiurilelor ; langa acealea 1-aal ru-

gat, sa faca bine sa-I sloboaza, ca le ajunge pedeapsa

cata au avut intr'un an ; si altele att zis.Deel Viziriul au
fagaduit ea va face. Caimacanul, Inca ficlean, ea sa nu sa

zaboveasca lucrul, sa sa afle cumva, indata ail ehemat

iazagit, i. ail scris ferman la Grigorie-Voda, sa-I dia
in mana Turcului, sa nu faca intr'alt chip ; i randui si
Aga ea sa mearga. Si, cum s'an dus Viziriul de la ospat, indata trimise Caimacanul pre Aga cu fermanul, si
1-all invatat sa mearga drept la Domn, la Curte, i sa lase
2 slugi la Lia, turnului un de era fratif mill inchisi (pentru ca

sa nu-I mai mute all uncleva), i. asa ail facut. Daca at

sosit Aga, el ail mers drept la Domn, si au lasat 2 slugi
la ua turnului, i, danclu-I fermanul, nu avea cum face
Intealt chip, ci i-ail scos si i-au adus innainte lui Gnigorie-Voda, si i-at dat In mana Turcului, de i-ail dus
la Tarigrad. Ci Mare Banul n'au vrut sa meaarga den

voia 14 ci ail ramas in tara la casa lui, i Ghetia,

socrul lui Sarban Spatariul, hind la Ocna, ail poruncit

1 Exactitudinea acestor spuse se dovedeste si prin izvoarele ungurest1 intreb lintate in despie Cantacuzini".

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filipescu

177

de 1-ail slob ozit i s'at dus la Nicopoe ; iar pre Gheorghe

Vornicul 1-at luat de la Ocna, i 1-at dus la Tismana

la inchisoare. Acolo $azand catava vreame (sail pentru
ea i sa radicase nume de Domn, sail pentru alte pricini, care Dumnezeg $tie), at trimis Gligorie-Voda pre
Iac$a Capitan, cu slujitorI, ti cu Preda, Arma$ul al doilea,
i, scotandu-1 den manastire peste raU, i-aU taiat capul.

Gligorie-Vocla, aceste IntamplarT, ce fara nadejde

i-at venit, vazandu-le, s'at turburat foarte ; insa, viindu-i porunca sa meaarga la oaste la Hotin eu HuseinPa$a Seidi-Oglu pentru paza Camenitil, s gatiia de
oaste. Ci, inteaceaste Intamplarl, boiaril Ca ri-I luase
Turcul de-I dusease la Tarigrad, para pre Domn ca va
sa sa haineasca $i nu laste intealt chip. Deci Turcil,

temanclu-sa de o primejdie ca acIasta, at poruncit

Domnului sa-$1 trimita Doamna cu coconii la Tarigrad,
i, macar cu necaz, o all triads. IntaT aU purces Domnul
de s'atl dus la oaste, dupa aceaia $i Doamna s'ail emus

la Tarigrad, cu Toader Sturzea Spatar, frate-sag. Iar

Domnul, mergand la Hotin, s'at Impreunat cu Pa5a,
i

multa vreame aft $azut acolo.

Intru acea vreame, socotind ca nu sa va odihni de

Postelnice$ti, fiind in Tarigrad in toata vremia langa
Poarta, aU trimis de la tara jalba pentru danOT, $i pre
langa jalba $i WAIT, cal; at socotit ca vor trebui, $i s'au rugat
Vizirului sa-I goneasca de langa Poart, sa nu mai faca
amestecaturl tarn Decl Viziriul, vazand jalba $i ban%
ati facut surgun pre Serban Spatariul, pre Radul Cretuleseul, pre Costandin Postelnicul fratele 1u arban Spatar, la Grit. Iar la Hotin, fiind o$tile pana daspre toamna,
au venit veaste ca vine Sobetschi Hatmanul cu multe o$tl
lesasti. Turcif, ingrijandu-sa, afl chiemat pre Gligorie-

Vocla Pa$a, sa clara de la dansul sfat ce va sa faca.

Micar ca bine 1-at sfatuit, dar Pa$a n'at ascultat hat
zis sa iasa Innaintia lor, sa sa bata in camp ; deci, de
vor birui, bine ; de nu, sa vor da Innapol, i sa vor
Impreuna cu Hanul, cu 'Mani (Ca venia i el, dar
65845

12

www.dacoromanica.ro

179

lztoriile Domnili. r Tarit-RumailestY

n'aU ajuns la vreame),

al doilea rand sa vor mai

bate. Paa zicia sa faca anturi sa sa ingroape, i

de acolo sa sa bata. Gligorie-Voda zicea ca Turcilor
nu le iaste obiceiul sa sa bata den anturi, fara nurnal
Nemtilor ; ci sa iasa la camp, i, ce va vria Dumnezeu.
Paa nici cum n'ati vrut. Era i acest Paa hursuz, ca
i la Lova, in Tara Ungureasca, i intr'alte locuri, undo
all lost trirnis cu otI, tot all pierdut razboiul. Ci n'air
avut ce mai face nici Gligorie-Voda: 1-arl lasat de 'aii
Mout anturi i s'au ingropat; care pre urma i-au fost
de peiria otilor

Stefan-Voda Petriceico de la Moldova,

fiind la Hotta cu oastia lul, neputand plini o porunca

a Paai, i maniindu-sa Paa pre dansul, ca un slab de
inema, i avand sfeatnici ral langa el, i vazand ca yin
otile leati, parandu-i-sa (ca unui prost de minte), ea,
daca vor bate Liaal pre Turci, piere toata Imparatiia Turcului, acest gand avand, s'au sculat cu o seaarna de bo-

iari i all fugit la Lia1. Iar Gligorie-Voda all Val t

langa Turci ; numal, fiind cait de ceaia ce all facut la
Leva, in Dornniia de'ntai, de ail dat razbol tare cu
NearniT, cit a perit multi boiari, i multa oaste aa pierdut, socotindu-sa sa nu faca i acum aa, s'ail vorbit cu
boeril sa trimita la Liai pre ascuns sa-I aaze cu danai,

i sa-1 spue i semnu care vor avia In ant, unde

vor fi InchiI cu Turcil, rugandu-sa s porunciasca Sobetschi Hatmanul otif ce va fi spre acea parte, sa nu
dea sa-I strice oastea ; i all aazat cuvantul sa fie asa.
Si au zis Domnul, el, dupa ce va face scrisoarea, va
chiema pre boeri de le va arata, dar (sail den uitare,
sail den nebagare de seama), facand cartia, o ail trimis
Domnul, i boerilor nu le-ail mai aratat, socotind ca
poate fi ea nu iaste mare lucru: a arata, i a nu arata. Iar
boerii, intelegand ca all trimis cartia i lor nu le-air aratat ce scrie inteansa, au luat (ca nete oameni fara minte),
lucru ca este mare, i va sa-i ficleneasca Domnul, sa-I
' Constaltia Capitanul reproduce aid dezvinov4irile irete ale
lul Ghica

www.dacoromanica.ro

Constantin Cgpitanui Filipecu

179

piarza, ca si pre boerii de la razboiul Levii. Dar ail

gr,sat tieaitif, ea cu sfaturile lor pre urma s'at pierdut
Domniia, i casele lor, pecum sa va arata mal jos.
Aceste ganduri de nimic avand boiarii, 1-at ficlenit pi e
Gligorie-Voda, i s'at sculat eu totil den tabara, si pen
Nktru all dat, de at esat afara, si all fugit Ia Liasi (ca

era tabara legata de catra uscat, de nu putia sa

iasse

fiestecine). Baclia Balacianul, Rind hot rat, find la un

slat cu top boiaril, incalecand ceilaltl si dandu-T stire
si luT, el s'ail lasat de acel sfat si s'at dus de at spus
lui Gligorie-Voda ca fug boiarii i indata porunci slujitorilor sa meaarga sa-1 Impusce. Dar n'au facut nimic,
ell apucase de esase den tabara. i, noapte Bind, all scapat. AciastA intamplare mai mult ati intristat pre Gligorie-Voda decat nebuniia Seimenilor, ce neuse maT in trecutele zile, iar aeolia la Hotin, carii (dentr'a cuT indem-

natura, nu sa poate sti), sa radicase cu galciava asupra

Domnului ; ci Domnul, cu ceilalta slujitori me a tirai, gatindu-sa i cu tunuri, all mers asupra lor. ET, vazand oastea gata, i mai vartos ea sa ternia de tunuri, at lepadat
artnele, i i-at prins pre toti ; ci pre cei mai raT, mat

zorbale, i-at bagat in butuci, ca la 80 de o meal, si eu

cara i-ad trimis de i-at bagat in Ocna, iar pi e ceilall
i-at slobozit iar la stiagurile lor, puindu-le alto capetenii. Ci, cum am zis, nu atat all turburat pre Domn nebuniia acestor Seimeni, cat ail turburat a boerilor nebunie, de ail fugit de la Domnul sari la Liasi. Care,
Turcil de s'ar ft potrivit, ar fi dat tara in robie pre fap;
tele lor ; dar, iar Domnul cbivernisind (macar ca Domniia all pierdut 0), iar din oastea luT nici-unul n'ail pe
nit, nici tam nu s'at robit. Langa aciasti fug 1, ce ati

auzit, a boerilor, Liasai Inca sa apropiese de Turd.

Turcii, auzind, all intrat in santurl. i at bag it si pre
Gligorie-Voda cu oastia lui, i gatira tunurile si alta
gatire. Sobetschi, viind cu ()stile, cu bun randuiala, au

Inceput a s bate den tunuri, den pusci, dar nu facia

Turcil nimic, pentru ea era i Turd puinI, .i Liasi multi;

www.dacoromanica.ro

180

I.toriile Dom nilor Tarii-Rumkneti

care vazand Ca Intealt chip nu4 va putea sa-1 razbeasca,

an randuit husaril, cariT sant cu fier imbracaV, i dupa
dansal pantiril, cull sant cu zale, i ati dat navala in

nturl, de junghiia pre Turd ca pre neste ramiltorl.

Varsare multa de sange s'an facut, cat, care scapa den
oaste, de Nistru nu scapa, Ca sa Inneca ; iar, care scapa
den Nistru, de ostile dupeste Nistru nn scapa, ca era
mu4t si de al. nostri, aniesteca en Liasaf; den boiarT,
Badea BalacTanul Contos, de-i omoraia 1. Mat nicI unul

n'an scapat ; fara numal Pasa cu oare-catva PasT, avand

cal bunT, an scapat In Camenita. Iar pre Domn si pre

oastea lul Tan prins Liaai, i i-an dus la Sobetschi
Hatmanul, si in cinste I-au priimit, zicand sa ramae
in protectiia CraieT lor ; dar el i-an raspuns ea nicI cunt
nu va fi aciasta, de vreame ce Doamna-sa si coconii
sant in mama TurculuT ; ci s'an rugat sa faca bine, sa

sloboaza ostile sa sa duca la casele lor, si pre dansul

sa-1 lase sa sa duca la Viziriul; ca, de nu va mearge enrand, pot sa-1 zica ca iaste hain de catra imparatie,
vor tritnite Tatarl de vor robi .tara,
va fi un 'Meat
prea mare. Ca aceastia zicand, li-an dat voe, si s'an dus
Gligorie-Voda la Viziriul, unde era, la Babh ; pre carele
vazandu-1 Vizirul, i-an parut bine, si 1-an Intrebat cum
an fost povestia .de s'aIl pierdut atatia osti? El an zis,
ca Sarascheriul an gresat, n'an ascultat pecum 1-am 'Inv* t" ; i, find neste Pasi scapaci acil langa Viziriul d en
oaste,
scos marturiT, ca. an auzit cum an zis Gligorie-Voda, sa nu sa Inchiza In sant, si Pasa n'an.
vrut. Viind de fata, att mrturisit, ca, de an fi ascul tat
Sarascheritil de Gligorie-Voda, nu s'ar fi prapadit atata
1 Badea 135.15ceanu1 e numit Conto5" numal In acest scriitor. Con1o5" era o familie moldoveneasca in sacolul al XVII-lea. Acest nume

n'are nimic a face cu titlul de conte", pe care, Indemnat de motive

ce nu se aratA, ii admite d. Hasdel. Inch din 1654 pentru BalacenT.
D-sa citeazA (Magnum Etymologicum, II, col. 2935) Cronica nninteneasa", In inca, 111, p. 98 e, de fapt, cronica noastrl cf. Neculcea, p. 88). Titlul de conte s'a dat numal lul Constantin BAlaceanul, flul Badel, dup. 1688.

www.dacoromanica.ro

Conbtantin Capitanul Filipescu

181

bunatate de oaste. Si, incredintandu-sa Viziriul inteaciasta, pre Sarascher 1-aA facut surgun, i luT GligorieVoda i-at dat iara Domniia. Si, indata ce mearse la
conac, trimise de olac in tar% la Caimacaml, la Gherghe

Banul Baleanul, la Stroe Vornic, la Hrizea Vistier, sa

stie c i-au dat Domniia iarasT.
N'au trecut vreame multa, ci venira de la imparatul
olaci la Viziriul, i, langa alte trebl, ce vor fi avut, de
ale lor, i-at dat stire si de aciasta, ea aft pus Imparatul Domn Tarai-Rumanesti pre Duca-Voda (aclasta
treaaba, de grab de aft pus pre Duca-Voda, aft fost faptelo Caimacarnului, lul Cara,-Mustafk pentru Sarban Spa-

tar si pentru voia banilor ce au luat de la Duca-Vocla),

du pa ce, zice, au auzit ca aq robit Liasal pre Gligorie-Voda.
Decl Viziriul chiema pre Gligorie-Voda, abl spuse in-

tamplarea cum au fost, si cum Ca n'are cum sa Lea

intr'alt chip, de vreame cl iacite porunca imparateasca :
iar el sa meaarga la Tarigrad, sa-s vaza fiimeia i copiiT,
ai curand. iar ii va da Domniia (precum ar fi fost, de ar
fi trait). Asa dar fiind, s'at luat zioa buna, si s'a dus la
Tarigrad, i i-aA facut ferman sa-T sloboaza pre Doamna
ai coconil den inchisoare, ca-I inchisease. Iar in tara, la
boeril Cainrucamf, cum s'aii zis mai sus, ca trimisease

Gligorie-Voda carte ca vine Domn, nu peste multa

vreame veni Costandin Capitanul, feciorul Stoical Ludescul, cu carti de la Duca-Vocla, ca vine Domn de la Poarta ;

si scoate tunurile de da cu ele dupa obicel, si vesteste

in taxa Dornnie noao. Iar boiaril Caimacaml, vazand
cartI de spre o parte, cartl de spre alta, cu Domnie noao,

si nestiind adevarul, pun neste slujitorl de baga pre

Costandin Capitanul in fiara, si-1 pun inteo cuhnie cn
sase cal, ai-I pureed cu boeril in sus sp re manastirea Argesului. Acolo mai viind adevarate vesti, ea vine DucaVoda Doma Lira indoiala, 1-ati slobozit den inchisoare
si den fiara, al s'an dus la Bucuresti ; iar boiaril aft

trecut in Tara Ungureasca la Sibil, anume acestea :

Gherghe Banul, Stroe Vornic, Ivasco Logofat. Hrizea
www.dacoromanica.ro

Istorille Domnilor TariT-Rumknet1

182

Vistier, Neagoe Banul Sacuianul, Tile Arma, Parvul

Farcaan, Hrisoscul Vataf, i mulp boeri Mehedinti ail
fugit in Ha OW.

49. Domniia Ducal-Von, r 7182.

Duca-Vodk vine Doran. Duca-Voda sk nevoeste s aduch boeril pribegl cu sila. Apafi Craiul nu va s dea pre boiarl. DucaVocift sk duce eu Imphratul !) la Cazacl. Duca-Vodk trimite la pribegI cu jurttnihnt sk vie. Hrizea Vistier crede pre Duca-Vodk si
vine in tai 4. Duca-Vod a. omoark trel boerl. Stroe Vornic si 11Adul Dudescul pktimese rail de Duca-Vodk. Turcil merg la oaste in
Tara Lesasek cu Duca-Voda. Duca-Vodk tae un chpitan la codrit
laulul in mnie.Hrizea Vistier vine den oaste in tar& s fandulank harael. Oium k. cumplilk a fost In acest an. Duca-Vodk inchide pre Cantaeozini la Cocorstl, si II las& lora. Beldi Pal si Groful Clachi Itfan si altil pribegese la Turd. Apafl Craiul trimite
neamesl impotiiva Beldil la TurcI. Beldi Pal in Edicula moare.
Pricina pentru ce s'ad Invrajbit Beldi cu Craiul. Banfl Dene i s.
tae capul.

Dumitrasco-Vodk Moldoveanul mazkl, si pun pre AntonioDuca-Vodk merge la oaste Ia Juravna la Liasl. Ospatul DucM-Vodk, si al WI Antonie-Vodk ce ail filcut la 14. Sobetschi,
Craiul lesesc, 1ove5te fara veaste pre Tktarl. Turcii, Ttaril incun-

Vodil Ruset.

giurli pre Leasl. Liasil fac santurl Imprejur. Liasii fac pace cu
TurciI. Duca-Vod[a] en cinste sh intoarce la Scaun. Duca-Vodk
II inoeste Domniia. Duca-Vold& merge en Tureil la Cehrin.
Duca-Vod iar merge la Cehrin eu Cark-Mustafk Viziliul. Turcil

bat Cehrinul. Au venit Moscalil la Cehrin vitejaste. Ramadanoschi Moscalul las& de iaL Tung Cehrinul. Parasehiva BolisLatearache Spatarulinchis de Vizirinl.
Radul Logofat Cretulescu fage la Ardial. Skrban Logofat fuge
la TurcI. 5firban Logofat ii. Domniia, si Duca-Vodk, merge la

teanu fu prins de D ica-Vodk.

M oldova.

Dupa ce sl mazali Gligorie-Voda, cum s'au soris indarat, veni Duca-Vocla cu Cantacozinii boeri clola Ta-

rigrad (ca unii era surguni la Crit). Care viind la

Scaun, gasira tam cam turburata, o seaarna de boeri fugiti in Tara Ungureasn, cum mai indarat am scris, alta
Toate aceste 'Gil se intkresc prin cele de izvor ardelean. V.
povestirea din Despre Cantacuziw.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul F ilipe.cu

183

siama de boeri fugiti pen muntl, iar oamenil cel prosti

iar fugiti pen paduri, pen munti (pentru o veaste, ce
venise, ca vor sa robaasca tam Tataral). Ci Duca-Voda
aft fcut cartt de pace, si aft trimis In toate laturile
chiemanclu-I pre tott sa vie pre la casele lor fara
nicl o frica.
Trimis-aft si la boeril pribegt sa vie, ci Watt venit de
acia data ; iar boiarif care era in t Ira pen muntI, i alalti
top', s'aft coborat pre la casele lor, $i au mers de s'aft
inchinat Domnului. Chieltuit-aft Duca-Voda la Poarta
de aft adus si pre boerii cel surgunitt la Crit de
Gligorie-Voda, viind pre la casele lor. Dar tot nu

sa odihniia pentru hoeril cel pribegi, vazand ea, nu

via, ci aa s'aft sfatuit cu boerii lul, ca sa trimita sol

la Craiul Ardialului, ci sa-i dia sa-I aduca fara voia lor

in tara. Si alesera pre Parvul Logofat, fecior lui Draghici Spatar de-1 trimisera sol. Carele trecand pe la
Brasov, si gasind pre Neagoe Ban si pre Ilie Armas8,
cu prietesugul Sasilor, ce era mai marii cetati Brasovului, li-ad facut mult val, i i-au i inchis (dar, find
farit $tirea Crainlui, li-ad venit Sasilor necinste,
slobozit). Si, trecand Parvul Logofat la Craiul, i, multe
amestecancl, aft trimis Craiul de-au chiemat pre boiari
la dnsul, i le-att sprts ca-I pofteaste Domnul sa meaarga
in tara ; iar Banul Gherghe Balianul, mai batran de alalti
find, aft zis : de iaste voia Marii Sale, sa-I dea
a$a, vor merge ; iar, de voie, nu; i, iara$i, de socotemte
Mariia Sa ca fac vre o paguba tarai Ardialului, sa faca

bine sa lP dea carte de cale, i s vor duce in alte

tart. Aceastea i altele ca acestea auzind Craiul (find
om bun), le-att zis : ca, de voe de vor vrea, iar nu
si1iI; ca nici vom strica noi", zice obiceiul cel batran
al taralor, sa va dam fara voe sa mergeti". Deci
slobozit de s'att dus fiestecare pre unde avia gazde ;
Cantaeuzino: el se intorcea innapol la 14 Ianuar 1674 ( Socotelde
BrqovuluI, p. 109).
2 El sosese la Bragov in ziva de 24 Februar 1674 (z1 id).

www.dacoromanica.ro

184

Istorille Domnilor Tarii-Rumanti

iar Parvul Logofdt, 1uandu-5T raspunsul, CA nu-i va da

pre aceI boiarl sa meaargd fara voia lor, s'afl intors la

Domn In da5art.
Si, trecand iarna aceaia a5a, i viind primavara, i-au
venit porunca DueM-Voda sa sa gateasca sa mearga
la oaste cu tmpAratul, la Tara CAzaceasea,

i s'at dus.

Atunci luat imparatul Ledijna, Humanii 5i alte cetatT, i all robit tara foarte, cat zicia toti, CA va ramania de acurn innainte acel parnant pustiitl. Si s'au intors
despre toamna cine5I la tara lul, nestandu-le nimeni
impotrival.

Dupa ce all venit Duca-Vocla, la Scaun2, iar nu sa

odihniia pentru boiaril pribegi, ci all facut cartY de
iznoava cu juramant, 5i ail trirnis de-I chiema, zic5ndu-1e : sa nu sa tiarna de nimic, nieI de Cantacozinl. Cad el le era vrajma55I lor, de carel sa temea
boiaril pribegI, ca, ascultandu-I Duca-Voda intru vorbele
cele reale, le va face vre un rat, pizmuindu-i ei i vinu-

indu-1 ca patima ce all luat dela Gligorie-Vocb, sa fie

fost dela acel boiari. Dar gre5iia, ea n'arl fost aceia,
ci avia Gligorie-Voda pizmA pre dan5a1 de multe
unele allele, ce-I zisease 5T-I Mouse In Domniea de'ntai.

Si el, ca un om de necaz, apucand iar puteria la mana,

all facut cu dan5aI ce all vrut: i-au inchis, i-au batut
' Expeditia se face In 1674. Se iea Ladyszyn in August, iar Umanul

la 4 Septembre. Dup5 cronicarul turc Rasid, Dornnulul muntean i

se dlidu grija drumurilor i podurilor (Hammer, cartea a LVI-a).
Zvonul luIiril acestel din um& cetIttl ajunse In Constantinopol pe
la 28 Septeinbre. dar, neflind sigur, nu se fcur5. serb1r1 (raport
olandes din 28 Septembre 1674). Lagkru1 era, dup 5. niste scrisorl ita-

liene in corespondenta olandesk la 25 Julie la Tutora, iar la 10 Auceust la Soroca.

In ultirna se spune c eastea mergea cu greii, per la quantith

de'carti di proviggioni". 0 scrisoare a Domnulul muntean datata din
Ladyszyn, 8 Septembre, se all& in Torok-Mag. .Allam-Okm., V., pp.
261-2.

()stile plead" indrt pe la jumAtatea lul Septembre (Hammer,

e.). Cf. si scrisoarea din 13 a DomnuluI Mo1dove1, in Torok-Mag.
A11,-Okm., 1 c, pp. 261-5.
1.

www.dacoromanica.ro

ConAantin Upitanu1 Filipescu

185

pradat, i-an dat h pedepse, iar nu i-au omorat.

De aciasta luand stiinta bine Duca-Voda, i vazand si
pre Cantacozini, ca sa. Innalta iardsi si sa marese, i poftesc pre Domn sit faca cele necuvioase, poste voea di
i-aA

peste putinta la in oare-ce chip nu-I vedea cu oclu

curati ; i vria cu toata inima sa aduc a. pre pribegi.
Si, cum am zis mal sus, de iznoava all scris Domnul cu juramant, de spre partia lul, i Cantacozinilor Inca li-ad zis de le-au scris, de spre partia lor, cum,
de acelea ce le-aft facut Gligorie-Voda, nu vor banui
pre dansai in veaci, nici vre o judecata nu vor cerca,
cunoscandu-si si ei cu a lor cunostinta pricinile pentru
care i-ati peclepsit Gligorie-Voda; iar nu din indemnaria boerilor. Si, asa ducandu-sa cartile la boiari, in
multa socotiala au fost: s vie ail sa nu vie. insa Hrizea Vistier, ginerele Baleanului, slat incredintat si aid
venit cu toata casa lui (pentru ca i Stroe Vornic venise mai nainte, i sa afla in cinste iIn pace), i, Hrizea Vistier viind, cu cinste 1-ail priimit, i a avut pace.
Iar Baleanul, cu fie-sad, di cu altI boiari, mai ramase
pan la anul ; deacil ati venit. inteaeia vreame all omordt
Duca-Voda pre trei boiari: Papa Vistier, Negoita Vistier,
Voico Postelnic, parandu-i acest Voico Postelnic ea
fac sfat sa fugra, la Turd i sa parasca pre Domn de
Mu, i altele, i, scotandu-I la Divan, li s'aft raspuils sa
piara. i intr'o noapte all esat Duca-Voda la manastirea
lul Sfeti Gheorghie, de s'all dus cu slujitori, de i-aA scos
den temnita ; i denaintea portii i-au sugrumat, si pre

parati si pre 'Ards. Zic unii, care si eli am auzit den

gura unor oameni foarte de credinta, ca pre Papa Vistier,
frate-sat Mihai 1-au parat, ca va sa fuga; ci, on cum ail
fost, ei aft luat moarte cumplita.

intru anul deltai al DucM-Voda, fiind Inca neveniti boiarif den prebegie : Banul Gherghe, fie-sati
Ivasco Logofat, gineri-sag Hrizea Vistier, i altii, sa

intamplase de venise Stroe Vornic mai nainte in

.tara, la Domn,

priimise bine. Dar Postelnicestil, ce

www.dacoromanica.ro

htorlilc Domnilor Tarii-Rumancsn

186

era atuncl pre langa Domn credinciosi, au vrut sa

faca nevoe lui Stroe Vornic i RaduluT Dudescul,
ce era ginere lui Gherghe Banul Baleanul, si asa
scoasera o marturie mincinoasa, marturisind cum ea
1-ar fl

trimis boiarii pribegi cu carti la Stroe Vor-

nic si la Radnl Dudescul, si sfredelind un ciomag, zi-

cand CA acolo au fost cartile. Pre carele ducandu-1 la

Duca-Voda,
auzind ca aceastia, ail inchis pre a eel
c;;i.

boiari napastuiti ; si, scotandu-i la Divan, si esancl martariia mineinoasa, s'ail maniiat Domnul, i multe pedepse
le-att facut boerilor acestora, mai vartos ca pre Du-

descul 1-ail muncit cu hiara arsa pre piept, pana langa

moarte. Deci, pe'ncet dovedindu-sa, tocrna si la Domn,
ca aft fost minciuni, i indemnaturile altora, ce li-att lost

vrtjmast,i-an slobozit. Si, trecand catava vreame, i-atl

cinstit; si nu mai asculta minciunile lesne. Ci, la aceste cazne i altele, era Nica dela Gradiste Armas-Mare.

intru al doilia an al Domniei Ducai-Voda, iar aft facut Turcii gatire de oaste spre Tara Lesasca, la Bar,
la Zbaraj, la Trambovlea', si la alte cetati. Si aft mers si
Duca-Voda hi oaste ; ci putin folos aft facut Turcii, de cetati a lua ; numai robi pe den afara aft facut, si aft luat
multi2. inteaciasta calatorie a Ducai-Voda, la un conac

ce avia in taxa Moldovei, grabind sa triacti zaharaoa

codrul, i neputand de plot', si de noroae, si de frantul
caralor, viind un capitan de la margine, care era ispravnic pre cara, ,si spnind Ducai-Voda c s'au frant
carale, si nu pot treace codrul,

atata s'au ma niat de tare,

cat inclata ail pus de i-ail taiat capul acest fel de manie avia Duca-Voda. Deci, vrand Duca-Voda sa s Intoarca dela oaste, si viind vremea haraciului, aft trimis
pre Hrizea Vistier mal nainte in taxa, sa faca rancluiala
haraciulul, sa sa strdnga. Aieia in Ora era lasati CaimacamT : Stroe Vornic, Radul Cretulescul, Vt1cu1 VisZbaraz i Trembowla.
2 Cel mal insemnat act din aceasta campanie fu asecliul, In August 1675, al Lembeigul a.

www.dacoromanica.ro

Constantin Cipitanul Filidc3cu

187

tier; carei fugind den loc In loc de friea ciurnif (ea

intr'acia yard era in toata tara),
ganit Hrizea Vistier pre Caimacami la Fitntaneale, i acol au facut
asazamant de haraci. lar de spre toamna, viind i DucaVoda de la oaste, necutezand sa mearga la Bucure5ti,
pentru ciuma, s'at dus la Cocorasti: acol pana la Boboteaza aft sazut; decil s'afl dus la Bucuresti, ca sa potolise ciuma. Deci dar, la Cocorasti Inca find, nu 51 ill
ce a auzit Duca-Voda, ea umbla Cantacozinii impotriva Domniel, ci, pre cati s'aU Intamplat acii langa el,
inehis. Iar Sarban Spatar era Ia. Draganesti. Ci aft

trimis pre Drosul Sardar, si pre Gheorghita Capitan

Ciudin, de 1-aq luat In zioa de Sfeti Nicolae, ti 1-au dus
la Cocorasti. La Mihai Spatar, la Filipe5ti, aft trimis pre
Socol Logofat, si Lan prins ; dar
seapat si ail fu-

git in Tara Ungureasca. El a5a se auziia ea va sa-1

omoare, dar Dabijoae, soacra Dueai-Voda,si Doamna-sa

aft statut tare pentru dansai, i i-aft slobozit. Dar sa

ranise inema lor i sa racise de catre Domn, cat In eia
dupa urma aft fcut rail Ducai-Voda, precum istoriia
mai nainte va arata'.
Dupa ce aft venit Duca-Voda in Bucuresti, de la Cocorasti, den Ardial au prebegitBeldi Pal9 i Mehl Groful
alti boeri unguri, .5i ail trecut la Turd-, sa parasca pre
Apafi Mihai, Craiul Ardealului, de mult ce zicia ei ca
facut nedreptate. Caril, impreunandu-se eu DucaVoda, i Intrebandu-I de sfat, li-ail zis sa nu mearga

Ia Turci, ea sant rai i mitarnici, si nu vor folosi cu

dansai, si mai mult va putia o tara, cu Craiul lor,
decat ei singuri; ei-1 indemna sa ramae langa clansul, i, sail pace sa faca cu Craiul 5i sa sa Intoarca la
casele lor, sail de aicea sa cerce pre Turd cu scrisori,
sa vaza ce raspuns vor lua, 5i pre acela sa urmeze;
Aeest episod e povestit mull, mai pe larg in Ludeseu, pp. 14-7.
2 Un act al lul Duca pentru doll& slug1" ale lul Beldi Pill. in
Torok-Mag. fillam- Okm., V, pp. 387-8. Forma lul romnea-5a, am tip;
rit-o in Studii fi _Doc., IV, pp. 60-1, no. Lyn.

www.dacoromanica.ro

189

Ltoriile Domnil r prii-Rurahnesti

dar n'ag vrut nicI cum, ci all purces de s'ati dus la

Tarigrad. Jar Apafi Mihaf Craiul, cu cellar* boiar, all
gatit para mare de spre toata tam., 1 au trimis boiari
mart la TurcI, impotriva Beldil si a lid Ciachi. Care, si
cheltuind bard, si parandu-1 de ni i ficleni Oral, i-at
bagat Turcir la Edicula, si Beldia acolb e'aS sfarsit
vieata, iar CYachi Istfan all scapat de acolb tarzig, si pre

aicia ail trecut si s'ati dus In Tara-Ungureasca de sus

(ea avia si aeolo mosaI); iar pre Beldioae o all Int-this
intr'o cetate in temnica, i acolb i-all sfarsat viiaa. Pricina acrasta all fost, ea, fiind un boiar mare, anume
Bamfi Denes, carele era cumnat cu Apafi Mihal,
amanclox doao surori, si, intamplandu-sa de sa facuse
noeTagos de curand, decii sa trufise, sa marise, si facea
i zulumurT Oral ; iar Bekli Pal, find si el boiar mare,
si vazand mandria lul Banfi Denes, ii pismuia, i pe'neet
pe'neet i-at gasit cateva vini, care era impotriva pravililor tarn i, cu voia Craiului strangandu-sl ghiulusI
den toata tara,
aratat toate vinele innaintia tarM; si
tara 1-ag gasit ca trebue sa moara, dupil pravilile lor.
Si Indata all luat Beldia carte de la Craill si de la taxa

ea sa-1 omeara, i all trimis de grab pre neste catane

la cetatea unde era Banfi Denes, si
poruncit, in
cfas ce vor sosi, sa Incue cetatea, i sa-I tae capul; si,
de ar si veni cineva pre urma sa-1 sloboaza, sa nu daschiza cetatia pan nu-1 vor taia. Si asa all facut:
tiat capul. Ci Craiasa, nestiind de acest sfat, in urma
prinzand veaste, s'aU dus la Craiul, plangand si ueigandu-sa; 1-aal faeut de ail facut carte sa nu-1 omoare,

si de grab ail trimis eartea la eetatia aceaia. Dar nu

i-au lasat sa Intre in cetate, cum s'att zis maI sus, pana

au ornorat pre Banfi, ca Inca era vill cand all sosit

olacil de la Craiasa; dar, Beldia Invatand intealt chip,
n'ag folosit nimic. Deel denteacIasta s'al atatat maniea
Craieset asupra ltd Beldi Pal, i pe'ncet pleease pre
Craig O. omoara pre Beldia si pre MOIL card facuse
indemnatura de moartea lul Banfi, cumnatu-sat. Acestea

www.dacoromanica.ro

Constantin Opitanu1 Fdipescu

189

vazand Beldia cu al lul, art fugit la Turel ca sa gaseasca

folos, dar n'at gasit, ci, cum am scris mat sus, s'at
pierdut viiata in streinatate, i jupaneasa lui in Inchiscare, si casa luI in jaf. Ca ail Lout (dupa obiceiul lor)
tot ce art avut el : sate, cetatl, avutie, in trel partl le-at
facut ; ci doao partI le-ail dat feclorilor, ca avea doY,

iar a treia parte, care ail socotit a lui Beldi Pal, o art
Mat tara, si le-au dat cul art vrut'.

Neal doilia an al DucM-Voda, all mazalit Tamil pre

Dumitrasco-IToda, Domnul MoldoviI2, si au luat Domniia

Antonie-Voda Roset, care-I zicea Chirita Draco ; carele

avea un fecior aicea in tar% la noi, i, auzind de tatasau Ca s'art domnit, mult all plans, prorocind cu plansul realele ce vor sa pata pre urma; precum all i fost,

care la randuelele lor sa vor scrie. Ci dar, Grec fiind,

nu s'aia lasat firia ce ati totl Grecii; ca, daca all incetat
Tordache Beizadi din plans, atat sa marise, cat nu
mal pu team nicI noi vorbi cu el: si maY nainte eram
cu el la un conac, fugind cu Caimacanii den loc in boo,
pentru ciuma3, cu glume, cu rasuri; iar atund, asa cum
auzitl.

Dupa ce veni Duca-Voda care al treilea an, primavara, i-ail venit veaste sa mearga la caste in Tara Le-

sasca Cli Turd, cu Tatari. Carele mergand la Iasl, au

pus conacul de spre manastirea Galata : moll) au sazut
catava vreame. All chemat Antonie-Voda, pre DucaVocla, de 1-all ospatat In casele domnesti in Iasl, aajderea au ospatat Duca-Vocla pre Antonie-Voda la Ce1 Omorul lul Banffy s'a facut In 1674 V. inca1, III, p. 180. Moartea tut Beldy se intImpll intre 1670, cind el fu aruncat In temnita.
de Turcl (Studil g. Doc., IV, p. 63, No. ix() si 1680. Ladisiall Csay
se stabili ceva mal tirzlit numat in Tara-RonAneasca. V. ibid., pp.
u

xiv-v i ultima not5, de acolo.

2 La lntoarcerea din expeditia de la 1675.

3 in 1675 decl. Cellalt fId al tut Antonie-Voda se chema Alexandru
(N. Costin, p. 11 ; doe. 23 Lxv al Ac. Rom.). lordachi a luat pe o fat& a lot

Grigore Ghica Ii gAsim In relatil de afacerI cu jupineasa Rada a cronicarulut nostru. V. _Mt. lit. rom., I, pp. 105, 313; II, p. 620 i n. 2.

www.dacoromanica.ro

1toriiIe Domnilor Tarit-RumNnesti

190

tattle, in zioa de Sampietru, find i hramul manastireI ; de acolo ail purees la Tutura : aeolo ai facut halal

innainte SaraseheruluI. Decl cu totiI at purees, si aft

trecut Nistrul, i s'au dus in Tara Lesasca: luat-au citealva cetatl, Ioholnita, Iazlovetul, Boceciul, Haliciul
tele, dar robil ce-I lua dentr'ansele nu-I robiia, ci-i da Ducal-Voda de-I tinia. Iar intr'o zi, scotandu-sa robil den

cetatea Halicel, veni veaste la Tare, de la Tatari (ca

eI mergia innainte), precum, pen varsatul zorilor, aD
lovit Craiul Sobetschi cu oaste multa lesasca pre Tatad', i putin aft fost sa prinza pre Sul tanul, feciorul
Hanului celuI batran ce era atuncia, si multi Tatari ati
perit, pana s'ad indreptat. Aelasta veste auzind Turcii,
aft lasat toate, i s'au dus de s'aD impreunat en TataraI,
si en totil aft Inceput in Liasi; i pe'ncet 11 imbulziia,
pana
inghesuit la Juravna cetate2, uncle era Nistrul,
$i

peste Nistru un dial mare, pietros, de nu sa putea

sui nici pedestri. Si. incungiurandu-I pre Liasi. de toate

partile, pang, seara sta randuit1 ca de razboi, i cu tunu-

rile sa apara. Deci, pana a aduce tunurile turcesti,

alta gatire de batae, aft inserat, i peste noapte s'au
ingropat LiasaI in santuri : dimineaata IV paria ea sant
bagatl in cetate. Deci trei saptamani s'ad batut den tunurl, si de multe on esa Liasai de sa batia cu Turcii
$i cu `Mara de la obraz, nail cu. alp; dar if infrangia
grozav pre Liasi : de abiia apuca de intra in sant. Si
inca tunurile le ajuta, ca imprastiia pre Tatari pana intra ; iar ar fi patit raft LiasaI. Acolel, cum spunia, era
Sobetschi Craiul lesase, cu Hatmanul de Letfa, Hatmanul Coroni, Hatmanul Polni3, i multa boerime cu oaste,
ea la 30 000, sail si 40.000 vor fi lost. insa, trecand trel
saptamani, aft flaraanzit si el si caii lor, i ati facut pace
cu TurciI4, aft legat sa le dia Podoliia Camenitil, semi Jocholnicz (? , ia7lowecz, Buczacz, Halicz.
2uraN% na.

8 Hatmanul Coroane1 i al Poloniel.

4 La 27 Octombie 1670.

www.dacoromanica.ro

191

Conztantin Capitanul Filipebcu

nand In scrisori i hotarale pe unde sa fie, i le all dat

Liaalor i robii dupen cetati; si Watt Tutors Turcil in(Mitt, i Limn' pre la casele lor. Ci dar Duca-Voda, ne-

voindu-s in tot chipul sa faca slujba Turcilor sa le

placa, i aciasta a facut : ca, indata ce s'a11 ispravit
pacea, aft gait pre Matel Capitanul Caramida, i I-au
trimis la Imparatul sa dia tire de pace, invatandu-1 sa
sa nevoiase in tot chipul, sa ajunga maI nainte de
oameniI Paal Sarascher' i de al Hanulut Si aciasta
i-ail zis : mergand pen Moldova, de-1 va chema Alltonie-Vocla la lai, sa-1 intrebe pentru oti, cum sa afla
(ca nu sa mai tiia nimic de Wile turceti, mai mult de o
luna de zile), sa-i spue altele, iar nu adevarul. i i-au
dat bani, unde-1 vor sta cai, sa cumpere altii, i aa aft
facut. Ca, mergand la Iasi, 1-ati chemat Antonie-Voda
de 1-at Intrebat: el au spus ca a incungirat Liaai p1 e

Turd, de nu s tie mai scapa-va vre unul. Deeii iar

s'au dus innainte, i. afl ajuns la Odrii, unde era Imparatul. Ci, mergand cu cartile la Viziriul Chipriulioglu, cum

putia, find idropicos2, afl cetit eartile, i, de bucurie ca.

s'ail fa cut pace, 1-ail daruit cu 200 de galbeni de aur,
indata 1-ail trimis la imparatul cu cartile, i majderea 1-au

daruit. Dupa cateva cIasuri dar,

venit Orli de la

Antonie-Voda, in care scriia povetile ee le auzise de la

Matel Capitan Caramida: deci iar cherna pre Caramida
de-1 mai intreba; el, deci-i spuse adevarul i cum ca el

afl spus acele vorbe mI Antonie-Voda. Deci aciiaT

vin cartl O. de la Sarascheriul, si de la Hanul, scriind
tot de pace, ca i. ale Ducai-Voda ; i. au ramas de ocara
Antonie-Voda, faeandu-1 fcher-oglan, mincinos; iar DucaVoda ati ramas laudat. Si in scurta vreme s'au intors

la Scaunul lui. Intru aciasta Wire, pentru ne.te lemne

de pod, ce randuise i pre Tudoran Chicerul sa le a' Siman-Ibrahim.

2 Vizirul moare la 30 Octombre, decl el n'a putut primi vestea

de pace. Era abia de 42 de anl. Cf. Hammer i Brosch, Geschi hten
aus dein Leben dreier Grosswesire, Gotha, 1899, p. 183.

www.dacoromanica.ro

102

Istoriile Domnilor Taril.Rum'anesti

duct), si, neputandu-le aduce curand', la vreame, 1-au ingenuehiat Duca-Voda sa-I tae capul ; dar 1-at ertat; iar

el, viind in tarn, s'at calugarit n'at vrut sa mai fie

mirian. Caimacami aicea in tara lasase pre Gherghe
Banul Baleanul, pre gineri-sat Hrizea Vistier, pre Staico
Paharnic ; caril at eVit innaintea Domnului cu slujito-

rime, i cu cinste art intrat in Bucureti.

Intru acest an s'at Inoit Duca-Voda Domniia de al
treilia an, dupa cum era obiceiul, aducandu-I caftanul
Latearache Ruset, el i cu un Aga mare ; innaintia ca.
ruia
eat Domnul cu boiarii, en slujitorimia, adticandu-1 cu cinste in Bucuresti; i, Imbracand caftanul,
dupa ce art cetit baratul de Domnie, at dat cu 12 tunuri,
si slujitorimia cu puscile.
Deci, asa trecand anul cu pace, primavara veni porunca
Domnului s mearga cu Turcil la oaste la Gehrin, ce era
cetate supt mana Moscalilor. La care ducandu-sa putin,
o at batut ; ci at venit Cazaci, Muscali, ca nisipul; carora
neputand sa le stiaImpotriv1, at lasat cetatea, i noaptia
at fugit cum at putut, venind eine pre la locurile lor2.
Deci, trecand al patrulea an asa, primavara iar fac Tur61 mai mare gatire de Cehrin, i merge insusi Viziriul
Carh-Mustafh-Pasa, i porunceate i Ducal-Voda sa meaarga, i Antonie-Voda de la Moldova. Si aicia in tara lasa Caimacami pre Serban Logofat Cantacozino, pre Hrizea Vistier, pre Iordache Ruset Postelnic, si pre Staico Paharnie3,

sa, poarte grija rtI, 1 de poruncile imparateti. Ca

imparatul Sultan Mehmet venise in vara aceia la IX rstor, pana s'at ispravit cu Cehrinul. Dee, mergand DucaVoda la Tighina, art gasit pre Viziriul dencolo de Nisi Nu poate 11 Moldoveanul Toader Fliondor", apol Mare-Armas
(Neculce, p. 215), din causa amnuntulul chlugAriel.
2 Pentru campanie, v. Socotelile Brafovulul, pp. 111-12. S'a pastrat un ordin Domnese din 23 Iunie 1677 de la conacul de la Pieptestl"
(carlonul I al doe. Ghenadie de Rimnic, la Ac. Rom.).

Numele ispravnicilor sint mal bine date &eft in Ludescu, p.

17, uncle lul Ruset i se zice Latcarache", ca fra:telul shit Acolo, in
Ion de Staico, se (16. Gherghe Brtleanu.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipebou

103

tru, si i-ati fa cut halaiu cum s'au cazut ; si 1-att imbracat

Veziriul cu caftan, si pre boiarl. Decil n'atl sazut mult,
ci aq purees presto campil fan leamne, fara apa, Ora
att ajuns la Buh, la Coitil-Ghecet: acol s'ati gasit W.;
de mole, iar n'au gasit apa pana la Cehrin. Daca all
sosit acolb, o all inceput a bate cetatia cu tunuri. cu
cumbarale: dar si den cPtate vitejiaste sa batea,
cat
63 de zile all Vnut. Ci WA, ca simtira ostile moschicesti venite la Nipru. : sa auziia tunurile, ca den Ce-

hrin Ora in Nipru este cale ca de tier ceasurl. Ci

Meuse Rumanii doao poduri, Moldoveanil iar doao, peste

apa Tismenul, ce era langa Cehrin, baltoas5, si noroioas; pre aPelia aft trecut ()stile turcesti i tatarati,
ca sa-I opreasca pre Moscall, papa, vorlua cetatea ; dar
n'at putut, ea-I impusca, 11 omoraia, i nici cum nu
putea sta innaintia lor ; ci all dat dosul, sa treaca la
pod. Dar Viziriul pusease paza la pod : Iniceri-Pasa,
Domnii amandoi, sa, nu-I lase ; dar, strangandu-sa otile

toate, au dat navala preste cei1a1i Turci, si ail trecut

podul dencoace ; Tataral, ca diiavolil, da pen Tismen: si

trecea unii, altii se inneca. Si au venit Moscalil langa

Cehrin, ffindu-le cap Ramadanoschi, si o saptamana aft
sazut Moscalif dencolo de apa, i Turciidencoace, de spre
cetate, batand-o ; i, la saptamana. Dumineca in amiazazi,

ati luat Turcii cetatia. Zic eel mai multi, ca au luat

Ramadanoschi bani multi de la Veziriul i aft lsat de
aft luat cetatea. Care intelegand Tariul Moscalul, aft topit
aur, i i-ad varsat pre gat; i acel sfarsit aft dat Rama-

clanoschi. far Viziriul s'au intors bucurandu-sa, trimitandu-I Imparatul cdcI i caftan.
CI, la intoarcere, turburase Cantacozinii pre oarneniI
tl rai, Inclemnn du-I sa parasca pre Duca-Voda si pre G red

la Vezir, ca mananca tam, i altele. i avea pre unil pribegi, de-1 Ine1egia cu el : Banul Milescul, Dumitrasco
Corbeanul, Paraschiva Bolitean, caril venise cu CuciucImbrohorul innaintea Veziriului, la Ledijna langa Buh.
Ceilaltl s'at pazit mai bine, iar Boliteanul, umbland cam
13

65845

www.dacoromanica.ro

194

1st rifle Domnilor TariI-Rumaneti

blestemateste, 1-an prins Duca-Voda, i 1-all bagat in

obezi, i 1-au mustrat; apoi 1-all slobozit, dup. ce all venit
in tara. Insa, daca all trecut Nistrul pre la Soroca, pre o
campie, sa ceru Duca-Voda sa-1 lase s miarga la Seaun ;
si 1-an slobozit: pre carele imbracandu-1 cu caftan,

si pre boiari, li-aq dat cale in Ora. Iar pre Latcarache

Spatar 1-an Inchis Veziriul, de multe jalbl ce auzise de
la Cantacozini, si de la alti ce era cu Cantacozinii la
o vorba ; i cu chieltuiala 1-an scos Duca-Voda de at
venit in tart. Duca-Vod, mergand pana la Iasi, veni
veaste den tara, ca Radul Cre.tulescul, cu toata casa lor,
an fugit in Ardial ; de acolia den tabara fugi i Vintila
Corbeanul Paharnicul. i Parvul Postelnic, fecior Cretnlescului, in Ardial, trecand pre la Trotus. Aceaste turburari vazand Duca-Volt, gateaste pre Costandin Brancotrimite
veanul, ce fusease vtori Logofat mai nainte,
cu carV la CreWlescul, sa-1 Intoarca. Carele viind pana
la Sarata, 11 intampina un parcalab al lui Sarban Logofat, de-I spunia Ca all fugit Sarban Logofat cu toata casa
lui la Rusciuc ; ci lasa Brancoveanul calea Ardealului,
sa duce dupa unchi-saA Jarban Logofat. Duca-Voda

viind pana la Barlad, WA, alV olacari yin de spun ea

au fugit Sarban Logofat cu toata cimetiia lor. Deci,
viind mhnit pana la Focsani, trimete pre Costandin
Stolnicul cu carti, sa munciasca, sa intoarca pre frate-sAn
Sarban Logofatul. si i-an dat si pre lane Rosca, om al
Ducai-Voda, cu multe fagaduele. Care, mergand acol
impreunandu-sa cu fraii, all dat raspunsul, ea nici unii nu

sa vor mal intoarce, ci sa vor duce la Veziriul. Caci ca

aceste umblete de de mult le umbla Cantacozinii, de
turbura oamenii Oral, de paraia pre Domn, si ei Inca
Meuse jalba la Veziriul Carh-MustaM-Pasa, prin mijlocul
unui Turc ce-I zicea Fetfagiul ; carele i raspuns i-au dat

lul Sarban Logofatul, ca sa sa duca sa-1 faca Domn, -pentru ca-I era prieten, cum am scris indarat. Deci, In-

data ce au mers, i-an fagaduit sal pue Doran, i sa

mute pre Duca-Voda la Moldova,

ca mazalise Turcii

www.dacoromanica.ro

Constantin Chpitanul Filipezca

195

pre Antonie-Voa. Ruset, cAci nu vrusease s dia bani

until AgA al Viziriului, cAnd i-an eerut. Care le, ajungand
Chehaiaoa ViziriuluT,
Mcut aciasta, de 1-au manlit.
Duca-VodA, IncA, nestiind ct va sa pue Domn pre Sitr-

ban Logofatul, all trimis boiari cu para asupra lul Sal,ban LogoMtul'; dar nimic n'au folosit; ca, indata ce all
sosit Veziriul la Odrii, i-at dat Domniia, si pre DucaN'oda 1-ail mutat la Moldova'. Boiaril dar ce era trimisi
de Duca-Vod, eel mai multi s'au inchinat lui Sarbau
Logofatul, nestiind eeale ee vor s pata pre urma; iar
Ivasco Cluceriul Baleanul si cu Staico Paharnicul all
fugit la Moldova. Iar Sarban-Voda all venit Domn in
Scaun, pre la BoboteazA.

50. Donn. lia, luI prban-Vodli, r 718 7.

Doamna Jul $hrban-Vodh, vine la BueuIva5co Clucer Bhleanul, Staico Pah. pribegese. $arban.

$htban-Vocll Domn.
re5t1.

Vodh, sh duce la oaste, la Dogan-Ghecet. Drosulul 11 tae capul Sarban-Vodh. Duca-Vodit ghte5te ospht ml $Arban-Voda la Ia51, iar el nu
$rban-Vodh, Inchide pre Vhleul Vornicul ; pre Phpriime5te.
$Arban-Vodh pre Valcul
tra5co, muncit, 11 spAnzurh, la Sneagov.
Vornic Ii omoarh la Sneagov. N1o1doveni1sh sfhtuese sh onware pre
Duca-Vodh. Duca-Vodh prinde pre trel boiarI cl-ad fest mal nainte
vinovatil, 56.-1 tae. $Arban-VociA inchide pre Hrizea Vistier, 5i-1 prad. - Shrban-Vodh, chznea5te 5 omoarh pre Hrizea Vitieru1. Vistiereasa Hrizil Vistier cii coconil fuge la Moldova. $Arban-Vocil span-

zurh pre Radul Vistier Ocnarttl. $Arban-Voda arunca inteo ocnh

pustie pre feclorul Drosulul Sardar. $arban-Vocla grele dAjc11 scoate
in tarh. Sarban-Vodh multe reale face in tut. Duca-Voda den
Moldova sh duce la Tarigrad de-51 innoie5te Domniia ii i 5i HatmAniia Cazacilor. Duca-VodA vrea sh dea pre fii-sa unul Grec. -Duca-Vodk dh pre fli-sa Mr& voe duph $tefau Beizadeh. Boiatil sh,
due sh phrase& pre $Arban-Voda.

$Arban-Voda innoe5te Domniia.

I Numele lor se dad de Ludescu: stilt Neagoe Vornicul See tianul, Staico PAharnicul Buganul 5i Iva5co BAleanul (pp. 18-9 .
2 Duca trece la Ia51 inch de Sf. Neculal 1678, dar $erban sose5te

in 13ucure5t1 abia la 6 lanuar 1670 (Ludeseu, p. 19; N. Costin, p.

18). 0 scrisoare a lul $erban, din 21 Ianuar 1679, in Torok-Mag. Allam-Okz., VI, p. 36.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Taril-Rumaneal

190

Tucheli face oaste spre Nemt,1 cu ajutoiul Turcilor. 1683: Sultan

Mehmet rAdick caste asupra Nemtilor. Vezirinl bate Beclul. Craiul Leesc vine ajutor Nemtilor. Nenitit Lertil bat pre Turci la
Becl. Sultan Mehmet sugrumk pre Veziriul.
Divan ce a1 avut
firban-Voclk cu Duca-Vocia tnnaintea Veziriulut Petreceico-Voda,
vine la Moldova Domn de la Lia1. 0ti1e lekt1 incungini ft pre
Duca-Vodk. Robesc LiaM pre Duca-Vodfi. TatarM gonesc pre
Cazact pre Moldovenl den Bugeac. Dumitraco-VocIft sit pune Doinn
la Moldova. -- Foaniete mare la Moldovft. Duca-Vodk sa tocmete
sit sit rftscrimpere. Duca-Vocik moare de grab. Banil Duchl-Vodfi.
II iaii Ungurit Papa Buicescu prtrate la Turd pre 6.rban-Vodb..
'6.rban-Voci1 merge la caste la Camenitk cu Suliman-Paa.

iar bat pre Turd la Ostrogon.

Nemtil

Apafi Mihail Craiul innoete

CrMia pre fliu-skil. Sarban-Vodk mAzklete pre Dumitraco-Voat

den Moldova. Cantemir sk pane Dornu Moldovil.

Mare si

intunecat nor, si plin de fulgere si de

trasnete, ail cazut pre Tara-Rumaneasca Sarban-Voda,

carele, ca cu nete trasnete, cu raotatia hir aft spart si
au dazradacinat nenumarate case de boiari, si de sinjitorl, i de saraci, si pre multi ail omorat cu multe feluri de cazne, i i-ag saracit cu multe feliuri de pedepse,
precum istoria mai jos va arata. Ci dar, pentru pcatele
oamenilor, sag pentru alte judecati, care singur Dumnezell
stie, aft luat Sarban-Vocla Domniia Taral-Rumanesti. Ci

mai nainte au trimis pre Costandin Brancoveanul, nepotu-sail, cu Schimni-Aga, ca sa apuce Scaunul i sa radice
pre Duca-Voda, sa-1 duca la Moldova : i poruncise sa
fie Caimacam, cu Badia Vornieul Balaceanul i cu Hrizea
Vistierul, i sa imblanzeasca norodul, atat pre cei marl,
cat si pre eel micT, i sa st bucure, i sa sa veseleasca
toti de venirea Domnului. Si aa, aft facut, c cu totii sa
bucura, i multi (cum auziam), care nu avia vin, bia
apa pentru sanatatia lui Sarban-Voda, i ju.ca, si chiuiia,

atat If amagise pre toti in boeriia 1111, cat ii orbise de

nu stiia ce fac ; ci bucuriia lor s'ail intors inclasart si la
mare intristare. Ins, viind Brancoveanul, cum s'at zis,
ducandu-sa Duca-Voda den Scaun, aft trimis Caimacamii de au venit Doamna lui Sarban-Voda i muma-sa,
Doamna Ilinca, de la Rusciuc, e9ndu-I boiarii i jupa-

www.dacoromanica.ro

Constantin Ca?itanul Fi1ipeca

197

nease innainte. Dupa aceia i Domnul afl venit, pre

la Boboteaaza, de an intrat in Scaun, cu pompit mare,
precum iaste obiceiul Domnilor. Decl, de'nthi cu bldn-

de* s'arl ardtat tuturor, boerind si pre cel ce nu-T

iubiia, pentru pricina aciasta, ca doar ar aduce si pre
Ivasco Clucer Bdleanul si pre Staico Paharnicul, pribegii
ce era in Moldova ; i asa an trecut ciltava vrearne.
Deci primdvara i-an venit porundt sit meaargit la oaste.
sd facd o cetate Dogancal, i, gdtindu-sd, s'an dus eu Turi filcdndu-s5 cetatia, Wan intors indarat la Scaun.
De acum innainte so incep durerile. Cd, la intoareere,
ati zis Drosului Sdrdariul, sit sa gilteaqca sit rneaarga in
cii,

tard ma nainte cu trebi ; i s'a4 gatit, i i-an dat citri si

slujatorT, si pre Aleverde' Totarul, cu cdtiva TatarT, tot
talhari, n1-1 invata in taind, sd-1 clued 'And la Barlad, si sd-1
dia in laturl de drum, sd-I tae capul, si sd-I i capul pentru
eredintd, i sa sd faed Aleverde cd an pribegit in Bugiac, si, pallid nu-1 va ehiema Domnul cu cArtT, sa nu
vie: i, viind, sa zied cdtra boiari, cit an fugit Drosul

Sardar. Acest mestesug Mcia, ca sa nu sd sparie boiaril, sit fugd. Dupd ce au sosit Sorban-Vodd la Iasi, 1-an
poftit Duca-Voda sd-1 ospeteze, Inca de pre eale, la intoarcere, i fagacluise Sorban-Vodd cd va merge la ospat. Si s'an gait Duca-Vodd de ospdt, cum s'an cazut ;
iar, cand afl fost in zioa aceaia, s'au ridicat Sarban-Vodd
si atm purees spre Tard, si n'au prihnit ospdtul. Pricina
aciasta era : cd avia nadejde sit id pre pribegT, orl cu
voe, orl in puteare ; dar Duca-Vodd, nevrind sa faca obiceT nag ca sa-I dia, li-an dat cale de s'an ascuns.
Aciasta auzind Sarban-Vodd, ea nu sant in lasT, ci Sal
ascuns la tard, n'an prihnit nici ospdtul; ci an venit in
tari. Duca-Vodd ined s'a11 strans boiarii lul, de s'att
ospdtat toatd zioa aceaia, cu zicdturi, cu tunurT. lar
Sarban-Vodd, viind la FocsanT, a poruncit de an inchis
pre Valcul Vornic la Bucuresti, i, dupd ee atm venit in
' Ali-berdi.

www.dacoromanica.ro

198

Istordle Domnilor prii-Ruma'ned

Scaun, a trimis pre Ghinia Capitan, cu 30 de slujitorl,

de ata luat pre Patraseo Capitan UrzicIanul, de I-all dus
la Sneagov manastire: acolo, cu munci groaznice muneindu-1, 1-at spanzurat. Tar pre Valcul Vornic I-au jud ecat in multe randurY ; dar fara nici o cuviinta era judecatile, ca vina nu-1 afla nimic, precum niel altora. Si,
dupa cateva judecatI ce i-aft facut, l-at mutat la Sniagov, i acolb 1-aft omorat, cu multe cazne
inteaceste vrernI, i Duca-Voda la Moldova att avut

galciava despre boiaril lul, care cu thdemnaturile lui

ftrban-Voda (precum pre urma s'att dovedit), s'ail sfaWit boerimia, sd sa scoale asupra Domnu-sat, sa-1 omoare pre dansul i pre toata casa lui. Si, facand
pecetia luI Dumitrasco-Voda, care era mazal in Tarigrad, si aft pecetluit cart1, i scriia calarasalor i altor slujitori, Ca de spre partia luI Dumitrasco-Voda, cum
i-au dat Imparatul Domniia, ci sa mearga, sa prinza pre
Duca-Voda, sa-1 inchiza la Suciava. Si au mers un Bogdan cu cartile, i alt boiar, de le-att dat Lepusneanilor

si Orhiianilor; si s'at radicat cu totil de all venit pan

la Tutora. Acolo tabarand, i s'at dus capitanif sa. intreabe

pre Hatmanul Buhus; ce Invatatura va sa le dia, si, fiind

Hatmanul cumnat cu Duca-Voda, i nestiind de lucrul
acista nimic, indata s'att dus la Domn, i i-aU spus povestia. Si, auzind Duca-Voda de la Hatmanul, pricepura ca
iaste ficlesug, i, Intreband eine i-au radicat, ei au spus:
cutare boiarI si cutare. Deci gateaste Duca-Voda pre
Gheorghita Stolnic Ciudin sa-1 trimite cu multi slujitorT, si prind pre aceI boiari. i, Intelegand de la dansil
ea Ghioca Vistierul cel Mare au lost capul sfatulul, 11
Include si pre dansul, ma car c totI era amestecati,
V. spusele cMuggralul catolic, In Engel, I, pp. 110-11 sag Magazinul istoric, V, p. 40. Aid Vilcu e numit Valculus Bunis", adecft
N ilcu al lul Bunea Graditeanu, descendent& care iml sputie d. Iuliu
Tuducescu se cons1a11 i din documente interne. Calugrul vorbete
i de moartea lui Drosn, ce ar fi fost shgetat de Tataril cari-1 Ingropase In pAmint pan& la brig.

www.dacoromanica.ro

Coaztantin Capitanul Filipescu

109

afara de Hatmanul Buhu i Miron Logofat; dar, pentru sa nu sa faca zarva mare, i-ad. taeut pre aceia : numai pre aceV trei boiari, care am scris mal sus ea i-aU.
Inchis, pre acetia i-ad judecat, i I-ad scos innaintea
portil, de li-aU taiat capetile. Acolo, cand vrea sa-1 tae,
all zis acei doi : sa tae IntaI pre Ghioca, ea el au facut
aciasta, 0 el vria sa fie Domn ; i aa a facut. t intal

pre dansul 1-all taiat, apol pre acer doi boiari. Deel
ceIlanti toti s'ati aazat'.
Jar aicea in tara Sarban-Voda, pre la Sfeti Teodor,
in saptamMa cea mare a lasatulul de sec, de postul eel
mare, ail inchis i pre Hrizea Vistier, puindu-I pricina
ca sa-i i seaama de Visterie, si nadajduind ca va gasi
bani mancati aT arM la el. Care, luanclu-i boiarii ml
Sarban-Voda seaama, in catava vreme, s'aU aflat al Hrizil
Vistier bani chieltuiti pentru tara fl. 30 000. Care Irazancl Sarban-Voda ea nici cu aciasta nu-1 poate dovedi,

sa-i faca rll, all inceput alta at zis de zahariaoa ce

s'au dus la Camen4a, precum ar fi fost ria ; i, oil buna,
or]: ria de ail fost, o dedese boiarii i rudele lui; iar el
numai Hrizii Vistier ii gasia vina ; i i-at dat porunca
sa plineasca acei t' 41.000 de la casa hil, 0i-1 ingrozia
eu munci groaznice. Deci, ce sa faca, ticaitul? De nevoe,
s'at indatorat, i all dat al lui ce avia ; i 'au vndut
satele, i moaile, i Vganii; i aq plinit barn!. Dupa ce
all dat Hrizea Vistier aciasta suma de bani, ce s'au zis

mai sus, 1-au scos de la inchisoare (cu ce socoteala,

Serban-Voda va ti, i sufletul luf), i numal it zile
lasat slobod, dar eu paza de departe, sa flU s priciapa,
si iar 1-air inchis ; i la a doao inchisoare mai multe
facut, i multe otravi i-all dat, sa-] omoare ;
cazne
dar nu-1 putia omora cu otravile, precum intr'o seri-

scare a Hrizil Vistier s'at vazut, scrisa cu maim lui,

Cate feliuri de otravi i-at dat, i nu-1 putia omora. Care
vazand ea eu acestea nimic nu-T poate face voia tut, eu
' La 2 Octombre st. v. 1679. V. N. Costin, p. 19; Neculce, p. 214;
Vita Constantini Cantemyrii, in Operele lul Dimitrie Camemir", p. 11.

www.dacoromanica.ro

200

Istoriilc Domnilur Tirri-Rumanesti

alta moarte groaznica 1-au omordt', de s'ail plinit voia

tiranieI luL Jupaneasa dar i copiil rAmAind in sdrAcie,
jar nu i-ail lasat in odihnA, ci totcleauna s afla In
pazd de slujitorI, i zioa i noaptia, si le ceria bani
pen trdg. El, vdzilnd cd flu vor mai putia trdi, si Ined
aflAnd unii-altii ca. vor sa. piard, all luat pre Dumnezeu
Intr'ajutoritt i, pre'ntre paznicil ce era Imprejurul casii
lor, all esAt ; si nu i-an priceput, orbindu-i Dumnezea ;
aLl Incalecat de cu seaara, si pre la miezul noppi all
trecut Dunria pre ghiatA, In Tara Turciascd. A doao zi,
intelegand SA rban-Vodd de fuga lor, s'ati turburat

foarte, ca un lup turbat, si In toate pArple all trimis

opitanI cu slujitorI, sa-i prinzA, sau
omoare, or'
unde-I va ajunge; dar trecuse, cu ajutoriul lui Dumnezeti, si nu i-an gdsit ; mAcar cd si in Tara Turciascd all
trimis gonael, i fagaduele la Pasi, la Museliml, la Cada,

ca, de-I vor prinde, sA le dia marl daruri. Dar, undo

va Dumnezet sA pAzeascd, omul nu poate sa strice, ci

all scapat, i s'au dus pre la Odrib, si la Tarigrad,i de
anolo la Moldova, la Duca-Vodd, si la cellalp boiari
pribegl ce era acolo, fugip de frica lui Sarban-Vodd.
A clasta- asa trecand, Sarban-VodA nu inceta de a face
rAtil cu morp; cd, intr'al doilia an, acesta, all trimis si pre
Radul Vistier Ocnar de 1-all spanzurat in Targul Ocnel,

de poarta casiI lui; si all trimis si pre feciorul Drosului

SArdar, tAnAr sAracul, la OcnA, i legat 1-ati slobozit In
ocnd pustie: acel sfLIrAtall luat ticAitul, fiind Ode Cobza
Dumitrasco Capitan. MaT avea o fatA Drosul, ci, pentru
ca sA-I stinga neamul lui, si pre aceaia o all omorAt, tri-

mitInd neste Seitneni hop de aI la De acestia multe

fAcea Sarban-VodA, care de, s'ar fi scris cdte una, pare-mi-sA ea n'am avia hdrtie sd le randuim toate. cd de
om nici cum nu-I era mild, ca de o pasdre IndatA 11
' Hrizea mud In tapi, prin Mart 1680 ; v. Despre Cantacuzinr ;
Doeumentele Cantacuzino, pp. 99-100; Magasinul istorie, V, p. 40 ; Studit
0: Doe., V, pp. 188-9. El lash del flu: Radul Clucerul (cronicarul Popescu)

Gheorghip Post. (condica Horezulul, la Academia Romin, p. 43).

www.dacoromanica.ro

Constantin apitanul 1 ilipe*cu

omoraia : on de ati avut vre o pizma pe dansul den bo:

ieria lui, orl de i s'au parut ceva banuiala pre cineva,
ori 1-ati parat cineva, precum multi oamenl raT sant in
Tara-Rumaneasca, indata, fara intrebare. Eira judecata,
II omora tiraneaste. Pentru dajdi, ce SA zic? ! Care mal na-

into, fara cat ti foarte bine ca in anul de'ntai ail

luat den tara 2.000 de pungi de bani, iar al doilia 3.000,
al treilia si mai mult, cat rasuflu boenil, slujitoril, birnicii nu mai avea : batuti, eazniti in toata vremea, Ii
vindia mosaile, tiganil, viile si tot ce avia, de le cumpara Sarban-Voda, si al lui ; iar saracil plangia i pliniia
tot ce le ceria, ca era legati de stalpii ce era infipti la
puscarie, inlauntru i afara, de-I batia cumplit : pre boiarl, pre capitani, pre slujitori, pan toile saracit pre toti;
care cum scapa, umplia tarale, carei nu muriia de
batai saa de necazuri. Insa cei ce era fugiti in Moldova,
boiari, capitani, slujitori, s'at rugat Ducal-Voda, find
Domn Moldovil, sa le fie inteajutorha, si el sa mearga
la Turci, sa faca jalba de jafurile ce face Sarban-Vothi
taral ; ii le-ail dat ajutor bani i oameni, sa-T poarte, i
s'ati dus la Tarigrad. Dar n'aU folosit nimic, ca intr'alt
chip au curs lucrurile, precum mai jos istoria va arata.
inteaceaste vremP ail venit porunca Ducar-Voda den
Moldova, sa meaarga la Poarta sa-si innoiasca Domniia,
i sa-i dia i Hatinaniia Tarai Cazacesti, ca sa stranga
pre Cazaci dupa unde vor fi rasipiti, i sa-I aaze pre
la locurile lor ; ca cu Hatmani Cazaci nu folosiia Turcii.

ea une ori sa inchina, alte on radica cap, si odihna

nu maT avia. Ci au socotit de [Hail dat pe seaama Domnului Moldova Carele, mergand la Tarigrad, i Domniia
Moldovii i-au innoit, si Hatmaniia Cazacilor
dat, i
cu multa cinste s'ati intors la tam Jul. NumaI mahnire
avia pentru fie-sa Catrina, care fusease mai nainte logodita dupa tefan, feclorul Radului-Voda Leon, Ca, trecand.vreame multa logoditi, si murind Radul-Voda, auTante 1681. V. Iorga, Caldtori, ambasadori i mildonari, p. 15

urm. Pentru stapinirea lul Duca In Ucraina, Studi i doc.,V, p. 47 n.

www.dacoromanica.ro

202

ht riile Domoilor faril-Ruma1c?t1

ziia Duea-Voda ca Stefan-Vocla, logodnieul feateT, are

proasta politie ci vria sa, strice logodna, si sa dea pre

lie-sa altuia; i Inca adusease pre un lordache Muse

Grec de la Tarigrad, ea sa o dia dupa acela, find bogat, si sa Lea nunta. Ci, aciasta Intelegand Stefan Beizadeh, ea va sa i sa mArite logoclnica, at dat jalba la
imparatul, si nfl facut ferman la Duca-Voda, sa-I dia
pre fie-sa MT, daea Waft logoclit, i sa o duca la Tarigrad; i, canc.( au mers Duca-Voda la Tarigrad, i-ail

cautat sa duca si pre fie-sa, cu moasa-sa, Dabijoae. Si

afi nevoit Duca-Voda in tot chipul s o mantuiasca de
Stefan Beizadeh, dar n'ail putut, ci, la intoarcere, canel
au venit la Moldova, 1-ail luat si pre dansul. Deel, mergand in tail, ail facut nunta domneasca, dupre cum s'au
eazut, toata 0,ra, find solT de la LiasT, de la UngurT,
de la MuntenT, t i-au impreunat dupa lege, precum

era si logodii. Intru aefasta ducere a DueM-Voda la

Tarigrad, i boiariT muntenT, slujitoriT, capitanil, facanclusa ca la 300 de oameni, cu ajutoriul Ducai-Voda, danclule banT i ealauz pre A rmas Burnaz Alixandru, au pur-

ees de s'au dus la Tarigrad, sa faca jalba pentru raotatile ce facia Sarban-Voda tarn Iar Sarban-Voda, Inelegand de aclasta, au trimis boiarl de aI luI cu eartT,

de paraia pre Duca-Voda, ea nu-1 lasa In pace,

ei

strange marghioll 0-1 trimite eu baniT luT, sa-1 parasea ;

si altele ea acestia. Deci Vizirul, find prieten mal bun
luT Sarban-Voda decat DueaT-Voda, ail poruncit prin
Caimacamul Ducaf-Voda, sa Intoarea oamenil InnapoT, sa
umn iasa sa parasea pre Sarban-Voda, ea pre urnaa nu-1
va fi bine. De aciasta infricoandu-sa Duca-Voda, afi poruneit tutu ror de s'ail tutors iar la Moldova. Deel Sarban-

Voda, Innoindu-sl Domniia, ail rmas iar Domn. DucaVoda den Moldova, dupa ce all faeut nunta fie-sa Catrinii,
s'atl dus In Tara CazacIasca, la Nemirova, uncle iaste Scaunul Hatrnanilor ; acolb aft pus poleovniel, judecatorT, logofep, dupa obieeiurile lor, i, peste totT maT mare, pre

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipcscu

203

un Jane Grecul (adeca in locul hil)', carele stiia limba

lor cazacIasca pria bine ; i 1-aft numit Hattnan, de care
lucru s'at bucurat foarte Cazacil; i pana la un an s'ati
strans, de aq umplut satele, targurile de oamenI. DucaVoda, dupa asaz1mantu1 ce li-ata facut, s'ati tutors iar
la Iasi.

Intru aceste vremi, i Emericus Tucheli Groful s'atl

radicat cu o seaama de Unguri Irnpotriva Nemttlor ; care,

cerand de la Turd ajutorin (cu fagaduiala ca va inchina tara ce o va dobandi), i-au dat Turcii ajutor,
den Tara Munteneasca osti, cu Janos Sardar Cotofeanul,
si den Tara Moldovei osti, cu Ghiorghita Ciudin Sardar.
Care multe cetat1 ale luI att luat, i mal multe ale 1111
Racot (tiind acest Tucheli muerea 1111 Racot Ferenti),
le-au supus supt ascultaria lui; deci, viind toamna, s'au

intors cine1 pre la locurile lor2.

Dupa aceaia, cand intra al cincilia an al DomnieI lul
'arban-Voda, au radicat Sultan Mehmet Turcul oaste
mare Impotriva Nemtilor, find imparat nemtesc Leopold, poruncind Hanuluf sa radice toata Tataramia dupretutindenea, a0jderia Turcil, de la Rasarit, de la Apus,
art radicat. Deci Domnii Rumanl amandol, Craiul Linguresc i Tucheli Groful, cu oastia lui; i tot1 s'au Impreunat la Beligraclul turcesc. Acolo aU ramas imparatul Turcul, iar Carh-Mustafh Veziriul, luand toate ostile,
s'ag dus drept la Beef, unde iaste Scaunul Chesariulul
Leopold, i de toate partile batea cetatia. lar pre TatarI
I-au slobozit in prada, cat all ajuns cale de trei zile
mal sus de BecI, si multime de oamen1 au taiat i au
robit ; ca era Nemtil neInvatati de a vedia robIl, ci adia top' pen casele lor ; pre carele, gasindu-1, taia 1, robia-I cumplit. Leopold Chesariul, vazand aceasta nevoe
1 Se isalia Ene Draghinicl (Studil i, Doc., 1. c ). Era al doilea
Postelnic (N. Costin, p. 21). Neculce, care tie cfi, el satea i la Ticunovca, 11 zice greit: Gredinevicl" (p. 215). In nista (Letopitip,
III, p. 20), numele e dat bine.
2 Cf. Sincal, III, p. 209.

www.dacoromanica.ro

Istoriile Domnilor Tarii-RuMantt

204

mare ce cazu pre tara lui, neincredintndu-s numal

in o.tile 14 at trimis de grab la Sobetschi Craiul Le.
ase i la toti Leaal, cu rugaciune, sa faca bine sa-1
ajute la itciasta primejdie ce i-art venit. Si Indata s'au
radicat Craiul, cu 30.000 de LiaT, oaste aliasa, i at ve-

nit de s'att impreunat cu o.tiIe nemteti. Fiind cap tuturor o%ilor Craiul, s'at pornit catra Turd ; pre calif
gasindu-I supt Becift, prinzand i Turcii veaste, s'au
gatit de razboi; i le-at eat Innainte, sa nu-I lase sa
vie la cetate, pana vor lua cetatia, ca o slabise rat', cu
tunurI, cu lagomuri, ce-i dedease In 63 de zile. Dar nu
i-at putut opri, ci, danci razboi tare, in 5, 6 ciasuri ail
biruit cretinii pre Turd"; i aft Inceput a fugi, i a lasa
toate cate at avut: corturl, avuIT, zahareale, dobitoace,
i aitele. Acolb an ramas uIniceriT in anturi ; pre earn
gasindu-I otile, pre toti i-au omorat, ca pre nete dobitoace. Deci, dupa izbanda, at intnit Craiul In cetate,
0 mare cinste
facut otile ; i, ImpreunMdu-sa cu
Chesariul, s'au sarutat, i Indoita multamita i-att facut de
ajutoriul ce i-at dat ; i, daruindu-1 bine, imparateate,
s'at dus la tara lui; iar Turcil de abiia ail aflat odihna
la Beligrad. Cretinii n'at incetat, ci at mai luat de la
Turd atunci Ostrogonul, Hatvanul, SecetuP. Imparatul
Turcul, fiind la Odrif, i intelegand de aciasta nenorocire ce aft avut otile lui la Bed, puind vina Viziriului (cara i oastia aciasta cu indemnaria Jul s'ati fost
facut, si ispravi dupa pofta n'ati avut, iicT n'aft facut),
at trimis ferman de 1-at sugrumat2, i i-art belit capul,
ducandu-1 pentru credinta, sa-1 van cu ochii luf ; iar in
locul WI at pus Vizir pre Carh-Ibraim-Paa Caimacamul. Si Wile s'at rasipit In ernatic.
Mai nainte dar de periria Veziriului, Sarban-Voda i
Duca-Voda, pacea i dragostea cia mincinoasa ce o

tinia inteascuns, atunci at eat la iviala,ca SarbanVoda at tras la judecata Veziriului pre Duca-Voda, arun.

Szeceen.

2 La 25 Decembre 1683.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipc3cu

205

candu-I prihanT, c all luat den arzt multe pungi. Duca-

Voda Inca all muncit de s'ail indreptat; i ail ramas

Sarban-Voda In deart, i 1-au inchis i Veziriul pentru o

seaama de bani; 0, neavand sa-I dia, all facut zapis la

roam, Veziriului, cum, mergand In tara, sa-I trimica: i
aa 1-at slobozit den Inchisoare; iar Duca-Voda slat
dus pen Ardial la Ora lul. Ci i Ora nu o aft gasit
precum o all lasat, ca. MoldoveaniI t'at adus Domn den
Tara Leasca pre Petreceico-Voda, i s'at nebunit cu
totlI ; adus-au i Cazacl, de s'atl Meut mare gramada:

slat dus in Bugeac (fiind Hanul cu TataraI la Beci),

de au facut multe reale: pre Doamna-sa o all gasit fugita la Braila, de nevoia razmiriVlor ce sa atatase iii
tara. Duca-Voda Inca nu cuteza sa meaarga la Scaun,
fiind Petreceico-Voda cu otile acolb, ci aclia la Domne01, la satul soacra-sa Dabijoati: pre carele fara veaste

all venit WI de la Petreceico-Voda, de 1-au lovit in

ziva de Craciun, cand adia la masa.. i, fiind oti1e luf
rasipite pen sat, pre la gazde, i negata, 1-au luat de
1-at dus In sus spre Tara Leasca. Cap ostilor era Dimidenschi, reghimentariul de la Snetin, i Bainschi, nepotul lul Petreceico-Voda. inteo sanie cu pae 1-ail pus,
: unul
avand numal un covor, i o perina, i 2 cai
negru, altul alb; hamurile, de tei: den toata averea luT,
eu atata 1-at dus in Tara Leasea. Doamna-sa venise
la Focani, ci, auzind de luarea Domnu-saA, s'at dus
in Tara Munteneaasca. Acest sfarat all dat i Duca-Voda.

Iar Hanul, viind den oastea Beciulni In Bugiac, i.

vazand nebuniile Moldovenilor i ale Cazacilor, ce facuse In Bugiac, all trimis pre fie-sail cu Tatar% i
Imbulzit pre Moldoveni i pre CazacI langa Prut : acolb
i-au taiat,
robit, i-at Innecat In Prut. Cel putinl ce
au seapat cum ail putut, s'at dus la IaT, la PetreceicoVoda; care cu totil de frica all luat calia SuceviI fara
zabava, i s'ail dus in Tara Lesasca. Aciasta isprava
all facut Moldovenii cu Petreceico-Voda, Ca ail facut

nevoe taral, iar nicl un folos n'aq facut.

www.dacoromanica.ro

206

Istoriile Dommlor Taril-Rumatic:At

Turd!, auzind ca s'ad robit Duea-Voda, at pus Domn

MoldoviI pre Dumitraco-Voda, care 0 ma! nainte el
fost Domn la Moldova. Dar rea chiverniseala, facia taraT,
ca era un om fara frica luI Dumnezet: jaca, curvar, mincinos, i alto reale avia intr'ansul ; ca ostile,
umbland pen taxa, all adus taraI mare foamete, cat 5i
om pre om manca. CP! ce all vazut, mi-aa spus ea aft
vazut came dP om fripta In cuptorit, i vria sa o rnanance nete oamenI, de cel ce nu avia ce manca; i au
fost adus innaintia Domnulul, i pre oamenii aceia ee
vria sa manance, i carnea acea fripta de om. 'i nic!
o umilinta nu avia Domnul asupra norodului, ce mai
cumplit s'at facut; ca, Intru acea mare foamete, trimitia slujitorT, 0, unde gasia paine, or! de ce fel, o lua
de o baga in Curtia DomneascA, i de acold o vindia cu

mare pret. Ci cel saraci, neputand ajunge pretul cu

banil, ca nu-I avia, muriia de foame (cum am vazut si
no! cu ochil notri, aceastia ce scriem), i nu s1 temia

nimic de pacat. De ar fi luat paine de la eel ce avia

den destul, i sa dia celor ce Mat, aceaia ar fi fost
dumnezaiasca iconomie, i i-ar fi ertat Dumnezet pacatele cate ar fi avut; dar nu facea aa, ci munciia s
faca avutie cu nedreptate, i lasa saracil de muria de
foame.

Duca-Voda, find rob in Tara Leasca, sail tocmit

cu Craiul Inteo suta de pungi de ban!, cu scule ce-I va
da, ci sa-1 sloboaza; i all trimis la Tarigrad, la Doamnasa, pre Anastasie Vistier, 0 pre nepotul DucM-Voda,
pre Carstea Vataf 1, ea sa faca acei banI cu sculele, i
sa-T aduca de grab, 0 sa-1 scoata den robie. Doamnasa alt umblat can cet (den ce pricina, ea va cti); .5arbanVoda Inca i-at zaticnit, de i-at zabovit multa vreme la
Bueurecti (ea trimisease pre Ghinia Capitan la Liaci, sa
S'ar putea credo c e flul Marolu1-Vame Chrstea, fratele lul
Duca (v. lorga, Studit fi Doc., III, p. 41). Dar N. Co.tin ne 1hinurete

cA acest Carstea, Vhtav de Aproz1, era, nepot de vara priunare a

Duda-Veda" (p. 28). Cf. i An. Ac. Rom., XVII, soctia ist., p. 199.

www.dacoromanica.ro

Conatantin Capitanul Filipescu

207

pue nevointA sa, omoare pre Duca-Voda), si tarzig i-aU

slobozit, de s'ail dus in Ardial, la BistritA. Acolo ati ramas Anastasie Vistierul cu banii; iar Carstia Vataf s'aU

dus cu cartile

cu vestea banilor,

sil

spue ca

aft

adus banil CA vria sa dia banif la hotar, i sd i pre

Duca-VodA iar la hotar,sA nu-i faca. insAlAciune. /Elsa,
cum au sosit CArstia la Liov, unde era Duca-Voda, i
i-au dat cartile, $i aft Inceput a citi pan la a treia carte,
nurnai all cazut pre lavita, si aft inceput a sA vaeta ;
dar limba IT perise, i mainile nu putia sa le misce.
Decii 1-au rAdicat, de 1-ati pus in pat: acolia trei zile
au zAcut, i aft murit'. Cei mai multi zic CA

Arban-

Voila, pen mijlocul unor Liai, sA-1 fie otrAvit. Cu

aciastA moarte s'au sfarsAt i acest Domn. Iar banii i
sculele, ce era la Bistrita Ungureasca, i-aU luat Ungurii,
de i-at mAncat totT, i n'att mai cAutat nimenT,

CA n'an

mai putut 2. Ghinia, Capitanul lui Sarban-Voda, ce era

trimis la Liasi, i isprava Ca aciasta %and, ati purees
sa vie in tara, dar la Arclial 1-at lovit boala fara liae,
0, la Fagara$ zacand in catava vreame, negrinclu-I mainele i picioarele, si tot trupul de vitt, 'ati dat sufletul draculuT. Pre acest Ghine 11 avia Saxban-Voda ucigatorid de boiari; carele, cand muriia, vazandu-si trupul negru, ail fost zicAnd cA T veade pacatele cu ochiP.
'Aubcott Ton cx: z.oXo'mtc.

tntru aceste vremi si Papa Boicescul, unindu-sA eu

1 V., mai ales, N. Costin, pp. 3.2-3.
2 In 1700 Anastasia Duca, ell copiii el: Constantin, Stefan, Safta
si Anastasia, reclamil de la impAratul suma, ce era de ,,vre-o 18 000

de galbeni" (Hurmuzaki, VIII, p. 360 . In traducerea de flrmane a

lul Mamucca Della Torre, tipArith pe la 1860; (ms. in Bibl. Museului National din Pesta, Italica, 4th, 23, pp. 228-9), se cuprinde ordinul din 1685 cktre principele Ardealulul, ca banil s4 nu se mai dea
In Polonia, ci .Agel ce se trimite. Scrisoarea lui Duca-Voda cAtre
Apaffy, cerind voie a trimite pe Anasfase Dimulacovici (Jaworom,
15 August 1684), se aflA in Torok-Mag. .Allam-Okm., VI, pp. 476-7. Cf. gi

Monumenta Comitialia Transylvaniae, la aceast4 datik.

3 Ghinea avu o misiune in Ardeal la 1682 (TOrok-Mag.
VI, pp. 204-5).

www.dacoromanica.ro

m.,

Istorille Donmilor prii-Ruminqt1

208

catIva boerinasI de aI taral, s'at dus la Odra sa parasa, pre Sarban-Voda, de hain si de raothtile ce facea
:11"M; iar Sarban-Voda, avand pre Carstia Postelnicul
Scordoc Capichehaiia, itat scris s cheltuiasca cat va
putia i sa-1 M. Si, mergand Papa Paharnic la Veziriul,
eke aa stiut, li-aa zis : dar aa biruit banil, i 1-aa dat

legat, si pre el si pre cefialtI, de i-ati dus la Sarbanci pre Papa 1-aa ertat (ail den porunca Vezi-

Vocla ;

riulul, all den rugaciunia suroril luT, Marica Filipeasca '),

omorat.
si 1-au lasat via, iar pre cefialtl,
intru acest an2, all venit porunca luI Sarban-Voda, sa

meaarga cu Suliiman-Pasa Sarascher la Camenita, ca

venise Lia1. Dec1, purcegind, cu mare grija mergia,
cat s'all i bolnavit, esandu-1 la Turd numele de ficlean ;
iar, slujindu-1 norocul i banil, nicl un raa dad paT,it,
ci Inca prieten pria bun 1-all facut, cat In multe trebT
i-att fost ajutor, i, cat all fost Sarascher, i dupa ce
s'all pus Vezir. Si cu buna seaama am adevarat ca all
fost porunca la Sarascherul, intalnindu-sa cu SarbanVoda, sa-1 i i sa-1 trimita la Poarta ; dar apoT, Imprietenindu-sa, i-ad dres lucrul de spre Poarta, cu scrisorile

luT. Si ail venit iar la Scaun veasel.

intr'acest an, avand Turcil razboi cu Nerntii, iar II
bat Nemtil, si le i-ati multe cetlg ; mal numite acestia :
Visegrad, Vacinu13, Pestea.
Jar Intru acest an Apaa Mihal, Craiul ArdialuluT, ad

cerut de la Turc de all Innoit (1raiia pre fie-saa, carele 11 chema iar, pre numele tatane-sati, Apafi MihaT ;

strangandu-sa toata Ora la Belgrad, i viind Turcul

cu caftan si cu carte Imparateasea, si cu darurT, mare
' Mama cronicaruluI.

2 1685. Desure Ora lul Boicescul nu stim nimic. Dar In Mart

Domnul Moldovel se plingea c PoloniI dad drumul pribegilor coresponden$a olandesa). E gresit pus aid si expeditia de la Camenitrt,
care s'a facut In 1686. V. Vita Constantini Cantemyrii, p. 31, Hurmuzaki, VI, p. 112 ; Cantemir, 1st. imperiulut otoman, p. 214 nota.
Vcz.

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

209

cinste i-at facut, si, pentru bucuriia ce avia, in toata tam

at poruncit ca sa dea cu tunurile la 12 clasurT, vreame
de namiazazi, cand all imbracat caftanul ; i aa au

facut. Dupa aceia, dandu-I darud ce s'at cazut, 1-at

trimis iar indarat.
NeamtiI crestinT iar bat pre Turd la Ostrogon, i at
luat cetatia pana a doao zi, cu mare varsare de sange,
i afl maT luat i Uivarul. Iar intru acest an, in Tara
Ungureasca de sus, multe cetatI at luat Nemtif de la
Turd : SonlocuP, Aradul, i altele, ce nu s'a numit
aicea.

Pre aceste vremI invrajbindu-sa Sarban-Voda cu Dumitraco, vara-sat, den Moldova, aul fost hademnat Sarban-Voda pre o seaama, de boiari moldovenT de at fugit
aicea lu ar% : Gavrilestil, cu Sardariul Cantimir, si
altiI.

DecI Sarban-Voda, pren mijlocul luf Suliiman-Paa

Sarascher, at mazalit pre Dumitraco-Voda, i at. pus
Domn Moldovii pre Cantimir Sardariul, care at imbracat caftan de Domnie de la Babh, de la Sarascheriul, i at
fost Domn apte anI, i at murit in Domnie2. intru aceste

vremI incungiura NemtiT cetatia Buda, i de treT partI

o bat, i, facand multe meteugurT, in scurta vreame,
i cu multa varsare de sange, o at% luat de la Turd,
stapsnindu-o TurciT 145 de anr pana, acum [1686], ci o at.

luat Nemii. Aciasta cetate all fost Seaun Crailor UnguretT.

Dupa aeeaia Turcul iar a facut gatire de oaste impotriva Nemtilor, si at trimis pre Suliiman-Paa Veziriul
cu multime de Turd, i, gasindu-sa cu NeamtiI in CampiT

Mohaciulul, atat I-at batut pre Veziriul, cat n'at tiut

cum s'at intors. Carele mergand la Tarigrad,
taiat
Imparatul capul. Iar Nemtil ail luat cetatia Osecul, si,
mergand GhinArariul Dunevaldia SlovenT, toata Slove' Solnocul.
2 Adaus thrzitl. Nu mirea lul Cantetnir se face la 25 Itinie st. n. 1685.
65S45

14

www.dacoromanica.ro

210

lstoriile Domnilor Tirii-Rumanc;11

nimia o all luat de la Turd, si cetati Petrevaralin,

Val pot, Oracovit, Posega ; i Lotaringul Hertegul en
mare oaste aU venit in Ardial, si pen toate cetatile all
pus ostI imparatestI [1687]. Si inteaclasta vreame Iosif, fiiul

luT Leopold Imparatul Nemtesc, la Pojun strangandu-sa

ghiulus, den toata Ora, s'au incoronat Craiul Unguresc ;
si aft luat ostile luT Egherul si Muncaciul. far, al doilea
an dupa coronatie, all luat erestinii Sechesfeirvar, care-T
zic sirbeaste Stol-Belgrad [1688]. Tot intr'acest an Carata Gheneral all luat cu batae Lipova, i Bavarul Herleg, cu batae i cu multa varsare de sange, all luat

Belgradul Turcesc. Si, tot inteaciasta vara, Badensis

Herteg, la Bosna, mare tabara turcIasc all batut, all
spart, i partia cea maT multa de Bosna o all supus
crestinilor [1688].

Intru acest an, Sarban-Voda au facut nunta mare si

cinstita, maritand pre fie-sa Smaragda dupa Gligorie
Postelnic Baleanul, aducand sol den Ardial pre Betlen
Elec, de spre partia CraiuluT, i, den Moldova, de la Cantimir-Voda, Velicico Hatinanul, fratele lul Miron Logo fat ;

cu caril mare veselie all avut. Pentru ea aciasta fiic

a lul Sarban-Voda, fiind i frumoasa i intehapta, foarte
o iubiia iata-sati; i s'ad nevoit prin multe vremi ea
sa-T gaseasca sot aseamenea cu ia, de bun neam, frumos,
intelept, i, negasind aici in tara, fiind acest cocon de

boer den tara pribiag in Ardial, iar pentru frica lui

Sarban-Voda, i find in casa luf Apafi MihaT Oral Postelnic, auzindu-i-se politiile, i frumuseatia, i intelep-

ciunia, ail pus in gand sa-1 aduca, sa-1 faca ginere. Si,
trimitand pre Costandin Capitan Filipescul (find ar
cu muma lul Grigorie Baleanul), acolti unde era, langa
Oral, 1-at pornit i 1-ail adus in tara, si i-ad dat pre
fie-sa nevasta. Cat-if atata sa potrivise amandoi in toate,
cat gura nu poate spune frumusetia lor i intelepciunile lor, i toti II fericiia. Dar scurta bueurie aft avut

saracil, Ca in cinci luni numai all fost amandoi. Decl,

www.dacoromanica.ro

Constantin Capitanul Filipescu

211

viind Zmaragdel boalA grea, i far,' liac, all murit, si

o ail ingropat cu cinste mare la mAnstire, la Cotracenl ;
iar Gligorie Postelnic Balianul all rArnas tntristat .si in
cerneald, cu tot neamul luP.

' V. Socotelile Breuovulla, p. 126: Die 19 Februarii, zu Morgan,

kam Betthlen Samuel von des Vajvoden Hochzeit auss Bleschland,

selb 25 Personen". in pomelnicul Mitropoliel din Tirgovite la

Bibl. Ac. Rom.) se pomenete Serban, Doamna sa i. aceti copil :
Gheorghe, Elena, Maria (Bralriceanu), Zmaragda (BMeanu), Casandra
(Cantemir), 131aa (Vlastb). D. Tuducescu imi comunich inscriptia de
pe piatra, aflittoare la Miha1-Vod5 a taalui lui Grigora: Ivavo Vol

Vornic ot Milani", mort la 30 August 1679, in zilele lu Io DucaVodV,

deal in Moldova.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR
Note. in aceastl tabIN. nu se cuprind numele fr nicT o legltura cu
istoria Romlnilor, precutn nicT acelea ce se all In partea croniciT resumatl dupl
izvoare cunoscute, ca Ureche, Phrantzes, etc. DomniT nu sint pomenitT decit
afarh din capitolul ce 1i e eonsacrat,

A.

191, 195, 200.

Alexandru-Vodl Mircea, 2 n. I.

Antiochia (patriarchul Macarie de),

129 n. 1.
Apaffy (MihaY, I111 , 149, 151, 183,
187-8, 203, 208-10. (Solia , ISS.
(Fiul , 210.

Alexandru-VodK Coconut (Divanut

A rges (ora$, mIn8stire, 11u), 2, 38.9,

Abaza-Pasa. V. Silistra (Abaza, Pasa

de).

Adrianopol, 159, 169 70, 171-3, 176.

lur), 110 n.

54, 123, 181.

1.

Alexandru-VocBt Ilia

(Divanul luI

ArmasT: Ilie, 161, 171, 182-3. Ivasco,

103 n. i. Preda, 177. Radii, 128.

Asian (Vornicul), 112.
Atos, 38, 154. (vIdnIstirea Iviruld

105 n. 1.
America, 39,

Amiss, 2 n. I.

din), 79, 107.

Azov, 109.10, 119.

Antonie-Voc14. (din PopeW , 135 n.

t, 160 n. 4, 162, 172.

Antonie-Vodh. (Ruset), 155, I89-90,
192, 195.

13
Babadag, 34, 180, 209.
Bacht, 125.

n. 1. (Constantin), 18o n.
Pltrasco), 160 n. 1.
Balasachi, 16o, i62
i8o

I, 196.

1.35.deanu (Barhu), 160 n. I. (Mihnea ,

70,
Bddica (Radu Voevod), 43, 49 n. 4.
BahluT, 146.

Baiazid (Int, Sultan), 12-3.

Bainski, 205.
BhlacT, 66 n. 3.
13Maceanu (Badea , 132,

164, 179,

BKleann (Gheorghe), 146.7, 16o ii 1,

165-6, 16S-7o, 175, 181, 183 4,
192. (Grigore , 210 1, Iva4co ,

;60 n. t, t66, 169, 181, 184, 195

I, 197, 211 n. 1. (Udrea ,

si n.

115 11. 2.

Balgrad, 93, 136, 138, 208.

www.dacoromanica.ro

214

Brila, 66 n. 3, 72. 87, 104. 1227

Banffy (Dunes), 188.

Banovert, 2 n. I.
Banul Toma, 54.

135-6, 205.
Brasov, 49 n. 4, 61 n. 4, 79, 99,
144, 183.
Bratul (Pdharnic), 73.

Barbu (Clucer), 139 n. 1. Spdtar ,

61 A. 4. (Vornic , 61 n. 4.
Barcsai (Alias , 137, 141.

Brla...oveanu (Constantin), 194, i 96.

(Papa), 133. (Preda), 113, 138,

Bargandi, 135.
Barnowski (Miron.Vodh), Ill.
Basarabi, 2 n. I.
Basarab (cel Thiar), 33 n. I. (Neu-

144.

Bitcov (Tudor din), 70-1.

Bucalnescu. V. Meriaann.

goe), 49 U. 4 (Divanul 14, 49

BucaanT, 160-i.
Bucaanul (Staicu), 166

n. 4.
Basta (Gheorghe), 35-6.
Bthory (Andrei, cardinal-nrincipe ,
92 ai urrn. (Gabriel , 97, 99, '00.
(Sigismund), 84.

BucureatT, 24 n. 21 34, 44, 52, 65

n. 2, 73, 78, 85, 89. 113, 115 n,
2, 3; 124, 131, 142 ri. I, 146,

Beth len (Gabriel), i 05-6, II I. (Elek),

i 81, 187, 192, 195 n. 2, 206,,

148,

210-1 0 n. 1 (loan), 176.

175,

(13iserica Alba), 83. (Biserica Domneascd), 65. (MthaT-VocIA), 83, 158.

(Sf. Ecaterina), 113. (Sf. Gheorghe), 185. (Sf. Troitd.), 71, 107,
r x i . (Curtea Domneascd), 131,
16o.

Dukes (Istvan), 85.

Beldy (Paul), 137, 187-9.
13enga, 44.

Bengescu (Stanciu), 66.

Blrlad, 194, 197.

Birsescu (Radu), 144. (Stroe ,

16o-1, 165-6, 171.3,

Buda, 27, 63, 154, 209.

145

Bogdan-Vodd Sasul, 86.

Bugeac, 73, 118-20, 124, 137, 164-5,

197, 205.
Bubua (Sandu), 126, 167, 198-9,

Bogdan (cutnnatul ha Radu.cel-Mare),

ButceatT, 131.

29, 33-4, 39.

Bogdan (boier al Dual-Voc11), 198.
Eoiana, 66,
Boldescu (Radu, Stolnicul), 71.
Boliateanu (Paraschiva), 193.
Boros (Janos), 135.
BoruleatT, 66 n. 4.
Boteanu (Nedelco), 113.
Boul (Banul), x13
Brddescu (Barbu), 112

Buicescu (Diicu),

Bistrita (ardeleand), 207. munteand),

138.

126,

131,

145-

Papa), 207-8 ai n. 1.
BulgarT, 11.

Buliga (Aga), 134,5Burnaz (Alexandru, Anima), 202.

Buziu, 43, 122.

Buzdugan, 104-5.
BuzeatT, 84 n. I, 96. (Radu), 105 n.
x

115 n. 2.

Buzoianu (Dumitrascu), 156.

e
Calendarul nod, 78.
Cdlineaff (Iancu cdpitan din), 133.

Camenita, 90, 107, 119, 174, 177,

Calottl, 71.
CalugarenT, 88.

Cantacuzino (familia), 148-9, 163,

165 6, x6S, 170.2 , 177, 182,

iSo, 208.

www.dacoromanica.ro

'115

184-5, 194. Tamura din Moldova), 176. (Genealogia), 25 n. 1.

Constantin Postelnicul), 132, 144,
153-4, 163. (Constantin Stolnicul ,
164,

168-70,

177,

194. (Drd-

ghici), 159. (Dumitrasco-Voc15),

153, 189, 198, 205, 209. (Elina),
154, 196. (Iordachi si Toma, frarlY
NI Constantin Postelnical), 124-5,
131.2, 164, 170. (Maria, Doamna
luT

erban-Vodd), 196. (MateY),

Cetatea.Albd, 34, 73, 119, 124.

Cetdruia, 189-90

Chalkokondylas, 20 n. 3.
Chenaan-Pasa, 123 n. 4, 140.
Chiajna (Doamna , 61 n. 4, 65-6,
6c) n. I.
Chilia. 34, 119-20.
ChiupruluT, 151, 154, 171, 191,
Chodkiewicz Hatmanul), 107
ClinenY, 96.

Cimpineanu (Vasile , 145.

167, 170. (Mihal), 164, 169, 173,

Ompulung, 2, 9, 160 n.

IS7. (PIrvu),183-4. (*erban-Vodd),

Cindescu (fratiT Radu, Moise si Nc-

148-9, 151-2, 154, 160. 164-5,

168-70, 173-4, 177, 181, 187,

goi1d), 145.
CiocdnestY, 723, 135.
Ciobotarul (MihaT), 133.
Cir.tienestY, 96.
Ciudin (Gheorghit1), 152, 184, 193,
202.

192, 194 5. (Stnaranda), 210.

Cantemir Mirza, 119-20.
Carttemir-Vodd, 209.
CdpdtinestY. V. Buzoianu.

Caplea (Domni)a, socia luT Staten ,

45 n. I. (Vladul -1), 71.
CdpitanT: Bonclul, 133. Dumitrasco,
200. Gidea, 133. Ghmea, 198,
206-7. Iacsa, 177. MateT Cardmidd, 191. Musat, i6o n. x Odor,
144. Pdtrascu, x6o n. 1, 198.

1.

Clanua, 115 n. 2.
ClejanT, 44.

ClincenT, 66 n. 3.
ClucerT: Badea, 66. Tudoran, 191-2.
Cluj, 63.
Coadd Vornicul, 6o. (Fiul luT, Tu-

dose), 61 n. 4.

Sima, 127 n. 2. Vasilie, 173. Vinlila, 144.

Cara - Mustafa (Mare - Vizir), 176,
180-1, 192-4, 203.

Cocoth? tY, 187.

Ca raagacT, 169.

ComisT: Ghinea, 169-70. Stoian, 173.

Caragea (Costea, Pavlachi si ApostoMehl), 123.

Cararnan-Pasa, 88.
Caramanliul (Dumitrasco), 161.

Constantin-Vodd erban, 112 0. 3,

139 n. I, 145-9 n. I, 150.

Caransebes, 114 n. 2, 176.

Carida (Vistier), 133 n. I.
Catargiu (familia munteand), 115 si
n. 3.
Cazacr, 67, 75-6, 78-9, 93, 98, 107,
109.10. 119, 127 si 11. 2, 136-7,
148, 183, 192, 201-2, 205.

119-20, 123, 131, 138-9,

145, 148, 155, 157.9, 162, 167 8,
177, 181-4 0. I, 198, 2002, 207.
(Ediculele, la), 102, 127, 188.

Cehrin, 192-3.
Cepariul (Ivasco si Dumitrasco ),

138 si n. 2.

Colintina, 114.
Comana, 159.
Comdneanu (Badea), 143.

Constantinopol, 39, 44, 49, 51-2,

66, 77, 79, 83, 99, 102, 109 10,

117,

CopAcenT, 123.

Corbeanu (Dumitrasco), 193. (Vinuld), 194.

Corndteanu (Cdrstea , r33. V. si
Socol.

Cornet, 165.

www.dacoromanica.ro

216

C2rvin (loan),

Costm (Miron , 199. (VelicYco), 210.

CraiovestT, 31 n. 1, 33-4. (Barbu),

30 si n. / 33, 37, 52-3 U. 2. (Plrvu), 3 t U. I, 33, 37, 49.

Cotmeana, 12 n. 4, 13.

Creta, 157, 163, 177, 182-3.

Cotofeanu (loan), 202. (MihaT), 112

Cretulescu (Plrvu), 194. (Radu), 165-

19-22, 24. (regele

Nate), 24-5, 27, 32.

n. 3.

6, 168-71, 173, 177, 186-7, 194.

Crimeia, 27, 119-20, 137.
Csthry (Ladislas), 95-6, 127-8.

CotrocenT, 124, 158, 211.

Cozia, 12 n. 4.
Craiova, 50, 53, 75, 83, 153, 165.
Musat, ispravnic de), 82 U. I.

Cusmir (In Ungaria), 154 n. I.

13
Dabija-VodA,

126,

150-1,

DrAggnestT, 167, 11..7.

154 5,

157. (Doamna Catrina , 187, 202

/1. 2, 205.

DrAghinicY (lene . 203 si U. I.

DrAgolesa (Radu din), 70.
Dragomir (Vornicul, supt Alezandru-

Dan al II-lea, 5 n. 1.
sat), 138 n. 2.

voa mircea

DAnestT

73.

Dragomir (Vornicul, supt Mate Basarab), 115 U. 3.

Dragu (Stolnicul, tAiat de Mircea
Clobanul), 60.
DrAguletul (Stan, fiul luT), 71.
DrAguyin (PAharnicul), 112 n. 3.
Dridov, 135.

Datco (buier muntean), 43.

Dealu (mnIstire 2 n. I, 28-9, 34,
38-9.

DelenT, 66 n 3.
Demidecki, 205.
Desa (Radu logofthul din), 113.

Despina (Doamna lui Neagoe Basarab , 42, 44.

Drosul, 187, 197-8 n. I.

Duca-VoclA, 157-S, 165, 167, 173-4,
198-206, 211 n. I. (Doamna Ana.
slasia), 167. 187, 205, 207-8.
(Fiica lor Catrina), 158, 201-2(CeTia4T fiT aT lor), 207 n. 1.
Dudescu (Dimitrie), 115 i II. 2.
(Radu), 186.
DudestY, 114.

Ditnbovita, '32.
DimulovicY (Anastase, orn al DucatVodA), 206-7 si n. 1.
DobrenT, 130, 141-2.
Dobrogea, 167.
Dobromir Banul, 78.

Dobrunul, 74 n. 3.
Dohan-ghecet, 197.
Doicescu ((Area), 133.
DomnestT, 205.
Dosul, 200.
Dragrn Postelnicul, 50 I.

DumbravA (Vornicul), 72 si n. 3.

Dunre, 2, 32, 43-4, 65, 86, 98,

120, 138, 162, 167-9, 200.

Ur
Egipt, 27, 36, 39, 41-2, 50.

V
Fagthas, 1, 2 n I, 4, 96, 207.
F. reisanu Pirvu), 182. (Radu), 138,
145.

Filipescu

(Constantin

CApitanul),

210. (Marica), 208. (Panh), 144.

(Rada , 189 ri. 3.

www.dacoromanica.ro

217

FlocT (Tirgul-de- , 72, 82

FilipestY, 187.
Filisanu Dumitru), 112 i II. 3.

Flondor (Teodor), 192 n. t.

FocsanT, 94, 126, 194 197, 205.

Finta, 126.7 n. 2.
FlntIna-TiganuluT, 54-5, 127.
Fintlnele, 187.

FrancesY, 32.

Galata, 189.
Gaudy (Andre), 135.
Gguriciul, 103 II. 3.
Gavril (Spg.tarul muntean), 114 n. 2.

Giurgiu, 62, 86, 88, 89, 104, 141,

GavrilitestT (boerT moldovenT), 209.

GelepT, 82.
Germania, 24-5, 32, 51, 8 -1, 95,
107, 112, 147, 151, 155) 1647

Goleset

Furch. (Radu), 53 n. 2.

146.

Gluhavl, 44.
Golescu (lvasco si Stana), 133 n. 1.

satul), 133 n. I.
Gonlea nharnicul, 78.
Gorgan SpItarul, 112 51 n. 3.
Govora, 45 n. 1.

167-8, 173-4, 178, 203 i urm.

Grldisteanu (Nica), 186. (V1lcul ,

16o n. 7, 186-7, 197-8 si n. 1.
Grdm6.ticul Pascali , 162.
Greceanu (DrgghicT), 133. (Papa ,

Gherghita, 49 n. 4, 108, 122 n. 2,

134, 198.9.
Ghica (Gheorghe-Vocll , 138, 142,
146, 149 n. 1. (Grigore-Vodl , 142,
164,168-9. Divanul acestuia , 154.

115 i n. (Radu), 20 n. 3.
Grecl, 3 si urm., 8 si urm., 9-10,
14-6, 18.9, 23-4, 26, 30, 32, 55,
oo, 103.4, 110 n. I, 117-8, 159

Maria, sotia luT Grigore , 175, 177,

180.i. (FhT eT), 18o-1.

GhimpenT, 49 n. 4.
Ghiorma (Banul), 133. (Fiul luT, Alexandru), 153.
Ghiula

63.
Grecul (PavAl 13anul , 61-2 si n. I.
GrumazT, 45.

Gurghiu, 76.

146.

II
1-1Thgsescu (Grigore), 131-2 si n. I.
HaiducT, 193.
Halicz, 190.
HIncestT, 167 5 n. 2.

Hangu, 173, '75.

Hateg, 112, 176, 182.
Hincul, 167.

Hltigh, Ill.
Hlrsova, 87.

Hmilnitchi, 126.
Horvth (Mihly), 85.

Hotin, 94, 115 n. 2, 175, 177-9.

Hrisoscul (vAtaf), 182.
Hrizea (Vornicul , 113, 115 si n. 2.
(SpItarul , 134-6. (Vistierul , 166,
169, 181-2, 185-6, 192, 196, 199,
200.
Husein-Seldi-Oglu-Pasa, 177, ISo.

lalomila, 12 n. 4, 126.

lanachi Banul, 115 n. 3.

lani Banul, 83.

Ialpug, 124.

IasY, 149, 167,189, 191,194,197 205

IacsicT (Dimitrie , 33, 45 n. I.

www.dacoromanica.ro

218
lbrahim-Pa$a

Mare-Vizir pe vreinea

luY nhe Viteazul), 91.

Ieniser, 160 si n. 2, 163.
Ierusalim, 38.

Ilia$ (Alexandru), 105 n. 1. V. Alexandru Ilia$.

1.32, 145.

loan Logofiltul supt Petru - VodK

cbiopul , 66 n. 3.
Ionice (Insulele , 55.
Isabela regina a Ungariel), 63-4.
Isaccea. V. Oblucita.
Istrati Postelnicul muntean), 144.
Izvarna, 113.

Ioan-Vodli al MoldoveT), 72-3.

Jiul, 53.

JurgtorT, 83.

JoimirT, 98.

Kemeny (Ion), 137, 147, 15u-1.

Korecki, 102,

Kornis (Gaspar , 137.

Ladyszyn, 184 $i n. 1, 193.

Laiot (pretendent , 54-5

Lovi$te, 165.

L5pu5na, 198
Lazar (Istvan). 176.
Ltirtireanu Ivan 16o n r.
Lemberg, 175, 207.
Leon-Vodl 1 t7.
Leurdeanu MateT), 171. (Radu . 162
n. 1. Stroe), a6o n. 1, 164-5,
171, 175, 181, 184 7Leva (Lewenz), 154-5, 178 9.
LitvanT, 32, 107.
Logofthul Vlaicul, 54.

Ludescu (Stoica , 2 n. 1, r 73. (Fiul

sag, Constantin , 181.

Luccari, 2 n. I.
Lunca-Mare, 99.

Lupu (teran-Vodd), 127, 147, 149

fi n. 2, 150. (Vasile-Vod9, 121-5,
127, 147, 149 0 n. 2, 150. (Doainna
acestuia), 127-8.
Lupu (MehedirOanul). V. Mehedinteanul.
Luther, 40.

31
Maia (Preda Beca din , 133.
Mailat (*tefan-VodI 4.
Mdne$tT, 61, io8, 115 n. 2. (Dracea
Armasul din), 33.
Manoll (pribeagui). 54.
Manta Banul, 86.
Marco.VocRI, 94.

Mircuta, 114.

Mares Banul, 152-3, 160 n. 1, 165.6,

169, 173.
Mare). (MateT al), 66.
M6rginenT, 154.

Marotin, 86.
MateT-Vodd, 112, 131, 144. (D0aMna

sa, Elina), 129.

Media$, a oo,

www.dacoromanica.ro

219
Mehedinteanul

(Lupu PTharnicul ,

Mislea, 54.

104-5 si n. 1.

Mitrea Vistierul in secolul al XVI- ea

72-43. (in al Xyll-len , 112.

MehedintT, 74, 165, 182.

Mehmed Alibegovid (PasK de Nicopol). 34 0 n. 1, 42-6.

Mitropolitul Ignatie, 130. Teodosie,

I6o.
Mohacs, 209.
Moise-Vodd Divanul luT), 51 n. 1.
Moldova, 10-1, 14-5, 21-7, 29, 33 2,
39-40, 42, 46, 55-9, 62-4, 67-9,
71-3, 75-9, 80, 83-4, 89 90, 93
si urm., 96, 110-1, 114-5, 120,
134, 136-7.
Moscovia si Muscat!, 32, 72, 109-10,
119, 142, 192-3,
MOvIll Alexandru-Vod , 102. Bog-

Merisanu (Bdrcan), Pm. (Staico), 192,

195 si n. 1, 197.
Mihe C6m5rasul, i 01.
Miligitl Vornicul, 78.
Mihalco (priheagul), 54.
Mihnea al IL- ea, (fiiT luT), 79 11. 2.
Mihnea al 111-lea, 115 n. 2, 150, 153.
Mihu SpKtarul, 115.
Milescu (Banul Barbu), 193.
MinzestT, 149.

Mircea cel c131trins (urmasiT luT),

16 n. 1.
M;relor (Mitropolitul Mate! al), 196.
MirislNil, 96 n. I.
Miroslav Logofdtul (si fiul skill, 115

dan-Vod6), 102. (Constantin-Vod

98, I00, 102. (Elisabeta), 101-2.

Gavriil-VodO, 103, 112 n. 3.
(Moise-Vodd), 118. (Simion-Vodd

94 $i urm.
Munterd (sat), 79.
Muselim (lordachi , 202.

n. 2.
MirzacT, 120.

N
NtinisorY, 122 $i n. 2.
Ndsturel (Radu), 16o ri. 2, 170.

Nica Vistierul, 105 0. I.

Nicopol, 12, 0- 4, 13-4, 43, 54, 91,
114, 177. (Hafiz-Pasa de , 91.
Nifon (patriarch de Constantino-

Neaga (Doamna Jul Mihnea al II liea,,

79 n. 2.
Neagoe (Spdtarul), 45. (Vornicul),
50-I.
Necula (Vistierul), 115.
Negru-Vocld (Cetatea.lut), 2 n. I.

pol) 28, 9, 33, 38.

Nikusios (Panaiol), 155, 168, 171 3.
Nimirov, 202.

Nistru, 165, 178, ifio. 190.

0
Olt, 13, 52, 66, l 0S, 110.

ObilestT, 114
Oblucita, 124.
Ocna, 173, 177, 179, 200. (Radu

Omenedic, 53.
Oradea-Mare, 146, 149OrbT, 139 II. I.
OrheT, 198.

Vistierul din), 200.

Odivoianul (c6pitan . 154OgrdzenT, 162 n. 1.

JP
Padova, 107.
Paisie (pretendent), 108.

Papa (Pdharnicul), 208. (Vistierul)

185.

www.dacoromanica.ro

220
PapY, 14-

Parus Spdtarul, 104-5 n.

PitestY, 46.

'.

Ploie$tY, I o8.

PehlivanY, 158-9.

Podolia, 190.

PersaM, 26, 34-6, 40-1, 6 i, 75, 90,

119, 121.
Pests, 208.
Pestisara, 82 n. 1, 1 zo n. 1.
Petrasco (boier ucis de AlexandruVodd Mircea), 70.
Petriceico (tefan-Vodd), 174 6, 178,

Podul-IloaeT, 126.
PoienarY, 15-6.

Polonia si Polora, 141-2, 151 n. I,

174-5, 177-8, 186, 189-91, 202,
205-8.

Popescu (Gheorghe Vistierul), 133.

(Neagu-Vodd), 166-7. (Serban),
x 6o n. I. V. si Antonie-Vodd si
Hrizea Vistierul.
PopestY (sat), 52.

205.

Petru-Vodit .chiopul, 65-6, 68 n.

Divanul luY), 66 n. 3.

1.

Phrantzes, 3, 4, 12, 24.

PieptestY, 192 n. 2.

PopricanY, 127,
PostelnicT : Voico, 185.

Pirdea, 112 n. 3.

Potocki, tor.

PlralabY: loan (supt Alexandru-Vodd

Mircea), 73.
Plrlianu (Barbu , 16o n. T. (Danciu

Prahova, 61.

si Preda), 145.
Pirvul Comisu', 45 n. I. (Taal sad
Staico , 45 n. x .

PrisIcera, 113.
Prut, 205.
Putna (rld), 122.

Preda (fratele le Basarab Neagoe ,

42-3.

1-,
Rasov, 104.

RacaciunY, 124.

Radu-Vodd, (I-ifi), 45 n. 1. (cel Fru-

mos ; Divanul sdd), 24 n. 2. (cel

Mare), 38-9. de la Afurnar0, 43
si UM. (Divanul luI). 45. ( (Calugarul,), 43. (Ilia$, preteudent),
61 $i n. 4. (Papa, pretendent), 75.
(Serban ; Doarnna : Elina , 100 n.
t. (Stanciul, Slugerul le), 99. (Mih-

nea), 79, 82 n. I. (Divanul sdii ,

103 n. 3. (Leon), 201. (Alexandrovie), 114-7.
Radu Comisul (thiat de Mircea Ciobanul), 6o. (Logofatul supt Petru Schiopul), 66
1, dk6czy Gheorghe Lid si al II-lea),
112, 122, 124, 127, 133-5 si D.
I, 136 8, 141 3, 145-6, 148, 151.
Ramadanowski (Hatman), 196.

c Rhtezasp, 30.

Rimnicul-Sdrat, 26 n. 2, 30. (-Vilcel), 50. (Teofil, episcop de), 113.

Rodos, 47-8.
Ro$ca (Iani), 194.
RosiT (soldatY),

78, 79, 112 n. 3,

Rovine, 13.
Rucdr, 46, 89, 146 D. 2, 147.
RumanestY, 65.

Rusava, 176.
Rusciuc, 155, 194, i96.
Ruset (bItrinul Cuparid), 158. (Antonie-Vodd).

V.

Antome-Vodd.

(Iordachi si Alexandru, fia lur Antonie-Voda), 189 si n. 3, 192,

(Lascarachi), 192, 194
RusT-de.Vede, 24 n. 2, 1 o8.

www.dacoromanica.ro

2 )1

S
oplea, 126, 143 n. 3.

SlzittenT, 72.
S.Krata, 194.

Soroca, 194

Spalato, 175 n. 2.

SasY, 2, 61 n, 4, 183,
cheia, 29 si n. 3.
Schender-Pasa, 102, 104 5Scherlet (gealepul. g fiicl-sa), 109.
Scordoc (Cristea), 208.

SecuT, 48, 61 n. 4.
Secuianu (Neagoe), 160 n. 1, 164,
t68, 182-3, 195 n. I.

Seidi-Ahmed-Pasa, 147, 14.

Spania, 39.
Staico (Logofatul, 45
Stamati Postelnicul), 157.
Stanciul (LogolAtul, thiat de Mihnea
al II-lea), 78.
Stanciu (Portarul, supt Radu de la
AfumatY), 45.

Stitnescu (Dumitru), 133.

SerpdtestY, 66.

SthnestY, 86.

Severin, 2 n. i. 8.

Stlnild (Vornicul), 65. 125, 142.

Sibilti, 33, 93, 99, 181.

Stefan-VocIA Surdul, 79.

Stefan (Gheorghe-Vor16), 124-8, 131-

Sighisoara, 141, 151.

Silistea, 87, 105, 120, 123, 134,
192. (PasT : Abaza), 113, 114,
117-8. (Slava), 136. (Cark-Mus-

tufa), 148-9. V. si Ca-Mustafit.

SitnlAti. V. gomllu).
Sinan-Pasa (Mare-Vizir), 85, 88.
SInt-Imbre, 21.
SIrca, 127.

SlrbI, II, 14-5, 20-1, 58, 91, 132,

144. (Marco CralievicT, Constantin

0 Dragas), 13.

Sire, 2, 109.
Sisman (Tar bulgar), 9.
Slatina, 53.
Snagov, 15, 115 n, 2, 151, 164,

171, 198.
Sobieski (loan), 177-8, 18o, 190,
204.
Socol (din sec. al XVI-lea), 61 0. 4,
63. (Fiul. WY, Radu), 71, (Corra;eanul), 129 si n. 1. (Fill luT),

129 n. I. (Logofitul), 187.

Sofiallul, 16o, 162.
Soliman (serascher), 208.
gom116, 95.

4, 138-9, 142. Doamna 10),

tefan (fiul luT Radu Leon), 158-9,
201-2.
Stepan (Postelnicul; sec. al XVI-Iea),
66.
tirbeT (Cernica), 105 n. 1. (Radii),

160 n. 1, 166, 169.

Stoica (Logofatul, supt
Voc11), 43.

Tendon,.

Stoica (Vistierul), 110 n. I.

Stoican, 33.
StolujanT, 110 n. 1.

Strehaia, 2 n. 1.
Stroe (pribeagul), 54.
Stroe (SpKtarul), 61.
Strunga, 142.
Studenita, 118.
Sturdza (Teodor , i 75.

Suceava, 90, 98, 100 n. 1, 127,

IA 205.
SuedesT, 112, 136-7.

ufariul (Manolachi), 105 n. i. (Sava), 133,

Szkely Moise, principe al ArdealuluT), 97.

www.dacoromanica.ro

222

T ngalul, 22.

131, 144. (Biserica Domneabc1

TatarT, 23, 34 39-40, 4', 56, 62,

68, 7211 79, 85, 99, 100 2, 109,
n. 3, 119, 127, 129,
114 5

din), 129.

1371 141, 143, 145 9, 152, 154,

177, 180, 183, 169, 190, 197,

203, 205.

T tlre$tT, 66 n. 3
Teleajin, 941 99, 134, 143.
Teodosie Vocll, 42 $i urm.
feodosie Banul, 61.

TiganT, 66 n, 3, 74 n. 3,

Tirgul Beng1T, 138

TIrgul-Frumos, 139, 142.

TIrpr, 17-8, 47.

Tismana, 113, 177.
Tdkly (Emetic), 203.
I om$a ,;tefan al ll-lea), 100 1, 103,
105.

Tratatul luT Laiot cu TurciT, 25 n, I.

Trembowla, 186.
Tributul Moldovd &tit de Turd, 40.

Tighmea, 73, 119, 149-5o. 192.

TigvenT, 138 n, 2.

Trott*, 94, 194.

Timu$ (Hmilnitch

Turturea (PSharnic , 103 n. 3.

Tutana, 95.
Tutora, 90, 190 19S.

126-8.

Tirgovi$te, 15. 38, 43, 46, 54, 89,

104, 112 fl. 3, 115 n. 3, 126 7,
Udrea Hatinanul), 91.
Udo$te (Vistierul), 61.
Udri$te Sptarul (sec. al XVII-lea),
145.

Uivar, 152 $i n.

II. 1.

2, 9

19,

Ungurl,

33, 44, 46 8, 52, 54-5, 58, 61 n.

4, 62-4, 70, 74, 79, 83 4, 87,
96, 100, 104-7, 113 4, 016, 122-3,
129, 13 t, 138-42, 146-7, 150 1,

167, 176, 162, 187-0, 202

Unirea de la Florenta, 18

1.

Milan, 184 Si

Tucala (Ghinea; $i fiul stIll , 128 n. 3.

22-3, 26 7, 30,

Uzbec, 14-5.

Vintill (Comisul), 6i.

VhchretT, 34, 124.

Valcan, 66, T12.

Varna, S.
Vitaff: Badea, 144. (Clrstea), 206-7.

Venepa $i VenepenT, 18, 27, 73-4,

79, 107, 164, 168, 175 $1 n. 2.

Vidin, 14, 9'Viena, 27, 51, 96, too, 2034.

Vilsoara, 52-3 n. 2.
Divanul situ , 53 n. 2.
Vintila-Voda (pretendent , 73.
VIntil11.-VOCId

Zamoyski (loan), 89, 94.

Zolyonn (David), 112 3

Vornicul),

61 n. 4.
Vi$a Doamna), 79 n. 2.
VistierT : Negoitg, 185. V. Hnzea
$i Udri$te.

Vlad-VodI (VPidutn), 43 n. 1, 45
U. I. (din 153o ; Divanul s..d ,
52. (Clhighrul), 3 t n. I.
Vladislav-Vodd, 46.
Vladislav (Plrvu), 143 4.
Vornicul Gheorghe, 166 9, 173., 177.

urawna, 190.

www.dacoromanica.ro

ERRATA
La p. 161. rindurile 1-3 de sus, a so suprima repetarea : Skrban
Sptarul, Costandin Postelnicul Cantacozino".

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro