4

www.dacoromanica.ro

me-

't

sN

ct,

LI

,
-

fs,r

.ec

1.

.A4 4
"

7 _,,,-16.42

COLUMNA LUI TRAIAN

www.dacoromanica.ro

Coperta de ION PETRESCU

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAICOVICIU

HADRIAN DAICOVICIU

COLUMNA
LUI

TRAIAN

EDITURA MERIDIANE
RUCURE*TI. S966

www.dacoromanica.ro

Fotografiile

OSCAR SAVIO (Italia)

AM Kyr VREMELNIC
,

A LUI ViPGIL CANDEA

Pe coperti: 1. Columna Traiani

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Pretentind cititorilor din tara noastra acest Album cu selectiuni din

scenele Columnei Traiane, avem sentimentul ca implinim o datorie, inainte de
toate educativa fi patriotic-1
In adevar, daca in strainatate studii complete, monografice, asupra coloanei

ce se ridica semeata Mire ruinele celui mai frumos for al Romei antice nu
lipsesc, daca tot acolo au aprut 1i pretentari mai lesne accesibile unui public
larg, daca in Romeinia din trecut fi din vremea din urma s-au gsit invalati
care au inchinat Columnei pagini de stricta specialitate 1, a lipsit pn acum
la noi o editie care sa puna la indemina
cititorilor marturia artistica

fl istorica a monumentului inchinat victoriilor imparatului Traian asupra

dacilor. Era un gol care se cerea umplut tit mai degraba, caci dac pentru
toate celelalte popoare ale lumii scenele Columnei Traiane sint doar imaginea
uneia din multele victorii fi cuceriri romane, pentru poporul romiin ele repre-

tint turnarea in upare artistice a unui eveniment care a schimbat radical

destinele Daciei fi care a stat la teme/ja fiintei noastre de ati.
Lucrarea de fella incearca a umple acest gol nu printr-o erudit ji amitnunlita interpretare artistica fi istorica a Columnei fi a tuturor reliefurilor
1 Cititorul va gsi o bibliografie selectiva asupra Columnei lui Traian la pagina 109

a acestei carti.

www.dacoromanica.ro

ei, ci printr-o seurt prezentare a monumentului fi a celor mai semnificative

scene ale lui. Spercim c vom fi reu,rit sci infatifam aici ceea ce infifi sculptorii
coloanei istoriate au vrut s imortalkeze: efortul trupelor traiane de a cuceri
o lard ce avea sJ devind in cursul veacurilor un bastion al romanitaiii in sudestul european, dar fi vitejeasca rezistenici a poporului dac iubitor de libertate
fi gata sci-fi dea viala pentru ea. Dact). am reu,rit sci dam coloanei insefi fi unor

scene ale ei o interpretare rnai just, aceasta se datorefte, in cea mai mare
nuisurti, cunoafterii de catre noi a mediului in care s-au desfcifurat cele mai
insemnate evenimente : complexul de afeVri fi eel* din Murrill Sebefului
(Oraftiei) fi imediatele lui imprejurimi.
dacii au ,rtiut sci-i prefacci pe invingatorii lor in statornici locuitori ai acestor meleaguri ; daco-romanii au infruntat vitregiile secolelor de dupa

retragerea aureliana fi evolulia lor istorica a dat naftere popordui romn fi

limbii ronnine.

Columna Traiana e un monument al trecutului nostru fi imaginile ei nu

pot lipsi dintr-o adevaratei fi deplinci vkiune a acestui 'recut.
AUTORII

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE

Abia se stinsese zanganitul armelor din muntii Daciei si in plin

centrul Romei incepu s rasune cintecul uneltelor. Cu o parte
din prazile luate in razboi, cu vestitele comori ale regelui Decebal,
imparatul Traian hotrise s'a ridice o piat monumentall, un forum ;
proiectul fusese intocmit de arhitectul Apollodor din Damasc, care
conducea si lucrrile, iar locul fusese ales la nord-vest de forul
mai vechi al lui Augustus.
FORUL LUI TRAIAN. Creatia lui Apolodor din Damasc a stimit
admiratia contemporanilor s'al. Acest grec nascut in Siria aducea la
Roma elemente arhitectonice orientale, dar el avea o stralucita capacitate de asimilare a elementelor traditionale din arhitectura romana'.
A dovedit-o cu prisosinta tocmai in construirea Forului lui Traian,
dup parerea invatatului italian G. Gullini ultimul for urbanistic din
Roma, al crui plan rupe cu canoanele celorlalte piete publice din
capitala Imperiului si reprezinta o sinteza' original' de orientalism
si occidentalism in arta romana.
Forul lui Traian (vezi planul lui in plana 74) ocupa o suprafata de
116 x 95 m. Intrarea, situata in partea lui de sud-est, era formad' dintr-un
7

www.dacoromanica.ro

arc de triumf, cu o singur deschidere, ingtat impratului in chiar anul

mortii sale 117 e.n. Existenta si mai cu seand forma acestui arc ne
sint cunoscute dup monedele timpului, cici, din pacate, monumentul
nu s-a pstrat, dupl cum nu s-a pstrat nici statuia ecvestd de bronz
aurit a lui Traian, opera, probabil a aceluiasi Apolodor, care se ridica,
strlucitoare, in mijlocul pietei propriu-zise, inconjurate pe trei laturi de
un dublu portic. In spatele statuii se inlta Basilica Ulpia, constructie
monumentall ocupind intreaga lrgime a forului, loc de aduniri, de
judecat, de incheiere a afacerilor, de intilnire.
Basilica avea o aull centrall, inconjurat si ea, ca i piata, de un
portic dublu, cu coloane dltuite in granit cenusiu i in alte roci dure.
Citeva trepte, construite pe toad lungimea cldirii, ingIcluiau accesul
In interiorul slii centrale, cu cele (iota laturi scurte ale ei, arcuite in
form de abside, cu peretii imbdcati in marmura de Luna, cu trabeatia
din marmur de Pentelic i cu acoperisul din tabl de bronz aurid.
Pe pereti, din loc in loc, se puteau citi cuvintele ex manubiis = din
prizi (przile luate de la dusmani). Basilica si porticul incon-

jurtor erau impodobite cu statui ale personajelor ilustre de la

Roma, asezate acolo nu numai de Traian, ci si de urmasii si, cu
trofee de rzboi
cu imaginile sculptate ale dacilor nvini, dintre
care nu lipsea figura dird si minded a lui Decebal; dou secole
mai tirziu, uncle din aceste statui de daci vor fi luace i asezate, ca
podoabe, pe arcul de triumf al imparatului Constantin din apropierea
Colosseului.

La acelasi nivel cu basilica si in spatele ei, in partea de nord-vest a

forului, se ridicau cele dou biblioteci poruncite de Traian pentru a
adAposti, una volumele (volumina) grecesti, cealald volumele
precum si o pretioas colectie de crti scrise pe pinzI de in si pe

fildes. Intre cele dou biblioteci se inlta Columna lui Traan (vezi
mai jos), ale card reliefuri sculptate puteau fi admirate, in vechime, de
la etajul bibliotecilor.
Spre nord-vest, forul era inchis de un monument ridicat de imp-

ratul Hadrian in memoria predecesorului du: templul lui Traan cel

trecut intre zei. Acest grandios edificiu, cu opt coloane la fatad, a fost
ind in intregime distrus in cursul veacurilor i, pe locul unde se gsea,
se ridicI astzi constructii mai noi.
8

www.dacoromanica.ro

Spre rsrit, forul era mIrginit de impunItoarea constructie semicircular a halelor lui Traian.
Forul lui Traian
pIstrat faima pin in antichitatea tirzie. Istoricul
Amtnianus Marcellinus povesteste in cartea sa Rikboiu1 crt golii (XVI,
10, 15 i urm.) ci impIratul Constantius, cu resedinta in noua capitalI
de la Constantinopole, vizitind Roma in anul 356 e.n., a rImas impresionat mai cu seamI de acest for si cucerit de frumusetea statuii din
mijiocul pietei.
COLUMNA TRAIANA. Dar dintre toate splendorile trecute ale Forului lui

Traian, pentru noi monumentul cel mai important e zvelta coloanI care se
ridica intre cele dota biblioteci. Ea a infruntat cu succes scurgerea secolelor, petrecerea nIvIlitorilor i lipsa de intelegere i pretuire a oameni-

lor din evul mediu care au transformat in cariere de piatr atitea complexe monumentale ale Romei antice. Columna lui Traian, inaugurad la
12 mai 113, se inald i astzi in forul construit din porunca biruitorului
Daciei, unic monument bine pIstrat in mijlocul unui cimp de ruine.
De ce e Coloana atit de importand? Pentru ci pe fusul ei inalt urcI
In spiralI imagini din cele douI rIzboaie dacice purtate de Traian, imagini sculptate in relief si, in antichitate cel putin, policrome. n felul
acesta, Columna e un monument artistic de prim ordin, o marturie a
geniului artistiloi romani sau greco-romani de la inceputul secolului
al II-lea e.n. Ea va fi un izvor de inspiratie pentru artistii din deceniile
urmtoare; ne-o dovedeste coloana istoriad ridicad la Roma de Marcus
Aurelitts (161-180) pentru a comemora dzboaiele marcomanice. Oricit
ar fi Columna Aureliard de deosebid ca manied artisticI (s- a spus pe
bun dreptate de cItre invItatul italian Paolo Arias ci ea marcheaz
inceputul sculpturii din antichitatea tirzie), nu se poate nega rolul de
model pe care 1-a jucat in acest caz monumentul ridicat de Traian.
Dar ea mai reprezind, in lipsa mrturiilor autorilor antici, in cea mai
mare parte pierdute (vezi mai j os), un pretios izvor arheologico-istoric
pentru cunoasterea rzboaielor daco-romane.

In sfirsit, pentru noi rominii, Columna Traiani reprezind mult

mai mult. InfItisind in imagini cucerirea Daciei, premisi a colonizIrii

romanizIrii meleagurilor noastre, ea constituie un original, dar

adevIrat act de nastere al poporului romn.
9

www.dacoromanica.ro

Fusul coloanei se inalt deasupra unui soclu ca latura de 5,48 m,

omamentat cu arme si insigne barbare capturate In timpul rlzboaielor dacice de trupele romane; el e construit din patru rinduri

de cite dota blocuri mari de piatr. Pe acest soclu se inald fusul,

compus din 19 tamburi uriasi din marmuri de Carrara; din ei,
17 sint impodobiti cu reliefuri, unul, In forma de cunun de lauri,
serveste drept bazI pentru fusul coloanei, iar ultimul drept bazg pentru

capitelul ei doric; lor li se mai adaugi alti doi tamburi slujind in

antichitate ca suport pentru statuia impAratului Traian care incununa

Columna; din 'Acate, statuia a fost dstumad, in imprejudri necunoscute, in cursul evului mediu, iar in anul 1589 sau 1590 papa Sixtus V

a ordonat artistului Fontana s ridice in locul ei statuia apostolului

Petru, sculptatI la 1587 de Gerolamo della Porta, statuie ce existi
si astAzi.

inIltimea totall. a Columnei Traiane, Pa'r statuie, e de 39,83 m.

Soclul paralelipipedic Msoarl 5,37 m, baza in forml de cunun de
lauri

1,68 m; fusul propriu-zis e Inalt de 26,62 m, capitelul de 1,48 m,

iar cei doi tamburi formind suportul statuii au impreun 4,66 m. Baza
coloanei, fusul si capitelul (elementele tipice pentru once coloan)
msoad impreunl 29,78 m, aclicA exact 100 de picioare romane; dimensiunea aceasta justifici denumirea de Columna centenaria pe care Coloana

lui Traian o purta in antichitate.

Diametrul Columnei la baz1 e de 3,83 m, la vid de 3,66 m: diferend

minim, dar importand pentru a crea iluzia vizual a unei coloane

absolut drepte. Din aceleasi motive optice, ltimea panglicii de reliefuri creste treptat, dinspre baza spre vid, de la 0,89 m la 1,25 m, dimpreun cu Inltimea figurilor sculptate (de la 0,6 m la 0,9 m). Banda
sculptad are o lungime de 200 m; pe ea sint reprezentate 124 de episoade

din razboaiele dacice si peste 2.500 de figuri.

Soclul Columnei e strpuns de o poard care d intr-un mic vestibul.
Din acesta porneste, spre stinga, un coridor scurt ce se termin Intr-o
incOpere luminad de o deschizAtur practicad In zid; aici a asezat
impiratul Hadrian, dup moartea predecesorului sAu, urna de aur ca
cenusa acestuia. Din porunca lui Hadrian, coridoml a fost apoi blocat
cu un zid de ermidO; In evul mediu, zidul a fost spart, iar urna de aur
furad din camera sepulcral.
10

www.dacoromanica.ro

Din partea dreapti a vestibulului incepe scara interioad, care duce

pin in virful Columnei; ea are 185 de trepte i e largi de 0,65 m. in
interiorul soclului, rampele scarii cotesc in unghi drept; in interiorul
fusului, scara urci in spirall. Inlimea treptelor e astfel studiati, incit
numirul lor si fie de 9 pentru fiecare bucli a spiralei. intreaga scarit e
luminati. de 43 de ferestruici practicate cu atita dibcie, incit slut abia
vizibile din exterior i nu stinjenesc deloc contemplarea reliefurilor.
Aadar Columna nu e numai o cronicI figurat a rizboaielor dacoromane de la inceputul secolului al II-lea e.n., ci, dupi moartea lui
Traian, ea a devenit i mormintul cuceritorului Daciei. Dar ea mai
avea un rost, singurul, de altfel, potnenit in splendida i laconica inscriptie
ce poate fi i azi vzut, uor stricati de vreme, deasupra portii ce permite

intrarea in soclul Columnei. Ea grisuiete:

SENATVS POPVLVSQVE. ROMANVS

IMP. CAESARI DIVI. NERVAE- F. NERVAE

TRAIANO AVG. GERM . DACICO PONTIF
MAXIMO TRIB POT - XVII . IMP VI. COS VI. P P

AD.DECLARANDVMQVANTAE.ALTITVDINIS
MONS . ET L 0 CVS TANTIS - OPERIBVS SIT EGESTVS
Inscriptia se citete: Senatus populus que Romanus Imperatori Caesari
Divi Nervae filio Nervae Traiano Augusto Germanic Dacico, pontifici
maximo, tribunicia potestate decimum septimum, imperatori sextum, consuli
sextum, patri patriae, ad declarandum quantae altitudinis mons et locus tantis
operibus sit egestus.

In traducere, inscriptia suni astfel: Senatul i Poporul Roman

(au ridicat acest monument) impratului Caesar, fiul lui Nerva cel trecut

intre zei, Nerva Traian Augustul, invingitorul germanilor, invingitorul dacilor, mare pontif, investit pentru a XVII-a ()ark' cu puterea de
tribun, aclamat de ase ori ca imperator (comandant suprem invingitor),

consul pentru a VI-a oari, printe al patriei, pentru a se arIta cit de

inalt era muntele i locul sipat cu eforturi atit de mari .
Lapidarul i modestul text al inscriptiei vine, evident, in contradictie
Cu mretia Columnei. Este oare posibil ca acest splendid monument

de arti romani, devenit dup citiva ani mormintul lui Traian, s fi

fost iniltat doar pentru amintirea unui efort material, pentru consem11

www.dacoromanica.ro

narea volumului de munci cheltuit cu degajarea terenului pe care urma

si fie construit forul? Invitatii au refuzat multi vreme s-o cread si au
considerat inscriptia enigmatia; aceasta cu atit mai mult, cu cit nici un
alt izvor nu mentiona lucriri de nivelare executate in Forul lui Traian.
Recent ins s-a constatat, in urma sipiturilor de degajare a marelui

hemiciclu din Forul lui Traian, c toad latura estici a acestei piete
publice, ca i terasa din timpul lui Domitian, situad ceva mai spre sudest si o parte din Forul lui Augustus, se reazemi pe o dieturl

ficuti in stinci. Nu mai e, prin urmare, nici o indoiali c in aceast

parte exista intr-adevir un munte (o colin adici), o prelungire a
Quirinalului, un fel de sa care lega Quirinalul de colina apropiad a.
Capitoliului. Aceasti descoperire confirm inscriptia; e limpede acum
ci pentru construirea Forului lui Traian a fost sipati ,aua dintre Quirinal si Capitoliu, care, impreuni cu clidirile de pe ea, se putea foarte
bine ridica la aproape 40 m iniltime. Dar, desigur, confirmarea exactititii inscriptiei nu explici modestia ei.
invitatul italian Giuseppe Lugli a ajuns la concluzia cA ridicarea
Columnei a fost realmente decretad de senatul i poporul roman numai
pentru a celebra lucririle care modificased aspectul unui vast cartier
al orasului. Abia dupi' aceea, arhitectul, probabil chiar Apollodor din
Damasc,
dat seama de monotonia unei atit de mari suprafete cilin-

drice omamentate doar cu caneluri; in felul acesta s-a nscut ideea

fisiei de reliefuri, menite si imortalizeze vitejia armatei romane in dzboa-

iele cu dacii. Cum aceasd idee nu fusese cuprinsi in decretul initial al

senatului, ea nu si-a gisit expresia nici in inscriptie, dupl cum nu se
mentionead in textul acesteia nimic despre transformarea Columnei
In mormint al impiratului Traian.
Explicatia e ingenioasi si nu lipsid de putere de convingere. CA
intentia senatului era doar sA consemneze, prin ridicarea Columnei,
munca depusi pentru demolarea colinei, ni se pare indiscutabil; de altfel,

inscriptia o spune ciar. Mai greu de admis e ipoteza ci ideea sculptu-

rilor s-a niscut mai tirziu; e de mirare ci Apollodor din Damasc a

putut admite micar o singuri clipl proiectul unei uriase coloane nude,
neomamentate.
In fond, proiectul fiei cu reliefuri putea foarte bine si existe chiar
de la inceput. Reliefurile ilustrau insi un eveniment prea bine cunoscut,
12

www.dacoromanica.ro

prea viu in amintirea locuitorilor Romei, pentru ca mentionarea lui

mai fie necesari. Ar fi fost, intr-un fel, ca 0 cum sub lucrarea unui
pictor s-ar afia o etiched cu inscriptia Picturi I
ornamentarea nu avea nimic de-a face cu lucrifile executate in for; Columna
fusese decretati pentru a le comemora pe acestea, iar reliefurile vorbeau

de la sine ochilor cetitenilor Romei.

CE REPREZINTA RELIEFURILE. Despre ce le vorbeau? Aa cum a

intuit-o, credem cu multi dreptate, Ina la inceputul secolului nostru,

inv'tatul german Th. Birt, spirala sculptat a Columnei trebuia si
constituie o ilustrare a acelor Comentarii pe care Traian, imitindu-1 pe
Caesar, le scrisese despre rizboaiele sale purtate impotriva Daciei.
Textul Comentarillor nu ni s-a pastrat, dar ilustratiile ne-au rimas,
diltuite in marmura de Carrara a Columnei. Ele vorbesc despre eforturile intregii armate romane intr-una din cele mai grele campanii pe care
aceasta le cunoscuse. Cu seninitatea i tendinta de idealizare proprie
curentului elenistic neoclasic al epocii lui Traian 0 Hadrian, fidele insi
realismului tipizant in redarea personajelor, a vemintelor, armelor etc.,

reliefurile Columnei sint un adevrat imn inchinat bravurii armatei

romane, disciplinei de fier care o dirija, capacittii de indurare a soldatului din legiuni sau din trupele auxiliare. Nimic teatral in aceste imagini ;
dimpotrivi, o retinere 0 o seriozitate care-i fac pe legionarii lui Traian
adevirati cetiteni, imbricati insi in loc de togi, cu platoa solditeasci.
Spre deosebire de coloanele tardive de la Constantinopole, inchinate
impratilor Teodosiu (sfir0tul secolului al 1V-lea) i Arcadiu (inceputul
secolului al V-lea), Columna Traian nu e un monument dedicat doar

Aa cum s-a aritat mai sus, imaginile proslivesc efortul

colectiv al armatei romane. Poate ci in proiectul initial, Columna nici
nu trebuia micar incununati de statuia lui Traian; in once caz, o monedi
de bronz, datind din vremea celui de-al V-lea consulat al impiratului
(103

111), ne infitieazi Coloana, pe-atunci in lucru, incununati

de imaginea unei acvile, inlocuite apoi de figura lui Traian insu0. Dar
impiratul e adesea prezent in reliefuri 0 Columna devine prin aceasta
un act de propagandi imperiali, o ilustrare a califitilor unui optimas
princeps: vitejia, dementa, dreptatea

i pietatea, pe care inci de

la Augustus nizuiau s le intrupeze toti stpnii vastului stat roman.

13

www.dacoromanica.ro

Din punct de vedere estetic, Columna Traiana' este inainte de toate,

cum spunea savantul italian G. Becatti, o creatie originala a artei romane

de la inceputul secolului al II-lea e.n. Mai mult, in genul ei, ea este

cea mai stralucit creatie, culmea atins de relieful istoric roman. Prin
unitatea compozitiei sale, prin ritm, prin realismul personajelor, imbinat

cu grandoarea, idealizad desigur, a episoadelor figurate, prin grija

pentru aminunte, asociad cu o largi viziune artisticI de ansamblu,
sculpturile Columnei reprezind apogeul genului. Ele grit remarcabile,
in acelasi timp, i prin continutul lor. Raminind in primul rind un cintec
de slava inltat soldatilor romani i comandantului lor suprem, imparatul,
imaginile Columnei sint strbItute de un incontestabil respect fad de

dacii invini intr-o lupd inegal, cum arata R. Bianchi Bandinelli,

mare specialist italian in istoria artei antice. Demnitatea figurilor lu
Decebal si ale capeteniilor dace, rezistenta indirjita pe care majoritatea dacilor o opun armelor romane sint, pe Columna', marturia
unui respect si a unui umanism care innobileaza creatia artistilor
sculptori.

A artistilor, intr-adevar, c'ci daca' existenta unui artist inspirator,

coordonator (si acesta trebuie sa fi fost insusi Apolodor din Damasc),
nu poate fi negad, e tot atit de sigur ca executarea reliefurilor e opera
mai multor sculptori care au lucrat timp de citiva am, formind, binein-

teles, un colectiv cit se poate de omogen.

VALOAREA DOCUMENTARA A COLUMNEL Dar nu calittile artistice

ale reliefurilor Columnei Traiane ne intereseaza pe noi in primul rind,

ci valoarea lor ca izvor istoric. Stiinta a avut nenorocul s piard
cele mai amnuntite izvoare literare despre razboaiele dacice. Au pierit
flea urma Comentariile pe care insusi impratul Traian le scrisese si din
care ni s-a pstrat, la un gramatic tirziu, doar o singura propozitie 1
La fel s-a pierdut lucrarea intitulad Getica a medicului grec Criton,
insotitor al lui Traian in campaniile sale, si scrierile dedicate imp-

ratului de retorul Dio Chrysostomus, bun cunoscator al realitatilor

din Dacia. Nu ne-au parvenit nici cartile inchinate rzboaielor dacice
de catre istoricii Appian, Arrian i Ammianus Marcellinus. Suetonius, a
carui relatare despre vietile imparatilor romani s-a pastrat, i incheie
opera cu Domitian, fad a mai ajunge la cuceritorul Daciei, iar colectia
14

www.dacoromanica.ro

de biografii imprteti, scris prin secolul al IV-lea i cunoscut

sub numele de Historia Augusta, incepe cu Hadrian. Tacit, marele istoric

al primilor imprati romani, ii mirturisise intentia de a scrie istoria

domniilor lui Nerva i Traian, dar n-a mai avut timp s-o fael. Proiectul
nutrit de Caninius Rufus de a cinta in versuri rzboaiele dacice n-a fost
nici el realizat, iar poemul in care Florus slIvea triumful impratului
Traian, s-a pierdut.
Din toad bogata literatur antia despre rzboaiele dacice ni s-au
pstrat doar citeva tiri laconice i. r.'zlete, risipite prin diferite scrieri
vechi, i opera lui Dio Cassius, un istoric din veacul al III-lea. Din
nefericire, tocmai cArtile care vorbesc despre luptele purtate cu dacii
de Domitian i Traian (artile LXVII i LXVIII) n-au ajuns Ora la noi
in forma lor original, ci numai in nite excerpte bizantine tirzii, destul
de prost intocmite de Xiphilinos in secolul al XI-lea i. de Zonaras in
veacul urmtor.
Nu e de mirare, in aceste conditii, c interpretarea reliefurilor Columnei a devenit una din preocuprile de seaml ale tuturor celor care urmreau s reconstituie istoria r'zboaielor daco-romane, de la inceputul

celui de-al doilea veac al erei noastre. invtatii moderni au rezolvat

In chipul cel mai deosebit, adesea de-a dreptul contradictoriu, problema
valorii istorice a Columnei Traiane. Pentru unii, reliefurile reprezint
o cronicl extrem de fidel i de precis a rzboaielor dacice; ei se strduiesc s identifice in imaginile coloanei pin i cele mai mici amanunte
mentionate de putinele tiri literare sau constatate pe teren. Pentru altii
ins', Columna nu e deck o reprezentare artistic', de sintezi, suferind
de inevitabile exagerri i deformri, ale unor evenimente istorice; acqti
inv'tati privesc reliefurile cu neincredere, intrebindu-se neincetat unde
e hotarul intre adevrul istoric i conventia artistici.

Din prima categorie fac parte germanul C. Cichorius, inclinat

atribuie Columnei o superioar valoare istoric, francezul S. Reinach,
care vorbete despre reprezentarea exact pe Coloan a rzboaielor
dacice, englezul G.A.T. Davies, care pune accentul pe exactitatea
topograficI a reliefurilor, executate, zice el, dup' schite fcute
pe teren, in Dacia, romnii T. Antonescu i V. Christescu, acesta
din urna emitind prerea cl artitii au respectat intru totul adevrul
istoric.
15

www.dacoromanica.ro

Numele unor invItati de seamI nu lipsesc nici din tabAra opud.

K. Lehmann-Hartleben, de exemplu, afirmA ra'd echivoc cA valoarea

de izvor istoric a Columnei e redud. E. Strong vede in reliefurile

Coloanei doar o reprezentare idealizad a evenimentelor istorice, iar
I. A. Richmond socotete exclus posibilitatea de a ne sluji de reliefuri

pentru stabilirea cronologiei evenimentelor sau ca ghid topografic.

In fond, de aceeni plrere e i R. Paribeni cind consider Columna ca
un document istoric de mare insemnItate, dar in sensul de genus oratorium pe care anticii 11 dIdeau istoriei, fAcind s prevaleze i in ea elementul

artistic, retoric, emotional.

Carl Patsch, incercind sIs' evite extremele, consided sculpturile
Columnei Traiane drept o reprezentare foarte expresivA a rzboaielor
dacice, documentatI din punct de vedere geografic i abilI din punct
de vedere militar. In linii generale, afirml el, evenimentele s-au desf5.urat aa cum sita infAtiate pe ColumnA. Acestei pAreri i s-a raliat cea
mai mare parte a istoriografiei romAneti din ultimele decenii.
In fond, pIrerea lui Patsch despre valabilitatea istorici de ansamblu

a reliefurilor Columnei e just, dar prea vagl. Ea nu d un rAspuns

numeroaselor intrebAri pe care le ridicl studiul rIzboaielor daco-romane:
care s'ira faptele fidel reprezentate pe ColumnI i care sint cele prezentate alterat? Poate servi Columna drept izvor i pentru anumite detalii
sau numai pentru mersul general al evenimentelor? Respecti reliefurile

desfurarea cronologicl a faptelor? In ce mIsud pot fi identificate pe

Column locurile pe unde a trecut fzboiul? Viata, portul i inatiarea
dacilor sint fidel reprezentate? Vom incerca s rIspundem, pe scurt, la
aceste intrebIri, chiar dacI nu in ordinea in care au fost puse.
O examinare a reliefurilor Columnei scoate in evidentl numirul mare
de scene putin semnificative pentru mersul insui al rzboiului: scene de
sacrificiu, discursuri ale impAratului cItre armad etc. Mai mult, la ince.
putul celui de-al doilea rIzboi, de exemplu, scenele de sacrificiu se succed
la intervale foarte mici (scenele LXXXV, LXXX VI, XCI, XCIX i CIII)1.

Procedeul e absolut neindicat pentru o creatie artistici de sintez,

simbolicA, dar el se explici foarte bine daci presupunem cl trebuia ca
Numerotatea scenelor cu cifre romane in aceasti Introducere istoricd e data dupi lucrarea

lui C. Cichorius (vezi Bibliografia); indicatia pl. urmati de cifre arabe se referi la
imaginile din lucrarea de fati.
16

www.dacoromanica.ro

artitii s reprezinte in piatri, in mod relativ amanuntit, o succesiune

de evenimente i de fapte care s-au produs intr-adevar.
Caracterul oficial, de curte, al Columnei, care face din ea un act de
propaganda pentru Imperiu i imparat, nu pertnitea artitilor sa se calauzeasca exclusiv dup propria lor inspiratie. Am spus mai sus ci reliefurile sint i dupa prerea noastra ilustratia Comentariilor lui Traian,
iar ridicarea Columnei intre cele doua biblioteci e setnnificativ in aceast

privinta, justificind teoria lui Birt. Aa stind lucrurile, e limpede a

sculptorii nu se puteau deprta de textul imprtescului autor i adeseori
e vizibil caracterul de versiune oficial asupra evenimentelor pe care-1
are Columna.

Un exemplu in aceast privinta ni-1 ofera felul in care reliefurile

oglindesc sau, mai bine zis, nu oglindesc, pierderile romane in timpul

razboaielor. Intr-o singura scena (XL) apar soldati romani rnitii

atunci din trupele auxiliare, nu din legiuni. In timp ce Dio Cassius
spune despre lupta de la Tapae ca a fost adt de singeroasa, inch insui

Traian a trebuit
rup' vemintele pentru a face ranitilor pansamente, nici un soldat roman mort sau ranit nu apare in scena din
pl. 12-14, care zugravete, dupa p'rerea aproape unanim, aceasta batalle.
Semnificativ e i contradictia, observat Inca de E. Petersen, intre

textul lui Dio Cassius, principala noastra surs literara, i reliefurile

Columnei in ceca ce privete inceputul razboiului din 105-106. Autorul
antic spune ca Decebal nu respecta conditiile pacii impuse de romani
In anul 102: stringea arme, primea dezertori din armata imperial,
ridica fortarete noi, tritnitea soli la popoarele vecine in vederea injghebarii unei coalidi antiromane, devasta tinuturile celor care i se impotriveau i ocupase un teritoriu apartinind sarmatilor iazygi. Mind
toate acestea, senatul 1-a declarat a doua oari pe Decebal duman al
Romei, iar Traian a luat personal conducerea operatiunilor militare.
Columna (scenele XCIV i XCV), spre deosebire de Dio Cassius, nu
infatieaza aceste incalcari ale conditiilor pacii de catre Decebal, ci ni-i
prezinta pe daci atacind citeva fortarete romane i deschizind astfel
ostilitatile. E greu de crezut ca lui Dio Cassius, ba chiar i epitomatorilor si, le-ar fi putut scpa un fapt de asemenea important'; contradictia dintre imaginile Columnei i izvorul literar se explica prin
caracterul oficial i deci nu totdeauna exact al scenelor de pe monument.
17

www.dacoromanica.ro

Intensele cercedri arheologice efectuate la noi in ultimii 20 ani, in

special sIpIturile din Muntii OrItiei, centrul statului lui Burebista i
Decebal, au ingIduit compararea scenelor de pe ColumnI cu unele
aspecte ale realittii dacice. Au fost astfel puse in evidend anumite
potriviri, dar i destule contradictii.

Mai demult Ina s-a subliniat grija artitilor romani de a reda in

amInunte i realist, chiar clack' cu o clad tendind spre tipizare, infItiarea dacilor, armele i costumele lor. AceastI constatare e relativ valabill i pentru anumite constructii dacice. Cu titlu de exemplu amintim
constructia de cIrImidI sau piatd pe stilpi inalti, infitiad in pl. 15,

analogI cu un turn de veghe descoperit in cetatea de la Costeti.

Au fost atestate arheologic i palisade ca aceea din scena LXVI,
constructii rectangulare (turnuri) ca in pl. 46, constructii rotunde

ca in pl. 61; trebuie sl se tinI seama insl cl nu avem dovada

redIrii absolut fidele a acestor monumente in sculpturile Columnei
Traiane.

In schimb, in cazul reprezentIrii altor clIdiri i constructii, sculptorii Columnei s-au depIrtat simtitor de realitatea dacicI. Extrem de
imperfect sint redate, de pildI, zidurile dacice. In pl. 50-54, ele apar
construite din rinduri alternate de pietre neregulate i de 'Arne rotunde,

dispuse in aa fel inch din afari nu li se vId decit capetele. Alteori

(pl. 58), zidul e construit din rinduri de blocuri alternind cu iruri continue de birne dispuse aa cum s-a adtat mai sus. SIpIturile arheologice

n-au scos nicIieri in Dacia la iveali primul sistem de constructie a

zidurilor amintit aici. Cit despre cel de-al doilea, el e, in realitate, destul
de deosebit: rindul de birne nu era continuu, birnele fiind incastrate in
anumite blocuri de piatd de pe intreaga fad a zidului; apoi, bimele nu

se vedeau intotdeauna din exterior, fie pentru cl jgheaburile in care

erau aezate nu ajungeau pink' la marginea blocurilor de piatd, fie pentru

cI putreziserl demult, inainte de izbucnirea dzboaielor daco-romane.

Aa cum apare pe ColumnI, zidul dacic seamn mai degrabI cu zidul
galic, pe care artitii il cunoteau mai bine. Avem, prin urmarc, de-a
face cu aceeai metodl a tipizArii: un anumit tip de zid barbar (zidul
galic) e transpus i la alte popoare.
Ciudad e absenta de pe ColumnI a unor constructii dacice atit de
impunkoare i semnificative cum erau sanctuarele circulare i patru18

www.dacoromanica.ro

latere (acestea din urrni constind din siruri de coloane) de la Sarmizegetusa i Costestl.
Aceste erori i omisiuni grit expficabile numai clack' admitem
artistii care au sculptat reliefurile Columnei Traiane nu 1-au insotit pe
impirat in campaniile sale, n-au stribitut drumurile i potecile Muntilor
Ofistiei si n-au vizut niciodati cu ochii lor constructiile dacice. Ei le-au
reprezentat pe acestea dupi descrieri, in primul rind dupi Comenteniile
lui Traian, i astfel au putut gresi. Ignorarea realititilor din Dacia
nu i-a putut impiedica pe sculptori s redea cu precizie i miiestrie
infitisarea, armele i vesmintele celor invinsi; ei avuseseri prilejul
sl vadi toate acestea chiar la Roma, in timpul triumfurilor lui

Traian, la sosirea sofiei dacice din anul 102 e.n., in pietele de

sclavi etc.

Consideratiile de mai sus despre caracterul oficial al Columnei

despre faptul c sculptorii care au impodobit-o cu refiefuri n-au cunoscut

nemijlocit realititile din Dacia si au lucrat dupi textul Comentariilor

impiratului invingitor, subordonind deseori exactitatea cerintelor artistice si politice ale timpului, ne ingiduie, ba chiar ne obligi, si tragem
anumite concluzii privind valoarea ca izvor istoric a principalului
monument din Forul lui Traian.
Ca ilustrare fidell (in misura in care natura insisi a operei de arti
o permite) a unui text, a istorisirii rizboaielor dacice, Columna poate
fi cronologic exacta, iar diversele evenimente (sacrificii, discursuri ale
impiratului citre armati, consilii de rizboi, construiri de castre, btIlii,
marsuri etc.) se desfisoari probabil in cronica sculptati in ordinea
in care s-au succedat i in realitate. Aceast afirmatie nu contrazice cele
spuse mai sus despre reprezentarea inexact a pierderilor suferite de
romani sau a inceputului celui de-al doilea rizboi, deoarece, in aceste
cazuri, textul insusi al Comentariilor trecea, probabil, faptele sub tIcere
sau le prezenta conform intereselor romane.
n ciuda acestei fidelit'lti fati de text, valoarea istorici a refiefurilor
Columnei e relativ redusi in starea actuali a cunostintelor noastre. Dad.'
putem fi siguri ci dupi o lupti a urmat, s zicem, o inaintare i apoi
alti lupti, nu avem, de cele mai multe ori, nici un mijloc s stabilim locul
inclestirilor armate i directiile marsurilor, cici izvoarele literare i descoperirile arheologice ne spun prea putin in aceast privintI.
19

www.dacoromanica.ro

Valoarea topografi el a Columnei trebuie considerati deci, in sine,

redusi. Cu putine exceptii, nu ne putem atepta sI recunontem pe reliefurl, firi ajutorul unor texte precise sau al descoperirilor arheologice,
muntii, apele, cimpiile cunoscute de pe teren, deoarece sculptorii n-au
fost in Dacia, n-au cunoscut locurile, ci le-au reprezentat pe temeiul
unei descrieri; mai mult, gentil artistic nu permitea decit o redare aproximativi a celor chite. Am putea compara fiia reliefurilor cu un film ale
cirui peisaje au fost turnate in studiouri sau in alti tari decit cea care
constituie locul actiunii. Daci mai e nevoie de o dovadi a inexactiatii
topografice a Columnei, vom spune doar ci multi cercetitori au crezut
ci recunosc i identifici perfect pe coloani diverse locuri din Banat i

Transilvania, pornind de la presupunerea eronati ci Sarmizegetusa

dacici se afla in Tara Hategului, pe acelai loc unde se va ridica mai
tirziu colonia romani cu acest nume. Or, astizi tim cu certitudine ci
centrul statului dac se gisea in Muntii Oritiei, Sarmizegetusa lui Decebal
fiind identificati cu marea aezare de pe Dealul Griditii.
Tinind seama de toate aceste considerente, sintem de prere ci reliefurile Columnei Traiane trebuie folosite cu cea mai mare circumspectie.

Nu numai ci nu putem nizui Inca la identificarea majorititii detaliilor

pe teren, dar chiar i in interpretarea evenimentelor mai de searni, ilustrate de splendida cronici figurati de la Roma, e necesari o continua
confruntare a datelor monumentului artistic cu cele ale izvoarelor literare i cu datele arheologiei. In acest spirit i cu aceasti recomandabilI
prudenti vom incerca si expunem, in cele ce urmeazi, istoria rizboaielor
dacice ale lui Traian.
CAUZELE RAZBOIULUL Inainte de a infitia in linii mari desfi-

urarea celor doui rIzboaie purtate de Traian impotriva Daciei, va

trebui si aritim cauzele principale care au dus la subjugarea poporului
dac de catre Roma. Aceste cauze se reduc, in fond, la doul.
Una din cauze rezulti. limpede i din lunga serie de conflicte intre daci
i statul sclavagist roman, in cursul celor doui secole ce preced cucerirea.

Ea este politica clasei dominante a Imperiului roman de ali asigura

stipinirea asupra posesiunilor relativ recente din Peninsula Balcanicl.
Intr-adevIr, in intervalul de timp de la moartea lui Burebista ping
la Decebal, expansiunea romana din Balcani ajunsese pini la Dunirea
20

www.dacoromanica.ro

de jos, intreaga Dobroge fiind incorporata Imperiului roman la sfirsitul secolului I i.e.n. Imperiul roman urmarind si-si extindi autoritatea
si la nordul Dunarii, conliictele dacilor din cimpia munteana si din
Transilvania cu romanii se tin lant. Dui:A repetate incercari de intimidare
si supunere a dacilor de catre imparatii romani prin expeditii armate la

nordul Dunarii, si dupa neizbutita incercare a lui Domitian de a aduce

dacii la ascultare in forma de stat clientelar al Romei, Traian si-a dat
seama in cele din urma ca cel mai sigur mijloc este acela de a supune
teritoriul Daciei Imperiului, adicI cucerirea si transformarea trii dacilor

in provincie romana.
Dupa toate aparentele, atit Augustus cit si Domitian si-au dat seama
de greutatea enorma ce o comportau cucerirea si mentinerea provinciei
Dacia, ca si de riscul unei asemenea actiuni. Cu greu s-a decis pentru
aceasta solutie insusi Traian, si nu fra ezitari, infruntind, pe cit se pare,
chiar opozitia senatului.
Dei aceasta nevoie constituie cea mai stringent cauza a razboiului

cotropitor impotriva Daciei, ea nu este totusi unia, ci se completeaza cu alta, izvorita din acelasi interes material, de stat bazat pe
exploatare.
Nevoia largirii ariei de dominatie a statului intemeiat pe exploatarea
muncii sclavagiste si pe expansiuni teritoriale in dauna popoarelor vecine

si in interesul continuei improspatari a resurselor sale devenite tot mai

neindestulatoare, a constituit a doua cauzi pentru care razboiul impotriva
dacilor liberi renta, cu once risc.
In cazul Daciei, atit nevoia bratelor de munca cit si imensele bogatii
ce urmau sa fie acaparate, fie ca prad de razboi, fie prin exploatarea
masiva a subsolului (muntii auriferi I) si solului provinciei, puteau si
au si contribuit efectiv la asanarea temporara' a situatiei economice din
uriasul imperiu. La calculul chibzuit al imparatului, aceste perspective
au tras fag indoiala mult in cumpana, impingindu-1 la decizia pe care a
luat-o: greuttile si riscurile materiale se compensau prin uriasele venituri
ce le aducea victoria.
CE NE SPUN IZVOARELE NARATIVE? Pentru a putea aprecia mai

just desfsurarea celor dou razboaie in reprezentarea lor prin scenele

ce se perinda in reliefurile coloanei, socotim ca e absolut necesar sa
21

www.dacoromanica.ro

facem mai intii cunotinti Cu mersul evenimentelor, aa cum ele ne stilt

relatate de putinele izvoare narative.
Primul e istoricul Dio Cassius de care s-a vorbit mai sus. In rezumatele pistrate din cartea LXVIII, cap. 6-15 a operei sale intitulate Istoria

istoria acestor rizboaie e infitiati precum urmeazi 1:

Dupi ce stitu citva timp la Roma, Traian ficu o expeditie impotriva
dacilor, gindindu-se la ceca ce fsa'cuseri ei, supirat pentru banii pe care
ei ii luau in fiecare an i vizind ci puterile i trufia lor cresc. Decebal,
affind de plecarea lui, se inspliminti, tiind bine a mai inainte invinsese
nu pe romani, ci pe Domitian, dar el acum va avea si lupte cu romanii
i cu impiratul Traian. Traian se deosebea foarte mult prin dreptatea,
birbitia i simplicitatea moravurilor sale.
romana,

Pe cind Traian otea impotriva dacilor i se apropiase de Tapae,

unde tibiriseri barbarii, i s-a adus o ciuperci mare, pe care scria cu litere

latine a ceilalti aliati i buril sfa'tuiesc pe Traian si se intoarci inapoi

si si faci. pace. Traian insi, nipustindu-se asupra lor, vizu pe multi
dintre ai sli riniti i ucise pe multi dintre dumani: i fiindci nu mai
aveau cu ce lega rinile, se zice ci el nu cruti nici chiar vetnintul siu,

i-1 die, ca si fac din el fei, iar soldatilor mot* in lupti porunci
&A li se ridice un altar i si li se faci in fiecare an sacrificii funebre. Dar
cind el se apuci si se urce chiar pe culmile muntilor, luind cu pericole
munte dupi munte, i se apropie i de scaunul domniei dacice, pe cind
Lusius, care atacase din aid parte, micelri pe multi i pe multi inci
ii prinse de vii, atunci Decebal trimise soli.
Decebal, chiar inainte de infringerea lui trimisese soli, nu dintre
comati, ca mai inainte, ci pe cei mai de frunte dintre pileati. Acetia,
aruncind armele i czind la pitnint, se rugari de Traian, ca mai intii
si-1 ingiduie pe Decebal a se infitia inaintea lui i a intra in vorbi cu
el chiar acolo pe loc, zicind c e gata si faci toate cite i se vor porunci;
iar dad nu, si trimiti pe cineva care si cadi la invoiali cu el. Furl trimii Sura i Claudius Livianus, prefectul pretoriului. Dar nu se ficu
nimic, cici Decebal nici Cu acetia nu indrizni si se intilneasci, ci trimise

i atunci pe altii. Traian puse mina pe muntii cei intiriti cu ziduri i

gsi intrinii armele, mainile de rizboi, captivii i steagul luat mai inainte
1 In traducerea prof. T. A. Naum de la Cluj.
22

www.dacoromanica.ro

de la Fuscus. Din pricina aceasta, si mai ales dupa ce, in acelasi timp,
Maximus prinse pe sora lui si lui o cetituie puternici, Decebal fu gata si
se invoiascl la toate cele ce i s-ar fi poruncit, nu ci avea de gind si se
tina de ele, ci ca si mai risufie putin. Decebal se invoi, dei firi voia sa,
a da inapoi armele, masinile de rzboi si pe ingineri, a preda pe fugari,
a dirima intiriturile, a iesi din tinuturile cucerite si, pe deasupra, a socoti
drept prieteni si drept dusmani pe prietenii si pe dusmanii romanilor, a
nu pritni la el nici un fugar, nici a se folosi de vreun soldat din imperiul
roman (cici el momea si trgea la sine de-acolo un mare numir de osteni,
si inci pe cei mai viteji) si, ducindu-se la Traian, cazu la pimint, i se
inchini lui si arunci armele. Traian trimise pentru aceasta solii lui Decebal

la senat pentru ca si acesta si intireasci pacea. Dupa ce ficu aceast

legituri, lisind oaste in Sarmizegetusa, iar celelalte prti ale tirii asezindu-le cu soldati, el se intoarse in Italia.
Solii trimisi din partea lui Decebal fur dusi in senat si ei, punind
jos armele, impreunari miinile cum fac prinsii de rizboi, rostiri citeva
cuvinte, se rugari si, astfel, incheiari pacea si-si luari apoi armele de jos.

Traian isi sirbitori triumful si fu nutnit Dacicul" ; el rindui in teatru

lupte de gladiatori... Dar d'id i se vesti ci Decebal calci multe din
invoielile fcute, ci se ingrijeste s aibi din nou arme, cl primeste la
el fugan, ci face iarsi infirituri, ci trimite soli pe la vecini, ci jefuieste
pe cei ce, mai inainte, ii hrinise ginduri vrjmase si c luase si o parte
din tara iazigilor, pe care, dupi aceste, Traian nu le-o dete inapoi cind
ei i-o ceruri, atunci senatul il socoti din nou pe Decebal drept dusman
al statului, si Traian din nou fcu rizboi impotriva lui, el insusi, nu prin
mijlocirea altor generali.
Din pricini c multi daci trecuseri de partea lui Traian, precum si

din alte pricini, Decebal ceru din nou pace. Dar el nu se indupleci a
preda armele si pe sine insusi: el stringea in vizul tuturor osteni si
indemna la rzboi pe vecini, spunindu-le ca, dac-1 vor pirsi pe dinsul,
si ei se vor primejdui; ci mai sigur si mai usor isi vor Ostra libertatea

luptind impreuni cu el, inainte de a da nenorocirea, si a de-i vor lisa

pe daci si piara, mai tirziu, nemaiavind aliati, vor pati-o si ei. Numai
puterea ingenunchie pe Decebal; cu viclesugul si cu inselIciunea el era
cit pe-aci si-1 ucid pe Traian. La acesta se putea ajunge usor si aliada*
atunci insi, din pricina trebuintelor rizboiului, el primea pe cel ce
23

www.dacoromanica.ro

voia si vorbeasci cu el firi a alege. Decebal trimise, deci, in Moesia

nite fugan, ca si-1 omoare, dar acetia n-o putur face: unul din ei,
fiind bInuit, fu prins i, dat chinurilor, mrturisi tot planul urzit de dinsul.

Decebal, momind pe Longinus, comandant de oaste, care se dovedise de temut in rzboaie, i induplecindu-1 si vita la o intilnire sub
cuvint ci va face tot ceea ce i se va porunci, puse mina pe el 0-1 intrebi
In fata obtii ce planuri are Traian: i fiindci acela nu voi O. spuni nimic,
11 puse sub pazi neferecati i, trimitind un sol la Traian, ceru ca acesta

si-i lase tara Ora la Istru i si-i intoarci banii pe care 11 cheltuise Cu
rzboiul: numai aa ii va da drumul lui Longinus I Traian rispunzindu-i
cu vorbe indoielnice, din care voia si se vadI ci el nu pune pret nici

prea mare, nici prea mic, pe Longinus (aceasta pentru ca nici si-1
piardi pe acela, nici si-1 rscumpere cu prea multi bani), Decebal, socotind ce s Eck stitu in cump'ini. intre aceste, Longinus, cipitind otravi
prin mijlocul unui Ebert, pentru ca Decebal si nu binuiasci deloc ceea
ce avea si fie i A' nu-i faca paza mai grea, ii promise ci-1 va impica cu
Traian; apoi, scriind o epistol ce cuprindea o rugminte, o dete fibertului, ca s-o duci lui Traian, pentru ca si fie fr griji. Si, astfel, libertul
plecind, peste noapte Longinus bau otrava i muri. Dup' ce se intimpli
aceasta, Decebal ceru de la Traian pe Ebert, promitindu-i ci-i va da in
schimb trupul lui Longinus i zece captivi; el, deci, ca si aduci aceste

intru indeplinire, indati-i trimise pe centurionul prins dimpreuni cu

Longinus, de la care Traian afli tot ceea ce se intimplase cu Longinus.
Totusi, Traian nu-1 trimise nici pe acela inapoi i nici nu dete drumul
libertului, socotind CA, pentru onoarea impirtiei, viata acestuia este mai
de pret decit inmormintarea lui Longinus.

Traian ficu un pod de piatri peste Istru, pentru care nu gisesc

cuvinte, ca sa-1 admir aa cum s-ar cuveni. Sint, in adevr, i celelalte

lucruri ale lui minunate, dar acesta e mai presus de celelalte: stilpii,
douizeci la numir, grit ficuti din piatr cioplit in patru muchii; Inatimea lor de 150 de picioare, firi temelie, iar litimea de aizeci; aceti
stilpi, care sint departe unul de altul cu 170 de pidoare, sint impreunati
prin arcuri. Cum O. nu se minuneze cineva de cheltuiala ficuti cu ei?
Cum s nu se mire de felul in care ei au fost pui, fiecare, intr-un riu
cu api aa de multi i cu atitea virtejuri, intr-o albie plin de nimol?
CA doar apa n-a putut fi abituti I Am spus care este ltimea riului, nu
24

www.dacoromanica.ro

pentru a el curge numai pe litimea aceasta (el se intimpll sI se verse pe o

intindere de doui si de trei ori mai mare), ci pentru cl locul cel mai ingust
cel mai indemInos din acele pIrti pentru facerea unui pod are ltimea

aceasta. Dar cu cit riul aici se ingusteazi mai mult, coborind dintr-un
lac mare si curgind apoi spre altul si mai mare, cu atit el se face mai
repede si mai adinc, inch i acest lucru face ca greutatea zidirii unui pod
si fie si mai mare. Dar si aceasta invedereazI geniul lui Traian. Cu toate
acestea podul nu ne este noui de nici un folos : din el numai stilpii
mai stau in picioare, ark' trecere pe deasupra lor, ca si cum ei ar fi

fost ficuti numai pentru aceasta, ca sl ne arate cl nimic nu este ce

firea omeneasel si nu poati lucra in adevIr, Traian, temindu-se ca nu
cumva, cind ingheatI Istrul, romanii de dincolo s fie atacati, ficu podul,

pentru ca ostile lui de ajutor si poatI trece usor pe el. Dimpotriv,

Hadrian, temindu-se c barbarii, siluind pe paznicii podului, vor avea

pe unde trece mai usor in Moesia, dIrim partea de deasupra a

podului.
Traian, trecind Istrul pe podul acesta i facind rizboiul mai mult cu

pazI decit cu infocare, cu timpul i cu greu invinse pe daci, el insusi

arltindu-se de multe ori si mare apitan i om viteaz, iar soldatii sal
trecind prin multe primejdii i ficind multe fapte eroice. !titre altele,
un claret greu finit fu scos din luptI, ca unul care ar mai fi putut sl
fie vindecat, dar, simtind cl nu se mai poate vindeca, se repezi din cort
cci flul nu ajunsese la capItul lui
i, luindu-si din nou locul in
muri dupi minuni de vitejie. Decebal, druia i se luase acum si
scaunul dotnniei i tara intreagl, si care era insusi in pericol de a fi prins,
i ficu singur seama i capul siu fu dus la Roma. Astfel Dacia ajunse
sub ascultarea romanilor i Traian descilecI intrinsa orase. Se gIsiri
comorile lui Decebal, cu toate cl ele erau ascunse sub riul Sargetia,
care curge pe lingI scaunul domniei ilui. Cid Decebal, prin mijlocul
captivilor sIi, abItu riul, slpi albia lui i, punind intr-insa mult argint
mult aur, precum i alte lucruri de mare pret si care puteau suferi
umezeala, puse peste ele pietre i grImIdi Orrin' dupl aceea, aduse din
nou riul in albia lui, iar in pesteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse
i alte lucruri de felul acesta. Dupl ce fIcu aceste, el
ucise pe captivi, ca sI nu spunI nimnui nimic. Dar Bicilis, un sot
de-al lui care stia ce se lucrase, fu prins i dIdu pe fatI toate aceste.

vesmintele

25

www.dacoromanica.ro

Dupi ce s-a intors Traian la Roma, veniri la el o multime de solii

de la barbari, intre altii i de la indieni; i. el rindui serbiri timp de
123 de zile, in care furl ucise mii i mii de fiare i de vite i se luptari
10.000 de gladiatori...
Ca o completare la cele de mai sus, iatI acum i caracterizarea lui
Decebal ficuti tot de Dio Cassius in cartea LXV1I, 6 a Istoriei romane,
atunci cind vorbete de rizboiul purtat de Domitian impotriva dacilor
(anul 86 e.n.);
Dar cel mai mare rizboi de atunci pentru romani a fost impotriva
dacilor peste care domnea in acea vreme Decebal... Dura, care avusese domnia mai inainte, o oferi de bunk' voie lui Decebal pentru ci
acesta era priceput in ale rizboiului i iscusit la fapti; tiind chid s
nivileasci i cind si se retragi la timp, meter a intinde curse, viteaz
In lupti, pricepind a se folosi cu dibicie de o victorie i a iei cu bine
dintr-o infringere; fapt pentru care el a fost mult timp pentru romani
un potrivnic de temut.
Al doilea izvor istoric e un contemporan cu evenimentele, anume
BALBUS, inginer hotarnic gromaticus , participant, ca tehnician,
la rizboaiele dacice ale lui Traian. Textul e din o lucrare a lui, dedicati
prietenului i colegului sill de meserie Celsus:
Dar dupi ce noi am piit pe pimintul dumanilor, pe dati, Celsus,
operatiunile militare ale impratului nostru au inceput si solicite tiinta

misuritorilor. Pe o anumiti portiune determinati a drumului trase

doui drepte regulate, cu ajutorul cIrora si se inalte masa uriai
a intiriturilor (necesare) pentru apirarea comunicatiilor; datoriti
inventiei tale, folosirea instrumentului de misurat a permis trasarea
acestor linii pentru fiecare sector al fortificatiilor in parte. lar in
ceca ce privete planul podurilor, chiar daca dumanul ar fi vrut si
ne hirtuiasci, noi puteam indica litimea cursurilor de api de pe malul
nostru.

tiinta divin a numerelor ne-a aritat cum si cunoatem iniltimea

muntilor care trebuiau apoi cuceriti 1
De o valoare documentarl' mai sclzuti, totui interesanti pentru
viziunea mediului, e insemnarea lui PLINIUS CEL TINfill, contem1 Vezi kvoare privind ittoria Romdniei, vol. I, pp. 473-474.
26

www.dacoromanica.ro

poran i el cu evenimentele i prieten al lui Traian. Textul e din o scrisoare

a lui catre un amic, Caninius Rufus, poet :

Foarte bine faci a te pregIteti s scrii despre rIzboiul dacic

Cci ce subiect poate fi mai actual, mai bogat, mai vast, in sfirit, mai
plin de poezie i. mai de domeniul legendelor, dei este vorba de lucruri

foarte adevrate ? Vei cinta riuri noi ce strIbat cimpiile, noi poduri
aruncate peste fluvii, tabere aezate pe coastele abrupte ale muntilor,
un rege (Decebal) alungat din reedinta sa, izgonit chiar din viatl,
fri ca s fi pierdut niciodat nidejdea ; pe ling acestea, doui triutnfuri,
din care unul, cel dintii (in anul 102), impotriva unui neam neinvins,
iar cellalt (in anul 107) recent de tot o 1.

In sfirit iat i singura mrturie autentia, frintura din textul comen-

tariilor lui Traian insui, pstrat cu totul intimplitor, la gramaticul

tirziu Priscian (Inst. gramm. VI, 13), in care ni se d o pretioas indicatie
topografic precisl : Traian, in cartea intii a Rizboaielor cu dad, spune;
de aici am inaintat spre Berzovis, iar apoi clue Aizi(zi)s .
Ambele puncte sint localizate in Banat, pe valea Birzavei, la Berzovia
i Firliugul de astAzi.
CUCERIREA DACIEI. Tinind seam, prin urmare, de aceste izvoare

literare ca i. de realittile dezviluite prin slpturi la arzirile dacice

din Muntii Orltiei sau de aiurea, completate i de alte informatii,
s incercm a urmri firul povestirii rzboiului, infItiat in imaginile
oferite de coloani.
Din motivele artate dintru inceput, noi nu credem intr-o reproducere
fideli ( fotografic ) istorici sau topografiel a evenimentelor

reprezentate, admitind doar o real desfiurare In timp a diferitelor

actiuni, dar i aceasta numai ca o succesiune relatirni, iar nu ca o continuitate de fapte riguros respectate sau in intregime redate.
Aceeai rezerv o pstrm i. in privinta interpretirilor diferitelor
scene, pentru care, din noianul de preri (unele de-a dreptul fanteziste)
am ales pe cea care ni s-a prut mai plauzibil.

Dup pregtiri ce duraserl aproape trei am, primul rzboi incepe

in primvara anului 101. Plecarea impratului din Roma spre cimpul
1 Vezi Itvoare privind irk?* Romniei, vol. I, pp. 473-474.
27

www.dacoromanica.ro

de btale e atestad' pentru 25 martie a acestui an. Baza de pornire a

operatiilor insei e in nord-estul Moesiei Superioare, a Iugoslaviei de
astzi. De aici incepe atacul, armata roman fiind compus din legiunile
concentrate ale Pannoniei (patru legiuni) i ale celor dou Moesii (cinci
legiuni), la care se mai adaug i vreo patru-cinci legiuni aduse de la Rin
sau nou infiintate, in total deci din 13-14 legiuni, din cohortele preto-

riene i din o multime de trupe auxiliare din armata regulad., dar i

din formatiuni etnice speciale, iregulare, recrutate de la periferia imperiului (arcai, clrei, lupttori cu pratia, de germani, sarmati, mauri,
asturi din Spania, sirieni, palmireni, contingente marcomane, iazige,
cvade etc.). Efectivul de 200.000 de oameni ce se a' in general acestei
armate pare, totui, exagerat i trebuie scAzut, credem, cam cu un sfert.

aa, fortele romane sint formidabile. Flota moesicl de pe Dudare

ridici mai mult potenta de dzboi a nvlitorului.
Puse sub comanda unor efi capabili, alei cu grij, aceste unitti

erau conduse de un stat major select, in frunte cu generalulimpArat.

Fat de aceast uriaI armat., bine condusi i excelent pregtit,

fortele lui Decebal trebuie s fi fost i ele numeroase. In once caz, el
dispunea de o pedestrime inzestrad cu paloe curbe, cu sibil drepte
curbe (falces Dacorum), cu lnci i cu arcuri, ca i de o cavalerie uoar.
arca. Stindardul unittilor e vestitul balaur dac (draco). In favoarea

lui era i seria cettilor i fortificatiilor de pe virfurile muntilor din

reduitul Costeti-Griditea Muncelului, puternic intrite ( muntii
intriti cu ziduri dupg expresia lui Dio Cassius) cu maini de dzboi
mobile (ce se vd pe reliefurile Coloanei Traiane; pl. 52), ca i terenul
prielnic apdtorului dirz i hotrit s-i apere tara. Pitrunderea spre
acest centru fortificat al dumanului era ap.rad dinspre dsrit de fortificatiile de la Tilica (lingI Sibiu) i apilna (la sud de Sebe), iar dinspre
miazAzi de cetatea (recent descoperid) de la B'nita Dealul Bolii
(nu departe de Petroani). N-au lipsit nici trupele de ajutor trimise de
vecini (roxolani i bastarni). Iazigii dintre Dunre i Tisa, in dumnie

cu Decebal, erau de partea romanilor. Puncte slabe ale apr'rii lui

Decebal le constituiau micarea separatist a unor fruntai filoromani
lipsa de ap din interiorul cettilor de pe inltimi, lips ce fcea imposibil
la un asediu mai indelungat.
28

www.dacoromanica.ro

O coloani a armatei romane, in frunte cu impratul, trece Dunrea

dup cit se pare pe la Lederata (Ramna de azi), in ata oraului Viminacium din Moesia Superioar. (pl. 3-5) i. traverseazI Banatul spre
Tibiscum (Jupa, ling Caransebe). Castrele ce se vIcl in planele 8-10,
reflect inarirea pozitiilor romane pe acest teritoriu.
Se presupune c' i. o a doua coloani va fi pltruns in Dacia pe la
Dierna (Orova de azi) i, inaintind pe valea Cemei i a Timiului, se va
fi intilnit cu coloana vestica la Tibiscum (Jupa). De aici, coloanele unite
s-au indreptat, pare-se, pe valea Bistrei, spre Mure, tinta fiind Valea
Mureplui i. regiunea centrali intarit a lui Decebal, din Muntii Orltiei.
Undeva, in acest drum, Decebal opune rezistent.: locul e numit Tapae
(cunoscut i din luptele cu Domitian) i e identificat, cu probabilitate,
dar fr o dovadi peremptorie, la Portile de Fier ale Transilvaniei, trea-

toare, intr-adev'r, uor de aprat (pl. 12-15).

Lupta de la Tapae a fost extrem de grea i pentru unii i pentru
altii. Cu toat'l incercarea dacilor de a obtine o pace (pl. 16), Traian ii
continu drumul spre cetatea de scaun a regelui dac, dar scenele de
pe coloan par a indica lupte in ala' parte, in rs'fit, provocate de atacu-

rile dador i roxolanilor impotriva Moesiei (Dobrogea) (pl. 17-22),

ceea ce s-ar confirma i. Cu o tire de la Pliniu cel Tinr in legItur cu
capturarea unui sclav (Callidromus) al guvernatorului Moesiei Inferioare
de catre o cpetenie roxolan', Susagus, sclav pe care Decebal 11 trimite

In dar regelui Pacorus II al partilor, solicitind, se crede, o aliant.

Prima campanie (cea din 101) se sfirete probabil cu aceste evenimente,
romanii mentinindu-se pe pozitiile citigate.

inaintarea spre cetatea lui Decebal se reja in anul 102. De data

aceasta se atac presupunem
i dinspre nord, din Valea Mureului,
unde ajunsese Traian, i dinspre est i sud. Dinspre nord, inaintarea s-a

fcut probabil de-a lungul Apei Oraului (Gr'ditii), cucerindu-se

munte dup munte cu mari pericole , iar din flanc, cu cavaleria uoar
maur, atacI Lusius Quietus, apetenie maur intrat in slujba romanilor.

Acesta a putut pItrunde in interiorul arcului carpatic fie prin pasul

Tumu Rou, fie prin trectoarea Vilcanului. Castrele romane de pmint
de pe dealurile ce se afl la est i. sud de capitala dacick la Virful lui

Patru, pe Comrnicel i pe Jigorelul, atest in once caz un atac din

aceste prti asupra Sarmizegetusei (pl. 24-27).
29

www.dacoromanica.ro

Cu ocazia acestor inaintki pe valea Apei Oraului sint ocupate unele

inIltimi; intre ele credem a a fost i cetatea-castel de la Costeti, care

prezinti o refacere pripit in cursul armistitiului dintre 103-104. Aici
va fi fost prinsI i sora lui Decebal i tot aici au putut fi reluate i insig nele militare, captivii i mainile de rIzboi, pierdute de romani pe timpul

lui Domitian. Pe coloank aceastI intimplare nu-i redatg, din motive

uor de inteles. In schimb, apar pe coloan scene cu supunerea unor
grupe de daci, dezertori i trIdItori (pl. 30).
Reliefurile coloanei indici in aceast inlIntuire de scene i o linie de
fortificatie (scenele LXXIII i LXXIV) in apropiere de capitala dacicI.
Ea nu e insI romang, cum se spune de obicei, ci pare a fi valul cu palisadl
de la Cioclovina, menit sI opreascI o inaintare a dumanului i dinspre

Valea Jiului. Putem inregistra, prin urmare, un atac al romanilor

dinspre sud-vest, in cursul primului rIzboi.
Atit din scenele coloanei, cit i din relatarea sumar de la Dio Cassius

reiese ci situatia e gravl (pl. 32-35). Decebal cere pace i. se inching.,

primind conditiile grele, dictate de invinggtor (pl. 36-38). Depunerea
armelor e reprezentatI pe coloang ca intimplindu-se in fata unei cetIti
dacice dar nu putem afirma c aceasta e Sarmizegetusa insgsi. (Dio
Cassius nu pomenete de aa ceva).
DupI cele ce tim de la Dio Cassius, conditiile impuneau lui Decebal:

1) predarea tuturor armelor i mainilor de rzboi; 2) extr.'darea inginerilor i a dezertorilor; 3) dgrimarea cetItilor; 4) evacuarea, adici
cedarea definitivi a teritoriilor ocupate de oastea romang; 5) renuntarea
la o politici externg. proprie; 6) oprelitea de a da azil fugarilor romani
i. de a mai angaja militari romani (cIci spune Dio Cassius el
momea i. atrIgea la sine de-acolo un mare numIr de oteni, i Ina
pe cei mai viteji). Nu se vorbete in conditii de obligatia lui Decebal
la vreun tribut sau la despIgubiri: el rImine insI tot un rege inchinat
Romei.
Pentru supravegherea execut.rii condiiilor, Traian lasI o armat pe
loc, in spet la Sarmizegetusa , localitate ce nu poate fi cetatea de scaun
a lui Decebal, ci viitoarea capitall romani a Daciei, din Tara Hategului,
confundatI de autorul Dio Cassius cu reedinta regilor daci. Sarmizege-

tusa dacicI nu cazuse incl. Faptul cl impIratul Traian instituie la Tapae

nite serb'ri anuale in cinstea celor cazuti i. inmormintati aici (Dio
30

www.dacoromanica.ro

Cassius, LXVIII, 8) ne obliga sa admitem ca aceast trecatoare dificila,

identificad cu Portile de Fier ale Transilvaniei, impreuni cu intreaga
Tara a Hategului, a ramas definitiv ocupata de romani.
Pacea se va fi incheiat pe la sfirsitul veril sau inceputul toamnei
anului 102.

Ea n-a fost ns considerata definitiva de nici unul dintre contrac-

tanti. Servea ca un armistitiu i pentru Traian i pentru Decebal.

Intors la Roma, Traian ii ia pe la sfiritul lunii decembrie 102 trium-

falul nume de Dacicus, fiind primul imparat roman cu acest titlu

de glorie.
Din extrem de zgircit i confuz relatatele conditii de pace in excerp-

tele de la Dio Cassius nu reiese ciar ce anume teritorii trec definitiv

in posesiunea romanilor i daca numai in acestea lasa armad Traian.
Nitnic nu se opune sa admitem ca un rezultat al incheierii pacii

armis-

titiu e ocuparea definitiva a unei zone largi de tara dacica din stinga
Dunarii de catre romani i anexarea ei la Moesia Superioad. Cit de mare
va fi fost acest teritoriu anexat, nu putem ti sigur. Va fi cuprins Muntenia
Moldova sau numai Tara Hategului cu Banatul i cu partea sud-vestia

a Olteniei ? Sigur e ca Decebal va pretinde la inceputul razboiului al

doilea (105) de la Traian sa-i restituie tara pina la Istru (Dunare). i iadi
e de neinchipuit construirea podului la Turnu Severin fad sdpinirea
malului sting al fluviului, care trebuia si fie legat de restul imperiului.
Credem, in schimb, c au dreptate cei care sustin ca garnizoanele aezate
de romani in diferitele puncte ale drii dacilor, rmasa neocupata definitiv,

erau numai pentru controlul executrii conditillor i se vor fi retras,

data aceste conditii fiind implinite.
Sapaturile arheologice confirma o demantelare a cedtilor de la
Piatra Roie i Blidarul i chiar a aceleia de la Graditea Muncelului,
intimplad anterior distrugerii lor definitive, aa cum e ilustrad aceast
demantelare i in scena LXXVI (pl. 39).
De sfiritul primului razboi se leaga o interesand scena de pe coloana
(scena LXXVI, dreapta), in care unii (Cichorius i Petersen) au vazut

emigrarea populatiei dacice, iar altii, ca Reinach, Strong i Patsch,

cu multa dreptate, revenirea populatiei, fugit in munti, la vetrele ei
(pl. 40). Zeita Victoria apare acum, inscriind pe un scut biruinta
sfiritul dzboiului prim (pl. 41).
31

www.dacoromanica.ro

Anii de dupO pacea din 102 stilt folositi i de daci i. de romani

pentru noi pregkiri de razboi.
Traian incepe construirea podului de la Drobeta (Turnu Severin)
incI in primIvara anului 103, prin arbitectul Apolodor din Damasc
i Cu concursul trupelor.
Nici Decebal nu stl nepOsator: se pregatea infrigurat de lupta cea
din urml, alcind astfel toate stipulatiunile tratatului de pace.
El nu drimase, probabil, nid toate fortificatiile, iar acum reface in
grab'l pe cele distruse de fzboi (Costeti) sau pe cele demantelate i
ridia in pripg. i altele. noi (intre acestea noi trebuie sO fie cetatea a
II-a de la Piatra Roie i. a II-a de pe Blidarul). El se rOzbuni i. asupra
vecinilor dumani iazigi i le ocupO' nite teritorii.

Roma declari iaai rlzboi. Traia.n pomete cu statul su major la

4 iunie 105 pe front. Intre insotitorii lui (comites) era i. viitorul guvernator al Daciei romane, D. Terentius Scaurianus. Imbarcarea impOratului (pl. 42) are loc la Brundisium i nu la Ancona, cum se credea
sau mai sustin unii. De aici va fi apucat peste mare i, apoi, de-a curme-

ziul Peninsulei Balcanice in directia Durgrii i a Drobetei (Tumu

Severin) pentru a ajunge in Moesia Superioara, unde il ateptau trupele

care nu se aflau eventual in teritoriul ocupat al Daciei. (Nici drumul

prin Balcani la DunAre nu e mai lung deck cel de pe coastele Dalmatiei,

pe la Sirmium, la Drobeta).
Rzboiul fu purtat mai mult cu pazI decit cu infocare
spune
Dio Cassius. Inci de la inceput, Decebal, vIzindu-se pArlsit de unii din
ai sOli, cere pace, dar pe cit se pare numai pentru a citiga timp cOci
continua cu pregItirile i mai ales ficea apel la neamurile vecine incercind O. le convingI de pericolul comun. De data aceasta, vecinii nu prea

se aritau dispui la o aliantl, invItind din pAtania primului rOzboi i

lsindu-se, probabil, corupti de banii Romei.

Numrul trupelor romane pare sa fi fost acum mai mare decit

In primul rIzboi. Trecerea armatei se face de data aceasta pe podul
de la Drobeta (pl. 45). PAtrunderea inspre cuibul intsrit al regelui dac se
face iaeli din mai multe directii: din vest, prin Banat valea Mureplui

valea Apei Oraului spre Sarmizegetusa; din sud, pe valea Oltului

sau peste Vilcan, atacind cetatea cea mare din flanc i din spate (din
castrele de pe dealurile pomenite mai sus, pag. 29) dar, foarte probabil,
32

www.dacoromanica.ro

dinspre Moldova, inaintind prin Ardealul de rIsrit. Putem afirma

aceasta, intrucit dintr-un papyrus reiese c teritoriul Moldovei de sud
i. al Munteniei se afla in mina romanilor in acest timp (poate chiar
prin stipulatiunile punctului 4 din tratatul de pace de la 102). UrmIrirea
In detalii a luptelor dirze, dup reliefurile coloanei, e dificil. Luptele

se dau, in once caz, in munti (pl. 46-47). E vorba fr indoiall de

Muntii Or."tiei, cu cetatile ce imprejmuiesc reedinta i cetatea principalI
de la Dealul GrId4tii; se vId romanii care inainteaz i deschid drumul;
dacii care atac cu indirlire; iar alii sint inatiati in atitudini de inchinare,
impreun cu femeile i copiii lor. Se remara' in chip deosebit mari concen-

trIri de trupe dacice, sub directa comandI a regelui in vederea ultimei

rezistente in insIi. cetatea Sarmizegetusei, pe care romanii o asediaz

viguros (pl. 48-61). In una din scene (CXXXV) apare chiar figura
plin de tragicI ingrijorare a lui Decebal, urmrind ultimele indetri
(pl. 64).

la Dio Cassius lipsesc amnuntele mai interesante cu privire la

luptele propriu-zise. Excerptele din opera lui se multumesc s povesteasc tentativa de asasinare a lui Traian de ctre un emisar al lui Decebal

i. presiunea incercatI tot de regele dac asupra impratului prin capturarea comandantului de legiune Longinus, chiar la inceputul ostilitItilor.
Al doilea rIzboi a durat in once caz mai putin. In urma unor atacuri
concentrice i. viguroase asupra capitalei, Decebal se vIzu constrins sI
pIrIseascI cetatea pe cale de a fi cuceriel i sI caute scapare prin fug,
insotit de citiva oteni credincioi. Va mai fi nutrit acest viteaz conducItor

al dador speranta de a organiza in estul Daciei, cu ajutorul vecinilor

roxolani i. bastarni, o nouI rezistent? AceastI nidejde o va fi altoit-o
rzboinicilor csrora le mai vorbete pentru ultima oar (scena
CXXXIX). Indreptindu-se clare, pe plaiul muntilor, spre rIsrit, unde
mai avea o cetate de piatr. pe Valea Frumoasei (Sebeului), la apilna
i alta la Tilica (r. Sibiu), iar, mai departe, in estul Ardealului, mai multe
cettui (dac nu cumva toate acestea cAzuserI deja in miinile romanilor),

el e urmIrit indeaproape i inconjurat de cavaleria romarl. Pus in fata

alternativei de a cdea in mina nemilosului duman pentru a fi tirit
in cortegiul triumfal al cezarului sau de aji curma zilele, el alege sinuciderea. La r'dIcina unui stejar, Decebal, ultimul rege dac, ii curma
zilele,

beregata cu un palo scurt (scena CXLV; pl. 68). Capul

33

www.dacoromanica.ro

si mina dreaptl li sint retezate i duse ca trofeu la cartierul general al

impratului. Capul avea sI fie trimis la Roma. In una din scene (CXLVI),
se recunosc i doi tineri, cIzuti in mina urmIritorilor, poate copiii (sau

nepotii?) regelui (scenele CXLII

CXLVIII). Sarmizegetusa cade

pradI biruitorului si e distrusl, incI in vara anului 106. Trecerea ei prin
sabie i foc e confirmatI si de sIpIturi. Putem spune cl distrugerea a fost
sistematicI (inclusiv sanctuarele). Magaziile de provizii, clIdirile din
interiorul cettiisi cele ale asezIrilor civile de pe terase prezintI urmele
unor incendii puternice.
Pentru clipele din urmI pe care le traieste Sarmizegetusa asediat,

Coloana traianI ne infatiseazI o scenI de un dramatism zguduitor

(CXXCXXI; pl. 60): doi pileai oferI de baut unor luptItori ce-si
intind dornici i istoviti bratele. Scena fusese interpretatI mult mai
tragic deck e in realitate i anume ca o sinucidere in masI cu o bIuturl

otrIvitoare. Nimic nu indreptIteste aceastI interpretare. E vorba, fir

indoiall, de distribuirea ultimelor rezerve de apI, apa constituind o
problem'I de cIpetenie la aceste ceati, iar lipsa ei devenind &tall pentru
apIrItori.
In o serie de scene ale coloanei se vId detasamente de soldati romani
urmrind i hIrtuind resturile oastei dacice care mai opuneau rezistentI

in diferitele fortArete mai apropiate sau mai indepIrtate ori in cimp

liber (pl. 62-64 si 69-70). Localizarea exact./ a acestor actiuni e, fireste,
iluzorie.
Printre ultimele scene sint insI patru care se preteazi la o interpretare

istoricl mai precisI. Prima e aceea cu reprezentarea przii bogate in

obiecte de aur si de argint, capturate de comandantul roman, din
Sarmizegetusa, din vistieria regarl si a templelor (scena CXXXVIII;
pl. 65). CI o prad bogatI de flzboi a rIspltit pe invingItori e un lucru
ce nu poate fi contestat. Faptul e relatat si de Dio Cassius (LXVIII, 14),
care mai adaugI i episodul fr ndoial nIscocit sau repetat ca un
loc comun cu ascunderea acestor tezaure, de atre Decebal, in albia
riului Sargetia i descoperirea lor datorit unui trIdItor cu numele
Bicilis. Dar cI cifrele transmise despre cantitatea acestor prIzi la scriitorul
bizantin din secolul VI, Johannes Lydos, sint cu totul de necrezut, Ina

este adevArat, dei izvorul bizantinului a fost insi lucrarea Getica a

lui Criton. Chiar cu corectivul ingenios aplicat de invtatul francez
34

www.dacoromanica.ro

J. Carcopino (165.500 kg aur, 331.000 kg argint i 50.000 de rzboinici),

cifrele rmhi, evident, exagerate. Cert e insc situatia precad a finan-

telor romane se redreseazi simtitor dupl 106, pertnitind impratului

largi drnicii, scutiri de impozite, prepararea rzboiului partic, precum
angajarea i executarea unor mari lucrari publice cum sint: Forul
lui Traian cu statuile aurite ex manubiis (Dacicis), Basilica Ulpia
ambele inaugurate in 112 Coloana nsi, inaugurat in 113, construirea unei noi conducte de ap. Traiana Aqua in Roma, refacerea
canalului Nil-Marea Roie etc., in afar de jocuri i spectacole durind
mai multe luni de-a rindul, in vreo trei ani consecutivi. Insi valoarea
aurului pare s fi sc.zut de pe urma enormelor cantitati de aur aruncat

pe piatl.
A doua scen (CXLI) arat., in mod demonstrativ, supunerea nobilimii separatiste dacice invingltorului. Ca intotdeauna, i acum reprezentantii clasei dominante caufl i gsesc favoarea dumanului pe socoteala

poporului trdat (pl. 67).

Poporul ne apare, in schimb, in cele douI scene apropiate i ultime
(CLIVCLV): grupuri de daci ducindu-si familiile si tot avutul intr-o
directie necunoscut (pl. 71-73). Ca i scena asemnkoare de la sfiritul rzboiului prim (LXXVI), i acest tablou a fost interpretat fie ca
o emigrare a populatiei dacice peste hotare (Cichorius), fie ca o actiune
de schimb de populatie cu alte semintii aduse in Dacia (Petersen), preri
care nu pot fi acceptate in nici un caz. Nici la Dio Cassius nu se pomenesc cu nici un cuvint asemenea actiuni. C. Patsch vede i in aceste
dou scene tot reintoarceirea la vetrele lor a acelor daci care, de teama
urgia rzboiului, se refuglased in munti. Dar pentru aceste doul scene

de la sfiritul rzboiului de cucerire, explicatia cea mai just e aceea

a evacarii populatiei din aezrile lor din munti, evacuare impus

de romani din motive de securitate, i mutarea acestei populatii la es,
pentru o mai bung. supraveghere. SpIturile arheologice din zona cettilor dovedesc, intr:adevr, incetarea oriarei vieti dacice nu numai in
cedti, dar i in aezrile civile (inclusiv stinile) din regiunea muntoas
o dat cu ocuparea regiunii de ctre romani.

Data la care s-a sfirit al doilea i ultimul rzboi o cunowem

acum destul de exact: ea e cel mai tirziu prin luna iulie a anului 106
e.n., cIci. la 11 august din acelai an Provincia Dacia e deja constituit.
35

www.dacoromanica.ro

tot in acest an se trece in rIbojul-calendar de la Ostia (Italia) cumplita

insemnare: Capul lui Decebal a fost aruncat pe scirile Gemoniei.

Aceasta ca s.' se tie ci cel mai temut duman al Romei a incetat de a
mai fi.
In fosta capitali a Daciei libere se instaleazi un puternic detaament
de armati romani din legiunea a IV-a Flavia felix, i, pe cit se pare,
i din legiunea I Adiutrix.
Infringerea dador inseamni desfiintarea statului dac liber, cea mai
mare parte a pImintului dacic transformlndu-se In o provincie romanI
i. impIrtIind timp de 165 de ani soarta celorlalte Ori i popoare cucerite de Roma. Cea mai de seamI din urmArile acestei sorti e romanitarea
tirii dacilor: temelia poporului multi i a limbii romneti.

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATII

www.dacoromanica.ro

S.

Tes.,

.114,;].,

,ro

121

PY.-4 ./A,

"

k4 4

Sf:414i

/X

ntl.r

PRIMUL RAZBOI DACIC (101-102)

3. Armata romand trece Dundrea. Trupele romane ies pe poarta unei cetAti (probabil
Viminacium, azi KoAtolac in Iugoslavia) i se angajeazi pe un pod de vase. Soldatii poarti
barbi i mustti; sint imbricati intr-o tunici pinl la genunchi, cu mineci scurte, avind

ar,er

*1
'

04,

',a...1P

td 2

pieptul apirat de platoe o de o serie de benzi de pide (loros). Sibiile (gladii) le atirni
la oldul drept, ciqtile sint agitate de umr; in mina stingi soldatii poart cite un scut
lunguiet. In virful unor prijini se vid vesela i providile. insui zeul Danubius asist,

t.. n..

dintr-o peteri, la trecerea fluviului. Cu bustul gol, purtin' d plete i barbi, cu capul incummat

de trestie, el iese pe jumitate din api; bratul drept intins sustine podul de vase, semn ci
zeul e prielnic ofensivei romane.

u.-1-WCA:ityAffi
1-) A I,AN 7 AV

M AWIGT f
LADIiE(:I.A0 Al
)1'

ret

'

-1,

:1

'f
-

.;
_

.5
PO'

2. Sochd Columnei. Deasupra portii de intrare se vede inscriptia sustinuti de dou Victorii

inaripate. Sus, la colturi, doul acvile. in registrul inferior se disting trofee capturate de
armata roman in rizboi: platoe sarmatice cu solzi (loricae squamatae), coifuri, scuturi ovale,
stindarde etc.

www.dacoromanica.ro

4. Armata romand trece Dundrea (continuare). Se remarca intreruperea podului de vase

mArginit de o balustradI scundi O. reluarea lui pe alt plan; aceasta a sugerat comentatorilor
cl podul se intrempea la insula Ostrova din fata oraqului Viminacium i continua apoi de

la insull spre malul sting.

Pedestraii sint precedati de signiferi, imaginarii, cinci la numr, cu capul 0 umerii acope-

5. Armata romand trece Dumb= (continuare). Imaginea

riti de o blanA de urs. Cele doui insigne terminate in cite o mini sint insemne de manipuli
(subunitAti ale cohortelor); celelalte trei, pe care se disting busturi ale impAratului inconjurate de lauri i, in virf, imaginea une divinitAti, sint insigne de cohorte. Intre signiferi se vid,
in capul gol, vexillarii i aquiliftri. Cei dintii poarti stindarde de stofl (unul e incununat de
o imagine a zeitei Victoria), ceilalti poartA acvile. De fapt, se vede un singur vultur, unul
din aquilifiri purtind, dup pArerea unor comentatori, doar suportul acvilei pierdute de
Cornelius Fuscas in 87 e.n., ce avea s fie regsit de Traian intr-o cetate dacic.
Personajul aflat la extremitatea primei portiuni a podului de vase e un ofiter superior
toman cu platoqi.

noastr o reproduce in parte (jumAtatea sting) pe cea

precedent. In jumtatea dreapti, in fata signiferilor i

a unui ofiter implitoat, se vcl soldatii care au pus

piciorul pe malul nordic al fluviului, in dreptul localittii Lederata. Se disting, de la stinga la dreapta, doi

trimbitai ( cornicines) cu instrumentele lor: comuri mari,

semicirculare, sustinute de o bark' terminat in semiluni.
Ei sint precedati de citiva 611=0, unii inarmati cu lAnci,
care fAceau parte, poate, din garda impAratului.

www.dacoromanica.ro

7. Sorirea soltdui bar ( ?). Un barbar, imbricat intr-o camaa grosolana i tinind
In nit' un baston, cade de pe cal inspitnir. itat la vederea lui Traian 0 a locotenentilor

6. Trecerea Dundrii (sfir0t) 0 Courtliu de rdtboi. Pe

jos, in fruntea trupelor sale, impiratul Traian, cu mina
stingi intinsa, arati soldatilor drumul pe care-i va
conduce spre biruind. In partea dreapta a scenei, impratul tine un consiliu de dzboi pe o tribuna de piatri sau

silo (sus, in dreapta). Calul poarta un obiect ciudat, rotund 0 parci poros. Scena nu e satisfacator explicati; unii au apropiat-o de pasajul lui Dio Cassius in care e vorba de scrisoarea
adresati lui Traian de buri 0 de alti aliati ai dador. In acest caz, obiectul circular ar putea
fi ciuperca (o iasca mare?) pe care era scris, cu litere latine, mesajul; sau poate ca bastonul

barbarului azut la pamint e un sul scris?

glii. Aezat pe un scaun pliant, el are de-a dreapta 0 de-a

stinga doi ofiteri ezind i ei. In spate ofiteri in picioare.

In partea s final a figurii

o parte dintr-o scen de sacrificiu (suovetaurilia) in fata unui

mic castru roman circular; se yid taurul, oaia i porcul pregatiti pentru jertfa.

www.dacoromanica.ro

,,,-;

"t
I- F
.....

I,

7 ;.,,-.., .

vt

. 4.t...,..,,,'"-

,,

,..,

, -..... ; ... -...e.....,,,...*

*,

'

N
,

..

rale-jf
:.

_,

".."

''

, .,

,..,

, '--."VIL4

Er-

'

'

174
^-

rquif

'

7: '

f!'s

9. Construirea unui alt castru roman. Se distinge un al doilea castru la care duce un pod.
Doi soldati lucrearl la balustrada podului, altii la zidirie, altii la ant; platosele
le slat arzate In fata zidului. In prim plan, la stinga, stau de yorbi doi soldati care fac
de paz. La dreapta, in interiorul fortificatiei, sub un grup de arbori, Traian impreun cu doi
ofiteri suprayegheazi mersul lucrrior. In coltul din dreapta sus, se disting doi soldati care
poart pe umeri un trunchi de copac.

t
7.
_

4,.
-

'

8. Construirea unui eastru roman. kaintind cu prudenti i consolidind terenul, trupele

romane construiesc castre trainice de piatr, semn c impiratul se gindea la anexarea teritorillor cucerite. in timp ce citiya soldati inalt zidurile taberei, doi lucreaz la siparea santului
inconjuritor, evacuind plmintul cu cosuri linpletite; in prim plan, la stinga, un soldat face
gestul de a tia /emne, dei toporul nu e vizibil.

)
..4111.,

www.dacoromanica.ro

f--*

5'er,

;1;1;4,,

4
,

5P2,..111t111---

. ), ,

... .

4,-;. ask

11

jrifi

'PM

NI

i , ;:._.,,

.......

r., N

7.4 .,

o .-.

' ..11111101t.

-:-

-...

,,r

r.

(4

M.

-....

L.

,.......,,
,C,?' .

,...-

.....

-'--. --.
. ',,,. - ,.

.,,,,r,

-z

...

,,.4

.4

".?),. -.ire'
--.. 'i

gA:-.71 -

.,

-":",eci"
: t ,... -.
m IS?
"..,,,k7 "- ' ---4.-`"
-

s-F

"'"

7t..6....'"%

,0"erp,
L17
w
-21

krig

11:.

2n

11. Prizonierul dac. Doi soldati din trupele amiliare aduc, tinindu-1 de par, pe un prins
dac cu miinile legate la spate. Prizonierul, un comaius (om de rind) cu plete i barba, e imbricat

intr-o cam* cu mineci scurte, o manta si cioareci. Traian are lingi el doi ofiteri superiori,
iar in spate se vad doi soldati din garda sa. k planul al doilea, doi ostasi romani strijuiesc
intrarea intr-un castra, in timp ce alti doi cad lemne.

10. Detain din scena precedentd. Se distinge bine figura impratului Traian.

www.dacoromanica.ro

12. Lupia de la Tapae, Traversind Banatul pina la Tibiscum, Traian i angajeazi apoi
oastea in strimtoarea Portilor de Fier ale Transilvaniei (localitatea antici Tapae) unde are loc,
In vara tirzie a anului 101, una din cele mai crincene bardlii ale primului rzboi dacic. in
imaginea noastrk", cavaleria romani i cohortele auxiliare ataca; se remarca, in centra, un auxi-

13. Lupia de la Tapete (continuare). Scena, care o

repet partial pe cea precedenta, infatiseazi lupta victo-

liar german cu bustul nud, inarmat cu o maciuc.a, lar ceva mai spre dreapta un soldat cu
casci i sabie care tine in dinti capul unui dusman ucis. Dacii au sabii scurte, arcuri i scuturi
ovale; cei mai multi, ca capul gol, fac parte dintre coma/i, dar in dreapta, sus, se zreste
figura unui nobil (tarabostes, pi/ea/tu), purtind caracteristica boneta de stof. Romanii sint
pe cale de a cistiga lupta: de partea lor nu se yid morti sau raniti in timp ce dacii sufer

Fulgeritorul, cu mantaua arcuiti in forma de nimb,

ajuti pe romani, aruncindu-si fulgerele asupra dacilor.

rioasi a infanteriei romane. in josul ei se vede un dac

grav rnit, in timp ce din inaltul cerului insusi Jupiter
In coltul superior din dreapta, lingi copad, se zareste
stindardul dacilor: un balaur (draco) cu cap de lup
corpul de sarpe.

pierden.

www.dacoromanica.ro

15. Dittrugerea unei afetari dacice. Dupi infringerea de la Tapae, dacii, pe care-i vedem.
in partea dreapt, retrigindu-se, abandonead inamicului o aezare indrid cu zid din blocuri
de plata' i inconjurad de un ant. Pe zid se vid, infipte in latid, craniile unor dumani
invini de daci (poate soldati ai lui Domitian?). in spatele zidului se zirete o constructie
de piatri ridicat pe stilpi de lemn, probabil un tum de veghe, un stindard dacic in formi
de balaur i o constructie ciudad, circular, de scinduri. E greu de spus ce reprezind stilpii
obeliscurile vizibile in fata cedtii dace.
Soldatii romani incendiad casele dacilor aflate in afara incintei fortificate, urmAriti de
privirile impAratului care e insotit de doi ofiteri.

t.>

VA1

r,

'
T f . rTf-7,e ,-,

- "-:-.....fi..-

.., -

4;':.-

'

1 ,

rel

4,i

:.

:1

'

'

.-

i
1

_.,

,- ,,,,_kA

'';I, -'`

--..

,,

-....,

.,

. W's7.44

.,,, X.'i
.4.,..,

--' T.,\---- -

rr

..

'

... 1
,

'

,s, N's

0,
Ci

,......

Te ..

41

`,15

' ( -)

--.4.---'--rEf.'

-:-.'Z' ''
--,
.1

hil

4 "e,

- t'+'

.-NI:r.:141

'

''

_a

r4

'.

-7&;

1.1

-'.

14. Lupia de la Tapae (sfirit). Se vid doi dad care poart cu grij un mort sau un rnit.
Deasupra lor, printre arbori, se zirete figura unui tarabostes (probabil insui Decebal), urmrind cu ingrijorare desfivrarea bitiliei. In partea de jos luptitori daci rniti.

". q_
Lb.

www.dacoromanica.ro

.1

';

it.
r

1.

..e,

417,

.,,,,

''

if,

4,

L4.-/-0-

t -4.

''

'

?)-zo
,
,ir,,,,

,,-

_.-

I, --,1::

\ 4..,
,t-d'
......l....

.-,

,i1-..,--,,

1,'

..,,,,

ir,74

- , _..,-2,,.--q 4. T---

e,- ,-,
s,
N.
-,,,,,
' ' .01....,4774,...--'-"------'
5..

-,'

N iikk, tj

-...
.7,

1-40b6,4:;,..-

4
.

..

.-..,

...,,..,A

,/i

...

"

--J-

'.k,.;'.
,
84i'''''-'''''

i
,

'f -i

.3
'

44-.

-.

III

li,,
.

ve

..-- '

---.,.,,,
'

.,...

:.
.

.
..

./'"

'

,
61::,j

16. Trojan primeite o solie dada. Dupi lupta de la Tapae, Decebal ii trimite impiratului
o solie format ruunai din comati, poate aceea pomenid de Dio Cassius. Imbracati in mantaie
cu franjuri, dacii par si ceari pace de la Traian pe care-1 vedem insotit de statul siu major.

,.

'

1,1:, - -...,r',......

...,

0.

ii

LfA;P;A
- .,_....
..... .
.........-4.

-....w

le;

r--

t PT/
-,,,

....

.- x4' . -to
'

--

.
.4....,

17. Cillireli dad InecIndu-se in Dundre. In iarna anului 101-102, Decebal incearci sA ras-

toame soarta rizboiului, atacind gamizoanele romane de la DunIrea de jos. Dacii suferi
insi pierden i la trecerea fluviului, probabil din cauza ruperii ghetii.

In planul al doilea, un castru roman.

www.dacoromanica.ro

'

':: - '

.., s

.Z.,..

I'''',

-i4

'Tot
.,1

.-..

--,

.,

4"

it.,

- -

,-_

,
-,

i'

44k*-

-Di 4'

II

._..e.,

''',....1

,;
L ,-

.._

..

"--N,
. ...
aliik:',.
.....-_,

,..,_.

...,,,.......,,i
k,

.,

' ?,-....,. 4......., <- ,,...:1

'

...-..._ -....--

-,-- ,

J.::,-.' -

-.7

.,..e..

.--4-'/..

,,,,,i

--

'i

4.1
ar
,fhps?

,i.y.,,,,

Ii: t7a '

...

;-, 4'.----

...... ,
,---,_.
,,,-,

\...:',,,\.72.7,0-_-'
4

'

!li

('' # q

,.._ .." 2..,,,

":....43

"../.

,
,.

o ''.4

fl,
:

.0

--

r , a-.?: vy
'

pe.=4.. ,

fr3

-*AL -

',...... -..

' E
-,.

18. .Atacul Impotriva garnitoanelor romane. Multi din ciliretii

'' ,21;14.:;-4.-

e---

`W.

N..,...."';',.--

ti

...ef' -11;1-'..-"'

,41 f

-- -

- ''.

19..Atacul Impotriva garnizoanelor romans (continuare). Repetind, in parte, imaginea prece-

dad se ineaci la trecerea Dunirii, dar pedestrimea daci (se

vid, in stinga sus, doi tarabostes, dintre care unul poarti un
dram) i cavaleria roxolani, aliata lui Decebal, imbricati in
armuri solzoase, reusesc si ajungi sub zidurile unui castru
roman. In dreapta se yid arcasii dad azvirlind sigeti asupra
soldatilor romani auxiliad care se apiri. Lingi poarta castrului
se zireste un dac rink.

dent, aceasti plansi o completeaz. Pe pimin. t, ling coltul taberei romane, e asezat un dac
rink, in timp ce sotii sii de arme trag ca arcurile impotriva apirtorilor castrului i incearci
s sparg zidul cu ajutorul unui berbece.
Scena e, desigur, simbolici, asa cum sint multe pe Column. Ea nu reprezinti atacul

impotriva unui castru, ci simbolizeazi atacarea mai multor gamizoane de la Dunirea de

jos; asa se explicit' de ce soldatii romani poarti scuturi cu sapte embleme diferite, reprezenfind mai multe corpuri de trup

www.dacoromanica.ro

cu dacii ale dror alrute se vid in partes superioad a scenei, incircate cu vase si provizii.
Lupta continul pin la lisarea intunericului: in stinga sus se zirete zeita noptii care-i
intinde vilul deasupra luptitorilor. Lingi carde din partea superioad a scenei se disting ciar
cadavrele a doi luptitori. Dacii suferi pierden i i romanii sint pe cale de a citiga lupta.

20-21. Seene de lupa. Gamizoanele de la Dunire, atacate de dad, rezist pin ce Traian
Je vine in ajutor cu o parte din trupele de pe frontul de vest. Dupi ce-i inving pe cilisetii
roxolani, romanii dan o lupti cu dacii. Auxiliarii germani cu bustul gol i celelalte corpuri
de trupi (emblemele de pe scuturile lor sint foarte diverse) lupti intr-o cumplid invlmieali

www.dacoromanica.ro

/41

23. Rasplatirea soldalilor i Torturarea prizonierilor romani. In coltul superior sting al

imaginii, Traian, inconjurat de ofiteri, ii rispliteste pe soldatii care s-au distins in luptele

de la Dunire; se vede un soldat care siruti mina impiratului in semn de recunostinti.

Jos, alti soldati par a-si astepta rindul.
Partes dreapt constituie o sceni diferiti. Se yid femei dace arzind cu torte aprinse
umerii unor prizonieri romani goi, cu miinile legate la spate. Aceast c.rudi sceni nu poate
fi pusi numai pe seama exasperirii dador invinsi in temerara lor incercare de a schimba
soarta rzboiului prin atacul impotriva gamizoanelor dunrene; ea trebuie pusi in legituri
si cu religia dacilor, care, dupi cum spun autorii antici (Herodot, Iordanes) nu excludea
tertfele omenesti.

22. Sand de luptd(sfirit). Atacati din toate prtile (ciliretul si pedestrasul roman intorsi

amir' idol spre stinga sugereazi un atac din spate), dacii sint invinsi. Un tarabostes (in
stinga, jos) preferi si se sinucidi infigindu-si pumnalul in piept, decit s caci viu in tniinile
romanilor.

www.dacoromanica.ro

.i-

,1,4N

,LV

24. Marperi Iris munli. Reluind ofensiva in primivara anului 102, Traan isi conduce
armata in regiunea Muntilor Oristiei, spre Sarmizegetusa. inaintarea e dificil: soldatii,
depunindu-si scuturile si cistile, doboar arbori si umplu un sant. In planul al doilea se
zireste un castru roman in fata ciruia dota capete ale unor lupttori daci sint infipte in pari.

25. Incendierea unei alezeiri dace. Soldatii romani dan foc unei asezri dace; se disting
palisada ce inconjoari asezarea si o constructie de lemn pe stilpi inalti. Urmele de asezri
si locuinte incendiate sint foarte numeroase in Muntii Oristiei.

www.dacoromanica.ro

14,

'977,

1,

,,
,

"

4.

be" j

....-,
4_j'

...,

-.,,,

- S.7414- ,....- -......'Slig

..

-.,

,,*!11

r
't
,

.`

....
_

:'4

-.o.

s?

!',N.

.`

S31

..!""NI__.

747.,

'

10 ..

4.'.
....of.

6..1,

-.

27. Distrugerea ami afetdri dace. Soldatii romani incendiazi o asezare, in timp ce lupatorii daci s-au retras pe cultnile muntilor. Un comatus, in stinga sus, poarti stindardul (draco)
dacic. In coltul inferior din dreapta se vid soldati romani care lucreazi la construirea unui
castru.

26. Ir:ahitaren In munli. Scena ni-1 infitiseaz pe Traian d'are, trecind irnpreuni Cu doi
cavaleri din suita sa peste un pod. Sus, in dreapta, pe o iniltime, se zireste o cetate dacici.

www.dacoromanica.ro

28. ,Vatja favaleriei maure. Sub privirile Impiratului (sus in stinga), ciliretii mauri
comandati de Lusius Quietus arjeazi. Caii lor nu au nici friu, nici a.

29. .,tarja eavaleriei maure (continuare). In fata cavaleriei maure, dacii fug suferind i
pierden; se yid un tarabostes i doi comati cizuti la pirniz'It.

www.dacoromanica.ro

31. Nobil pritonier. Un nobil dac ficut prizonier

este adus, cu miinile legate /a spate, in l'ata impratului
pe care-1 vedem inconjurat de statul ski major.

30. Nobili daci IncbinIndu-se lui Traian. Zn fata unui

castru pe al cirui zid se vid dota catapulte, Traian

primeste inchinarea a doi nobili dad. In partea de jos
a scenei, soldati romani construiesc o intirituri din
trunchiuri de copac.

www.dacoromanica.ro

entr.:10014.1'U

1,,, fi r
4#1,1

,
'a!

,a4...'

,4

0%.

i;r.:,

."0

'

"

74,-,...il

'
(

,..-..

-1

'''.

,-1;

..."1:,

:li

,i'4.4'' \''''.

- ''''''

'\

'i-.`../ :)://h-

,),--4---.7...-.

-,
.,

._.
\
,

:1
,

-',

t ,'

\/

-,--;

-r- ' .
.

'

-,:., -4.

--,...

.'.

(A.

,Nr(-,,
.

-,, rp'S.''

ii

t.

--

1 .k,',...1%.,:r.....
e..

i---.,.

1
" `,-.,--"'"

,,,,_ -

-i,

11.

't

.G:.

4.

'

...1

:t1
:

'7 ri/
.....

-`'''

O/,

' ..4"..1

f,

'

.-'
7 ?.
,
,
-a
,.
./11.- .......,"

11

,., , ......,

33. Asa/tul unei fortdreje ice. Dura ce c4tigi batlia reprezentata in scena precedenti
(se vid, in stinga, dad care se refugiar in interiorul palisadei), armata romana ja cu asalt o
alta fortareati dacic. Soldatii formeaza cu scuturile ion o carapace (testudo) pentru a se

32. Luptd In munfi. In fata unei aeziri dacice intirite cu palisada (coltul de sus din
dreapta) se da o lupta. Printre soldatii rotnani se disting: in primul plan un luptitor cu

pratia, avind proiectilele in faldul larg al mantalei, un auxiliar german cu bustul gol, arcai
sirieni. Dacii sint invini, suferi pierden i se retrag spre wzarea hidria

feri de loviturile apiritorilor.

www.dacoromanica.ro

34. Britdfie In munfi. Doi soldati romani care au luat parte la lupti (vezi plana 35) ii
prezinti lui Traian capetele diate ale unor luptatori dad. in dreapta, se yid soldatii din

35. Bilidlie In munfi (continuare). Romanii ies invingatori din lupti si inainteazi cilcind
peste cadavrele dustnanilor.

legiuni care stau in rezervi, gata sA intre in luptA.

www.dacoromanica.ro

36. Dacii cer pace. Dupi lupte indirjite, armata romani ajunge sub zidurile unei mad
cetiti dacice, poate Sarmizegetusa. Traan primeste o solie dacicii de pace, formati din iarabastes i coma/i. Trei nobili dad au ingenunchiat, implorind pace, in fata tribunei de piatri
pe care sade impiratul. In fata zidului cetitii, soldatii romani tin ridicate Cu tnindrie insem-

37. Dacii cer pace (continuare). 0 multime de dad cer pace ca bratele intinse. Stindardele
loe skit ridicate, dar scuturile sint aruncate la pimix' it. Planul diferit pe care sint sculptati

arar a ei nu fac parte din solie; artistul a vrut si simbolizeze prin ei nevoia de pace a
intregii Dacii invinse in primul rizboi.

nele diverselor corpuri de trupi.

www.dacoromanica.ro

i
38. Dacii cer pace (sfirit). In spatele

numeroilor daci care cer pace de la

Traian se zrete, impuntoare, figura regelui
Decebal. M'infle sale intinse cer pacea, dar

atitudinea lui dirz lasi s se vad el el nu

s-a resernnat in fata infringerii.

kts4

'
r

vr

4,4' -

"7,--rn
:1

11

4.441

'

4.1

V ://

SI
r

Ni

-F),

si

crI I
4i

40. Daci InsorcIndu-se la casele lor. in planul al doilea, la stinga, se vede o cetate (oppidum) dacic. Centrul i intreaga parte dreapt a scenei sint ocupare de un numeros grup
de daci care se indreapti spre stinga, adial spre oppidum. Din grup fac parte btrini si, mai
ales, femei i copii; o mam are lingi ea doi copii, iar pe al treilea il poart in brate, alta
ii poarti pruncul pe cap, intr-un fel de leagn rustic; un btrin pete tinind de min un
copil. Oamenii sint urmati de animale domestice (boi, capre, oi), din care o parte se indreapti

39. Dacii 4i &Hm, cetdfile. Conform uneia din

conditiile pAcii din anul 102, Decebal e silit s porunceasci drimarea cettilor sale din Muntii OrAtiei. Se
vid citiva dad care abat cu tirracoapele un zid de

piara De notat c spturile din Muntii Oritiei au

pus in evidenti urme de demantelare i, apoi, refacerea

spre stinga, in timp ce altele s-au culcat in iarb.

Scena reprezinti intoarcerea la casele lor a dacilor aflati prin munti in timpul rzboiului

(in 103-105) a unor cetti ca Piatra Roie, Blidarul

din 101-102.

Sarrnizegetusa.

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA RAZBOI DACIC (105-106)

42. Plecarea lui Tratan in campanie. La inceputul celui de-al doilea

rizboi dacic, Traian parAsete Italia pentru a conduce personal opera-

tiunile militare. El se imbarci pe o corabie la Brundisium pentru a

traversa Marea Adriatici Ii vedem pe impirat in partea superioari
a scenei, in picioare pe puntea unei coribii cu vislai. in stinga se
zresc constructiile din Brundisium, printre care i un arc de triutrif.

.evonle'ro

i'

.....

144 7.

..-

,,,

'I

.,

..,Z,2,6

..../

-4

k'..,

-..t.,

E,...

)
'

- r_

...,

-.

--.. ..,

..=....;,.

74
6166"

'4

-t. 6-6.6"-. .,.,,..

,

''

511..

41. Victoria. intre douii trofee de arme dacice (simbolizind poate campaniile din 101 i 102), zeita Victoria,

www.dacoromanica.ro

'

..

---

'.

'

. 6.

--",

.,',;- 41a.".1..i.. 61 -.

,,

inconjurat de lauri numele poporului invins.

"

7. 6,666.666.,16,...
J.
7

cu piciorul sting sprijinit pe un coif, scrie pe un scut

t,

r;."

h.

1.-

-,

r--.

'

!....,

P=0,44""

'''...

9,

4.1?

,,.-

.1'

4'''. -----

Pr<1
Ab.
A'...
.4%,
....

'

"f 0;k E5

,., :

....,,
r

rr

'

Q
,

....

-/, j./ -,1,

-,

'

43. Armala romancr in mar,. Scena ni-1 infitiseazi pe Traan calrind in fruntea statului
su major. in ultimul plan se vid cldirile unui mic oras roman fortificat. S-ar pirea ci scena
se petrece in sudul Dunrii, dei n-ar fi irnposibil (vezi pl. 44) ca ea si aibi loc in teritoriul dacic cucerit de Traian cu prilejul primului rzboi.

44. Daci Incbinindu-se Ild Traian. Un grup de coma, impreuni cu copiii Ion, il intimpini

pe impirat facind act de supunere. E greu de spus daci avem de-a face cu un trib din
Dacia propriu-zisi sau cu o populatie daco-getici din sudul Dunrii.

www.dacoromanica.ro

45. Podul lui ilpolodor din Damasc. Scena ni-I infitieazi pe Traian gata s aduci o jertfi

cu prilejul inauguririi podului peste Dunire, construit de arhitectul Apolodor din Damasc
In dreptul Drobetei (Tumu Severin) intre 103-105, sau cu prilejul trecerii grosului fortelor
romane peste acest pod, la inceputul celui de-al doilea rizboi. n primul plan, la dreapta
altarului, impiratul, inconjurat de ofiteri superiori, face o libatie, in timp ce la stinga altarului
un victimariur tine taurul pregitit pentru jertfi. La sacrificiu asist soldati romani, aviad in
fati insemnele trupelor din care fac parte.
In planul al doilea se profileazi silueta maiestuoasi a podului Cu pilonii sii putemici,
Cu arcurile cu balustrada lui. Evident, el e redat schematic; tim, de exemplu, ci podul
avea 20 de piloni, nu cinci citi se yid pe relieful Columnei.

,,-,:..r,:"21 `.0.,

t."1
-

ir

r
'.>"(''

>.-s,

7.1/

'

',"-

..

"1

k:

__

it., 1
I
"
----

-%:777,
sZ.'"?'
roCi
air

<am,

,11.

/t.

1/4,0

.0. I..

Ar

' ii

46. Lupd In fop unei cetdii dacice. Soldatii romani ies invingitori dintr-o lupti care se

di dinaintea unei fortificatii dacice situate pe o colini. Intre apiritorii cetitii pare s se
desfioare o violenti disputi, poate in legituri cu posibilitatea ajutoririi celor angajati in
lupti sau cu problema capitulirii. Sus, in dreapta, se zre0e un grup de daci care par si
se afle pe o alti iniltime.

www.dacoromanica.ro

48. Cartru roman. Scena infitiqeaza un castru roman ridicat in apropierea Sarmizegetusei,

capitala lui Decebal. In par= dreapti se vad soldati purr:it'd sari pentru asaltul citadelei

47. Deft,liu din scena precede,: id .

dacice.

www.dacoromanica.ro

-;Tj "

-1"

,442,
6

1..,4,1A

r-_

, .0. --

,.........

,4.'-t--'
,. ,
.

6.1,

ts

k.

,9 ..

--

cs

..e"

.'

:4-

'V

r:,
.7=

"

'

-'

ii:.?:,,

...

-L,VN

:,

7r-

1,74,

k4,

41.

..1,

1:".1.

."

.4

1.

riA.V.'

IC"

t.,14

e it

'

e07,

/N

'
'

ta:

t
-

N
".

r,

LZ.

.; e ,_,, , ,,,- ,,
Er -

....

-.,..

"

t.

.,-.....-.

44'

,.
tr-t

El;'A

...

re,

titY
-

'

,.....,....e

r,

..

./ ,

,
^

._....--._.--....e,

'j

.,

o1

.........

-.::-...T..-.:,-

. --

.rtr

d?`

pe,

'""

50 Asedial Sarmizegetasei (continuare). De-a lungul zidului certii, romanii atad, iar
dacii se apiri azvirlind tot felul de proiectile; unul dintre si lor a azut, mort, la prnint.
Trebuie subliniati maniera inexact in care e redat zidul Sarmizegetusei. Pe Columni
el pare format din rinduri de pietre neregulate altemind cu rinduri de bime de lemn; in
realitate, asa cum au artat spturile arheologice, zidul era construit din blocuri de piatri

49. Asediul Sarmitegetu.rei. Romanii, dupi ce au inconjurat Sarmizegetusa, pornesc la

atac. Apirindu-se cu scuturile de loviturile dacilor din cetate, ei reazemi de zid sari
lungi pe care se urci. In partea dreapt a scenei se vede un soldat roman citirat pe o
scari de asalt, care a diat capul unui dusman
al dacului atimi peste zid cu bratele in jos.

paralelipipedice. De asemenea, sipiturile de la Sarmizegetusa n-au scos la iveali tumuri de

curtin din lemn, cum par a fi cele de aici; oarecum asemntoare ar fi doar platformele de
lupt de la Costesti i Blidaru.

tine in mina sting; corpul neinsufletit

www.dacoromanica.ro

52. Asediul Sarmizegetasei (continuare). Partea stingi a imaginii continui scena precedentA. Deasupra soldatilor romani, pe stinca pe care e cliditi cetatea, se vid ciudate masini
de rizboi, al cAror rost nu e limpede. In dreapta se zresc soldati romani (se remarca', sus,

51. Asediul Sarmitegenuei (continuare). Se pare al pritnul asalt a fost respins. Impiratul,
inconjurat de statul siu major, pune la cale un nou plan de atac. In interiorul cetitii dacice
se remara o lungi galerie acoperitA; ea merge, poate, pe lingi zid, dar sipAturile arheologice n-au scos la iveali nimic asemAnAtor.

arcasi orientali purtind zale) care pomesc din nou la asalt.

www.dacoromanica.ro

,.!

....

..

..,

.,

......_

..

...

N
...

*UMW

,....7.,......_,,..,
..1.---",,,,,_
ft

y.

.,..r'NTh.

V....,

.
- ,,..,1 ,

,-4,

4..V.

e.,.. ,

64Vs', :

1 .,..,

--1,

trL

.4

v
,_
.7, Y.

"tly

._
v....-.

v.,

..,

..,

..

...,....t

".14

"J_

,,.
A

.0007

vr.t

, ....

1.-'-. . 7

'

41 -,

,,,q---

rit

i-;...i. '

1.11

',"kgc%,"'
,
,...d

:'

.,

"3

..,

'

'

\ ,,

' :4

t--:-...,,,L;

/,Et

''.4:._.:1

' it..;......---

5ria....4

"

, '

--

il...,

1
4

+=a-

-kt,

El op,,,r.,

.rgr;(7,
-

'

4,51

54. Detaliu din :man precedentd. In partea dreapti se vid, cilzute din mina dacilor ucisi,

53. Asediul Sarmitegetusei (continuare). Continui lupta din scena precedenti. Soldatii
romani din lcgiuni i trupele auxiliare provoaci dacilor pierden i grele.

doui sibii curbate caracteristic dacice.

www.dacoromanica.ro

55. Asedird Sarmitegetusei (continuare). Se vede un grup de dad in afara zidurilor cetatii;
56. Asedial .Sarmitegetusei (continuare). Romanii continua sa atace. Unii din ei au patruns

e posibil si fie dintre aceia care au trecut de partea romanilor.

E curios faptul ca zidul fortificatiei nu e redat ca in scenele precedente (pl. 50-53),
ci partial, &cut din blocuri de piatri de forma regulati.

In interiorul fortificatiei i, impreuni cu cei de afari, incearca sl faca o brea in zidul de

incinti.

www.dacoromanica.ro

58 Asediul Sarmitegeturei(continuare). Dacii incendiazi constructiile din interiorul cettii

pentru ca nimic de pret si nu cadi in miinile romanilor. in realitate, distrugerea sanctuarelor

57. Asediul Sarmitegetusei (continuare). Atacul roman pare &A fi fost respins; in once caz,

soldatii lui Traian ingrimidesc lemne pentru construirea unui turn sau a unei terase care si

dacice de la Sarmizegetusa, constatad arheologic, ne face si credem di aici Columna se

indepirteazi de realitate i ci focul a fost pus de romani dupi cucerirea cetitii.

le permiti si urce pe ziduri.

www.dacoromanica.ro

.
-

67:.

?"--'

Poi,

, ri

"A.

1Milli.'
t '4111V

'

.".'

k-

a ,-

r-- :

s', 0

,,,,i
N'

.0'.

' '''

1,

-.1.--..'

,-

''

'..-4-7

i
'1

-0,

011k
1 ._,,.

ti.

__.

--t

o''..

....-

".

7....

\,......

'

......

--,..r- 07

--,--

-"--

'.

-:

be

.7

1.7 '

..3.'

A.'

.*1-4' .,--

...--F

--' ..

'..."....47......"-.

, ?)

...., ..,4 '?'",---.

- ,;;:si .'-'

,i

t.:7"11*-.., ';'4..

' .....

- ,--: ,,-, -.-r

_.':.-'----

+,..

,:,;

1.

,.' 41/42

- ...

,4-';' ,r.

..topo,''' ,.....,...

fP?

2,4 -

G!--,.74

. --,5-d-1

)
.I

_ ''' Yit1

'

"-,.'

4i

..

.
_

4
!

'I:

'

?'.

t '-''''-'.. -

,a.\

..

.,

'L

/'TilgPl

..

..,.

'

-)

4
.477

'.

60. Asedid Sarmitegetasei (continuare). 0 sceni

dramatic: impirtirea ultimelor rezerve de api intre
apiritorii cettii asediate. Unii sint istoviti de sete,
altii sorb cu aviditate pretiosul lichid.
.

-----...6,
,

t:j4-

1 ....:.14.... .Lj..

...-.,

itt-

Er

., '

,,

.3 Z''' ..:,

..

'

59. Asedid Sarmkegetusei (continuare). Rezistenta dacilor

continu, dar aprtorii sint sfirsiti de puteri. Desi nu avern

de-a face cu o sceni de lupti, se yid totusi luptitori dadi

invinsi de lipsa de ap, purtati pe brate de tovarsii lor.

www.dacoromanica.ro

62. Fortificafie dada In munfi. Cderea Sarmizegetusei n-a insemnat sfirqitul oricirei rezistente. Ii vedem

aici pe dad retranati intr-o fortificatie construid din

pietre i birne i apirati de un riu. In timp ce soldatii

romani (sus, in dreapta) construiesc bArci, dacii inceard

o ieire.

ri

i.

AlOr

1,

f,

s.

,s

.`

-,

,
2 %$;;;;;,-.1

4.

01'

.v.Wir

,4

or

1,

I
;441./

--,....1

11

Al

,1.41

Nt.,

,.

'

1.

.,7,...

'

'

'.

''';--,

_ "...-;?.

www.dacoromanica.ro

4,. ,1,

A r'-

61. Asedial Sarmitegeturei (sfirit). Once rezistend

devenind imposibili, aphitorii pAdsesc pe ascuns cetatea
asediad.

\.11

..

'

..

1:11

'

- 7.

YP

--

ri

ue

."

!Al`

64. Dacii atacd un castru roman (continuare). Reproducind partial scena precedent, ima-

ginea ne arati, la dreapta, un grup de trei

63. Dacii atacd un castru roman. Protejindu-se cu scuturile lor ovale, dacii incearci s la

cu asalt un castru roman, dar sint respinsi suferind pierden i grele.

tarabostes

asistind, de pe o inltime, la lupti.

E posibil ca cel din mijloc s fie insusi Decebal, organizatorul ultimelor rezistente disperate.

www.dacoromanica.ro

Sid

4.-' 4.-71

66. Sfand dacilor. Jumtatea din stinga a scenei reproduce o parte din scena precedent.

'

In cealalt jumtate se vad luptitori daci care se satuiesc.

.411

t,

t
411

..".*
.

It,

1,

..

:
- ..f.

..f ,&.,,,.,
,
3

ik..

;,47

14.

"

-.4e4

tz;

..

j.

'

'--

,i.,-.,.,...A4..-4,,:istp'
f.t

r.. .'-:!'.*'"--.-

-- P

_,

..,,

1.1

, T --;/o.

- .

,,

t ,

\.. 4,

;)

''' 7 ,......--.-..

El

-t4 "I

1'1;4.

-'

t.

0..

'

!f_41:-L4--,...

..

!,..,1AdO.,11.,, .,,.1.1_

1.1

ri

'

,`L'

r4

I 4Ni:A

Bogata pradi, constind din vase de aur o argint gsite la

65. Transporlarea
Sarmizegetusa, e incrcati pe cai pentru a fi dusi la Roma.

www.dacoromanica.ro

I re"
...di

e
-.wat
-

.1

r
1i-

%.

,417

T r ;,

4.

j34.

1), rd

1"3

, , - ,,,... ,

-.:-_-

, ,

'Ni,-,

,...3,::sli,...4

VA-

i'...v-_,,,.........,A

--;',4?4.1

'

*
*

-,....0.4.

Yi

,fr,

68. Moartea lui Decebal. Fugar prin munti, incercind s organizeze rezistenta antiromana,

Decebal e ajuns de calaretii romani, trimii in urmrirea lui. In primejdie de a fi prins, el

67. Noblli dad Inchinindu-se lui Traian. Pierzind once nadejde, un grup de nobili daci se
inchina invingatorului care, inconjurat de statul sal./ major, le acorda iertarea.

prefera si se Sinuckl, taindu-si gitul cu un pumnal curb dacic, la rdcina unui copac. Soldatii

romani li vor tia capul qi mina dreapta pentru a le duce lui Traian.

www.dacoromanica.ro

-rdq,

...

.4

:$:' '11" '''

5,'":"'"

_., , ,....'

;e

...

7r \

Jr.

'

'..; i

svor

V"

..,,, r,

ji

t't,
i:, e

k,._,

ri

.,
J

I,

-_.,? 7, es -c rfrO

N)J\

-k.

,)

f('

..---,;-,

jr
i

..,4,
....-

....,

' 61:-'

v,

'

1
.
%

T-

..t,

--P

F-.., ..

'

'

:,

./

,,,,,
'

'

4..'

!d

70. Dac pritonier. Un dac prins e tirit de citiva soldati rotnani. La

dreapta, romanii incendiazi o asezare dacici intriti.

69. Wilma luptd. Ajutati de sarmati (usor de recunoscut datorit

bonetelor lor conice), dacii dau o ultirn lupt cu romanii in fata unei
sqeziri intrite cu zid i palisad.

www.dacoromanica.ro

72. Evacuarea dacilor din regiunile muntoase (continuare). In ciuda conservrii proaste a monumentului, se pot distinge citiva daci (barbati, femei i copii) care psesc spre dreapta precedati de
turmele lor. Majoritatea intorc capul spre asezarea pe care au fost siliti s-o abandoneze.
Nu existi nici un motiv ca scena aceasta si fie interpretad, asa cum au fcut-o unii comentatori
(Froehner, Cichorius, Lehmann-Hartleben, Christescu etc.), ca emigrarea dacilor din tara lor. O astfel
de emigrare in masa e contrazis de datele tuturor izvoarelor scrise i nescrise. Dar scena nu poate fi
interpretara nici cum a sugerat Patsch, ca o intoarcere a dacilor la casele lor, aidoma intoarcerii dup
primul rzboi; e vizibil aici cA dacii nu se inapoiazi in asedrile Ion din munti, ci le parasesc, escortati
de romani. Explicatia cea mai plauzibila e el romanii evacueazi populatia din zonele muntoase,
unde rezistenta i rscoalele puteau fi mai usor organizare, la yes, unde putea fi supravegheat
mai lesne. Arheologia confirma aceasta iporeza : in timp ce urmele continuittii dacilor abund
in Dacia romana, in regiunea Muntilor Orastiei orice viad dacic incetead la 106 e.n.

-71. Evacuarea dardor din regiunik munloase. In timp ce soldatii romani

,...,_,.....
,,,,,. _;,,,e'r21-_
---..--

desivirsesc distrugerea asezarii din scena precedenti (partea stingi a

plansei), un detasament de auxilian i romani escortead spre dreapta un
grup de daci (vezi mai j os). Chiar in capitul din dreapta al imaginii se
distinge, desi aici reliefurile sint foarte stricate de vreme, un dac
care-si intoarce capul, privind cu nostalgie la asezarea prsit

.,'- -

/
4-

, .:-.....

- ..

.r.-.

re -

.....,.

,,. .

.......

.- ,.,_;,..7

Vialr' ,'

i distrus.

..,

-'

',. ,, ''', -, - ."-''

'431
.,...

'

f.=

44... A

)t 4104.
e
'I',

ky.
-

73. Evacuaren daci/or din regiunile munloase (sfirsit). E ultima scen

de pe Columna'. Se vad animale mergind /inistite sau oprindu-se s

pasa. In felul acesta, o scen idilic incheie cronica ilustrad a celor
dota rzboaie singeroase purtate de Traian cu dacii.

www.dacoromanica.ro

.4

T
-

00000000000

0000000

0p
0

0000000
0000000

Nil: Mel Mai

H
.itt
FL-L_

i.

.7171117-11-'

CO 0000000

00000

asilic
Aemilia

74. Piatud Foruhti

Troion

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

T. Antonescu, Columna Traianer, vol. I, Jai, 1910

R. Bianchi-Bandinelli, Un problema di arte romana: il maestro delle imprese di Traiano, in Le

arii, I, (1938-1939).
Th. Birt, Die Buchrolle in der Kunst, Leipzig, 1907.
C. Cichorius, Die Relieft der Trajanssdule (cloui vol., II si III, de text si cloui de planse),
Berlin, 1896, 1900.
G.A.T. Davies, Topography and the Trojan Column, in Journal of Roman Studies, X, I, 1920.
H. Daicoviciu, Osservazioni intorno olla Colonna Traiana, in Dacia, Nouvelle Srie, III, 1959.
W. Frochncr, La Colonm Trajane, Paris, 1872.

G. M. A. Hanfmann, Roman .Art, New York, s.a.

K. Lehmann-Hartleben, Die Trajanssaule, Berlin-Leipzig, 1926 (un volum de text si unul de
planse).
G. Lugli, Il trip/ice significato topografico, storico e funerario della Colonna Traiana, in Ana/ele
Academiei Romiine, 1943.
Roma antica, Roma, 1946.

La tomba di Traiano, in Ornagiu lui Constantin Daicoviciu, Bucuresti, 1960.

Paribeni, Optima: Princeps, Messina, 1926.
C. Patsch, Der Kampf um den Donauraum unter Domitian und Trajan (Beitritge zur Vlkerkunde von Stidosteuropa V12), Viena, Leipzig, 1937.
E. Petersen, Trajan.r dakiscbe Kriege nach dem Sdulenrelief erzeYblt, I, II, Leipzig, 1899, 1903.
Reinach, La Colonne Trajane au Mush de Saint-Germain, Paris, 1886.
I. A. Richmond, Trajan's Army on the Trajan's Column, in Papers of the British School at
Rome, XIII, 1935.
P. Romanelli, La Colonna Traiana, Roma, 1942.
H. Stuart Jones, Tbe ThIrtorical Interpretation of tbe Relieft of Trojan's Column, in Papers
of tbe British School at Rome, V, 1910.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Pag.

Prefati
Consideratii istorice

Forul lui Traian

Columna Traiani.
Ce reprezinti reliefurile
Valoarea documentar a Columnei
Cauzele rizboiului
Ce ne spun izvoarele narative
Cucerirea Daciei
Ilustratii
Bibliografie selectivi

www.dacoromanica.ro

7
9
13

..

14

20
21
27
37
109

Redactor responsabll: PETRE LUPAN

Tehnoredactor: NICOLAE MIHAILESCU

Dat la cures 08.10.1965. Bun de tipar 10.03.1966. Apdrut 1966.

Thai 10.000+ 160 &watt. Hirtie TiPar inalt tip A de

80 Rima. Ft. 161700X1000. Cali ed. 9,22. Coll de attar 2,25.

Comanda 2727. Pimp 36 tipo. A. nr. 10402 C. Z. Penou

bibliotecile mart 7. C. Z. pentru btbliotecile mici 7.728.8.

tntreprinderea Poligrafici a Arta Oraficd Carea Serban

Voda 133 Bucuresti Republica Sociallstii Rominia
Comanda nr. 1235

www.dacoromanica.ro

AA
V

"A E I, I DtAN E

Lei 12
www.dacoromanica.ro