Egiptul Antic

Egiptul antic a fost o veche civilizaie din nord-estul Africii, care s-a
dezvoltat n zonele joase de-a lungul fluviului Nil, pe suprafaa actual a
statului modern Egipt. Civilizaia egiptean s-a format n jurul anilor 3150
.Hr. (n conformitate cu cronologia egiptean convenional), prin unificarea
politic a Egiptului de Sus i a Egiptului de Jos sub conducerea primului
faraon. Istoria Egiptului antic se mparte ntr-o serie de regate stabile Vechiul
Regat Egiptean, Regatul Mijlociu Egiptean i Noul Regat Egiptean separate
prin perioade de instabilitate relativ cunoscute sub numele de perioade
intermediare.

Viata de zi cu zi
Fermierii egiptenii i-au construit locuinele din chirpici proiectate
pentru a-i adposti de cldur de afar. Fiecare cas avea o buctrie, cu un
acoperi deschis, care coninea o piatr de moar pentru mcinarea
cerealelor i un mic cuptor pentru coacerea pinii. Zidurile erau vopsite n alb
i putea fi acoperite cu pnze de in vopsite. Podelele erau acoperite cu
rogojini din stuf, n timp ce scaunele din lemn, paturile ridicate i mesele
individuale reprezentau mobilierul.

Buctria
Buctria Egiptului modern nc pstreaz elemente din buctria
anticilor. Dieta a constat n pine i bere, completat cu legume, cum ar fi
ceapa si usturoi i fructe, cum ar fi curmalele i smochinele. De vin i carne
se bucurau doar n zilele de srbtoare, n timp ce clasele superioare le
consumau n mod mai regulat. Petele i carnea de psri puteau fi srate
sau afumate i putea fi gtite n tocane sau prjite pe un grtar.

Obiceiurile funerare
Vechii egipteni au meninut un set elaborat de obiceiuri funerare,
creznd c erau necesare pentru a asigura nemurirea dup moarte.
Pstrarea corpului pentru mumificare, efectuarea ceremoniilor funerare i de
nhumaie cu bunurile persoanei decedate i puteau folosi n viaa de apoi.

nainte de Vechiul Regat, trupurile erau ngropate n gropi spate n deert

care se conservau natural prin uscare.n condiii aride, deertul a fost un
avantaj n ntreaga istorie a Egiptului antic pentru mormintele celor sraci,
care nu i puteau permite pregtirile de nmormntare elaborate i
disponibile pentru elita de nobili. Egiptenii bogai au nceput s-i ngroape
morii n morminte de piatr i s le mumifice artificial.