MODERNISMUL ECLETIC Flori de mucigai de T.

Arghezi
Tema si viziunea despre lume

Poezia lui Tudor Arghezi exprima influenta modernismului European prin inspiratia din lirica
lui Ch.Baudelaire, mai exact din volumul acestuia, Florile raului

Poezia Flori de mucigai este publicata in volumul omonim, in 1931, fiind o arta poetica
interbelica, care se incadreaza in curentul modernist.

1. Incadrare in curent literar

Modernism prin :
1.
2.
3.
4.

Accentuarea lirismului
Orientarea spre starile interioare ale eului liric, aflat in ipostaza creatorului de arta
Accentul este pus pe functia emotive a limbajului
Nasterea unui nou limbaj vocabular insolit prin valorificarea categoriilor negative
(estetica uratului)
5. Prozodie specifica (imbina versul clasic cu cel liber sau versul alb; tehnica
ingambamentului; versurile inegale ca masura)
Arta poetica deoarece :
1. Are caracter de text programatic
2. Campul semantic al creatiei (am scris, stihuri, etc.)
3. Viziunea argheziana despre efortul artistului depus in actul creatiei, idee anticipata inca
din arta poetica Testament
4. Preocuparea pentru producerea textului si actul creatiei sau pentru relatia creator creatie
5. Teme specifice : creatia, cunoasterea, etc.

2. Tema poeziei prin doua idei poetice

Tema
De factura modernista

 Vizeaza conditia creatorului intr-o societate ostila

Opera argheziana se refera la truda creatorului, desfasurata in conditiile vitrege ale
captivitatii, in atmosfera apasatoare a detentiei
Ilustreaza conditia de damnat a poetului care isi pierde, in spatiul inchisorii, virtutiile de
creator

a) Secventa din debutul poeziei

Actul de creatie este o consecinta a mediului ostil
Efortul creator este sugerat prin verbul la persoana I le-am scris
Lipsa uneltelor de scriere este inlocuita prin unghie si tencuiala
b) Secventa finala
Lipsit de har divin, poetul incearca sa se regaseasca sau sa-si recunoasca valenta
de creator
Cand mi s-a tocit unghia ingereasca/Am lasat-o sa creasca/ Si nu a mai crescut/
Sau nu o am mai cunoscut

3. Elemente de constructie a discursului liric

a) Titlul
Este si titlul volumului in care apare poezia
Este alcatuit dintr-un oximoron format prin asocierea a doua substantive : flori ca simbol al
al frumusetii, al puritatii si mucigai ca simbol al uratului, al grotescului, al intunericului
Exprima prin substantivul mucigai sursa creatiei, mediul ostil al inchisorii, sintagma
reprezentativa pentru estetica uratului, iar florile sunt o metafora care defineste creatia si
rodul actului de scriere
b) Structura si compozitie
Poezia este alcatuita dintr-o strofa polimorfa si un catren
Prima strofa se constituie in trei secvente poetice iar cea de a doua strofa constituie ultima
secventa poetica
Strofa I : defineste relatia eu poetic poezie in 3 secvente poetice
Secventa 1
Este asemenea unei confesiuni lirice referitoare la actul creatiei, la scrierea poeziei

 Poezia incepe ex-abrupto cu versul Le-am scris cu unghia pe tencuiala, pronumele

nearticulat le putand face trimitere atat la stihuri ca si la florile de mucigai
Prin cratima, pronumele este legat de verbul la persoana I sg. am scris, subliniinduse astfel legatura dintre stihuri si eul poetic
Unghia este elementul scrierii iar tencuiala si paretele de firida goala reprezinta
spatiul scrierii
Elementele spatiului sunt asociate cu intunericul si singuratatea, sugerand claustrarea,
izolarea
Enumeratia din aceasta secventa cuprinde trei simboluri crestine (taurul, vulturul,
leul) care sunt asociate celor 3 evanghelisti : Luca, Marcu si Ioan
Enumeratia este realizata prin repetarea adverbului negativ nici care sugereaza
absenta fortei creatoare, refuzul jertfei, neputinta transcendentei in momentul creatiei
Forma arhaica parete si firida goala sugereaza asocierea poeziei cu intoarcerea in
timp
Simbolurile crestine asociaza creatia poetica cu un process de spiritualizare,
transcendenta, care ii este insa refuzata eului poetic, prin urmare acesta traieste
singuratatea, neputinta, simtindu-se parasit de inspiratia divina, dar dominat de
dorinta orgolioasa de a scrie.
Secventa 2

Are in centru imaginea stihurilor

Se repeta de trei ori in cadrul enumeratiei, figura de stil alcatuita din punct de vedere
sintactic din atribute cu rol de epitet, definitorii pentru stihuri
Epitetul de acum face referire temporal atribuita eului creator care traieste criza
creatiei prin separare de forta divina si inspiratia divina
Epitetele de sete de apa, de foame de scrum, de groapa fac trimitere la ideea de
alternanta a vietii (apa) cu a mortii (scrum, groapa)
In consecinta, stihurile sunt expresia unei spiritualizari a existentei, a fiintari in
absolut.

Secventa 3

Surprinde raportul eu liric divinitate (pronumele neaccentuat mi si metafora

unghia ingereasca)
Unghia este elementul scrierii dar si parte a fiintei poetice
Metafora unghia ingereasca este imaginea colaborarii artist divinitate => prin
tocire si nerecunoastere a unghiei ingeresti, eul poetic traieste criza singuratatii, a
separarii, a rupturii, a nerecunoastere a semnelor divine.
Prin adverbul de timp cand si verbul s-a tocit este exprimata degradarea
raportului eului poetic cu divinitatea
Pozitia sintactica a cuvantului unghie arata distanta semantic intre subiect si
obiect, intre fiinta creatoare si obiectul creatiei
Topica ultimului vers accentueaza caracterul desacralizat al poeziei, care nu mai
este scrisa prin inspiratie divina, ci prin effort uman, chinuri, suferinta si
singuratate.

Strofa II : redefineste relatia eu poetic poezie

Redefineste relatia eului creator cu creatia inr-un mediu ostil, degradat, dominat
de intuneric sub presiunea ploii care bate afara
Enunturile Era intuneric. Ploua departe afara sugereaza existenta intr-o
atmosfera sumbra
Verbele la indicative imperfect transmit continuitatea si tensiunea captivitatii
Actul scrierii devine suferinta (Ma durea mana ca o ghiara) dar si nevoia
interioara de a creea (m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga)
Prin antiteza cu unghia ingereasca, unghiile de la mana stanga primesc
conotatia suferintei, a damnarii.

c) Relatii de simetrie :
Se realizeaza prin repetarea verbului a scrie din versul incipit le-am scris in versul final
asociat cu verbul m-am silit
Atmosfera ostila din prima parte a poeziei este redata de substantivul intuneric asociat cu
prepozitia pe si reluat in final, asociat cu verbul la imperfect era

d) Relatii de opozitie:

 Date de metafora unghia ingereasca, in jurul careia se centreaza prima secventa, sugestie a
harului divin, si unghiile de la mana stanga, din finalul poeziei, care sugereaza implicarea
fortei demonice in actul creator

4. Exprimarea unei opinii argumentate

In opinia mea, tema modernista a conditiei creatorului surprinde esenta poeziei argheziene,
reflectand viziuna poetului asupra actului de creatie. Viziunea argheziana corespunde
modernismului si subliniaza contributia creatorului si misiunea artistului in inovarea liricii
romanesti prin problematica abordata in textul poetic, prin introducerea unui nou limbaj si prin
introducerea esteticii uratului. De asemenea, viziunea poetului surprinde inedit conditia
creatorului lipsit de ajutor divin, pentru care creatia implica un effort supreme : Le-am scris cu
unghia pe tencuiala. Drama creatorului, cauzata de imposibilitatea de a mai scrie ca altadata,
este sugerata metaforic prin sintagma unghiile de la mana stanga
In concluzie, actul de creatie neobisnuita este rezultatul efortului creator si al dorintei de
comunicare a poetului, intr-un mediu ostil.