CUM SA DESENAM Cladir| Editura Aquila UN GHID PAS CU PAS CU 10 PROIECTE PENTRU INCEPATORICuprins Unelte si materiale 6 Tehnici de bazé 10 Demonstratii 1 Cladiri simple Creion de grafit 18 2 Prezentarea perspectivei Bit de grafit 24 3 Prezentarea culorii Creioane colorate pastel 30 4 Detaliul arhitectural Carbune si creioane pastel 36 5 Peisaj citadin Creioane de cirbune 42 6 Folosirea tonului Penita si cerneala 48 7 Desenul pe o suprafata coloraté Carbune, creion Conté sicreta 54 8 Compozitia Creioane Conté si pastel 60 9 Arhitectur locald Creion de schite 66 B Combinarea instrumentelor si a tehnicilor Gra/it si creioane de schite 72 Index 78soyedaou! ap I 12149 sa0ons no eindey \y ereod exejduio9 anejas JoMIpglo IS JojuMmoNAS easeuasap Je! ‘ajduis ap soyezZUduNs juNS: g2eq 8p aljines ‘xe\dwoo y ayeod 19 t1wouepe Inipmys eoep “ig “e/euoisuowipig ‘eueld eleyeidns 0 ad sacons no ayequazaidas \y 10d ajeuo|suewiipin aqoaigo epun ‘grenzin go1uye, © njdwis 1$ and aysa “eyeoynsnfeu eweayo no, ynw ap Bunlid ays9 a1e9 “eseIUN| eANoadsieg “gseaje eumjonsis segons no equezeides e nquad ‘ajuesaseyu! ajevezew I$ sonsie. \ouya) 9p Jpwnu Un e| exew INN ee1e}eound Byseoau IS a1e00AOId 0 9 IN|MSE Byulzaid as ajeLayeW ap |S so1UOP SWE nins op azew ayeyeuen eyseaoy soyeinfuooUl “aye munau Hlewg)sod ejeuaiew ep ¢e| ewe no eunaidust ujpe® ep sojyndn eayejauea sns Infesiad ut nova un ne aue9 9]290} ajeuiayew asinsai osasojo} 219i) & win] jeyuunu-ese aie} Up nes ayejoz! 1un99} lp e8}99e 1S 1yoen |4IpEIO YIN “OSIARIP IHeUIqUIOD UL ayISOIO} 4120} "Jato 1S gions ‘UWe| ‘uoieg ‘enierd “eplwEseo :ayeUeA 9p 84 2} UNS iHoNASUCD e| a11S0I0} aja|eUEIeW “gyeyuutjeu odeoide 1 eyeuen aifeuidsul ap sins 0 4 @ OSepaAOP as JOU po’ EaUaWESe un-UL “eye @| gue} 0 e] ap 1S eye e} a1}200) © &] ap EqUiILDS as JojUIpEIO INNS 1S EUIOY ‘PalULJeUU Bo Wapen ‘auINud 0 Jp puRoUnay “9f9 Ul qINd0} ne avo ajafeuosied nsjuad 1 90) anne ne 2129 ajaquewiuena naued gioyerow e9 elUer/ASuUad UIp 912s 198e0 jnunf uIp aresenape s0jeUHE) aluipet9 erSesojo) oasap a1e9 ‘yekM MaIPUY Injnueovewe 9/2 afeuossed 1ew aijensasqo Us nes !opaj2ued ap areas ‘ialisua, 3[2 e1eoyiiawe alluiSew! Ul ‘njdwexe ap ‘a}oUNsIp apeoyiad foun e 1S 99) inun e ewa!quia 9 Je0p ald 3991} ulp Ase HeswNUEU niquad arjexidsuy ap yoarqns yso ne 1S yesIdsul ne aluipelo “ienape ap aedap jew aise nu ‘}WuIU *)SMIO}, “@xdeup HUI] ap 81498 O-2UIP 1p ayeULo} 1§ B1e0IN9 BiB} ‘aseoINiJoo ‘AveWININ ap ‘ounusigo pully 20 ainzen quns ajuuipe|o ‘pued eajiop [e Uj “eluepIluAU! axed a1apeA BW eB] aio ‘exejdwoo eagoadsied 0 gyisaoau esjoaid Jo] Baseuasep ‘IeqUI 1eW Ise uN AAUad yelgns eo ayewa Uoasep uns eINUEID “soja{ul auis e] ap enao 40] 88)2))|2U0K{UN} 1S eLuezasd WierEp|suO 1S BLAU 0 2129 ad exjuaye WEpI0De 9] oases ‘iieqeljley Jeise0e epnio ul ‘ISNIOL 10} Inunf ut 18 @f@ ut pugion} 1S puindo} efeIA wip dwn ynu weoasjed au |S aluIpe|o WerSeound Noy aJ990npolju| aUTINGOUINIGYFolosirea acestei cArti Cele 10 demonstratii acoperd o varietate de tipuri de materiale, tehnici gi ol&diri. Proiectele devin mai complexe si mai dificile pe masurd ce inaintati in carte. Lectile invatate prin practic’ se acumuleazé si ce se invata in una poate fi folosit la urmatoarea, astfel incat incepatorul ar merge mai bine la Demonstratia 1 (vezi pag. 18-23). Pe léinga desenul principal, fiecare demonstratie include un desen alternativ al aceluiasi subiect sau al unui subiect similar, realizat dint-un material de desen diferit si prezentand astfel mai multe posibilitai. O fotografie a unei cladiri ca variant& pesen rina, | __ Cia. (Chir simple Csvann? de grate INTRODUCERE alternativa este de asemenea inclusa pentru ca 8 incercati in mod propriu si o alta varianta, 18rd sa trebuiascd A gasiti un subiect potrivit ‘in acea locatie. Fiecare demonstratie este de fapt o gama de sugestii. Dupa ce inaintati in carte, incercati 's@ folositi tocul si cerneala sau un stilou pentru Demonstratia 4 (vezi pag. 18-23) sau incercati Demonstratia 7 (pag. 54-59) cu creioanele colorate pastel. Aceasta carte este doar un punct de pornire. Este important sé va placa atunci cand desenati si sé va imbunatétiti cunostintele despre clédirile din jurul vostru. ssuaiecr DESEN ALTERNATW INTRO TEHNICK OIFERITA (CLADIRE ALTERNATIVA “8—— usu 2138 “gue op ajourzezew | 9p ayeugdwino y 30d eupnd ap wew Jeu Higuueg ‘uasep ap jo eazeoayy uud ajuenu ap 012910 nquad asap &} eu'so|o} y ayeod eINzeL 189 eupng ‘jauBis aney ad e1e0sn eazeDey und nes aieoyinose 0 no auig jew ja0 nose as aueoiaio ap undn ajequiy “azenBueroe) ‘iol ejaueoIa19 15 €9 epesd 1Seala0e No ‘o|PuOSexoY ‘eseoi8 few ‘jon few ajeiueuen ul I$ aliqiuodsip Uns 1WelB @[sueOIeI9 “ynig UO) ap a1eojn9 ap ew tipd 1§ eauawiase ap Jep ‘e120 no ye ]U09 | jNUO!es0 9189 UG injrIyBUN easequIyOS ud eseouF uN) us reunojsueR 1s 30d e120 ~ aul, \Jul] Joun e 1ewnu nu eareals jIq!sod 2984 NON) yseoy “1yeU8 uIp asewi ayied 0 esndxe asa yinose ‘189 inuoIeu9 89 ginsew ad go EULUeESUI UOIa10 tnun ewio4 “euuepuntu ap ajayeBap efajord ap J01 a1e eysaoy “@nose as 1S jnUOIEl0 @1Sa50}03 as 20 pinspwi ad ezeaysedepul as alo onseid ap ailiqns yess un ap qiadooe jnzaiui no epunjor 2uLNO} ny “jeuoHIpeN |nuoIE:0 9p ele} afeyueNe ainW ne {a6 1S €9 ‘Be ‘GH ala wueLeN Ul |seB Od ag “a/euotypen ajeuzoie.0 @| ap Ua} ap eaLIed aySasdi 9} 1S sou rw qyeNB UN-QUIp @1n9z} Ng a1euorjpen ejoueojaso ej eynusiqo eanewsaye © uns 1yesB ajauecies) LISVHD STANVOISEO Un oe es ingon en joune “jeou few nes gH uoIar9 un no @inogy quns Jojauasap eayeyofew leo nnued jnanout ajse e1S@0y “12) 3190 3e0ap unuoy ap ase few aieyalien 0 ep Jon PA low ajaueo|ai “ajeou! Jew pes un no uoles9 avoR¥9 ‘yeo0unyUt [ew Uo} UN 9p ajonau Hane goRG “RIOUMIUL Few EIU] B0e4 EA NU NUON} ySa9e 21e} Jeu esede tian goep 1S eosuMU! ap IIANNIOd UO) un ep eA InnUojauo |e peiB a1eday eo HEIN NN “a1e0) anu alul| eyed9unIUI lew B90 BzeEseR 218998 - of20u! few 199 “a6 @] eued g ej (aU) 42] ap jode punut as ajapeip “90110 e| ung a1S9 Inuores9 opun jenu un - gH IS He] eued ‘LB ‘pled oyeoy alul| o gzeasen o1e9 |$ a1} feu [00 “H6 e1 8p punul 8s 3yes8 UIp sjeueoIai9 ‘Bree uud yesonjaud 1S gle no yeosisawe ase aue9 uogeo ap joy uN 9WesB UIp 19 quinid UIP Jepojoiu ynow) 1S04 @ Nu 1S 2489 Nu ISN}O} “HOANANY ynosouns ase quinid ep jNUOIeI 3T3NVOISYD “aqInoo|UL ‘94. 8S EoseINgaA es oJU!eU! oUasap ayNWI 2 |S0|04 10d as 1S aunye} ANe|es UNS UasEP 2] auisojos Joj9IeVaVeW eaxeyofew ‘as19}494 lg “ajaquewinjsu! flesedwino ga puedo loume PIUB idasp otjso04 “IHeNSUOWED UL aYso|O, ajaleveyew eordxe 1S euosep ounitoas mseaoy gjelejew IS 9];9un aTviu3ivw if aL1aNneeUNELTE $1 MATERIALE +7 CARBUNELE Facute din lemn ars (de obicei din | creioanele pentru artisti ele se ascut cel mai salcie, dar se gisese si din fag sau vita de vie), _bine cu un cutit obisnuit. Creioanele si betele, betele sunt gradate ca moi, medii si tari, c&t si spre deosebire de creta, au un continut de Subtiri, medii gi groase. Se mai gasesc si ceara, deci pot fi folosite fara fixare, varianta foarte groasé, cunoscuté sub numele de ,Carbunele din decorul pictorului". ‘CREIOANELE COLORATE $i CREIOANELE PASTEL C&rbunele presat, cunoscut si sub numele de _—_Creioanele colorate sunt facute la fel ca si crbune Siberian, este mult mai tare si mai creioanele grafit. Pigmentul este amestecat cu usor de folosit decat cdrbunele natural. Este © umplutura de argilé si un liant si este gradat in concordant cu duritatea si impregnat cu ceara. densitatea sa si poate fi gait atat in forma ‘Acesta functioneaza ca lubrifiant, ajutand rotunda cat si patraté. Cdrbunele presat se creionul sé alunece lin pe suprafata de lucru si gAseste de asemenea in creioane de carbune —_s fixeze culoarea pe ea. Creioanele pastel, fie cu lemn, fie acoperite cu de foi de hartie desi similare cu cele colorate, sunt facute Aceste creioane se ascut fie ou ascutitoarea, dintr-un fel de culoare tare, securizata intr-o fie prin frecarea de hartie smirghel find. Praful _carcasa de lemn. Culoarea nu este la fel de de crbune se asterne delicat pe suprafata de __durabila ca si cea facut de creioanele colorate lucru si va trebui fixat pentru a evita sa fie siva avea nevoie de fixare. Se lucreazé usor cu indepartat. ele, culoarea este puternica si sunt perfecte nu numai pentru retusurile finale ale unui desen, CREIOANELE PENTRU ARTISTI, CARRE SI dar si pentru schife rapide; sunt deosebit de BETELE CONTE Se gasesc o varietate de eficiente cand se folosesc pe suport colorat. creioane pentru artisti si bete carré, in culori Ambele tipuri de creioane se ascut cel mai bine traditionale de negru, alb, sepia, sanguind, folosind un cutit obisnuit. teracotd si bistru. Creioanele artistilor seamana cu creioanele grafit dar se mai pot gasi in forme rectangulare. Betele carré au pigment solid si profil dreptunghiular; la fel ca si cARBUNE, CCREIOANE [CREIOANE PENTRU ‘COLORATE St ARTIST $tBETE. PASTEL CARREtango 1S3708N24 "ywvanaso Bung Jew B99 qUNs ‘e1e0INd e] aSIyOUY ‘arEIN!eD ung ap ajainsuad “ede ap soj1J0]n9 & nes jousao easeotde nquad [YNdOL !S SINSN3d eulquico jod 9s leo ‘ono ap a1ew syeIaUeA O-NUI asase8 as ajuinjauiag “eney ap dosoid nes ginsuad 0 no ej2auiad puen| ‘ez0199/09 es JeIYD 18 298} 0 9189 ad e1ul| gosea;npul es INjMSME yuniad u ede e} squaysizes ajunjauseg “yeosn 2-S 99 B]epO pIyol| UL ELIGNIOs 9189 Nu ‘oe| ap ezeq ad ajsa aseo ‘ede 2] ejuaysiza/ ejeaused 4ep ‘eyein9 ede no ayeniip y od undn ajaquiy “ede e} auaysizas aja0 1S e0 108n ap yee osase8 as nu ede 2] oqua}siza/ Jus nu aseo Qiunjausag “aliqnjos 40$n ay ‘ede e| ajuaysizes ‘ay, uns asap ap ajunjauseg YIVaNU3O “qnag; e1se 0 duun UL nuesep a1poued azexy 85 BS @i/SO}O} Sop EoROeIG 0 ase IS J9 eISOd e21on} Haynd “ISnyoy “exaIpes Pulsojoy yeedapuL y aye0d 1ews nu ersa9e “Yexy LePO “eo HeuN TN “ninanexy imsoynfe no elejeidns ep yesere ay es aingan mjuawifid ‘nion} yS80e lwanaid e nnuad “eiejeidns eoee1} 98 Boep i1e8zeW JON a8 Jow 9jeuayeW aye nes aunque. Were “row aueot919 no @yndey 9jU9seq “TNALLYKI suuay 30 an90L0WSH® 18 auatove woulnosy “yoUBIIWS apuey ono HeIgIno ‘aySargpinui as eaiesoj09 aySeu0p 9s apun Indo] pueg “eimsade eaxepljosuos |S efeyesdns ‘ad eaesede ud ‘uasap ad sews imuawBid euiquioa e 1$ e29n) e nquad 2)S2S0}0} a8 iNUOSIOL ‘Tuon| ap efeyeidns asnasip nes ele) nue nnquad ‘eva|pee s{1s0]0 pued efU8 Hany ‘umonns )S euasep 208} e nuquad ajunijoo ANeUEYe 1SO|O} Jod 2s ‘esiyour few! unuo} no Buz o-NUI asioasd jul) esen e naqUad 40] eau(B1ew 1s0j04 axe0d 9g “ayeuno ewer IS yuaU/id Ulind yeLN urfer ‘ululA uIp nes unp onseyd uIp ajese!pey "eourse od as @y/80]0} g1epo aie9 ‘Heong UL eLaIpeL Hee) es y 12 insundsey ‘ja)sed aued|aI0 1S 21219 ‘ajeou 1yes8 ‘aunqED no eUsojo} uns pugD 12} 21120} 2sa/epsnuil as anlzesae ajos0IpeH “a1eulLuni! ap yaa nuad 1S asunuy Hed ap earejgino 2} eusojo} y ayeog “eqeajew I a[eow so enzeige exIpey INVOSHOL IS JUTIGVY "WyesB Jojaieq eaurinose nquad ung aysa are yj 1auBuIWS ep !ieong osaseB ag “e120 ajatoq I$ aquod elajax9 nzQUad IS |IGeIeA @1S9 MIAN] |Sejaoy NUSIgo Hino UN puIso|OJ BUIG Jew eo ynose 9s 94210I09 ajaueola19 |S yyeIB ejaued|a0 20) 1ep "YesB ap ajataq nujued ay1S0j0) |) 100 aueoias9 nnuad ajazeoyinosy JTauWOLLINOSV a1Viugivw 16 a173Nn +8solutie. Ele retin 0 cantitate mare de lichid si, daca sunt alese cu grijé, vor da rezultate foarte bune. Tocurile se pot gasi in diferite marimi. Ele au varfuri de otel de grosimi i forme diferite. Anumite penite se potrivese numai cu anumite tocuri, deci verificati inainte de a cumpara. S-ar putea s& gasiti penite care nu retin cerneala, dar acest lucru se poate rezolva inmuind varful in putind saliva. Alternative la penita de ofel sunt pana traditional, tocul din trestie si tocul din bambus. TOCURILE ARTISTICE, PIXURILE CU GEL si TOCURILE TEHNICE Tocurile artistice, pixurile cu gel, pixurile cu bila, cariocile fine si tocurile tehnice, toate pot fi folosite la desen. Mai exist sute de alte tipuri si toate se caracterizeazé prin faptul ca marimea sau adancimea liniei pe care 0 produc este fixa. E important ca inainte de a le folosi sd fie incercate pentru a putea vedea ce pot sau nu pot sd faca. Penitele fac in general urme liniare si tonul se obtine in general prin densitatea urmei care este facuta. Acest lucru se face de obicei folosind forme de pesurare, umbrire sau hasurare incrucigaté. Unele tocuti, totusi, folosese cerneluri solubile aR s _ UNELTE MATERIALE st in apa, facand posibila realizarea unei anume nuante prin inmuierea in apa HARTI! si MATERIALE DE LUCRU Existé trei tipuri de suprafete ale hértiei. Cea dura, asa cum arata si numele, este o hartie cu | asperitati, cu suprafata texturat&. Se potriveste cel mai bine lucrdrilor expresive, unde se folosesc cdrbune, crete, culori pastel si grafit moale. Hartiile cu o suprafata neteda sunt cunoscute ca fiind ,presate la cald”, datorita faptului c atunci cand sunt facute foile uscate trec prin role fierbinti, de otel. Aceste hartii se potrivesc cel mai bine la desenul cu penita si cemneala, la desenele cu apa si la desenele cu creioane fine. Hartille cu 0 textura medie sunt cunoscute ca ,presate la rece”, sau NOT (in englezé ,nu", insemnand c& NU sunt presate la cald). Hértille care apartin acestul grup merg cel mai bine la desen si poate sunt cele mai folosite. Hartiile slab colorate se lucreazé cu c&rbune, creioane pastel si crete. Toate aceste hértii de mai sus se gasesc la bucata sau in album de schite. And veti dori s& desenati oladiri chiar la fata locului, albumul de schite va fi indispensabil. PLANSETE DE DESEN si SEVALETE Daca lucrati pe 0 foaie de desen veti avea nevoie de o planseta de desen. Acestea se vand in magazinele de arta, dar o alternativa buna este si o planseta din material plastic de densitate medie, tdiata la marimea potrivitd. Folositi-o sprijinita de cdteva cari. S-ar putea s8 aveti nevoie de un sevalet. 0 alegere bund pentru un incepator ar fi un gevalet pentru masé sau unul usor, pentru schite. 9“ajeBap ap nes eimyarayoul ap ye0ep eaeifep 1ew! 4ewn ap nes yoo ap einfe Haind ea ‘uasep ap ejeyeidns ad injmuewnasu! erfizod equiyos e njuag uawnASsUI anBujs un no auiigo tieind ayasip ouwos ayInW ap Jeo eapan e nujuad euNusiqo fey ap 120) 0 ad HejusuLadxe es Heaseouy ‘awiouepe Ul gzeuen aje9 UWas UN yB}INzZAI Bo BANE en |Weuesep 80 duin ul ulind few nes ynu ew Injmuauinnsu! easnoy “aulsiew ad nes eyed o ad inuawinsjsut !faos20}U1 es 19 ,Iny1eA“ HIsOjo} nu es sfeo/20ul ‘Jainod ajso IMUaWNAASU! BIeq “pou $eja9e W iMUaWNASU! pueuit uasep ednp uasep 083 a129 ‘uojedeout 8p 1eIN UOasap asa NON] \sady “ajayaso 1S laysed 9jeueoiaso ‘myer ‘ejaunques 4 4e Wind ‘eeow uawEid no JojajetsayeW |nzeo uy e!sods pow ul aurigo ayeod as ydey ysaoy “nion| op ejeyeidns no Joe e| Uasap ap BIIsUaysN 2120 ULININIYBUN easequiIyos UL aLeyp aus ‘9p BBIe| EwWeB 0 euligo aJe0d eg N3S3q 3G IMINLNAWNYISNI ISWHOS VaeVYOTEXa NaS30 39 IMIMLNSWAULSNI FaHUOS YauvuOTAG ‘nsoudxaul So1uedew yoadse egle es inuasep Bo eA e nijUad ‘ANuAnU! Gasp po” UL 8lj BS aIngayy |nsUe Lasep ap lolUya) ap jNdh 918992 9S8S0I0} aS PUD “INjNjABA ,eaWoUpe* ‘9p Bex 2189 aJeY ad |9|ul) eaWiISO/3 epun ‘198 no ojunxid 18 ao1uyer a1N90X pnjour agIXeL, ulind rew uasap ap ajuewnnsy “ejeauie0 18 eftuad ‘ejaya10 1S ojounqueo “WesB ep ajo{aq quns eaysaoy “aiquun 18 1ulwin} |§ winoaid ‘yalayeidns einyxa) e|2eN! e} 1008 ‘9e} 0 a1e9 ad {9lUl] eayeySUAp 1S eaLUIsOLH EqUIIYoS Bs pued foun 8129 eaja0e quns uasep ap ejeuayeW! anisaidxa 1S ajiqeydepe 1eu aja9 “JoaIgo INUN WHO} JeOp yeo9p y)NW Few eUAzZA1d ayeOd jaruiy e BIUABIJaU! ea1!SOJ04 “IEMOL “paigo un ejdeo e 1§ auljai e nquad ejeap! goyer8 einjonsis 0 quns ajo ‘ayey!ea1 U! SKE nu WSap ‘1S nowy op 408M UNS BIN VINIT -olayedns ‘I9}IP PUISOJOY BoILYS} a1eD04 Heo12OU) gS JoInfe ap y eand 1ew! Ay “ajiqisod ajayeninzes no 1S auls ul eoruYyay no HezHEWIE} eA eued yeredes 1equ! lew ayeo1a0U ay es ea}sa0e 29 Bulg a1Sq “8/9 NQUad ISeso|Oy as UasAP ap aquown|SUT 29 #8 oIUYa) lexB08y afareIINZa1 ayeo1jdxa yung “euuun 10” 2120 uasap ap amiensuowep ut 211s0}9} ajja1uyay 21201 399N1p 18 njdwis pow ut gwulzexd ounijoas eseaoy ezeq ap Jojuyal yzva aa HOINH aL OFTEHNIC!] DE BAZA SEWNE DE TEXTURK REPREZENTARI DE TEXTURA Reprezentarile de texturd sunt importante pentru ca sunt folosite pentru a descrie diferitele caracteristici ale supra- fetelor subiectului si a materialelor din care este facut. Reprezentarile texturii sunt usor de féicut cnd se folosesc instrumente de desen moi, cum ar fi carbunele si grafitul. O gama de reprezentari de textura sunt mai greu de realizat c&nd se folo- seste penita si cemeala, deci pentru a adduga varietate desenelor, incercati sa fiti mal inventiv si $8 folositi o combinatje de instrumente cum ar fi pensule, bureti si penite de bambus. Se poate obtine o varietate si prin diluarea cernelei folosite. Trebuie acordata atentie si caracteristicilor suprafejei de desen, pentru c& aceasta poate duce la o crestere a posibilitatilor gi a calitatil sem- nelor ce pot fi obtinute. Trebuie acordata atentie alegerii hartiei, pentru c multe clédiri sunt deseori construite dintr-o varietate de materiale, atat dure ct si fine. Daca e vorba de cele fine, hartia presatii la cald ar fi ideal’ pentru redarea sticlei, in timp ce aceasta nu ar fi cea mai buna alegere pentru un material zgrunturos, ca piatra, SSTERGEREA STERGEREA Radierele insele ar putea fi folosite ca instrumente de desen. Cretele Conté, reioanele pastel, grafitul si cSrbunele, impreund cu alte materiale moi, din pulberi presate, sunt in mod special mai bune la folosirea radierelor ca instrument de desen. Reprezentarile de ‘texturd si luminile sunt obtinute mai bine si mai sor cand se foloseste o radieré pentru a corecta o parte prin inféturarea pigmentulul. Radierele obisnuite merg foarte bine cu grafitul dur, dar pot murdri si imbaesi cand se folosesc pe materiale moi, rezultand o mazgaleal’ dizgratioasa. Radierele tari, de plastic sunt bune pentru a face semne precise, distincte si linii fine. Radierele cu miez de spun se folosesc pentru a curata parti mari; un rezultat identic poate fi obtinut prin frecarea painii albe de suprafata de desen. Pentru a fine radierele curate, taiati bucditi care, odata folosite, pot fi aruncate. Radierele de cauciue sunt de asemenea bune, daca sunt folosite doar cele albe. Aveti grijé cand folositi radierele, pentru a nu tdia sau distruge suprafata de desen.‘anuey ap eyeong 0 Wo uosI0} UN no Nes aRJeY ap dosoid un no ‘sjeyeZop no eaze08y nes eared uid ys0}o) y e1eod “ojoyo19 18 JoSed ejouLo|e10 ‘jeu myer ‘ajaunqugo 4 1e wino ‘ozeiuenu ap “low a[eua}2W pulsoja) yeoljde IMUAWIBIg “eye ep eun yun awnue un 2] a}2anSey lull ap LNddIq aySesoI0} ~IeSIONUOUL palpinSe}{ ‘iojlul| & geidosde eareuesap uid unigo as injnuoy eayeysuap 1S eoUsZUNJorg “gIUeJsU0D aUUlOUEPE O ap alUl| o geese 2129 ‘198 no nxjd nes ojuyay indo} nes ejeauuad 16 jn90, ‘8)$980]04 3s pugo a1eojeA Bs eIEIeRApE e| EUISOIO} ‘189 120 'UaSEp Op d[aIISUAISN 8101 No e11S0104 1) aneod e120 “euetuly Zoluyar 0 rdey ap 2183 “alalesed ul] 2p au2s o pulsojoy uNuoy euligo e ep epojaw 0 aise eisesoe ‘o1euNSeY eo PINoSOUNO ‘isa nua) auligo e ap areyjepow ee eo “inmuawnaul e sns ep eayled ap adeoide 1ew jmuawungsu! Haul ‘asiyosap Jew NUD Huop pues ‘sof ep eayied ep adeoide jew uasep ‘9p INUaWNASU! aur SIYoUY 1 IN|NUOY je aveU Jew Jox1UOD UN nyUAd "INUHGO In|NUO} e syeyIsUap © fS euslouepe 0 e| sonp Uesep op IMUaWNASUE ad ealesedy ‘elfoeuip o-nul By 8s nu aI9 0 einBise eA e nnuad eloysace exfoauip EqUIIyOS: rfeind ‘aje8zeu und Nuc Mauifqo pued “suap nifeu 8 [ed 1/8 e| ap Blow a1eo ‘yepess uunuoy 2) eade ifaqnd }eus ‘wuoslun Uo) UN no Buz 0 pides wedose ayeod as gonoeid guiind no 6 Pjonuos eaviawase ap s1e0d feUl ag "EWUAIOYD |S 289 epides 1e1e s1se o1e0 epoyaui ‘oujeazew Ud “IeIUL !eW “UNpow syvOyIp UW) aANDB; I od aluNuoL sHepen 9] e1e9 od ajynuo} eyD9Ye J0A Injmoaiqns & geal ealeoina |S enseoreautunp jmpaiqns ad apeo aue9 j1ulLun eN}oaup 1S eaeINUeD ‘uenno msaoe e gusei8 aserasduequl ode} ap alsa a1eo “euquin o ide) ap aise arewteed UIP InuoL “gie\d guO) o eaed Je MIO} UL BABY “AIS Jawioy easaiosap e| ginfe japse yS ruon| nun ealeseunqul nes ealeulwuny! auOSEp INUOL TNNOL savansvH/NoLcare sunt fécute tocmai pentru aceste scopuri. Aceasté tehnicd se numeste armonizare sau imbinare. Armonizarea este 0 tehnica folositoare si rapid, care poate fi combinatd cu alte tehnici, Totusi, dacd este folosité exagerat, poate da nastere unui desen banal, cu 0 idee .fara consistent”, cdreia ji lipseste orice impact in raport cu realitatea. Combinarea tonurilor un efect special. Tonul obtinut prin tamponare poate fi facut cu toate instrumentele de desen. Tonul se obtine prin combinarea marimii si densitatii semnelor tamponate. Aceste semne sunt puncte, linii si biféri, Acestea sunt tamponate rapid prin apasarea si impingerea instrumentelor de desenat din umar sau din incheieturé. Cand se foloseste penita si cerneala, ori chiar creion, aceasta tehnicd poate fi lenta, dar este considerabil mai rapid cu creioane colorate, cArbune si bete din grafit moale. Tehnica nu trebule 8 fie folosita izolat ci in combinatie cu alte tehnici ,de umbrite” si de linli. Este bund tn mod special c&nd se deseneazai ctadiri din caramida i piatré. Obtinerea tonulul cand se foloseste cerneala sau culori de apa se face in acelasi fel. Culorile sunt amestecate sau subtiate u ap pentru a crea culori subtile - tonuri. Cu cat se adaugé mai multd apa, cu atat mai -subtiri” sau mai deschise in ton sunt culorile, Aceste culori sunt asternute una peste cealalté uscat peste ud” -permitandu-i uneia s& se usuce inainte de a o aplica pe cealalta - sau ,ud peste ud” . Culorile astfel objinute se usucd de obicei mal ugor decat pare si e mai bine sa fie testate intai nainte de a fi aplicate direct pe desen. Ganditiva mutt inainte de a face aceste tonuri, Amintiti-va c& e mai usor sa faci o culoare nchisd dintruna deschisé decdt din una inchisé una deschisd odata aplicata pe suprafata. monizate cu linii de contrast precise poate avea TONURI/ESTOMPARE/ARMONIZARE ‘ToNURY/DILUAREBIL o-nul BeIO1d y e eZBaUUN a9 euO7 Wed, 8189 aINUOy ayyayIp YeuILUBI™p Ne-s “BjeNzIA sluouue eyseaoe ouligo e nauag “ous ‘9p e10A@U Ne aio so!WJaInd ejeUoK;izodwoo equawels JUNs e1n}xe} 18 EMO} ‘InI}eds ‘eres *eaueoing “easoundwioo 808} 2s puedo joume @quaWa|e ayn a1esepIsuCD UL Ben] eINGeLL “yagion| nunf ul | jnsoweyUt UL jnIYDo eBENE 5 2EOUI [asISe aU1SOIO} 1S areuotizod aesMio1d ajaquawa no “iujAud ynogid 1S yesqMYDS ayy Bs Inge.y 42 snduioo aulq uasap uN “al}izodwoo ydeup ynosound asa Uasep UI eyefUeJe JUNS ejaquawi|e 8320] 8180 UW INPOW ALLIZOdWOO “Jojunson| e ennelss elfizod Hieoapn| es eaynd {Han Jep ‘jayjse all1!e¥9p 220) Heuasep Bs liqisoduu 1 eA “piu eo 1OHA\Ue yeuasep HHe-9] 2129 ad BIB ap alu} puIso}OL enseoneauunp nuasep od Hapan a0 2890 # effizod pidei |feuesep ode ‘enseoneauuunp Impaiqns e| 9 uud gn-jen 1S sns UW ELLE Heul{ ‘uojeo ap eyeong ed e}yeuasap e|Ns No erfodoud ur uns reo dun eyeie ewW 2040 ap \j 10d eaysaoy ‘uasap ap enseoneauLuND ejeyeidns ed eonuap! BIUB 0 106n seusseq, ‘aquaiouns y ze nuyed nes 121 1ep ‘{uop ‘OTT 30 VaWI3UA N] yuYNOLLIZ04 SNIDYAI-SULIZ06WO9 829 ajeiuozuo 1S ajeoran ued eajeye Bare areod 21113 eyseaoy “BIN euLO} e naqUad onsEIa ‘ap B1e0ng o elaysaoe esdnseep Hepunul ‘uoWeD @p @s2018 Heong faun jnoo|fiwi ulp |yBumdeup un pulen ejuungn no aon syeod as ejduiis B18 0 ‘alituodosd eI euaep e 1S Uasap un Higdwi e niaued 148 018 1s0j0) a1e0d ag aja no aijeya! uj 1n9By |) ay20d Injnuasap imsa1 ‘oyeINseW enaie9 ainogy erepo IS BinjeU enop eo sulAep ‘9124/91 Ul Jep eo1|dwoo eaied aJeog “eye No eun aifeja) ui uasep ad asnd ay es ajayeynzas 18 In|moaiqns ale ted 1oye eit!zod |$ eowveW e1edwioo e nayuad eusojo} ode 4 aye0d ayewun iSeaeoy “uasep ul ereJesueN lode aise ‘aqeyun eiseay “einsew injmaiqns je yedeo elelao no aiuy} ul Bs pued BuUed InjnuoIa!9 Inxe ad imaBap Hfeund jode “injmyoaiqns Je @de9 un e| injnuoreso je yedeo uN Heung ‘Hleinsgu o e120 ad injnjoaiqns e eyed ba9e no PlUI|e as e NAUad Injnjerg eoUi{]eUI e| Inuojaio fault “uoseunsew a9ej 2 nnuag “uasep @p [mUauUNSU! 81S8S0|0} as PUED |a0\Go ap a0ej as Bysagy ‘aleinseui ap waysis un 98880}o} inSnue ‘9}99109 ojini4un 1S eijiodosd Pane enqueg 3iLYOdOud IS IUVUNSVW ‘ss 30 vawiza wt yavnouizoa autevnN ~ atiz04n00 yzva 3a 1OINHS LsSOMFOZITIE: IMAGINE POZITIONATR IN TREIMEA DE JOS vizibilé unde urmeaza a fi pozitionate principalele elemente. Poate nu cea mai bine noscuté,dar fra indoiala cea mai usor de nteles si de lucrat este ,Sectiunea de Aur”. Aceasta este bazata pe principiul c& 0 zona ate fi Impartité in asemenea fel incat ,partea cea mai mica este pentru cea mai mare ceea partea mai mare este pentru intreg”. Una sintre cele mai simple si mai adaptabile reguli este asa numita regula a imilor”. Aceasta cere partea ce urmeazé s& pictata sé fie impartita nm treimi folosind o grilé lini orizontale si verticale. Apoi sunt pozitionate elementele mportante ale subiectului pe aceste lini sau in jurul lor, ori la punctul lor de intersectie, cum se vede in cele catru ilustratii de aici. Grila confectionaté pentru a verifica proportiile poate fi TEWHNICI DE BAZA folosita gi la trasarea compozitiei. intindeti pur si simplu doua benzi elastice pentru a face un dreptunghi la distant egal orizontal gi doua la distant egala vertical. Aceasta poate fi tinuta, aga ca inainte, la nivelul bratului si se poate vedea subiectul de studiu prin ea. Acest instrument va va permite sa verificati daca subiectul va fi desenat mai bine in format =portret”, cu partea mai lung’ a dreptunghiului pus vertical, sau format ,peisaj’, cu partea mai lung a dreptunghiului orizontal. Cand lucrati la 0 compozitie poate fi de folos sé faceti © serie de schite mici cunoscute sub numele de crochiu. Avestea va ofera nu numai ocazia de a exersa desenul, ci si modalitati prin care pot fi comparate diferite compoziti. Compozitiile bune sunt importante, inséi regulile sunt facute pentru a fi incalcate si avand practicd va veti da seama c asumarea unor riscuri ?n compozitie vor produce o tensiune si o expresivitate seducatoare. [DRUMUL DIN PRIMA TREINE VERTICALA CONDUCE OCHIUL PANA LA IMAGINE 15no eangadsiad aySauinu as eySseeoy ‘INIMUOZO | e1uy) osaujequt eued osaBunjaud as YIPEIO aye ued ajequie ulp ajajesed ajtuty 94203 20 nuad “e8nj ap eyound gnop ly JOA Ze9 18908 Uy “gnou sndo 1y8un un-nul ajaqwie “uipejo foun e ied enop wapan go ased as ayewlead ul ‘/SMOL “1yBun snBuis un-nuIp tifonsjsu09 aun e eyed 0 apan as pugo 3!S0|04 8159 eanoadsiad ap din ysa0y “B8n! ap yound unBuIs un no eanoadsied ajgauinu as eanoadsiad | | “@8ny ep yound anBurs un-nUl oseujequl os InjmuozpO Je Nes injn1yoo njaAtU e| ap osoUIOd 99 aja]e1ed ajtiuy] 120) BRP ‘ESUNX® BIePO “wupeio Inuasap axSainsuoo as axe ad mons Jun mndaout e1ajo eo njUad EIUeLOdUI a1s9 Ad Bauliigers “e8ny ap 40) injound e| oseujeIUI as sof u) Siew e120 1njmyuoz1i0 lo1ul} exdnseap ap miniyoo injenwy 18 gBny ep imoung Injnuowoyy inaueg yertanoo vyauuoadsuza/mdistnW 1H19NNd ‘9IIIUN] 870} 18 BBNy ap 40 NJoUNd e| oseujEIUL 88 Sof Ul B1oW a1e9 InjNUOZLO elul| ans ap jayesed aytiutj 2101 “INjni4yoo |njeatu e| a9pen 9p BAISeON e7eJ UL EpUNUI 2A as INjNyUOZLO LUI] “afeye a0az no luIpe|o 1eun |e fex9 yeu! }eW! a0. | ‘a1e0)9/d UL Nes sof iieys BoRp ‘eASBOA eI}1Z0d ‘9p quarayipul “aiapan ap jndwed Ut “injnIYOO IN|@AIu e| [BUOZUO @pUNU! as a4e9 IN|NJUOZLIO BIuy] ad @3se BBN} ap ImouNg “(4d) eBNY ap yound ydaup anasouno nifeds ul ound un-nUL 1ujeqUl Jon es ‘eyuteul ydesp eANzeA B90 Yoap eye ‘gue(d nes eyed ejeyeidns 0 ad ap ajajered ayiful) e101 29 Unds jeanoadsied alljnBoy “gleuo|suawiipig ‘gueid eleyesdns 0 ad saoons no eyo ye nnued eynoey eySe BjeuOIsUOWIPIN eajeyJee) epun ‘aualey! 1aySeusy, Indw ulyound e snd yso} e a1e9 Wersis un ayse Bielul| eanoadsied YALLOAdSHAd yzva aa LOINH3L+ OFTEHNICI DE BAZA +47 complicat la inceput, daca veti inoepe cu desene cu perspective simple, regulle se vor Clarifica si nu va dura mult pané cand veti face cu Tnoredere desene mai complexe. PERSPECT LINARK | doud puncte de fuga. Daca totusi existé mai multe cladiri, toate pozitionate in unghiuri diferite, toate vor avea propriul punct de fuga. Acesta este cunoscut ca aa punct multiplu sau perspectiva complex. Desi frontonutut | aceasta poate pairea ceva deosebit de | Punctut de tugs si rivelut echiutulJ90 eI yeoep WeUI Jew ayS@ goep IS JeNed Nes Je|n1yZumdoup 2189 goep HeIeoy 1 jnyDaIGns 2fU8 no Hinud “aidwis voyeunsew erdieo t}e0e4 es a1oneu eane Ijen EySeE0e NIWUad “yuodoid 1Seajooe pugne HHeuasep |-2s qUeodul @ “injoaiqns eo e112 25 BNSBoAeaULUND {nUASap 20 fio e2eg “jesmaouse nyjeyap aou0 jeuy Ut 1S “onse10} 18 8n 9p Biewn ‘~ Insuadooe 16 a|l;npiZ Jeyut few - grediouud emonaag ‘gunnysu0d ysoy ze 2129 ul adeyo /Seajeoe pueUUIN eeuIpe|o Hevesag ‘injmosyye esueld od ayeyoaiord 480) Ne pugo jounze ejelA ajuIpelo jndaou! neu [9} 182/908 y9ex@ UI go NzAUAd ‘a9f| quns 2189 ezeq ap alujewoas ap tuntiou 31s0e PuIsoj04 ajuasep ifedeout 1S sojlIdoo injdiexe Hewun ‘eye ap exelduioo rew uns so IIo BeIeIHIOfeU 1Saq “ISN 1S 21989194 ‘1uNSo9 nsjUad ouNBWUIs a1ese/d LN}YBuNAdaip aye 1$ Suadooe 20 JJ8A Ul snd 1yBuntN Un ‘giediouud esnjonns nnued 1yZumdeup un - ajdwis eonnewoos UU04 PUlso}o} UIpEIO ezeauEsoD IIo ayfvsd ap wor) BIAUUIS WIPRO T eljesjsuoweqg aidwis lulayyo+erCLADIRI SIMPLE +439 ai la indemAna instrument pentru a face cateva decizii cu privire la forma sa generald, la acest lucru este instrumentul de desen, in proportiile de bazé si la forma oricdrui unghi t caz un creion de grafit moale. 0 s8 puteti major, pentru a va asigura c& aveti o structur& mésura usor daca creionul nu este prea scurt. de baz corect a cladirii, pe care s8 construii asi unealta poate fi folosita pentru a si sé elaborati desenul Asura unghiurile. Aceasta se face in acelasi ©! ca si msurarea, tinand creionul la indltimea um&rului. Unghiul creionului este cel pozitionat © partea opusa unghiului cladirii. Acest unghi © apoi transferat pe desen. De cate ori desenati o cladire, Iuati mai intai Subiectul Aceastd cas simpla acoperita de sindrilé de lemn veche este un biect ideal pentru primul nostru desen. Vazut direct din fata, iectul apare aproape plat, fra veo perspectiva reald, in afara de ©a Care urca si duce pana la usa din fata. Usa pictata simplu in alb erestrele sunt aranjate in mod placut pe partea din fata.‘ajdwiis uniygumderp asiu ad 20 af-jeuasap |S Jojexjsei9j eoweW IS PANLIO, eriizod feoepn| ‘jeuy ul 1Sn eidnseop yeIpaw ‘ooyfius nujuao ul 1e1Y9 @yS@ jnSuedooy “ejuedies 2] eued UeLing e} ap insuadooe aniuIp eiuersip 1S 20 J2j &| adeoide asa go eapeA Han ‘IeUI|OUL eowlouepe eunsew fen goed “iul| awd 815808 Nd einyeB9| Ul 80e) JOA as esed ap aye89] aquawia|a 101)e eriodoud 15 en\izog “IuIpejo e etey ulp eayed euju9y e nquad jeonsen j-Heussap |S jnSuedooe peo aio qns elu }eoepnr “i Heuasep 1S Inuoleso no InjnSuadooe jnjyZun eleudy ‘sns ap eayied up aye}ewinf adeoide mpg} mele ‘88 inéyedooy “IuIpelo e eyeJ00 eunseL 1S !uBumdaup un eane e |S jul] ayS908 1uN e nAUad sof 1S sns alulj 0 Heuasag ‘wipeso je yedeo e|2}99 nnued 99] ys90e UL alu! 0 }euaseq, “ginsew ap eayei1UN 110 enop ap YN LeU! ISO a1e9 “uIpelo eouui{e| ensew e njued einsew ‘ap @yeyUN \Sea908 HH!sojO4 “WuIpeI9 [e }edeo uN equazaidas e nquad ginsewi ap ligyun 19ys808 ‘apundsei09 a4e9 alulj o Heueseg ‘Injngiedooe e|Upuls e| eued eapod ej ap ejuersip einsew e ngquad jnuoias9 puisojay a0e) as wipers e etey up tied euioy 1§ eoMeW, Meu OTP X FOS (Uasep ap) 2019 ap VapD atLapy ap ayvoy Ie tifvud jnuorasy afeayeW a.dwis lulay1o- 0%CLADIRI SIMPLE +21 Acum puteti s& pozitionati cldirea in mediul sau. Desenati copacii din stanga; observati cum cad peste fata cladiril. Copacii din dreapta sunt dispusi putin mai in spate fata de cldire. Acum desenati tufele mici de arbusti la baza cladirii, mai jos de ferestre. Completati copacii si arbustii, adéugand alti copaci in sténga si in dreapta. Un gard mie, simplu, de lemn trece prin fata cladirii cu un loc pentru a permite accesul la aleea ce duce fa usa din fafa. Unghiurile gardulul viu de pe fiecare parte a aleii aga cum se intind pana la usa din fata sunt vazute doar ca linii de perspectiva gi au efectul de a nivela prim-pla- nul si de a: face sA para ca vine inspre privitor, separat de casa. E timpul acum s8 ne indreptém atentia la detaliile de pe usi, de pe ferestre si din jurul lor. Mai intai desenati partea din interior a marginii ferestrelor, urmate de pairiile lucioase. Incercati s& le pozitionati corect astfel incat ‘ochiurile de geam s& fie corect proportionate.snqunguy erewes quns go ered Bs 608} e 1S oustzunyoud 18 aJeypIIOS eBngpe e nquad 4ojariseiey e sof ep eareiguint goseaiquin es aieo eseoi8 feu aul] o HeBnepy “2[eORON ‘OUINDS 11Ul] Bp aUas o-NULIG a1299y ad SiNpUIUYEP Bja|UpUIS HeYaI|dwWo9 “eauIpElO Be “Riu 8359 8129 Ul LWA) Bp efBIf ep ayLNAIS EWUZ -oidau ‘eye ap eun ayeyedap !ew! eysea0e Byep ap ajeuasep '9[e\UOZNO HUI] ap au9s Q “Suadooe ‘ad 9p e|UpUIS ep ajunuis esas e nqued qua!oyns uns aIeqUOZHO Hu} ap 210s 0 ‘Jojaueo|go eerepiyosep nuad 1ul| exse feu -28aq “eidnseep ap ansaiay ap iniis i$ ete lp e&n ad ap amidinos nijejap ut Heueseq ald Wis 1ulay19+@CLADIRI SIMPLE +23 INCERCAJI SA SCHIMBATI . TEHNICA Aceasta casa de fara, veche si acoperita cu pale, a fost desenaté folosind un creion Conté culoarea teracot care se potriveste cu sentimentul pe care il creeaz subiectul. Desenul a fost intai apreciat ugor prin masuréitori si au fost masurate unghiurile acoperigului. Odata ce totul a parut corect, s-a facut o mica schitd, cu o linie mai ferm&, mai inchisa. Ferestrele intunecate dau un sentiment de soliditate, in timp ce paiele sunt sugerate prin linii hasurate. . CLADIREA Acest model alternativ este mai degraba o casa cu o fatada de lemn patrat’, mic’, banala. Din nou perspectiva e foarte putin evident, in afara hornului sia aleii care coboara, cu poarta din fata. incercati sé scoateti la iveala caracterul cladirii dando atentie speciala usii decorate de la intrare si stlpilor si diferitelor materiale de constructie cum ar fi c&rémida, sindrila gi lemnul.yoaigo Insgouso tHeW e eAneje 1S PUaZede aiay$aiosap 0 aonpoid es win @zayjsni! gs aise eanoadsied ap injnusaysis jndoog “4o| MUaIquie Ul a1e0,eBuIAUCO EtyeuL as 1S ee No eun alfejas ul esqUI ‘apijos sed a1e0 14jpgI0 euesap eajnd Ian ezeq ap ailinfai suudep fle eoep Ro pugino yadoosap Ifon “YeWAe ap nai 4 ea uipeyo euasap eoep ‘e\seace ap ue }e ul Wuedgrs ap Jo$n ap JoyezuUduns 1S 9|dwis quns gzeq ap ajes ajaquawiaja “exa|diuoo @ eanoadsiad eo yesenape a eoeq “yeuna eingan ‘a1eod as goep ‘axe0 xajdwoo yoaigns un ad eo pen o 1S gzeor8 no eayoadsied osanud Hinw “(/T-9F allulBed aA) exe lu), eanoadsied eyuinu goIuYyay o aSasojo} Ise ‘eleuolsuewipin ieee erzny! eas0 e nnued 1Ufvas ap ivg I9AI}09dSied eai1e}U9Z9Iq Zz eljeijsuowaqg laAlLoadSuad VEUVINAZINd+PREZENTAREA PERSPECTIVE! +25 sau obiecte atunci cnd sunt la departare de privitor. Mai simplu spus, sistemul arata cd orice set de linii paralele vazute pe un plan care coboara se intlnesc intr-un punct din spatiu numit punct de fuga. Acest punct este pe linia orizontului, care este de asemenea cunoscut ca linia ochiului. Linia orizontului este o linie maginard, care se intinde orizontal pe campul de vedere; acesta este intotdeauna la nivelul ochiului, fara legdtura cu locul unde stai, jos, sau in picioare, sau la etajul superior al unel cladiri de 20 de etaje. Toate liniile de perspectiva de deasupra liniei ochiului par sé meargi in jos pentru a intalni punctul lor de fuga, 1n timp ce toate liniile de perspectiva de sub linia ochiului par a merge in sus pentru a se intaini in punctul lor de fuga. Dacé toate aceste lini imaginare de _~ Subiectul Aceasté bisericd alba este subiectul perfect pentru a ustra principiile perspectivel jm doua puncte. Vazute dintr-un colt, liniile perspectivei se ipt4inesc in doud puncte care spar. Cele pentru inaltimea seterala se intalnese in teriorul suprafetei imaginii in nga, iar cele pentru ‘pSitimea din fata converg mai Seoarte in dreapta, intr-un Sunct din exteriorul imaginii. perspectiva se intalnesc intr-un singur punet de fugé, acest lucru este cunoscut ca perspectiva cu un singur punct de fuga. Acest tip de pers- pectiva poate fi observat cand va uitati in josul unei strazi cu case cu terase pe ambele parti. Daca liniile de perspectiva se intalnesc in doua puncte de fuga, atunei acest lucru se numeste perspectiva cu doua punete de fugé. Acest tip de perspectivai se poate observa daca stati la coltul unei cladiri astfel incat sai vedeti doua fete care fac unghi inspre dum- neavoastra. Daca sunt mai mult de dou’ puncte de fuga, acest lucru este cunoscut drept perspectiva cu punct multiplu sau perspectiva complexa. Acest tip de perspectiva poate fi vazut atunci cand mai multe cladiri sunt construite una langé alta, dar sunt la unghiuri si au indiltimi diferite, ca atunei cand clédit acoperé un deal sau o pant.“ininSuadooe e e\deesp eoyed ulp niyBun feuasag “ianiey e eyde1p tiuied exeye ul eBny op yound eajiop je Un IIGeIS eh 18 INjN}YOO [Njaalu UFEAUL eA ‘AIUI| EISea0e axSoBunjaid as goep ‘injnjos injanu HyIGeIS +Jeoren eydeaip eayied ulp inijoo Jeuol}izod, 1S ouesiq efey Heinsew queysixo efop BBN) ap imound 1ujgyut ze eyseaoe ‘eiuedies op e1U| Bunjaid 1e-s goeq ‘-Heuesep 16 innSuadooe eawui{y2uy |$ 1nlyBun efU8 no Hierexdy “Injn1yoo Injantu e| ‘eBtugis us eBny ap round Un-nUL |UTeIUL JON as eYeUHOUL YUH} Bjequie ‘ayBunjaud quns goeg “guiseanis e} Suadooe ej ap elu, e7B@INB|JUOD a]e01140A |IUl| NOP 10199 eosIUN “ayeyeUNs e} alul) gIsea0e ezes}9asIaIU! |N|N|YDO Injenju wna nou up ensesqo ‘}1ieuesep 1$ ayeds uIp }20J8A jnjjoo |S au] eYsee0e anuip ejueysip tieroarde 1S feunsew “Hieuasep, 18 muewigd a\Seurerut pugs lounge injeyasad In1ufun se;oaidy “soj/\ui ap mound e| edeosde ‘alul| eyseaoe ad aBunle Injniyoo |njealu wind Heatosqo ‘1ileuasep 8 je011104 jnsjoo HenseW ‘ININIYO jNJaAtU |11GeIS e NyUad aNeY. ad gjewuozuo alu 0 euasap e ulid edeou} UU Th x £65 (wasep ap) 20)9 2p pqqY anya ap aivoy are 11f043 ap jnivg ayeejew LEA1LOZdSUSd VANVINGZ3Nd- Oe‘Acum desenatji clopotnifa. Prelungiti orice linie care este paralela cu cele deja existente pana la cele doud puncte de fuga. Observati cd punctul de jos a clopotnitei se ntinde la un unghi care este legat de fata iri gi de acoperis. Cladirile legate de partea din spate a bisericii - desi au acelasi unghi ca siea para se termina intro perspectiva foarte scurt sau chiar apar faré perspectiva, cu exceptia parti din capatul peretelui, care poate 4 vazutd sub linia acoperigului. Modificati c&priorii care sustin stresinile si desenati hornul la spatele cladirii. Pentru a evita ca biserica sd arate ca si cum ar pluti in 2er, plasati-o ferm in decor desendind arbusti si copaci inconjuratori, Desenatio linie orizontala 2 nivelul pémantului, de ambele pati ale oladirii. Ar trebui sa fie mai jos de linia orizontului sau de linia ochiului. Patru linii verticale araté marginea gurilor de aerisire din fata si de pe marginea clopotnifei. Continuati baza clopotnitei pentru a forma incet usa proeminenta. Desenati treptele Gin fata. Trasati liniile care indicd fata si o parte 2 acestora pani la cele doua puncte de fuga. Desenati fereastra mica de deasupra usii $i usa. In final, desenati ramele ferestrelor, avand =/3 sd le desenati in perspectiva, luand drept reper alte elemente ale cladiri. PREZENTAREA PERSPECTIVE! 27“inuasep euuiiay en as 20 gdnp eviedapuy 100 as eaysaoy ‘iuied ajaquie ad ‘gzeauesap as 2129 ad 110) euesere y e1e0d 9189 gyeiedas uasap ap o1eo) 0. ad ayngey 14 0d aja e] onp ave0 eanoadsied ap atut| 1S ajound @saay ‘ruon| ap e120) ap auedap 110 aynu ap sede eBry ap ajajoung injmsrue ness ‘elein e| eseo nouequeIsul gonpe es azed jeuy 8myesse0y “gol enseaias e1e9a!5 ad yeooumut uo} un Jeuy uy Hee, “IMIpeIO ezeq 2] ap ingnque ad 18 foedoo ad 1$ uo un Hreuaseg ‘oseygdep wip oedoo e| se1uN| NyeIP lw un no jnuesap Heraiduiog “wipgio eoyed ad uo} 1Seja0e Heoey “atiurodojo e sof ap eayied ad 15 pepo epetey ad ‘eiquin 0 @085 injngyiadooe elu] pun siyosep few UO} UN HHeoey ‘yo|uolideo ajareds ut 18 yediouud inguuadooe ad siyoul few u0y un 1i28zeW ‘Insuedooe eygie e njued ayeidoide |1u1) Heueseg ‘eydeoup up eBny ap imound 2} 1UIeqUI Jes 99 ‘}U}| 218808 fBuNjaid 1e-s eoeq “efe] Ip eyeo1pu eoyed od 18 win} od oxejtuis Ul] ap auas 0 Heuasag “ayeds ulp IuIpeIO @ unpugos no eauismdgo e1e8ns e nnued ajajeied j1uy| ap aes 0 heuasag “yuIpe|0 Je youd meignepe winge ezeimuco as es adaou “pions ap ejayened '$ exeouezUl lensoioy ewes “piey ulp efn 2] ap ajayuaweUo ‘InjnuN, Inj1ea ulp exisuae op ajesiu fHeueseg JFALLO3dSHad VANVINGZ3uG + ezPREZENTAREA PERSPECTIVE! INCERCATI SA SCHIMBAT| ... . TEHNICA Pentru a schita aceasta mica scoala sau capel, construita aproape in acelasi fel ca si clédirea noastré,s-a folosit un pix cu gel negru. Pixul cu gel face 0 linie de létime si calitate standard, care © greu sa fie schimbatd, spre deosebire de cele de grafit, care se pot schimba in ceea ce priveste grosimea si tonul. Daca apasati mai tare pe pix, va iesi o linie mai intunecata, in timp ce daca lucrati mai rapid, vei obtine o linie usor mai deschisd. Tonul este dat de semnele care sunt fécute unul langéialtul. . CLADIREA Alternativa noastr este vazuta din fata si ilustreaz& perfect perspectiva intr-un punct. Dacd cele doud margini ale drumului sunt prelungite, ele se intalnesc ‘n mijlocul usii din fata. Daca desenati aceasta cladire prin prelungirea marginilor fiecarei parti ale clopotnitei - desi unghiurile para fi mari - pana la acelagi punct de fuga, cladirea va avea structura corect, + 29asap ap ajayeuaieW ‘9S 99110 n9 JerINa ‘9p undh ey1winue ul osaun as aye0} - 21010 ainqasy nuon} seoy ‘uolas0 ap eUqee:Bezep aim) nua 1S zou UL EYEIDIM eJeINDUAY ‘INUIBIe UWA] © ‘piepuels NéZoU UN PUIso}O) Easape JOUAIUe Up ail4gs0N| ‘N90 eNeld ‘UB ‘alSoa eplwereD. eieuasap 3S0} e 280 alul| 0 ,9|dwN* Bs eo a1Se ‘uipelo ininda 1S injrueyoeseo eaiauosep uoyedaout 2} enusiqo gjeasald O “soye/3008 ul [etonu9 Jou un ean ayeod 1§ exeofuoou! au lingo} 1S ouoz aywnue Ul 9SaseB as e120 WIPZIO _-99 2980 101 B FIUELIOdW aLJed O alse eaeOIND paisvd 94VA0I09 IUVOIIA) \JO]ND eaiejUaZeld € elyeijsuowaeqd 11¥O7TND VIXVINAZIYd+ OFPREZENTAREA CULORI! +34 colorate trebuie alese si folosite cu grija. Materialele de desen colorate folosite in east carte au doua lucruri in comun: mai ntai, toate sunt materiale uscate si doi, culorile int amestecate si fuzioneazé la suprafata de desen, spre deosebire de materialele de desen umede, cum ar fi culorile de ulei, care se pot jesteca pe suprafata de desen, dar se jestecd invariabil mai intai pe paleta, inainte de a fi aplicate. Creioanele pastel merg bine ar si pe o suprafata relativ neted, cum ar fi foaia de desen folosita aici. Cand colorati, ncercati sé pastrati lucrarea ,deschisa” sis Subiectul este asezéri pline de culoare dintr-un st pesoaresc italian sanjesc dupa reprezentarea lor ‘olosind culorile vi Fiecare casa este vopsita intr-o culoare uminoasé; astfel -ctul este inviorator fermecator chiar si atunci cand este ivit pe timp de permiteti s8 se vada ceva din suprafata de lucru, Acest lucru are doud scopuri: mai intai, nu las ca imaginea sé arate prea densa gi bogata; in al doilea rand permite culorilor aplicate ulterior s& se amestece optic mai bine, in loc sa para banale. Acest efect este mai evident si pronuntat cand desenele colorate sunt facute folosind un suport colorat sau slab colorat. Vom face toate acestea intr-un proiect mai trziu (vezi Demonstratia 7, pag. 54-59).‘UoIaso ISeje0e PUlsojoy eydeaup ul jnuioy Heuaseg “0|9/81) eleyeidns ad ap Biejsayjai |JulWin| easeyuazaidas aywad gale ervey ‘ejdus uy) ud ayeuesep quns 2/981, ‘ewiifuny ad asnd quns eyuedies ed ap {2181} wno Hlensasqo “Suadooe ej ap 1aj00e1) eaJe0|nd ap aja/Bi} euesep e nyued B1098/9} |aysed ajaueoIas0 HISOIOy lody <_y ‘asiyosap alisn 18 919/814 ‘Suadooe ej ap elu) “IuIpe|O e ued aseoay od ieuesep 1S pjeo 48 un ep Inun No jnuolaso HeqUIYoS “J0|223S2194 ajaipeo lode Heuasag ‘ajajuawis|a 9ye0} 919 No aifejas ul Ind S Jon anejai a1se ‘ung qUNs Injniysumdasp aiiiiiodoud 80 eyepo ‘njdwis iyBumdaup un gai e nquad uoinsew aysaoe HHeasueN, 18 ete) Up ted eawurig) 1S eowi}eu! ~~ fieansew ‘ngjniao naseqie pulsojoy + utile OTP X HOS (uasop ap) Ingivo ap VqyD o1sayy op a1v0y ‘srqoug 163 nassvqyv ns90 uag]ed qyeqon naysvqyp ‘upevue nessvayv ‘ayo apeaa Siqasap apsaa ‘vyowsa1 “pyr? 143 ‘napnsaa nassvay aje07eW 11HO7N9 V3aUVINGZAud- zePREZENTAREA CULORII +33 Folosind creionul albastru ultramarin pentru a desena matura aibastra de plastic sorijinita de oblon gi teracota pentru manerul maturli, Obloanele de Jemn vopsit ale ferestrei sunt de un verde viridian, sa cum sunt céteva dintre liniile de pe aparatoarea pusa pe usa. Folositi creionul de un verde ollv pentru a desena restul structurii cu obloanele din partea sreaptd a cladiri Desenati obloanele de la ferestrele de la parter folosind un galben ocru si umbrele care cad pe el desenati-le cu 0 culoare de umbra ars. Faceti umbre mai puternice in stanga cladiri gi sub acoperis iin ferestre cu gri ‘inchis. Combinati aceste umbre inchise cunegru.‘380 nA\UBd Jeqoo Bp NASeaIe |S In}a2e08 eulwin] ui enunuos epun ojoge pjeo 148 un “asquun eaulBiew ealo e nquad iniBau IfIsojo} ‘“jeuy uy ‘ueld wid ad apeo aieo epjeo exquin ie8zew e nquad areoino $esa0e /fIsoj04 “ese BIQUN ap INUOIe!9 pUISO|O} 190 ap ajeznjel ad euetuy eumonas 0 no jnuasap Hfeyaiduiog “gn eidnseap ap ezued ap ealeoyeiede 1§ JojaUeO|gO ajaiquin nyUad 1 a1e9jn9. 1Seaa9e IH/Sojo4 “SiyoUI UB-ANSeqle UOIa!0 UN pulsojoj a-Heuasag ‘uojIpelo ednseap syeUNpe UNS LIPE!O aAUIP L’NIGeD Bp In}a} 101 15 eBueIs UIp eyeul /ew a|uIpeIO e] ap ajesquin “niBou inuoies9 pulsojo, af-sfeueseg “W.1Pe/0 © eBueis eyed ad eyeounze quns oye1pmis Jau0z eseJ2 uIp ajUIDEIO e| Bp gjaiquin ‘2J2RUBO |sIPBIO ejaye1ed od neinieo siyosep nasegle iS1so|o4 “ejediouud iuipeio ejeyeds ut iS ednseep aynzea 1uipejo ajayeied nzquad aszoino ISeee0e Hisojo4 “pleo ‘siyosap |nuB puisojo exdeasp UIp iuIpe}9 eareo|No iqeIS 1ody “N90 VaQleR 81) 8S Inga.y Je syequazaides IWIpelo eBuEIs: UL einzeA INIpEIO B niquesue ep easeoIND ligoin) VaUVINAZaUd+ vePREZENTAREA CULORII +35 INCERCATI SA SCHIMBATI... » TEHNICA La desenarea acestei scene care este aproape de cladirea desenatd in proiectul prezentat sa folosit un creion de c&rbune mediu. Culorile pot da indicii despre locatia cladirii precum si despre materialul din care este facuta. Aici hainele atarnate la uscat ne pot da indicii despre posibilii ocupanti ai acestei cladiri. CLADIREA Aceasta cladire este in acelasi sat ca si acele cladiri folosite in demonstratie si desenul alternativ si este o variatie pe aceeasi tema. Va ofer& nu doar posibilitatea de a folosi culoarea, dar si pe aceea de a exersa perspectiva cu un singur punct de fuga despre care am vorbit in Demonstratia 2 (vezi pag. 24-29).eneid 18 jnuwa) ‘unguadooe n2jued eyooese) “aes airfiodoud 18 euioy wip Yeoap eqesfIap 1S alzopie ap aj /8i4 ‘iHored quad jnuwe| i$ ep ew ‘gUNs|SUOD 8389 a1e9 UIp aja[eH9}eW -wieieo ‘enjeid :y'S28 ap J08n ‘j200) ajeuayeU! UL jesmoayuse inyjErap UL apan as UIPEIO PUISOJOJ 8}1N4YSUOS LO@SEP JUNS a/LIDE|D feun |e jeIoads jnuaqoeseo 1S eroUNsIp UIP JIN, passvd auvotasy 1s aungavy jeanjooyyse [nije19q v eljeujsuowag TvunioaliHuy initviaa- oeDETALIUL ARHITECTURAL -37 sculptat pentru ferestre si usi. Acestea au deseori forme foarte distincte, egale cu numérul de usi si de ferestre existente si pozitia si plasarea lor in cadrul structurii generale, Marimea, stilul si plasarea usilor si ferestrelor indicd de asemenea varsta cladiri, statutul social al primilor ocupanti si functia original a cladirii. Cand desenati o cladire, observati cu atentie si dati important acestor caracteristici, pentru c& sunt importante la o observare atenta a formei generale si a proportiei. Intr-adevar, multi artisti aleg sa-si bazeze lucrarile numai pe aceste elemente si detalii si ignora forma generald a ol&dirii pe de-a intregul. Concentrarea atentiei pe aceste detalii i permit artistului sé facd mai multe texturi ale suprafetei care sunt deseori mai evidente si mai pronuntate pe fatada fAramitata a multor cladiri vechi. Exploatarea avestor detalii ofera artistului o intreagé gama noua de posibilitati creative si estetice si fi dé posibilitatea sd exerseze tehnicile de creare a texturil, Obignuiti-va s& purtati la dumneavoastra un caiet de schite pentru ca s-ar putea sd nu puteti face desene intregi. Realizarea de schite mici si de detalii arhitecturale nu este ceva lipsit de indréznealé; va ia putin timp si va ofera ovazia sa exersati desenul. ~~ Subiectul Mortarul ieftin si plin de gauri care inconjoaré ferestrele de sus ale acestei case dragute de jar, fra pretentii, din sudul Frantei, este un martor al varstei cladirii si al climei calde si uscate a zonei. Ghivecele cu muscate delicate si pline de culoare fac un contrast puternic cu piatra gri si ocru.9B DETALIUL ARHITECTURAL Materiale \ Creionul de carbune negra Creioane de culoare rosie, r0z, rosu cadmiu, rosu purpuriu, verde mésliniu, gri inchi ales dla; Wittid ath Werta-de-Stitited ats Gillen OF tb albastru-gri inchis si pastel Hrtie albi de cartus (de desen) 594x420 mm Folositi un creion de céirbune negru pentru a desena cele doua ferestre, Dati atentie proportiei deschiderii ferestrel si fiecdrei bucaiti de sticld in parte. Luatiin considerare distanta de la partea de sus a ferestrei de jos pan la partea de jos a ferestrei de deasupra. Imaginati-va un adult stand si uitandu-se pe fiecare fereastré in parte pentru a vizualiza pozitia podelelor si a tavanelor si inaltimea camerei dinduntru. incepeti prin a sugera pairtile umbrite ale fiecarei ferestre si din jurul cimentului deteriorat.Desenati muscatele roz la fereastra de sus, folosind culoare roz si rosie. Desenat} la fel uscatele de culoare rosie la fereastra de jos. Mazgillt frunzele folosind un verde masliniu. ‘Sfatul artistului Pastrati-va creioanele colorate ascutite mai mult timp intorcdndu-le mereu pe masurd ce lucrati. Acest lucru are rolul de a pastra varful si 2 face mai usor semne precise, fine. Accentuati umbra de sub fereastra de jos folosind un gri intunecat. Folositi acelasi gri pentru a desena umbrele intunecate de pe si in jurul muscatelor roz si umbrele facute de liurile draperiilor care acopera ambele ‘restre. Mazgaliti ugor peste sticla din lumina sibastré pentru a scoate in evident lumina care se reflect de suprafata el. Folositi ocru inchis pentru a desena ghivecele de flori la fereastra de sus, inainte de folosi creionul de umbr& arsa pentru culoarea umbrei de pe marginile ferestrelor. Pentru cimentul deteriorat din jur si pervazul *erestrei folositi galben ocru, Adanciti umbrele Stunecate din ferestre folosind gri inchis. DETALIUL ARH ITECTURAL +39“giquin ap aul lI}e}9p erdeo euasep e nuquad niBau aungugo ap inuoja9 Ifisoj0} ‘reuy uy “psue eiquin 1S esse euUaIS ep ‘ueO}919 pUISo|O) YedeI9 |MUaUIO ap EIeaA, 2] aSBODS ‘aJEPAA e| BJaNeId B!IUIP BATILO pueZnepe ‘eis no jnuasap seyajdwog, “nuBau aunqied ap INuOIa!9 pUISo|OS ‘eds 1S unja! muauo ap 1S eneid ap aynog fouepe aiquin ap eyeuun ayeiad uIp glequozuo eimedeio teuasag “i0ja/S910) e}9)S UIp eaeojno apiyoul e njued U3 \Seja0e Hisojo4 “sIYoU! LB-NSeq|e UO!919 un pulsojo} 2.35919) fe1209y ajayeds uIP S109 | aqueld ap aynoey ajasquin Houepy “gsie eIQWN pulso|O) JoJaRSA1e) 1OJaWIeL pjesouaB easeoino Hepilosuog “siyosep lew uo} uN elo e nuad aunisaid euiind ew sieoljde sep ‘Injayaued e njquwesue ap eazeo|no nuquad a1vojno 1Se990e iH1s0}04 “nga ul eApued ynzed e aseo pjeinoue) eseday e ap aseose0uL © IGeqoid 90 anne e euOZ e3Sea08 ul “lenselay Balepiyosap pyeofuoou! aie0 BjeInoUe) 9p BessUMU! Jew ee UL nuso jaysed jnuojai9 Heondy TVUNLOTLIHYVY Inl1Vviade oyDETALIUL ARHITECTURAL + 41 NCERCATI SA SCHIMBATI ... .. TEHNICA Desi este un subiect similar, aceastd fereastra a fost desenaté folosind un tratament complet diferit. 0 schita lunga de creion sa dovedit un ghid prin care linia de lucru si structura reticulata si-au modelat imaginea din foaia de hartie folosind 0 penita standard cu un varf fin de latime medie. Tonul a fost construit doar prin folosirea densitatii liniei. -» CLADIREA O alta variatiune pe aceeasi tema, o nota mai umanizata se adauga acestei imagini odatd cu adaugarea catorva obiecte textile spdlate. Vopseaua inlocuieste operele de arta realizate din piatra, Acestui subiect i se potriveste o abordare mal delicata, mai putin texturalé, culorile fiind amestecate cu degetul sau cu torsonul.eIueyodu aed o aise gjenzin easequazeiday eyep ep insewnu 1 Jo] eawieW ‘UIpe|O “uasep UIp aywo Han 20 1S apnioul len ‘9p insewinu eo nquad eyuefesnosep eased 20 apjoap ps ase sheoey [es aingan aieo ed aye0d eanoadsiad ‘equ! 18W\ “o1e0ye90A01d nuoh| jnwud 3noseU Nes apun jS wNo e] IW! —fS BYULYIdjed yeuasep ap ayoa!gns e1Ao OU 13 a ajlunpues Wino ese ‘gjenzin atjewuoyu! ap ‘eusepow ageio UI pulen |S puinoo| duu ynus ue bald aye ]UED Oe] Bonp jod ajesmosye —-—»Wadanad 9U [ou e”QUIP jfyNW ‘nu Nes adEId oN aUungay) ap auvole«) UIPeYO fesied G eijeqjsuowag Nigvilo Cvsiad+@PEISAJ CITADIN + 43 2 oricdrui proces de creare a unui desen, dar este chiar mai important céind subiectul propus pare foarte incurcat si complex. De fapt, subiectul ar trebui sa fie tratat exact n acelasi fel ca 0 cladire simpla, desenaté in Demonstratia 1 ( vezi pag. 18-23).Peisajul citadin modern desenat aici poate parea complex la prima vedere, dar la 0 analiza ulterioara se observa ca e mult mai usor de desenat decat multe cladiri simple care apar intr-un numar de directii diferite gi sunt acoperite de foarte muite detalii arhitecturale si ornamente, Oragele moderne sunt aproape doar o serie de cutii care variaza ca forma si marime gi stau inghesuite una langa alta. La exterior, cu ct sunt mai modern decorate aceste blocuri de birouri cu siruri peste siruri de ferestre identice, mai mici ca niste drep- tunghiuri, cu atat mai mult monotonia lor este relevata doar de reflectiile lor, deseori identice cu cele ale altor cladiri de acelasi fel Subiectul poate prea orwellian, dar de fapt e amuzant de desenat acest tip de peisaj. Desi mult din detaliul de suprafata este linear, desenele pot obtine avantaje din aceasta si sunt simplificate folosind un mijloc de reprezentare care este in esenta tonal. Se foloseste mai degraba tonul decat linia pentru a face umbre intunecate. Acestea va ajuta sa aratati forma cladirilor. Tonul se mai foloseste de asemenea pentru a indica ferestrele nenumérate si jocul luminii reflectate in ele. ~ Subiectul Marimea coplesitoare a cladirilor din oras si faptul ca sunt deseori construite una in apropierea celeilalte, poate face din desenarea lor 0 adevaraté provocare. Aici un rau lat oferé un spatiu deschis, care-i permite artistului s& se distanteze de subiect.“arey oad nes eeu | ep eysneq oad Heuasep aes no jjwrew eaiezase uud jou! yeuasep ap equaUNnsu! fiso}o, Pugo ajad ap ease Uos (eA Ininyspue |NeIS “injmuozu0 e1ut i$ eaugde en eyday) “ee eBue| ep Eun no ajduiis au} tun e aieuor{ejas ep nepesoid 1Seja0e pulsojoy ay12I9/90 ad 1S a/-}}euasep ‘oojfiw ulp ajusipelo ynoey He eo edng. -aiejniysumdesp ‘ajduiis aui04 puysojoy eayseoe 2120) }euasag “ela}seoe etiyzod 18 elaisene ajtunisuawip no arjejau ut ‘ayeurgenut ajuipelo Hleuesep ‘300100 gyeuotiizod ys0j & eauIpe!9 99 BIePO “IUIpeID o||UNISUOLUIp 192109 ejoaide e nQuad Hoye:nsews e0e) yod eg “a1ey auNquEO 9p uojaso un pulsojos “e1eino|puediod ‘giejniydumdaup eaupelo eueseq mus OTE ¥ 6S (wasap ap) Snqvs ap auayy ap avoy aunguyy ap tous 15 pas 147] auvoraeL) gjevojew Niavailo rysiad: weOdata ce ati fixat cladirile principale, desenati sirurile de ferestre si etajele pe cladirea centrala a cladirii ce se deseneaza. Nu © nevoie s4 numérati fiecare etaj, dar asigurati-vé ca sunt facute destule etaje, astfel incat olddirile s& aib& marimea corecta, PEISAJ CITADIN Folositi creionul de cdrbune mediu pentru a mazgaili intr-un ton mai inchis acea parte din cladiri care se afié in umbra puternic’. Acesta are efectul de a adauga un sentiment. de spatiu si a pozitiona ferm o cladire in fata celeilalte, Folositi forme simple pentru a sugera pasajele ‘intunecate din spatele copacilor, de-a lungul malurilor réului, Luafi un creion de c&rbune mai moale (care este de asemenea cel mai ‘nchis), pentru a desena umbrele cele mai ‘intunecate care se vad pe si in spatele fiecdrui etaj al cladiri care se deseneazi. +45“pleouen ennoadsiad caso en a1eo 148un uN-AUL a9B} eA. as ajeo;9A sojUl| easIU “eiUeIsID 2] ep euipey9 0 thyaud pugs son Anej@ 8 non} ase0y “jeeU eau(Biew ad azeinoipuadied aj2onan aiuipeo euasep e nsquad aiunyioje 9120} tHeaey ‘doos un ays nu $9q Inimse mes “mipaus aunqueo @p uojei9 un no ‘e}e ulp jnueyd ul “jade eudnseap tunuo} op ‘e/eU0zU0 ‘aja|exed 11UN) ap. auias 0 pugogy inuesep Heye!duioo ‘jeu Uy “ouIG eygie en nu eauippio ‘aulind eaid Heuesep goep ‘ilepen 29 no goseantsjod 9s gs INgart 4e moa Jep ‘sjansaia) 2120) HHexguinu es Jesa0du 9 nu ‘aquteut 18 e9 ‘nipaws eungues ap injnuo!s10, Je eBun| eayed pulsojoy ‘ayesedas ‘2nsa19} op pues ednp puel Heueseg NiQvilo r¥Siad+ oFPEISAJ GITADIN +47 INCERCATI SA SCHIMBATI ... s+ TEHNICA Aici ne-am concentrat pe o macara care st pe un bloc de birouri in constructie. Se pot vedea cum foliile de plastic atama in vant iar grinzile sustin podelele fara a avea pereti exteriori. Un marker gros, negru si unul mai fin sunt instrumentele perfecte pentru a schita formele siluetelor intunecate. +. CLADIREA La cartierele inghesuite din oras cl&dirile se inalf in sus, ceea ce are ca rezultat nevoia de a utiliza perspectiva celor trei puncte. Nu numai ca vor avea puncte de fuga separate pentru ambele fete vizibile ale cl&dirilor, dar va mai fi un punct de fuga sus, deasupra cladirilor, unde se ‘intdlnesc parjile convergente ale fiecdrei structuri.p1e9s e0 BINdsoUNd Uo} ep [BOS JoUN PULIO} ‘BIOBJONUT IS EZNJUOD asa InjNUO} 01010 uLid unuo} izawoy Bs Hog “niBou e| —_easinqunsip goeg “(uansuco ew Wy es WepUn gued qle e} ap punut es aieo Lnuoy ep eins UIP 120 ap) IuoIno easisojo} yeoep FUELOGLL esndwoo 9189 nuo} ep eBeaU! ere|ed O Jew seIY9 ayse suas yse0e Ul ‘aiayesnoe op pe‘s ‘eyalgo —_un |S aunsuewiip ‘ewizunjoid enseonesuwinp anquip aqaioo ajetieds leriejas easouriqo injnuasap ep e naquad eynosouno oulq elewA ajsa ‘jansy "yS03 EINIO yen yUBEUN aly es aIngan 1S eUELIOdU! Bo}UYer 0 AIS INUOL vyvaudsa) 18 viluag IN|NUO} OIISO|O4 Q eHensuoweg InTANOL VauISO104+ BFFOLOSIREA TONULUI +49 acromatica. incercati sa creati opt sau zece trepte de ton, care variaza in nuanta, incepand cu un ton foarte deschis si terminand cu negru Nu are sens sd creati sute de tonuri ita timp cAt ochiul recunoaste un numar \imitat. Este suficienta folosirea a trei tonuri distincte pentru a prezenta forma unui obiect. Incercati sa faceti o scard folosind diferite mijloace si tehnici; de exemplu, grafitul moale de mazgalit, crbunele neomogen si linia stiloului. Poate fi dificil de judecat cu claritate tonul atunci cand desenati. Nu uitati c3 e mai usor 8 faceti un ton mai inchis deca sd faceti t-un ton mai inchis unul deschis. Cresteti sau construiti treptat tonul, evitand tonurile mai deschise $i intdrindu-le pe cele mai intunecate atunci cand este nevoie. Aveti grija s8 nu echilibrati prea mult, c&ci in acest caz lucrdrii dumneavoastra ii va lipsi contrastul. Cand folositi penita si cerneala, hasurarea gi hagurarea incrucigat se dovedesc 0 Modalitate eficient& de a obtine un ton, care, daca este folosit ou intelepciune, este foarte controlabil, desi necesita timp. Aspectul prea mecanic poate fi temperat tinand creionul moale si schimband directia hasurilor. Subiectul Aceasta fatada de magazin este tipicd pentru multe asezari insorite. Lumina slabé si stralucitoare a soarelui arunca pe ciment si pe balconul de fier umbre puternice, pe fata ladirii cu interiorul sau rece, intunecat. La prima vedere subiectul ar putea fi unul limitat, totusi, retin interesul partile intunecate de umbra, aproape abstracte.-a]9 ulp allured 18 a1ize! rieuaseg ‘wipelo epeiey ad apeo a1eo ja1quin erjoouip 18 alulsiew! ‘njnuoojeq e 124 9p ezeq ap eMONAS Jo ajaiquin 1S eulwn| ap ext eauiseus! ‘ad flesony ‘apn ajiuy) yeBzew nu ensued “yodns ad guifluds os pugo epn as es euew eoipaidull ea nion} 1se0y -(oeBueis Hequns goep siaAul) sof eydeoip Llp intjoo Uy nes sof ul fijuan 1S sns eBUEIS ulp |nijoo ul Heuasap es Hedeou! eydeasp euew no ifeuesep goed “ajediouyd iojaquawar eiiizod 18 eesapiyosep gyeve Injnojns 1p [eit1u! Invasag “piys eo nyduwis 18 and ySoI0} 10 yeIdoo eop a}sa nu e9ep aun jew aeynzes Utigo as sep iWuop ye10gej@ ap 120 1) aye0d inuasaq “eazeson) yeujwuse} the ued -1HoBars {$ Inuoje.o pulsojo) uasap un yndaout e foe ‘unis liaquns nu goeq “gleauss0 @1S8s0|0} ‘as BoRp JejOa100 Ap NaJs 14 JOd aI!/eSa1H, uuu Ore * ¥6S (uosop ap) énganr ap vaye a1vog ppt ap vaSvou vpvousey napou fepa no vituag, ayeyayew rnanNnos vaulso104+05FOLOSIREA TONULUI +5 Completati cu linia de lucru fierul indoit e la baleon si umbra lui. Partile de lemn ale ‘obloanelor, grilajul de la fereastra de jos gi modelul oblonului scorojit, toate trebuie completate acum. data ce s-au stabilit toate elementele, acordati atentie tonului. Stabiliti zonele de ton ‘nchis folosind o serie de linii paralele. in aceasta etapa rezultatul pare monoton i mecanic, dar acest lucru se va schimba odatd cu adaugarea mai multor linii care sunt facute in directii diferite.“pidse ‘eqie ensey Up ezeeuLi0} as eaulseU! go nquad ‘azeoywunijnu ‘yseo) uns ajeqeynze, 1ep ‘qa0ul aye0s 1) ayeod exeinsey ap seooid yseoy “injnurzeBews lajeznjef ele ayuquin aitued ad eveuorfoarip exquin “guiwiny eunw tew HeBnepe 1S apiyoul re nqUAd yuays}xe |Nuo} UEYSUOD puep!OsUCD Inuasap Heyaidwiog “Injevayeu! ‘peo wna injnpow i ferloasip ajiuaye puep ‘eaznjef ad greuolfoauip einSey s}s0}04 18 Jojeueo|go e azetuly mony uo} Hfeq “gleed euouepe axe eauBewut ‘golueynd eiquun ep ejeuoz Hemusode 18 epijosuos 99 eunsew aq “pale e120) ad eauiBeus! pzeauuio} as yerda, “yo1ult eareysuap pueoselosap nes pueosaio -feydepe |S jnjnuoy eajeysuap |§ eaulzunjoid quaueuuiad ezuo)UOW “eeurBuo eansey ap fey 148un ul ajungey \fooe4 “inuoy epljosuaa 1$ injsuca e quod ungey ee ‘uasep od eueu Haund eA nu eoep aSe0|0009 ap 2aJeWO) BYIAa ayn "ByeIsN ayse ase 18 efep o-yeuasep tie a1eo ad aed o ad Heron] pugs elUB jieny IntnNOL Va¥ISO104-+29FOLOSIREA TONULUI +83 INCERCATI SA SCHIMBAT| ... .. TEHNICA Aceasta schitd, la care s-a folosit creion de grafit moale, arat cum céteva zone mazgilite de ton pot descrie forma mult mai bine decat linia de lucru, Aceast tehnica se potriveste mai bine cu schitele facute la fata locului. «» CLADIREA Daca acest mic chiogc de jucdrii dintr-un pare din Sete ie de ton al cladirilor din olga? demonstratie, este un me 4 ‘subiect cu 0 varietate de tonuri subtile, cu zone de profunzime si ‘intunecime.‘98 PUBS ILO}Ip a11205 ealed dye0d Uo} ISeja0y Iniqu.use ensed e nnuad 1esa0au s9901d uN “gieinpuo nes afuenu no e1e0} 0 ed fle1on| eoep ——=_aS Jp “WoJo 18 320 duu aeVe eUIsadaU ayeod p1Bo8n a1S9 B19/00 UO) ap BIEDS 0 2] BSIYOU! ‘sIour angeles UO) uN ap auoz JoUN eeAIIIGERS \S esiyosap a{uenu 10)se08 easesq!Y93 “aSIYOU! “onowid vaid nu Rauewese ap 4 ayeod Jew ajao 1S esiyosep EW aja0 ajaiuenu anu: —eW “JUepIUNU! Y a1eod Egle A120} 0 od in40N7 VJasd 1S {UOT UOLALI QUNGAV) 2}e10|/09 ejeyeidns o ad jnueseq yi eljeujsuoweqg yivuoi09 yivivudns 0 ad I1NN3S3G- 8DESENUL PE 0 SUPRAFATA COLORATA vede pe alb decat pe gri. Acest lucru poate fi testat f€cdnd un semn pe o foaie alba si pe una de un gri mediu cu cdrbunele. Veti observa cum aceeasi densitate a culorii de pe hartia alba pare mai inchisa pe hartia alba decat pe hartia gi. Hartia gri mai permite folosire albului, lucru imposibil gi nefolositor pe foaia alba. Tehnica este una traditional si merge mai bine cu materiale cu pigment de praf, cum ar fi creta, cArbunele si creionul Conté, Cea mai buna foaie colorata cand se folosesc tonuri monocro- matice de alb si negru este foaia de un gri mediu. Daca nu aveti o foaie de ton mediu, e usor 8 vd faceti una chiar dumneavoastra. Puneti pur si simplu un ton egal de cdrbune sau de Subiectul Ruinele arhitecturale oferé © posibilitate mare de a face imegini. Ele sunt invariabil in locatii placute silinistite si subiectul este de asemenea natura incat, desi trebuie Iuate in considerare anumite principii de perspectiva, libertatea artistic’ in interpretare poate fi mare. ret de culoare inchisa pe foaia dumneavoastra, distribuiti-o pe suprafata folosind 0 carp sau un prosop de hartie si fixati. Subiectele mari, cu texturd arhitecturala grea vor rspunde bine la aceasté tehnicd, pentru ca atat foaia cat si instrumentele de lucru par s& posede anumite calitati care merg minunat cu subiectul. Nu uitati atunei cand desenati cladiri in ruind ca in ciuda aparentei stari de ruina si neingrijire, sunt totusi claditi si se vor supune acelorasi reguli de perspectiva cao cladire moderna de birouri.“gisxe Jeu nu aleo udjeys ynurtsns “ajenuao |1Sn injnove jnoojfiw ul yeuorlizod ye a1eo ajanaid e| ap axdns ajyimsei na iS 9489 ae BBNy ap Jound |Seja0e ne jnseMON IS eneid ap ajunpuei no eunaidwi ale.jue9 INIPeIO IPB Jas) 8199 aYeOL “IyO~A INIeMON NsyUAd Sof inoue 1ode eves ‘aneld ap alunuS nnued —_ap eayed ul azew sew euoz 0 gJ9qh| ese] MUON] ehiyos 0 1S eos ap ayewn ‘K yseoy “Injnuaseap e sns ap eayeyeuinf ul a}-ije0e4 eayed up easipejo e| 1dlers F “a|duuis aouywioe8 suo) ap a1185 0 pulsojo} HheZnepe es !fedaout y9a109 ayeuo|s!zod ayediouud iipelo 1a) ajo euasap ‘ajeow 40} ne gjediourid ejuzipe}9 20 BePO ‘nueu aunqueo ap uolaio inun jnsoynfe NO tue SPS x OBE prised 4B nLApY ap aIPOT ANOXLT aungupo ap thomg “pape view ap iivong avout “Gv pAU0.) UOLaLD apvoue naSou aungays ap wope) ejeeyew 0 3d 1NN3Saa-99Completati sirurile de piatra impreuna cu treptele care duc la cele doud cladiri alturate. Apoi indreptati-vé atentia spre sirurile oarecum haotice de piatré care pavoazeaza partea deschisd din fata a imaginii. Acestea trebuie desenate cu grija. Desi respect regulile perspectivei, ele sunt puse oarecum aleatoriu, avand marimi diferite si urmand in general lini serpuite gi nu drepte. DESENUL PE 0 SUPRAFATA COLORATA +87 Folositi creionul Conté alb pentru a desena tonurile mai deschise. Soarele stréluceste in partea stnga, deci numai céteva raze de soare se vad pe cladirile din stanga a céror parti vizibile sunt mare parte ‘in umbrii. Se mai vad cateva raze pe cladirea din mijloc, dar dupa pozitia si unghiul cladirii din dreapta constatéim c& cele doua ziduri primese din plin in lumina soarelui, Trotuarul este tocit de folosinta ‘indelungata si reflect razele soarelui ca o ogiinda.“agexy ap Jeu} uN Heoldy ‘eneYy 9p ale aleo) edulis 0 4S0) y 4e IMuodns goep uapina ap J2Ye YSOJ | JB-U aed IS BIEYIPI|OS ‘9p 1uauIUaS UN e| donp aJe9 Injnyodns e gI2U0} ea/ouljsns no ‘injnaiqns je auiquay 1S njeid noyioads ezeaydeo ‘naiB no jnuligo ye ap eyedap iSap ‘Jeuy jnuasag (“jnuola!o yeoap esuap Jew YN BIN o ee} e1Se0y) ‘ouNqed ajediound ajuipelo anuip 1S ip ayesaumuy ajafesed nnued yesounqut Jew 1S Uo} uN ap yewN “esquIN UIP. ajuipelo esd yeoounut uo} un Wfeorde — unuo} enop Hisojo4 ‘asiyoul few uNuOY no ayiquin aliued Heuasap ‘nigou aunqueo ap jnuotaso e| eA-npuedIOWU yivuo109 yivavudns o ad ‘ap [nteq no ayeoaunqul !ew auwas eAayeo pugoyide 1$ tunoo| ewwinue us jnuoy puemusdde Inuasap Hleyajduio9 ‘ejedjound euipeIo ‘anqulp lunoie enop ajeo ULid apan as aie9 euo7 HiHedooe es fewn nu Lio} jnanf ul 1S UIpEIO 2| gued efti8 no !fe10j09 129 ad ap aqie alized ez|WJOyJUN 2 NuqUad BJA: ap EeONg o pulso|oy 408n elpauia, ayeod as nion| 1sa9e ‘1n10 yeoap syeosuNzul 1ew }jNwW UNS eILIPEID, JnNasaa-@s-- TEHNICA Un desen facut cu creionul de acuarela dupa acelasi subiect, realizat pe 0 foaie de hartie de acuarela alba, are un aer mai luminos. Tonurile sunt facute mazgélind si hasurand cu creionul de lucru. Suprafetele sunt apoi lucrate folosind curatari sau spalari cu apa pentru a inmuia si a armoniza tonurile. . CLADIREA Aceasta cladire impunatoare de pe malurile Niului arata aproape ca 0 cutie dreptun- ghiulard cu deschizaturi pe margini. Este exemplul perfect de structura remar- cabila prin simplitatea ei armonioasa.[0 un goeof 9120} ‘ennoadsiad 16 eUN0y ‘4ypluo} ‘eaeojno ‘eaWEW “uayIp Yo}e Ap e8eanu, ewes o sp Jejuanyul aysa 1S ajesnqord Jojajuawaja son, e einoeid arinqunsip © eUWIeasUl IniquIl\yoe yxe]UO9 S908 UW] “eUTOWUIS no Jepunjuod aly es aingan Nu |nIg\IIYD3 “18 Inunf wt eye as a0 2] 1$ auifew! 2] snpuos 2189 Iniyoo wino inpow e I$ ruqljyse e e19J01 2s eifIZodwiog “ung 1ew jnuN UNg Uasep UN-]UIP 908) &n Jep ‘ung inun sod uasep UN-AUIP 208) BA NU Bung aifizodwo9 Q “Injnuasap 2 eyUeLodu aed 0 aysa ertizodwog jaisvd 18 91U07) auvolas’y ellizodwog 8 Bljesjsuoweqd vilizodWoo+oCOMPOZITIA + 6 important in compozitie, desi nu toate au, Intotdeauna o importanta egala. Consideratiile compozitionale incep inainte ca foaia SA intalneasca creionul, atunci cand va alegeti un punct de vedere. Acesta este momentul cénd ar trebui sa fie facute crochiurile. Acestea sunt schite simple, mici, care prezinta formele principale ce trebuie incluse si care dau 0 idee despre cum ar trebui s& arate desenul terminat, despre cum este captata imaginea si daca imaginea merge mai bine ca portret, peisaj sau format patrat. Un format patrat vorbeste de la sine si poate fi dificil de folosit; un format de peisaj este mai mult lat decat inatt si permite ochiului sa exploreze imaginea; un format portret este mai ‘nalt decétt lat si permite ochiului s&.1 exploreze in sus sin jos. Se intampla adeseori ca primul format sé nu fie cel mai bun si ca, schimban- du-va putin pozitia, cativa pasi in orice alta directie sé ducé la 0 compozitie mai bund. Teoriile si formulele despre compozitie abunda. Doua dintre cele mai cunoscute sunt .Sectiunea de Aur” si ,regula treimilor” (vezi pag, 14-15). Utilizarea oricdreia dintre ele este un bun punct de pornire. Totusi, nu trebuie s& uitdm ¢& multe creatii artistice au multe de oferit pentru ca tree dincolo sau chiar omit regulile de compozitie, ceea ce da nastere unor imagini de o anume putere, nervozitate, lucruri pe care nu le veti gasi in compozitile conservatoare care urmeaza rigid toate regulile. Subiectul Spatiul liber, din aceasta imagine intimista cere un format portret si o compozitie ,,inchis&", ceea ce inseamné ca ochiul este fortat s& priveasca spatiul liber al imaginii printre cele doua clddiri din stanga si din dreapta. O compozitie similara poate fi obfinuta prin desenarea unui are, a unei ferestre sau a unel usi deschise. ae-eydeasp ulp ajinqeayst nquad 8 Injnguadooe e1ul) nyjued ‘Haied nquad UoIes 182[208 1f150104 ‘1a11S020) eosoplyosep Heuesep siyouy Jew n4Bau UO) UN puIso|o} !ajau20190 1S ajanseisy tfeae4 “Suadooe ad ap aia ap ajunuié ejooese} inuoies no Heueseq “nuBau no ayeuasap aingay aueoyeiese sjaiue|d 16 ajaueo|qo “enseasa) ‘epens ap edule] "yoa109 aij ps aingan aieo 1a7¢q iniuBun e} efu8 sone ‘nou uid “wpeio ezeq 15 epe}e; euesap e ngued nuoo jnuojauo Jode tHysojo4 “innsuedooe jniyBun efUB no Jejoasde $2091) 91UOD UOIeL9 UN pulSo}Oy “!EIU few eBuels Up luipelo areia4 Heueseg Oc X bOS passed attipg ap arvoy anes ‘mia apaoa 1s muysyua apsoa Ssuqosop nassvqyn poisrd auroras’) 1490 18 odv Ue VIOWAAL BAB aU 2IUOT) IUTOTALTD ajevaew villzodwoo+zCOMPOZITIA Desenat{i sirul de tigle de deasupra porti si Folositi o combinatie de creioane Conté randul de figle care se vad deasupra negru si maro inchis pentru a desena vita igheaburilor de pe dreapta, folosind creioane de vie de la baza cladirii din dreapta, avand maro si teracota, Cu negru dati o nota mai #f'j@ la trunchiul intortocheat si noduros. inchisd peretelui din dreapta sus si zonei de sub jgheaburile portii din centrul imaginii. Desenati usa cladirii din stanga. Sfatul artistului nd puneti un ton sau co culoare nu puneti prea ‘mult pigment. Permitand foil sa se vad putin veti mari sugestia de reala imaginii. Desenati poarta de la usa din fata si forma tufelor care cad peste partea de jos a zidului din stdnga. Dati aceleiasi cladiri un aer de soliditate aplicdnd un ton de gri cu creionul Conté negru“tninuasep aye edeye ajaseoyewin nqued sojoiadas eaxensed ej eInle p nquad anexy ep 08 1eNs un oipouad \feoride "Ton ‘9p ejeyeidns e} e1ape eaud nu o1e0 ‘ayequawisid seo} ‘ajeuayews no ifeson| PUD injmspue mess “anexy feoude ‘Injnuesep eosaBnnsip eyna e nued “|eUy Ul “aIA ‘op toltn ojozunuy 1S wuipelo ezeq e| ap efe@pien nyquad apian 18 Jo0 naquad siyosap naseqte no enzia Jae un injnuasap lied “Tu90 gyU09 UO! un pulsojoj ewe! ne a1e9 alynpiz Heuesap 12, ‘eBueis ulp s01e1Se10} ee1epiyosep !§ e\deo1P lp sojungesysl ejaveds ulp ayeoauM UL sjaiquin eussep e nnuad nuBau Hiiso|o4 9 vilizogwoo-wCOMPOZITIA +6 NCERCAJI SA SCHIMBAT| ... vn TEHNICA Aici aleea este chiar mai deschisa, cu un aer de relaxare dat de raza de lumina din varful scdrilor. Tonurile inchise date de creionul negru moale sunt ideale pentru acest tip de schit’. Din nou, formatul portret vertical ajuta la exagerarea efectului de canion si a inaltimii cladiri. -» CLADIREA Aici aleea dispare intr-un tunel care duce in sus pana la baza cladiri Vederea orientata in sus si unghiul usor al cladirii face din aceasta un exercitiu interesant de perspectiva:quns ~ uw} nes gB1e ‘eneid - aue8ipul gjasinsei eo njuad ‘ased ul Indo) a1e9 19j20 eifednoo If jeyo0s jmmeis “ewIIO Nevsya Jonau aysaoy “guoz Ul ayuiaysyxa arfonsysuoD ap ajaieuayew 18 sojjuednoo ajjoneu uIp jnoseu e-s jemoay!We [NINS “Indeou 2] eWaPOW LUIPLIO JOYNW ayNuUsigo IS ayeueA njns ep sonoaj9 unosysawe no ‘eu/zu0 ap inoo| ap aseyedap aii ap ‘Jw 2] NU Boep ‘eins 2| uoaun aiunins undsued Ize ep 1ou BlLIpE|o @nuIp ayn go nUed ‘aqU/eU I0ap Bsioaid urind ru izeyse ayse eyseaoy “90] auinue Inun puguitiede eo eynosounsas JeIpeUL! 8159 129 auipejo ap diy Un ase eIeD0] eMDAWY 991495 ap UOI1aL’) gje90] eunjoayUy 6 eljesjsuowsegd yivoot yunloaiinuv: 99ARHITECTURA LOCALA +67 intotdeauna materialele cele mai ieftine si cel mai usor de exploatat. Arhitectura locala se recunoaste aproape imediat de catre cunoscatori, si nu numai de ei, ca in cazul imaginilor de aici care n-ar putea fi de nicaieri altundeva decat din Venetia Desenarea corecta a formei cladirilor (majoritatea sunt un fel de cutii dreptunghiulare de marimi si proportil diferite), este deseori de o mai mica importanta decat reprezentarea corecta a vreunui detaliu arhitectural sau ornament de suprafata. Dati o atentie speciala liniilor excentrice de pe acoperis, cogurilor si formei usilor, © Subiectul ferestrelor, roletelor si obloanelor. Forma ferestrei este in mod special important pentru in aceasta zona se pot vedea principalele influente ale arhitectilor si designerilor. Se poate vedea acest lucru in subiectul demonstratiei, unde forma ferestrelor reflect influentele orientale gi din Orientului Mijlociu, locuri unde poate au facut comert ocupantil casei. Includerea personajelor umane, aga cum a fAcut artistul aici, ajutd la stabilirea unui simt al proportillor. Stilul gi ornamentele acestor clddiri tradeaza influentele orientale. Multe dintre aceste cladiri erau nu numai case, cu si depozite care adposteau bogatia de bunuri exotice pe care le vindeau si le cumparau ocupantii casei.‘pindo1 UL 9 auIq wee eoep ‘expWnu BA 9] Nu JU@WIN "81]S819) ap siloaid jNeWNU Jeoap ‘alela ap yoasoo nuewnu |jeuesep es uevioduit few 3 “ojdwiys uniysumdep aysiu e9 fheyuazerdas 9 gs en-tteueav0s 15 inyjerep aou0 ergy ‘es4S01) ap |nsIS Heudsog, inne {njew ed ap so}!o12q easesooue naquad tidyers 1S @j93n} 1S !9edo9 Hfe0e4 -so\n&nque [2 18 10}!92d09 |n90} e| 18 injnuadose ej e| ef8 puene ‘ajediouud so|UIpe;o wo} nou UIp Heussep eljuad ng “(Injnuesep eeeulwie] ednp eiaipel o no eyedapul od 9s ajaliSewies) ajeow uojeso un no ajediounid. ajaiuautaja Jo8n ifeuasap 16 ay9a109 ajtjjs0doud euligo e nquad jesnseui ‘inuorei0 no Heuasep es yesedeau |iuop eoeg uate OEE X #65 (wasp 2p) Snyavn ap vqye avoy afnaps ap jnuotas) a/evaien yI¥O01 yYUNLIaLIHYV. 89Desenati acum detalille din jurul ferestrelor gi cele de la arcuri. Acestea variaz de la cladire la cladire-unele au ornamente simple de ciment sau piatré, in timp ce altele au arcuri sofisticat facute cu influente clare din Orientul Mijlociu. Desenati forma dreptunghiulard a balcoanelor si o sugestie de ornamente lipite pe dreapta. In final, desenati barca si pasagerii ei. Desenati cablurile oe TV, apoi incepeti artistului si elaborati fatada aie It oldirii pentru a arata cement) unde au fost fécute cae ae reparatii $i locurile schiniband unde lipseste ciment. Desenati tiglele de pe acoperis si adaugati balustrada la balooanele de piatra. viteza cu care facefi semnele. Adaugati balamale roletelor din stanga mai ‘indepartate. Cu o serie de linii paralele, desenat} roletele trase. Desenati deschiderile verticale ale ferestrei la acelea care nu au roletele trase si faceti obloanele din dreapta impreuna cu balcoanele de metal din jur. ARHITECTURA LOGALA +6puep 18 ede puyyiny ‘nijeds ap erzny) eze9910 nion| sey “110 Baulsiew aids HeBew! “Inuasap ezeaya|dw0o ye0 no Yeydayy aeUedapul !ewW af-eoe4 “Hoy ‘gjeimaoyyse aiyerep no eunaiduy —_—eaurBeU e| gud 1IpEIO e7eq e| ap ‘UNIeA. ‘uojayn e |$ s0}/3ua10 eareZnepy “enyoodsied uy ‘9]eWU0zZHO ITU] ap ues 0 Heuaseg y1v901 yunLoaLinuve oeARHITECTURA LOCALA +71 INCERCATI SA SCHIMBAT| ... «. TEHNICA Tn acest desen cu subiect similar, un creion grafit 3B inlocuieste linia intunecata a creionului grafic. Creionul de grafit moale e usor si rapid de folosit la schite $i poate face linii expresive cat si tonuri de la gri deschis la negrul cel mai intunecat .. CLADIREA Ornamentatia bogata si fatada mare a acestei cladiri necesita atentie mare dacd se doreste desenarea lor corecta pentru cd este un subiect mult mai complex decat desenul din demonstratie si nu sar putea trece cu vederea faptul c& proportille corecte si forma ferestrelor nu au fost bine alese de la inceput.“oljgnd 90) un-nul ueA no Iz o-nUL aBino e120 © nes uojas0 uN no jnson7 “aulg jew @ yeVe NO eneasdon iS a1iey ap ele} no yeidnj ne-seieo —_‘njduijs yew @ ygo no ‘injno0} eley e| ezeauesep 120 110) ap eIop ase ase0 “eypesBulau aeyaqi as pueo joumye ‘seAape-nu| “a[eUa}eUs auinue 0 giajo aliuas ap 19129 UN-nU elluad ads JeU ajao puIsojos ainogy |j 10d ajauesea af1q9s ap auvotasy 18 11fV40) JOjIN1UYys} e IS JoJaJUsUWINIISUI BeJeUIqWOD OT eljeijsuoweg MOTIDSINHAL V 18 YOTFLNAWNYLSNI VaYVNIGNOD> ZeCOMBINAREA INSTRUMENTELOR $I A TEHNICILOR +73 Acas sau in studio lucrurile stau diferit. Se poate lucra in linigte gi pace, marimea foil de desen nu este o problema si se pot folosi numarul dorit de materiale si aplicatii. Materialele si tehnicile sunt amestecate si combinate constant, dar trebuie sa se aiba ri s8 nu fie prea inc&rcate. Existé niste asocieri fericite care includ cdrbunele si creta, stiloul gi apa, si ar trebui s& le incercati inainte de a vedea care se potrivesc pentru anumite subiecte. Ar trebui s mai acordati destula atentie caracteristicilor suprafetei de desen. Dacé se exerseazé, se pot face cu un singur instrument de scris 0 varietate de semne $i efecte, dar veti descoperi cd o gama mai larga poate fi fScutd si utilizata dacd se folosesc instrumente de acelasi tip dar de marimi diferite. in aceasta demonstratie s-a folosit 0 combinatie de bete si bucati de grafit. S-au facut 0 serie de semne diferite calitativ folosind creionul traditional sau de grafit, dar pentru ca esent ele sunt din acelasi material, se ‘imbind intre ele in mod subtil. /~ Subiectul Moara de apa este un exemplu fin de cladire construita cu un scop. Suprafetele texturate abunda si pozitia sa pe malul unui rau minunat creeazé o atmosfera placuta si favorabilé desenului ore intregi.“ede UL |NIDEI9 eKalJas BSIYOUL eluenu 0 no Heuasag'az 1yeu8 ap eyeong no 1HowW Iuepiyosep eidnseep ap luipejo epetey ad 9p 18 ininBip iisued ed ep ajaiquin jteoe4 “INOW! eumeziyosap uld apan as ase9 eayed 2 1S gjediouud e&n e} siyoul jnuoy Hensed “Uo se0e aqsed ayeseunqul few aiquin ea!o e nquad ale) 1ew Hesede 1S ensealay aiesay ul nisoyfiu uo} un eBnepy ‘ausew ad ap aft —> ap mig Heuasap 1218 uoleu9 |Sejaoe ng <> “HIpelo efey ul 21S a1e0 jnplZ ap 1S injnes ayuNjew euadooe equel azeo ul jniygun ap e1ep y eA wwrougpe elznj “eanoadsiad eysixe nu yuaiede Jap ‘jediouud nfeye aids *,,deup* eyaud ayse PauIpRIO uoVEIN{uCOUI INfesiad UI ayueLodu ajaluawaja 18 ajediouuid so Ipe|9 eWAOy HHjIGeIS ‘4o|1"l10do1d eaulpmyoai09 1$ eatayeinse pingise e nyjuad nsew erates puen| ~~ eltizoduios ifa0e) ge 1yexB jnuoIaIong + YOTIOINHAL ¥ Ut OTE * H6S (wasop ap) Snava ap vayv anupy 2p omoy np ausepd ap vaaipry IC PIP ap vussof us ai1gas ap auvorasy Gb IPS ap viving IC Hfrsd ap vivmg TE WP wore ajeweew 1S HOTTINGWHHLSWI VAN YNIGNOD- weCOMBINAREA Cu bucata de grafit 38 desenati centura de Protectie si umbra ei, urmate de sirul de conifere si de copacii intortocheati si faré frunze din varful dealului, 0 linie simpla este suficienta pentru a arata bariera de siguranta si linille de prindere de deasupra digului. Desenati apoi tufele si copacii de-a lungul malurilor rdului. INSTRUMENTELOR SI A TEHNICILOR +75 Desenati urmele de pe drumul prafuit cu bucata de grafit 2B Tiglele si ‘caramida veche sunt desenate cu batul de grafit 3B.Cu creionul de schite in forma de dalté desenati piatra de la capatul frontonului, cu linii scurte, simple. Cu 0 aceeasi serie de linii desenati piatra din jurul bazei mori. ‘Sfatul artistului Mentineti varfurile bucditlor de grafit, frecdnduste de o bucaté de hartie de smirghel,‘onseid ep auorpes jun eouisieu! ulsojo! eeosuMUL guOZ eISeAdE Ut !IUI] ep auias 0 He0e) 1S ge 1WeIB ep 1eq UN pulsojo) ede UL vow erxayje! eoounqul Jeu Heuasap ‘jeuy Uy 2112p ap BULOS UI @l}YOS ep |Nuo|aso No euWES j9un puede} ‘Suadose ad ap aj9/31} puluyapos Inuesap Heye|dwog “gyeosn gqJe! ep elunoOWS gions 9s @ 18 ju0W & giedsuNyU eIKelJo1 Uy juI] ese) 2s e nqUad onseld ep B12Ipe1 o -atizodsip: | Hone a] aie ad uesap 2p ajayjaun no aqyayp few eo auun ap 21 -eajeo flesiox0 “nuesep adeou, Bap aqureuy tnimysque Imes ISO|O} &-s loly “oseW Jeu BuOZ O ad UO} UN BoB e njuad aung jew quns ‘ow 1ew ‘aynusigo ajaseipes 80 duin ul ‘eseouod afayesdns: naUad aung jew Uns onseid UIp nes axe) UIIUIA Ulp aja/aIpey ynuNgo ep HOUIP faye *gimxay ap ajauwis aynuifqo 4 Jod ja} 18808 Ul “e]9101e! no eyeron} 4 od ayeuasap efep ied eywnue 15 2ep t1198109 2984 10d @s go feWINU NN 408N nel@1 eedaput ae0d as go ayse aeOW Injmyex8 WISo|oy ajofequeAe eAUIP InuA, HOTISINHAL v 16 YoTsINAWAYLSNI wed ‘9p B1e9Nq No eINdB) B89 ap EILaNIp ‘eIOUNSIP Uy alu) 0 eulfgo 1a eauiBiew no Heuasep g0eq ‘a[eou yWes3 ep eyeonq No Ned UIP ayeinpuo aiuinjen Hleuasag “nw aid ynosa19 2 2120 equel B1agns e nsjuad ayeuo!joau1p Huy Hisojoy “equel ap ouyd injnes ajunjew fleuesep ge 1yer8 jnuoles0 ng VauYNIGWOO+ OoCOMBINAREA INSTRUMENTELOR §1 A TEHNIGILOR +77 INCERCATI SA SCHIMBATI... ». TEHNICA Schita acestui sopron rogu a fost facutd cu un creion pastel. Lumina tare da nastere unor umbre adanci si unui contrast puternic care creeaza o imagine cu un aer de adancime. .» CLADIREA Aceastd scend ruraléi linistita - cu o ferma, 0 moara si o biserica - va d& posibilitatea de a combina materialele. Pentru a desena incercati cerneala, folosind o varietate de semne posibile facute cu penite din ofel, bambus si trestie. Puteti incerca si combinati dou materiale diferite, cum ar fi cerneala gi creionul pastel.