Abordarea conceptual a globalizrii

n general, gobalizarea se constituie ca un ansamblu

complex de procese avnd ca obiectiv realizarea
integrrii internaionale la nivel economic, militar,
politic, socio-cultural i de securitate, conducnd la
uniformizarea nivelului de trai i de dezvoltare la
scar planetar.
Globalizarea apare definit diferit n opinia unor analiti ai
fenomenului. Astfel, Schimnuitov consider c dincolo de
milioane
de
cuvinte
folosite
pentru
a
descrie
globalizarea,avem datoria de a recunoate c ne aflm n
faa unuic olonialism modern ;
Martin Allrow - globalizarea se refer la toate acele
procese prin care popoarele lumii sunt incorporate ntr-o
singur societate mondial, societatea global.;
Anthony Gidees - globalizarea poate fi definit ca
intensificarea relaiilor sociale n lumea ntreag care leag
ntr-o asemenea msur localitile ndeprtate, nct
evenimentele care au loc sunt privite prin prisma altora
similare, petrecute la multe mile departare i invers. ;
Emanuel Richter - globalizarea este reeaua global care
a adunat laolalt comuniti pe aceast planet, altdat
dispersate i izolate , intr-o dependen mutual i o unitate
ale
unei
singure
lumi
.
procesul de surmontare al granielor aprute de-a lungul
istoriei. Ea devine astfel sinonim cu eroziunea (dar nu i cu
dispariia) suveranitii statelor naionale i se nfieaz ca
o detaare a economiei de pia fa de normele morale i
legturile
instituionalizate
dintre
societi.[Elmar
Altvater]
intensificarea relaiilor sociale de pretutindeni, prin care
locuri aflate la mare distan unele de celelalte ajung s se

interconecteze astfel nct evenimentele dintr-unloc sunt

marcate de procese care au loc ntr-un loc de la muli
kilometri deprtare i viceversa[Anthony Giddens]

SUB 3
Aspectele pozitive i negative ale globalizrii
Efectele globalizrii sunt multiple putnd uni sau dezbina
umanitatea. Putem
discerne efecte pozitive i negative, precum:

efecte pozitive:
~ internaionalizarea produciei datorit firmelor cu activitate
global;
~ asimilarea rapid a noilor tehnologii;
~ privatizarea capt proporii mondiale;
~ telecomunicaiile elimin distanele i apropie fizic oamenii i
asigur
contientizarea problemelor globale;
~ pieele financiare i comerciale trec n faza de integrare a
activitii i
funcionrii lor;
~ ncurajarea reformelor politice i economice;
~ ntrirea dorinei oamenilor de a tri ntr-un sistem guvernat de
lege i
prin lege;
~ stimularea integrrii;
~ reducerea probabilitii rzboiului i a recurgerii la utilizarea
forei
militare;
~ mbogirea cultural prin simbioz i convergen etc.

efecte negative:
~ fragmentarea i slbirea coeziunii sociale;
~ creterea inegalitilor pe plan intern i extern;

~ distrugerea sistemului clasic de ierarhizare a valorilor;

~ proliferarea armamentului i a crimei transnaionale;
~ srcirea valorilor culturale i naionale sub presiunea
globalizrii i
extinderii tehnicilor de informare i comunicare;
~ folosirea unor metode legale i financiare sofisticate de a atinge
limitele legilor i standardelor locale pentru a controla balana
dintre munc i
servicii ale unor regiuni inegal dezvoltate i a le ntoarce
mpotriva lor;
~ rspndirea capitalismului din rile dezvoltate ctre rile n
curs de
dezvoltare etc.
Aa cum remarca Kofi Annan globalizarea este o surs de noi
provocri pentru
umanitate. Numai o organizare mondial este capabil s fac
fa provocrilor la nivel planetar. Cnd acionm mpreun,
suntem mai puin vulnerabili fa de catastrofele ce ne lovesc pe
fiecare dintre noi. Prin urmare, criminalitatea (trafic de
armament, materiale nucleare i de droguri, imigraia ilegal,
splarea banilor) i terorismul consecine negative ale
exploziei globalizrii determinate n special revoluiei tehnologice,
transferului electronic, accesului liber la Internet i tehnologiei de
telecomunicaii supersofisticate vor putea fi combtute eficient
numai prin efortul comun al statelor, efort ce este nlesnit n
acelai
timp
de
globalizare.

Concluzie.
Globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori
ambivalent, chiar contradictoriu, care a fost privit i analizat n
mod diferit de ctre cei care
i-au asumat acest risc sau aceast rspundere. Dincolo de
aceste analize, globalizarea rmne un fapt real, viu, cu care
trebuie s ne confruntm, independent de voina sau opiunea

noastr. Se consider c cel mai mare pericol pe care-l poate

implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care
valul ei i nghite pur i simplu. Cucerit de pia, dopat de
televiziune, sport sau Internet, lumea globalizat triete n
acelai timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vieii, un
dezastru cultural i educaional global, simptom ngrijortor, dar
sigur, al barbarizrii societii viitorului. Cultura tradiional a
societilor dispare sau se preface n spectacol i marf
(McDonaldizarea), cultura umanist e eliminat tot mai mult de
tehno-tiina invadatoare i transformat ntr-o pseudo-tiin.
Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, risc
s devin omul atomizat care triete numai pentru producie i
consum, golit de cultur, politic, sens, contiin, religie i orice
transcenden. Probabil acesta este
ultimul stadiu n evoluia umanitii. n ciuda tuturor acestor
avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea.
(Isac Claudia lect. univ. dr.Universitatea din Petroani
Ecobici Nicolae lect. univ. dr.Universitatea Constantin
Brncui, Tg-Jiu) --EFECTELE GLOBALIZRII-Cauzele globalizrii
Globalizarea este un fenomen complex de aceea sunt multe
cauze indicate. Numim ns printre principalele cauze: tehnologie
(internet, mass-media internaional, rapiditatea cu care se
propag informaiile), cheltuielile i viteza de transport (pe sol sau
aerian), Sfritul Rzboilui Rece (dup cderea Cortinei de Fier
statele care aparineau blocului estic s-au deschis n direcia
pieei mondiale), problemele globale (clim, fenomenul migraiei,
crize economice sau din alte perspective, toate duc spre formarea
unei contiine globale, iau fiin organizaii globale privind
drepturile omului, aprarea planetei etc), liberalizarea (fr
liberalizare comerul mondial nu ar fi fost posibil cu adevrat). Mai
nou cred c politica tinde spre unificare i globalizare, avnd n

vedere noile blocuri

European, ONU etc.

politice care

se formeaz:

Uniunea

SUB 2
Efectele globalizrii, Influena
Putem vorbi despre efectele globalizrii din mai multe
perspective: de exemplu ce efecte are asupra economiei,
tehnologiei, migraiei, oamenilor, culturii etc. Sunt studii de
specialitate care afirm c globalizarea are influene i efecte
asupra a cinci domenii fundamentale: economie, politic, mediu,
societate
i
cultur.
n toate aceste aspecte globalizarea are tendina de
universalizare, are tendina de a evidenia ceea ce este comun i
afecteaz n ansamblu fiecare din aceste aspecte. Se face
trimitere la o asimetrie a puterii de tip dependen de un centru
care gestioneaz solitar puterea, asigurnd funcionalitatea
regimului internaional. Este ca i cum s-ar instaura o nou
ordine global, bazat pe legi globale, pe decizii globale, n care
individul i pierde valoarea de individ, totul devenind comun.
Valoarea omului este pus n umbr de populaia planetei ca i
ntreg, iar nevoile individuale de orice natur sunt calculate la
modul general, fr a se lua n calcul faptul c fiecare individ este
unic, are nevoi n funie de situaia n care se gsete i de ceea
ce este el ca i persoan. Cnd vorbim de globalizare ne gndim
la faptul c se pune accetul cel mai mult pe economie i
tehnologie. Cum n cazul de fa se pare c economia este n
stare de criz, se pare c toat planeta este afectat ntr-o
oarecare msur de aceast criz economic. Prin tehnologie i
mai ales prin sistemul de comunicaie i transmisie a informaiei
ntr-un mod foarte rapid lumea este informat, dar totodat
influenat din punct de vedere negativ n aciunile ei. Prin massmedia se scot n eviden mai ales aspectele negative ale

planetei. De asemenea tehnologia din ce n ce mai avansat

ncearc parc s exclud utilitatea omului n orice activitate: se
inventeaz diverse aparate i mecanisme care pe de o parte au
aspectul pozitiv de uurare a muncii individului, dar pe alt parte
au aspectul negativ de a-l exclude pe acesta de pe piaa muncii.
De asemenea globalizara are tendina de monitorizare n mas
spre sigurana ceteanului, iar n dorina de se ine totul sub
control individul este privit suspicios tot timpul. Acest lucru duce
la inventarea a felurite moduri de supraveghere ct mai
performante i mai discrete: individul poate fi urmrit prin satelit
de camere de filmat, prin modul n care i folosete cardul, prin
telefonul mobil sau sistemul GPRS, i mai nou se zvonete
introducerea unui microcip spre sigurana ceteanului. Toate
acestea duc de fapt la nclcarea dreptului omului (att de
discutat) i a intimitii acestuia, care de fapt ar trebui s fie
respectate. Omul devine ncetul cu ncetul doar o pies dintr-un
mecanism global, care dac este incomod ntr-o situaie, poate fi
eliminat cu uurin (concediere, omaj sau chiar acte de
violen, sau prin alte aspecte).
Cu alte cuvinte globalizarea are anuminte puncte tari, care au un
oarecare efect pozitiv, i anume faptul c oamenii intr n relaii
unii cu alii mult mai uor, graniele sunt mai deschise i indivizii
nu devin deinui n propriile ri, comunicarea se face mai uor i
rapid prin intermediul tehnologiei, viaa n multe aspecte devine
mai uoar datorit anumitor dispozitive. Partea negativ a
globalizrii ns este mult mai mare i ntunecat. n acest sens
privim n primul rnd la pierderea individualitii, intimitii i
dreptului la decizie individual a omului. Prin globalizare omul
devine doar o unealt n planurile i interesele globale ale
planetei, fr a se ine cont de valoarea lui ca i individ. Toate
aceste aspecte duc la un oarecare haos planetar mai degrab,
dect la ordine, aa cum se tinde a se susine!

SUB 4 Clubul de la Roma

(Clubul de la Rona este o organizaie fondata de corporatocratie.
Decizia a fost luat de ctre civa industrialisti si universitari
reuniti in eleganta proprietate a lui Rockefeller de la Bellagio in
1965. Clubul in sine s-a constituit 3 ani mai trziu in 1968. Spre
deosebire de alte organizaii ale corporatocratiei, clubul de la
Roma era preocupat de limitele creterii. E vorba de limitele
creterii industriale. Clubul este rezultatul faptului ca printre
corporatocrai devenise clar ca barca industrialismului se
scufunda. Nu trebuie insa sa facem greeli, chiar daca
propovaduieste sfritul corporatocratiei si al industrialismului,
clubul a fost fondat tot de corporatocrati. In lupta din snul
corporatocratiei (sublinierea mea I.C.) din anii 70, clubul a fost
marginalizat de ctre ideile neoliberale ale lui Friedman.
Neoliberalii i-au convins pe Reagan, Thatcher, Greenspan,
Pinochet si muli alii ca prin idei neoliberale corporatocratia si
industrialismul pot supravietui. Astfel a nceput privatizarea a mai
tot ce era de stat pe planet. Statele naionale au devenit nite
actori secundari ce interveneau doar pentru a ajuta piata cnd ea
se bloca.)
Clubul de la Roma este o organizaie de tip think tank i o
denumire simbolic pentru o organizaie al crei scop este s
supun ateniei ntregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul
planetei.
Clubul de la Roma este compus din oameni de tiin, economiti,
oameni de afaceri, nali funcionari publici, efi de stat i foti efi
de stat de pe toate cele cinci continente.
Dac Clubul de la Roma are vreun merit, acesta este ntietatea
n a se rzvrti mpotriva ignoranei sinucigae a omenirii cu
privire la adevrata ei condiie. afirma fondatorul Clubului,
Aurelio Peccei.

Scopul principal al grupului este de a rezolva problemele legate

de industria naional i internaional. Cercetrile pe care
iniiatorii Clubului de la Roma le-au ntreprins cu privire la viitorul
industriei i al economiei, ignorarea unor tendine mondiale
nefaste, n special cele legate de risipa de resurse care sunt
principala cauz a crizei actuale, au dus la acuzarea lor c
urmresc regionalizarea i unificarea ntregii lumi.
S-au nfiinat centre, instituii, organisme orientate spre cte o
singur tem: mediul, populaia, hrana, apa, educaia. Au fost
identificate problemele globale ale omenirii, de la clim i resurse
naturale, pn la marile dezechilibre economice ntre societile
privilegiate i cele n curs de subdezvoltare, foamete, srcie i
boli.
nc de la nceputul activitii, Clubul de la Roma a sugerat soluia
unor investiii masive n educaie, care este un factor cheie n
soluionarea acestor probleme.
Clubul de la Roma a scos n eviden dou aspecte de importan
crucial ale globalizrii, plecnd de la faptul c planeta se afl n
faa unor mari contradicii: n timp ce resursele planetei sunt
limitate, dorinele, ambiiile sau tendinele ca acestea s fie
consumate sunt nelimitate.
Clubul de la Roma a fost fondat n aprilie 1968 de ctre Aurelio
Peccei, industria, fost preedinte al companiei Fiat i Alexander
King, om de tiin scoian.
n 1968 Aurelio Peccei, mpreun cu civa industriai, nali
funcionari internaionali, savani i filozofi s-au reunit pentru a
pune n comun ideile lor i pentru a rspunde complexelor
subiecte asupra viitorului planetei.
Decizia iniiatorilor a fost ca un grup de cercettori de la
Massachusetts Institute of Technology s fie angajat spre a
alctui un proiect esenial pentru viitoarea activitate a Clubului de

la Roma. Au fost puse cteva condiii eseniale pentru alegerea

cercettorilor ce vor lucra precum i a modului de lucru. Astfel,
numrul celor implicai n proiect s fie redus, n jur de 100 de
personaliti, s nu aib nevoie de finanri mari, pentru a-i
putea pstra independena; s fie apolitic, dar transcultural i
n sfrit, s fie neoficial, n sensul c nu se dorea s beneficieze
de sprijinul vreunui stat sau organizaii internaionale.

Clubul de la Roma a intrat n atenia publicului odat cu

publicarea n anul 1972 a raportului Limitele Creterii, de ctre
Dennis Meadows de la Massachusetts Institute of Technology,
ce s-a vndut n 30 milioane de exemplare, tradus n mai mult de
30 limbi, fiind considerat cea mai bine vndut carte despre
mediul nconjurtor. Raportul preciza c, Dac se menin
tendinele actuale de cretere ale populaiei mondiale, ale
industrializrii, contaminrii ambientale, produciei de alimente i
epuizrii resurselor, aceast planet va atinge limitele creterii n
urmtorii 100 de ani. Rezultatul cel mai probabil ar fi o scdere
subit i incontrolabil att a populaiei ct i a capacitii
industriale. (Dennis Meadows Limitele Creterii, 1972)
La acea vreme, Clubul de la Roma era constituit ca un grup
informal alctuit din ase persoane, neavnd o existen
corporativ. Grupul era format din:
Aurelio Peccei
Alexander King
Hugo Thiemann, Director al Institutului Batelle din Geneva
Max Kohnstamm (Olanda), fost Secretar General al CECO
(Comunitatea European a Crbunelui i Oelului)
Saint Jean-Geours

Erich Jantsch
La 17 septembrie 1973 acest grup a emis un proiect cu numele
Regionalized and Adaptive Model of the Global World System n
care prezenta planul lor pentru a mpri rile lumii n zece
regiuni socio-economice care mai apoi s fie conduse de ctre un
singur guvern global. Regiunile socio-economice pe care ei le-au
planificat sunt urmtoarele:
1. SUA, Canada i Mexic 2. Uniunea European 3. Japonia 4.
Australia, Noua Zeeland, Africa de Sud, Israel i Insulele
Pacificului 5. Europa de Rsrit 6. America Latin, Central i de
Sud 7. Africa de Nord i Orientul Mijlociu 8. Africa Central 9. Asia
de Sud i de Sud-Est 10.Asia Central.
Dup moartea lui Aurelio Peccei, n 1982, Clubul de la Roma n-a
ncetat s examineze n continuare tabloul lumii i s atrag
atenia c o inevitabil criz general, cu implicaii morale,
politice, sociale i economice, amenin planeta. Mesajul pe care
l-a lsat pentru generaiile viitoare Aurelio Peccei a fost acela c
lumea va avea un viitor bun, numai dac va nceta risipa de
resurse. Consider c acum trebuie s existe o viziune integrat
asupra lumii (cretere economic, mediu, populaie) i c noile
tehnologii nu reprezint o soluie suficient pentru a rezolva
problema schimbrilor climatice, mai ales acum cnd ne aflm la
limita unor schimbri ireversibile.
n raportul Brundtland, intitulat Viitorul nostru comun, prezentat
la Conferina Naiunilor Unite de la Rio de Janeiro din iunie 1992,
se afirm c dezvoltarea durabil este conceput n viziunea
reconcilierii dintre economie i mediul nconjurtor, pe o nou
cale de dezvoltare care s susin progresul uman, nu numai n
cteva locuri i pentru civa ani, ci pentru ntreaga planet i
pentru un viitor ndelungat.
La 17 decembrie 1992, prima regiune socio-economic a luat
fiin prin acordul dintre preedintele S.U.A., preedintele

Mexicului i reprezentantul Canadei care au semnat tratatul de

colaborare NAFTA (North American Free Trade Area Acordul Nord
American de comer liber).
n 2001, Clubul de la Roma a creat tt30, (Think Tank 30) alctuit
din membri n jurul vrstei de 30 de ani, care ofer acces Clubului
de la Roma la ideile i viziunile tinerei generaii.
Asociaii naionale ale Clubului de la Roma au fost nfiinate n
multe state din Europa, S.U.A., Canada, Mexic, Brazilia, Porto Rico,
Venezuela i Asia. Acestea analizeaz problemele naionale i
ofer consultan factorilor de decizie la nivel naional.
A doua regiune socio-economic, din Uniunea European, din 1
ianuarie 2007, odat cu intrarea Romniei i Bulgariei, a ajuns la
27 de state componente, iar o a treia regiune este deja format.

Preedini
19691984 - Aurelio Peccei
19841990 - Alexander King
19902000 - Ricardo Dez-Hochleitner
20002006 - Prince El Hassan bin Talal
co-preedini din 2007 - Ashok Khosla, Eberhard von Koerber

Numele de Clubul de la Roma COR nu are absolut nicio

legatura cu Roma, cu Vaticanul si nici cu catolicii, aceasta fiind
decat o acoperire pentru acesti globalisti. Clubul de la Roma este
o organizatie elitista compusa din cele mai vechi familii ale

Nobilimii Negre, la care se adauga cele 13 familii de frunte ale

Iluminatilor
din
America.
Toate acestea familii nu sunt altceva decat un trib a caror istorie
incepe din Sumerului, ei nefiind altceva decat descendenti
dragon ai celebrilor reptilieni Anunnaki, care au contribuit din
plin la dezvoltarea Epocii de Aur sumeriene si babiloniene.
Acestia mai poarta numele de Fratia Babiloniana a Sarpelui si nar trebui sa va uimeasca cuvinte precum zeu-sarpe, regesarpe, zeu-dragon sau rege-dragon, caci in cadrul familiilor
regale totul este cunoscut. De fapt, astazi, ei nici nu se mai sfiesc
sa se ascunda, nu degeaba Casele Regale Pamantene isi pun la
blazoanele lor tot felul de soparle inaripate.
Clubul de la Roma ar putea fi caracterizat drept un gigantic Think
Thank socialisto-iluminat, care reuneste in randurile sale pe
aproximativ cei mai buni oameni de stiinta din lume. Din aceasta
perspectiva, Clubul de la Roma ar putea fi considerat o aripa
stiintifica a Iluminatilor sau a Globalistilor.
Este foarte interesat de urmarit cum si-a inceput Clubul de la
Roma activitatea. Atunci cand membrii organizatiei au inceput sasi regandeasca ideile lor despre Noua Ordine Mondiala si Guvernul
Mondial, ei l-au trimis pe fondatorul si capul organizatiei, Aurellio
Peccei, in Anglia, pentru o specializare la Institutul Tavistock
centrul global de control al mintii oamenilor, leaderul tuturor
institutelor de spalare a creierului din lume.
La acea vreme Peccei era cel mai varstnic presedinte al
concernului FIAT, un multi-conglomerat gigant al Comitetului
celor 300, de altfel si cu un renume destul de prost, datorita
numarului mare de membri din randurile Nobilimii Negre,
printre altii si familia Agnelli, aceeasi familie care n-a considerat-o
pe Pamela Harriman destul de buna pentru unul dintre fii ei.
Institutul Tavistock il avea la acea vreme in fruntea sa pe generalmaiorul John Rawling Rees, sustinut de Lordul Bertrand Russel,

fratii Huxley, Kurt Lewin si Eric Trist, precum si de cercetatorii din

jurul lui.
Dupa ce Peccei a fost initiat in toate secretele Institutului
Tavistock, scolarizat in suficienta masura si considerat calificat,
el a fost trimis mai departe la biroul central al NATO.
Alianta NATO este o entitate compusa din membri ai Comitetului
celor 300 si creata de catre acestia, serveste, in primul rand,
drept organism politic, dar fireste ca si grup militar de aparare
pentru Europa [aparare prin prisma Iluminatilor].
Relatii foarte stranse cu Clubul de la Roma intretin, pe langa
NATO, si grupul Bilderberg, Comisia Trilaterala si alte organizatii
ale Iluminatilor. Familiile regale din Europa sunt membri de baza
ai Clubului de la Roma, al carui obiectiv principal consta, de pilda,
in distrugerea puterii economice si agrare a SUA si nu numai.
Alte scopuri urmarite de organizatie sunt, insa, mai putin evidente
si necesita o analiza mai profunda, insa toate acestea devin foarte
evidente daca urmarim putin lucrarile conferintei extraordinare a
Clubului de la Roma, din noiembrie 1980, organizatia s-a intrunit
tocmai la Washington DC.
Din insemnarile unui membru al Serviciului Secret, care doreste
sa-si pastreze anonimatul, aflam ca principalele teme abordate la
intalnire au fost zdrobirea nucleului industrial al SUA si inlaturarea
surplusului de populatie, dupa cum s-ar fi exprimat unul dintre
participant, aspecte cunoscute astazi din cauza unui surplus de
dovezi.
Aceste obiective corespundeau perfect cu planul lui Sir Bertrand
Russel, asa cum este el excelent explicat in lucrarea The Impact
of Sciente on Society. Un alt obiect luat in discutie la acea
conferinta viza modul in care ar putea fi preluat controlul asupra
activitatilor internationale ale SUA.

Deoarece un numar mare dintre participantii la intalnire faceau

parte din Nobilimea Neagra sau colaborasera timp indelungat
cu aceasta mergand chiar pana la terorism, crima si comert cu
droguri conferinta a fost, fara indoiala, o provocare la adresa
SUA si nu numai la adresa guvernului, ci si a poporului american.
Surprinzator a fost si faptul ca niciun singur cetatean american,
in afara de participantii directi, nu a stiut de intalnire. Ea a fost
probabil cel mai bine pazit secret al acestui secol. Intalnirea
fusese convocata, dar si finantata de German Marshall Found
[al carui membru era, printre altii, Willi Brandt] o organizatie
nascuta din nucleul central al fostei Morgenthau-PlanungsGruppe din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Aceasta din urma organizatie mai putin cunoscuta, alcatuise la
vremea ei un plan de dezindustrializare a Germaniei antebelice,
urmand sa divida tara [in Germania de Est si Germania de Vest],
sa-i starpeasca pe germani, iar teritoriul sa fie transformat in
suprafata agricola.
Telul final al grupului planificat de elemente socialisto-marxistocomuniste, consta in starpirea completa a natiunii germane, plan
asemanator celui al guvernului SUA, ideologul Henry Morgenthau
fiind un sionist si un germanofob fanatic.
German Marshall Found isi incaseaza imensele sume de bani de
care dispune de la firmele si bancile Comitetului celor 300 din
WallStreet si din City of London [acel stat in stat din Marea
Britanie, unde nici Regina Angliei nu poate patrunde fara
aprobare] deci de la aceeasi sforari altii i-ar numi chiar
criminali care au finantat la vremea respectiva si Revolutia
Bolsevica, cand sionistii au dat jos Dinastia Romanov, dand apoi
nastere celui mai mare stat de sclav al lumii statul bolsevic.
Presedintele lui Marshall Found nu era altul decat
binecunoscutul globalist, David Rockefeller, a carui familie este
de-acum bine cunoscuta ca subventionator al tuturor gruparilor

revolutionare, de toate culorile si sub toate flamurile si aceasta

doar pentru a produce mult discordie in intreaga lume [principiul
francmason Ordo ab Chao Ordine din Haos].
Un alt scop urmarit de conferinta Clubului de la Roma, de la
Washington, a fost printre altele si stirbirea prestigiului
Administratiei Ronald Reagan, deoarece evolutia evenimentelor
nu mai corespundea, se pare, deloc planurilor Clubului de la
Roma. Un accent deosebit s-a pus pe blocarea dezvoltarii
economice promisa de Ronald Reagan.
Si in vederea realizarii scopului amintit, li s-a subliniat celor
prezenti necesitatea radicalizarii Partidului Democrat. Ce
inseamna aceasta, de fapt ? Ei bine, cel mai interesant este faptul
ca un Partid Democrat nici nu exista, de fapt. A recunoaste un
Partid Democrat ar fi cam acelasi lucru cu a afirmat ca SUA ar fi
un exemplu de democratie si n-ar mai fi o republica.
Intr-o Republica Confederala sau o Republica Constitutionala
nu poate exista un Partid Democrat. Din 1980 incoace, Partidul
Democrat a preluat, de fapt, rolul Partidului Socialist din SUA.
Oamenii sunt atat de derutati de catre globalist, incat nu-i cunosc
nici macar principiile de baza.
S-a avansat, asadar, ideea ca nucleul central al membrilor
conservatori sa fie inlaturat din partid, iar persoanele respective
sa fie inlocuite prin democrati. In felul acesta urma sa fie
socializat guvernul Reagan.
Printre cei prezenti la Washington se gasea si Anthony
Wedgewood Benn, sef al socialistilor britanici si un excelent
strateg al Societatii Fabienilor, Benn a sustinut ideea provocarii
unui razboi de clasa intre Ronald Reagan si poporul american.
O luna mai tarziu, aceiasi oameni s-au intrunit, din nou, la
Washington. Purtatorul de cuvant al acestei a doua conferinte a
fost un delegat al asa-zisei Heritage-Foundation. Fundatia

conservativa Heritage-Foundation este un Think-Thank plasat la

Washington si sustinut de magnatul berii, Joseph Coors.
In anul anul 1980, fundatia Heritage era controlata din umbra
de catre socialistul Sir Peter Vickers Hall, din Societatea Fabiana,
el si predecesorul sau erau, insisi, membri ai organizatiei Masa
Rotunda [grupul Milner]. Alfred Milner a fost acela care a instigat
la razboiul anglo-bur [1899-1902] pentru a obtine controlul asupra
minelor de aur si diamante din Africa de Sud.
De asemenea, Milner se ocupa de administrarea coloniilor
britanice, fiind totodata si cel care a participat la crearea
Israelului in Palestina alaturi de Arthur Balfor in cadrul celebrei
declaratii Declaratia Balfour de la 2 noiembrie 1917.
Alti participanti de prima mana la conferinta de la Washington au
fost evreul sionist, Willy Brandt, membru al Comitetului celor
300, una dintre cele mai importante persoane de contact ale
KGB-ului in Europa. Numele sau real era Herbert Ernst Karl Frahm
si provenea dintr-o familie khazara din Lubeck.
De asemenea, a participat Olof Palme din Suedia si el membru al
Comitetului celor 300 [fost producator de filme porno], precum
si un alt membru al Comitetului celor 300, Francois Mitterrand,
apoi fostul agent CIA si membru al Comitetului celor 300, Philip
Agee, Bettino Craxi, un socialist italian, Michael Harrington de la
Institutul pentru Studii Social-Democrate din Washington si o
persoana, pe atunci necunoscuta, Felipe Gonzales, ajuns mai apoi
Premier al Spaniei, care in drum spre Washington a facut rapid o
escala la evreul Fidel Castro.
Clubul de la Roma l-a desemnat pe Gonzales ca insarcinat special
pentru El Salvador si Nicaragua. Intalnirea a reunit mai mult de
2.000 de participanti, dar in niciun ziar nu s-a scris nici macar un
singur cuvant despre doar stim prea bine de catre cine este
controlata mass-media.

Membrii Clubului de la Roma prezenti au denumit aceasta a doua

intalnire Inmormantarea SUA. Alaturi de Agee si Harrington au
mai fost prezenti si Jerry Rifkin, Gar Apelrovrich de la Institutul
pentru Studii Politice, unul dintre cei mai cunoscuti agitatori
socialisti din SUA, apoi Ron Dellums din California, Gloria
Steinham, organizatoarea Miscarii de Eliberare a Femeilor, o
organizatie feminista, nascuta din fostele activitati ale Alexandrei
Kollontai [lidera comunista care vizitase SUA in anii 30]. Toti,
laolalta, formau o grupare distructiva model.
Multi dintre delegatii de frunte printre care Brandt, Palme si
Benn, care erau membri ai Internationalei Socialiste [Sozialists
International sau Globalistii Comunismului] sunt o organizatie
subterana, foarte periculoasa, care sprijina prin toate mijloacele
comertul
cu
droguri
si
pornografia
ca
instrumente
destabilizatoare impotriva ordinii interne de stat, din care rezulta
oameni cu creierele spalate adevarati zombi.

Reuniunea Clubului de la Roma la Lucatti, Venetia

Ce-au urmarit, in fond, delegatii celei de-a doua conferinte ?
Michael Harrington explica in cartea sa, Willy Brand urmareste o
revolutie sociala in Europa si daca ne uitam la Germania de
astazi, revolutia lui nici nu mai poate fi tagaduita.
Si aceasta nu este o simpla intamplare, iar o asemenea
revolutie va ajunge din urma si SUA sau, mai bine zis, ea s-a si
produs deja, deoarece in SUA notiunea de relatii sociale nu isi
mai gaseste nicicum locul. SUA este, atat din perspectiva
culturala, cat si sociala, la pamant si a ajuns o unealta in mana
Iluminatilor, prin care lumea intreaga urmeaza sa fie trasa in
jos.
SUA a reusit sa distruga in timpul a numai catorva generatii, ceea
ce mari culturi, precum China, au distrus de-a lungul mai multor

milenii, iar continentul european, in cateva secole: morala, bunul

simt, estetica etc. vor fi istorie, daca nu luam atitudine impotriva
globalistilor.
Prin intermediul SUA, stapanite de catre Iluminati si de manevrele
lor subversive, au fost trezite la viata instinctele cele mai primare
din om. SUA nu i-a darut nimic lumii, ci numai a luat de la ea, iar
Clubul de la Roma se bucura din plin de sprijinul celui mai socialist
guvern pe care l-a avut SUA vreodata guvernul Carter.
Jimmy Carter, co-fondatorul Comisiei Trilaterale alaturi de
Zbigniew Brzezinski, Consilier pe Probleme de Securitate
Nationala, urmarise infaptuirea practica a manifestului comunist
din 1848, lucru de care ne putem da seama din politica externa
practicata de el, cum ar fi generarea revolutiilor din Africa de Sud,
Filipine, Iran, America Centrala si Coreea de Sud.
Ne vom explica si mai bine acest lucru luand la cunostinta de
faptul ca si Jimmy Carter a fost sau este inca un evreu mascat
[n.tr. un evreu mascat este acel evreu care, din insarcinarea
rabinilor ultraortodocsi, adera pentru camuflaj la o alta religie].
O alta realizare importanta a intrunirii Clubului de la Roma de la
Washington a fost presiunea acerba asupra lui Ronald Reagan de
a-l pastra pe Paul Volcker in postul de director al Bancii Federale
de Rezerve [Banca Privata a Iluminatilor din SUA, care
imprumuta cu dobanda guvernul SUA, fiind creata in 1913].
Banca Federala de Rezerve a SUA [FED] nu este o institutie de
stat, ci este, pe de alta parte, cea mai mare potlogarie din istoria
SUA. La infiintarea ei, Banca Federala de Rezerve a fost sprijinita
de
urmatorii
bancheri
sionsti,
privati:
bancile Rothschild din Paris si Londra; Lazard-Brouthers din Paris;
Israel Moses Seif Banca din Italia; Warburg Bank din Hamburg si
Amsterdam; Lehmann Bank din Italia; Warburg Bank din New York;
Rockefeller Chase Manhattan; Goldman Sachs din New York.

Bancherii privati sunt cei care emit bancnotele de dolari si tot ei le

imprumuta guvernului SUA, bineinteles cu dobanzi foarte mari.
Anthony Benn a fost acela care a insistat ca Volcker sa fie pastrat
in functia respectiva, in ciuda promisiunii electorale a lui Reagan
de a scapa America de flagelul Volcker.
Dupa parerea lui Benn, Volcker era cel mai indicat pentru a
atata lupta de clasa in SUA. Benn l-a ales pe Rifkin drept asistent
al lui Volcker in aceasta misiune a sa, fapt care dupa cuvintele lui
Ben, ar fi de natura sa-i polarizeze pe americani, iar apoi Clubul
de la Roma a alcatuit un plan pentru destabilizarea monedei
americane prin dobanzi si mai mari, si intr-o oscilatie continua.
Sir Peter Vickers Hall a cerut ca rata dobanzii in SUA sa fie ridicata
cu 20%, pentru a pune astfel capat investitiilor de capital in
industrie. Volcker a fost destul de prudent sa nu-si arate fata la
summitul Clubului de la Roma, se presupune insa ca, el a fost
informat despre intreaga desfasurare a conferintei de catre Hall
de la Heritage Foundation.
La o intrunire a Clubului de la Roma din martie 1982, de la Paris,
Aurelio Peccei, fondatorul Clubului de la Roma a facut urmatoarea
afirmatie:
Oamenii sunt ca insectele. Se perpetueaza mult prea
mult A sosit vremea ca acest concept al nostru, despre
natiunile care reprezinta piedici in calea unei culturi
mondiale, sa fie asezate pe bancul de proba. Crestinismul
a produs oameni mandri si o societate comerciala, care nu
creaza insa nimic altceva decat o cultura moarta, muzica
clasica si cifre inrobitoare pe hartie.
Pozitia Clubului de la Roma s-ar rezuma, deci, cam asa:
Oamenii tot mai putini consuma tot mai putin si necesita
totodata si tot mai putin servicii, indiferent de
imprejurarile date.

Deci o rasturnare totala a starii de fapt actuale, cand societatea

noastra, in care traiesc tot mai multi oameni, necesita tot mai
multe bunuri, servicii si stiluri de viata. Dupa parerea lui Aurelio
Paccei, existenta omenirii este un fel de accident in cadrul
creatiunii, iar majoritatea grupurilor de populatie de pe aceasta
planeta nu sunt deloc necesare ba sunt chiar inutile, iar parerea
lor nu merita luata in seama.

Rezulta de aici foarte limpede obiectivele urmarite

de intrunirile Clubului de la Roma:
-reducerea dezvoltarii industriale;
-stavilirea cercetarii stiintifice;
-depopularea oraselor si in special a fostelor orase industrializate
ale Americii de Nord;
-transferarea populatiei in zone agricole;
-debarasarea de circa 90% din populatia Planetei;
-neadmiterea de forte politice opuse Clubului de la Roma;
-destabilizarea economiilor nationale;
-aarea la razboaie de clasa, rasiale si de alta natura.
Sa nu uitam, insa, nici Japonia. In ochii duetului Comitetului celor
300 Clubul de la Roma, Japonia reprezinta un popor cu
sentimente nationale foarte dezvoltate, un popor mandru si
totodata spiritual un tip de societate dintre cele pe care
conspiratorii le urasc din toate inima.
Japonia reprezinta, deci, pentru persoanele in cauza, un mare
pericol. De aceea, ei au demarat, prin intermediul Societatii
Japonia a lui Rockefeller si prin Fundatia Suntory, o companie
sustinuta de subminare a sistemului economic atat de infloritor al
Japoniei.
Ei, globalistii, au recurs la asa-zisele metode indirecte ale
generalului Douglas McArthur. Metodele indirecte constau in
indoctrinarea Japoniei cu idealuri socialiste, democratice, asazisele transformari culturale sau multiculturalism. Si,

confruntate cu asemenea structuri materialiste, traditiile si

institututiile din Japonia de astazi au decazut incet, dar sigur.
Priviti Japonia de astazi, totul nu se mai invarte si aici, decat in
jurul banilor, la fel ca si in cazul natiunilor apusene. Mizerabilii
vinovati au fost, intre altii, fanaticii Clubului de la Roma, Daniel
Bell de la Institutul Tavistock si Daniel Yankelovich, numaru unu al
aceluiasi Institut Tavostock.
Ei au avut misiunea de a-si investi pentru un timp energiile intr-un
razboi impotriva bazei industriale a Japoniei. In colimator a fost
luat, in primul rand, tineretul din Japonia. S-a intervenit asupra lui
pe de-o parte prin Junk-Food-ul cancerigen importat din SUA,
precum si prin atat de distructiva muzica Rock ai carei promotori
au fost Rolling Stones.
Formatia Rolling Stones nu numai ca are contacte cu Biserica
Satanei si, prin intermediul lui Anton Szandor LaVey si Michael
Aquino are legaturi si cu Institutul Tavistock, dar Mick Jagger si
Keith Richards sunt ei insisi membri ai organizatiei Ordinul
Hermetic Golden Dawn al lui Aleister Crowley, despre care am
aratat ca a fost unul dintre cei mai notorii satanisti din lume.
Pe langa conceptiile lor oculte, care nu pot fi desemnate neaparat
negative, formatia este cunoscuta si pentru consumul nelimitat
de droguri, practicarea sexului liber si homosexualitate. La data
de 5 decembrie 1980, participantii Congresului de la Washington
si-au dat acceptul pentru acel Global 2000-Report al Clubului de
la Roma planul pentru un genocid global.
Raportul prevedea nimicirea bine dirijata, pana in anul 2.010 a
90% din populatia Pamantului prin razboaie, infometare si molimi
artificiale. Tot aceasta a doua intalnire a binecuvantat si
folosirea eutanasiei ca mijloc de reducere a numarului mereu
crescand al batranilor si si-a insusit cu entuziasm notiunea
introdusa de Russel a gurilor de prisos o denumire pentru
milioane de oameni, care in ochii membrilor globalisti ai Clubului
de la Roma, nu reprezentau nimic altceva decat un surplus al

necesarului, care le-ar provoca probleme grave in cazul unei

revolte in masa.
Parerea aceasta este impartasita pe fata si de alte persoane.
Multimile nu sunt pentru ei decat o masa de sclavi moderni. Si
exact asa ii si trateaza. Dar numai atata vreme cat le sunt utili.
Dupa care sunt decimati. Lordul William Rees-Mogg, fost editor al
ziarului Times, fost presedinte adjunct al Board of Governors de
la BBC si actualmente director al lui J. Rothschild Holdings,
explica in cea mai recenta lucrare a sa, Marea decontare cum
se va transforma lumea in tulburarile anilor 90, ca va urma o
prabusire a economiei mondiale, care, dupa un imens haos, va
conduce lumea de la economia industriala la cea informatica.
Atunci ar deveni superflua si instruirea maselor, caci in acele
conditii n-ar mai prezenta importanta decat o elita de vreo 5% din
populatie, generatoare de bunastare sanatoasa. Deci, oamenii
vor fi decimati, deoarece nu avem nevoie de guri de prisos, desi
exista, mai nou, riscul ca intreg planul globalistilor sa fie
spulberat, iar atunci acestia vor avea mari probleme.