Test27

Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL

PENAL
Subiectul I: Rspunderea penal
1..1 Relatai despre noiunea i principiile rspunderii penale. (3 puncte)
Conform CP raspunderea reprezinta condamnarea publica, in numele legii a
faptelor infractionale si a persoanelor care le-au savirsit, condamnare ce poate fi
precedata de masurile de constringere prevazute de lege.
Raspunderea penala este o institutie juridica fundamentala a dreptului penal,
care reprezinta componentele de baza ale intregului sistem de drept. Raspunderea
penala poate fi interpretata in doua sensuri si anume: in sens lar si restrins.
In sens larg prin raspundere se intelege insasi raportul juridic penal de
constringere, nascut ca urmare a savirsirii infractiunii intre stat, pe de o parte si
infractor pe de alta parte.
In sens restrins prin raspundere se intelege obligatia unei persoane de a
suporta o sanctiune penala datorita faptului ca a savirsit o infractiune.
Principiile raspunderii penale reprezinta acele idei calauzitoare care , care se
regasesc in normele de reglementare a raspunderii. Se considera principii
fundamentale a raspunderii urmatoarele principii:
-infractiunea unic tenei al raspunderii penale
- legalitatea raspunderii penale
- individualizarea juridica a raspunderii penale
- principiul umanismului raspunderii penale
-principiul personalitatii raspunderii penale
- principiul inevitabilitatii raspunderii penale.
- principiul unicitatii raspunderii penale
- principiul prescriptibilitatii raspunderii penale

1..2 Elucidai mecanismul de realizare al rspunderii penale. (5 puncte)

Prima etapa este cuprinsa intre momentul savirsirii infractiunii si cel al
inceperii urmaririi penale. Organele competente intreprind actiuni privind
identificarea faptei si a faptuitorului.
A doua etapa- etapa tragerii la raspundere penala a persoanei vinovate.
Incepe din momentul pornirii urmaririi penale si pina la terminarea urmaririi penale.
Aici se aplica restrictii de natura procesual-penala fata de banuit, liberarea
neconditionata de raspundere penala etc.
A treia etapa- etapa condamnarii , care incepe din momentul terminarii
urmaririi penale si pina la momentul in care hotarirea de condamnare devine
definitiva.
A patra etapa etapa executarii pedepsei penale, incepe din momentul in
care hotarirea de condamnare devine definitiva si dureaza pina cind aceasta
sanctiune este executata efectiv sau considerata executata in temeiul legii.
A cincea etapa antecedentele penale (consecinta a raspunderii penale),
este cuprinsa intre momentul terminarii executarii pedepsei penale si momentul in
care intervine reanilitarea.

Etapele analizate anterior pot exista de sinestatator, raspunderea penala

putind fi realizata la oricare dintre etapele mentionate.
Raportul uridic de raspundere penala se realizeaza doar in cadrul raportului
juridic penal de conflict, adica din momentul savirsirii infractiunii si pina la stingerea
sau ridicarea antecedentelor penale in ordinea stabilita de lege.

1..3 Proiectai o spe n care ar fi posibil liberarea de rspundere penal a persoanei n

legtur cu expirarea termenului de prescripie. (7 puncte)
Subiectul II: Efectele apelului
2.1 Definii noiunea de efect devolutiv al apelului. (3 puncte)
Prin efectul devolutiv al cererii instant de apel capata dreptul de ajudeca cauza ori imputernicirile
de a infaptui o noua judecata. Alte opinii sustin ca efectul devolutiv inseamna transmiterea
cauzei de la prima instant la instant de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt si de drept.
Devolutia promoveaza o verificare a modului cum sa desfasurat judecata si solutionarea fara o
desfiintare prealabila a hotaririi.
Articolul 409. Efectul devolutiv al apelului i limitele lui
(1) Instana de apel judec apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat i la persoana
la care se refer declaraia de apel i numai n raport cu calitatea pe care apelantul o are n
proces.
(2) n limitele prevederilor artate n alin.(1), instana de apel este obligat ca, n afar de
temeiurile invocate i cererile formulate de apelant, s examineze aspectele de fapt i de drept ale
cauzei, ns fr a nruti situaia apelantului
2.2 Comparai efectul devolutiv al apelului cu efectul devolutiv al recursului. (5 puncte)
2.3 Proiectai o decizie n care se va aplica efectul devolutiv al apelului. (7 puncte)

Test28
Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL
PENAL
Subiectul I: antajul
1.1. Reproducei o situaie cnd antajul este svrit cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor
(lit.e) alin.(2) art.189 CP RM ). (3 puncte)
n vederea obinerii sumei de 10.000 lei de la cet. X , pentru obinerea acestora faptuitorul
incendiaz automobilul pers X, ceea ce corespunde al. 2 lit e.
n sensul dispoziiei de la art.189 alin.(2) lit.e) CP, deteriorarea ori distrugerea bunurilor este
svrit n scopul ntririi cererii de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau
deintorului ori dreptul asupra acestora, sau de a svri aciuni cu caracter patrimonial. n
asemenea cazuri nu este necesar calificarea suplimentar conform art.197 CP indiferent de
proporii (inclusiv dac dauna este n proporii mari).
1.2. Argumentai dac antajul poate sau nu poate fi inclus n rndul infraciunilor svrite prin
sustragere. (5 puncte)
Are obiect imaterial, ceva necaracteristic infractiunilor savirsite prin sustragere.

Nu poate fi_, noi avem sase categorii de sustrageri. In primul rind ,Sustragerea reprezinta luarea
ilegala gratuita a bunurilor mobile din posesia unei alte personae care a cauzat prejudiciu
patrimonial efectiv, in scop de cupiditate. Doar prima forma a santajului corespunde cu semnele
sustragere, adica cerinta de a treansmite, insotita de amenintarea cu aplicarea violentei. Celelalte
doua actiuni principale: Cerinta de atransmite dr de propr asupra bunului precum si cerinta de a
savirsi alte act cu caracter patrimonial nu corespund indicatorilor notiunii de sustragere in special
celor ce se refera la latura obiectiva.
1.3. Demonstrai dac este sau nu oportun utilizarea termenului antaj cu nelesuri diferite n
art.173 i 189 CP RM. (7 puncte)
Nu este. Not de santaj desemneaya situatia in caree faptuitorul inainteaya cerinta de atransmite
bunurile dr de pr, sau alte actiuni insotite cu amenintarea de a raspindi stiri defaimatoare, numai
o ipoteya corespunde santajului celelalte modalitati corespunde extorcarii. In art 314 este santaj
ceea ce bnu corespunde cu norma de la 189
Subiectul II: Efectul extensiv al apelului
2.1 Definii noiunea de efect extensiv al apelului. (3 puncte)
Notiune de extensive se defineste ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a
de asi largi sfera de actiune. Potrivit art 411 CPc, instant de apel examineaza cauza cu
extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, avind
dreptul de a hotari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grea
2.2 Comparai efectul extensiv cu efectul devolutiv al apelului. (5 puncte)
Prin Efectul devolutiv, avind dreptul de a schimba calificarea faptei, de a examina probe noi,
instant nu se poate pronunta asupra altor fapte sau altor personae decit asupra celor care au
constiutuit obiectul examinarii in prima instant
Nu se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus
judecatii instantei anterioare
Efectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia,
precum si la calitate a acestuia in proces.
Totusi efectul extensive presupune o derogare de la aceste reguli generale: daca prima instant
nu s-a pronuntat asupra unor fapte sau personae incluse in rechizitoriu si sustinute de
procurer in cadrul dezbaterilor, instant de apel va avea dreptul de a se pronunta si asupra lor
instant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel
sau la care acesta nu se refera, avind dreptul de a hotari in privinta lor, fara sa creeze acestor
parti o situatie mai grea
Se poate intimpla ca un inculpate, (sau reprez acestuia) atacind hotarirea, sa obtina
modificarea ei, iar alt inculpate din aceeasi cauza penala nu a atacat-o, situatia lui raminind
neschimbata, chiar daca prima instanta a comis erori de fapt sau de drept, ce vizau ambii
inculpate. Astfel apare pericolul de a fi pronuntate doua hotariri contradictorii in aceeasi
cauza. Garantia excluderii acestui pericol o constiuie efectul extensive.
2.3 Proiectai o decizie prin care se va aplica efectul extensiv al apelului. (7 puncte)

Test29
Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL
PENAL
Subiectul I: Legitima aprare
1.1. Reproducei noiunea legal a legitimei aprri. (3 puncte)
Este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge un atac
direct, imediat, material si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva unui
interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
public.
(3) Este in legitima aparare si persoana care savirseste fapta, prevazuta la alin.(2), pentru a
impiedica patrunderea, insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei
ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente, intr-un spatiu de locuit sau intr-o alta
incapere.
1.2. Analizai condiiile legitimei aprri. (5 puncte)
n literatura de specialitate Conditiile legitimei aparari sunt clasificate n 3 categorii si
anume:
a) Conditiile legitimii aparari ce se refera la valorile aparate.
b) Conditiile legitimii aparari ce se refera la atac.
c) Conditiile legitimii aparari ce se refera la aparare.
a) Conditiile legitimii aparari ce se refera la valorile aparate cuprind referinte mpotriva cui
este ndreptat atacul si cine poate fi aparat. Aici putem mentiona urmatoarele conditii:
- Atacul se va considera periculos daca este ndreptat mpotriva drepturilor unei persoane.
- Atacul se va considera periculos daca este pus n pericol interesul public.
- Atacul se va considera periculos, daca este ndreptat mpotriva inviolabilitatii domiciliului.
Nu constituie legitima aparare fapta savrsita mpotriva actiunilor legale, sau mpotriva
persoanelor responsabile de stat.
De asemenea nu constituie legitima aparare fapta savrsita avnd nsa posibilitatea evitarii
acestei actiuni prin alte actiuni mai putin periculoase.
Aici umreaza de mentionat ca dauna cauzata prin aparare este legata de valorile dreptului
aparat.
b) Conditiile legitimii aparari referitoare la atac:
Legitima aparare presupune un atac, o actiune agresiva. Prin atac se ntelege o actiune
agresiva savrsita cu intentia de a vatama grav valorile sociale, aparate de legea penala.
Reiesind din art. 36 CP, n doctrina penala au fost concretizate urmatoarele conditii pe care
trebuie sa le prezinte atacul, ca persoana sa recurga la legitima aparare:
- Atacul trebuie sa fie savrsit de o persoana fizica.
- Atacul trebuie sa fie direct, material, imediat, si real.
Atacul este direct cnd ntre actiunile agresorului si victima exista un contact fizic. Este atac
direct si n cazul cnd nu exista un contact direct, nsa n felul cum actioneaza agresorul,
partea vatamata este pusa n pericol grav.
n practica judiciara s-a decis ca nu exista atacul direct, cnd ntre agresor si partea
vatamata a existat o piedica.

n literatura de specialitate este mentionat la fel, ca va exista atacul direct, n cazul cnd
agresorul foloseste o arma de foc n vederea savrsirii infractiunii..
Atacul material este atunci cnd acesta se realizeaza prin fapte de natura sa provoace
modificari materiale, fizice asupra valorilor mpotriva carora se ntdreapta. Atacul este
recunoscut material nu numai cnd pentru realizarea lui se foloseste forta fizica, ci si n
cazul cnd acesta din urma se asociaza cu diferite instrumente, mijloace care sunt n masura
sa provoace o modificare fizica valorilor ocrotite de legea penala.
Atacul imediat este atunci cnd actiunea de agresiune ameninta cu certitudine nfaptuirea
atacului. Atacul pe viitor nu da dreptul persoanei de a se apara.
Atacul real este atunci cnd se afla n curs de desfasurare. Actiunile savrsite dupa realizarea
atacului nu constituie legitima aparare.
- Atacul trebuie sa fie ndreptat mpotriva persoanei, a drepturilor acestora sau mpotriva
interesului public.
- Atacul treubuie sa puna n pericol grav drepturile persoanei si interesul public.
- Atacul trebuie sa fie ndreptat mpotriva unei persoane sau a unui interes public.
- Atacul trebuie sa puna n pericol grav persoana, drepturile si interesele acesteia.
Caracterul grav al atacului rezulta din urmarile grave care puteau sa intervina n urma
savrsirii infractiunii.
c) Coniditiile legitimii aparari referitoare la aparare:
Legitima aparare presupune prin concept existenta unei aparari mpotriva agresiunii care sa
se concretizeze n savrsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Prin aparare, n sensul dreptului penal, se ntelege actul prin care cel atacat sau persoana
care i vine n ajutor ncearca sa nlature atacul cu caracteristicile prevazute de lege.
Apararea , la rndul ei, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
a) Apararea este admisa pentru a respinge un atac ndreptat mpotriva unei persoane sau a
unui interes public.
b) Apararea sa se realizeze printro fapta prevazuta de legea penala.
c) Apararea sa fie ndreptata mpotriva atacantului.
d) Apararea sa fie concomitenta cu atacul.
e) Apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului.
La aprecierea proportionalitatii n practica judiciara se iau n consideratie urmatoarele
mprejurari:
- intensitatea atacului
- valoarea social - prejudiciabila
- mijloacele folosite de agresor
- modul de folosire a mijloacelor
- forta si posibilitatile agresorului
- timpul si locul unde a avut loc atacul.
1.3. Argumentai pro sau contra includerii n legea penal a noiunii de depire a limitelor
legitimei aprri. (7 puncte)
Consideram oportun deoarece persoana urmeaya sa constientizeze particularitatile sau
conditiile legitmiei aparari, altfel oricare persoana ar invoca legitima aparare.

Subiectul II: Efectul neagravrii situaiei n propria cale de atac

2.1 Definii noiunea de efect al neagravrii situaiei n propria cale de atac. (3 puncte)

n practica judectoreasc este posibil situaia cnd instana a fost sesizat cu declaraia de
recurs s constate c soluia pronunat de instana desesizat constituie unele vicii i necesit
a fi reformat n defavoarea prii care a utilizat calea de atac. Aceast situaie ar impune
stingherirea prilor de a ataca hotrrile judectoreti i nerealizarea drepturilor sale n
procesul penal.
Graie acestui fapt, Codul de procedur penal art.425 expres revede c instana de recurs
soluionnd cauza nu poate crea o situaie mai grav pentru persoana n favoarea creia
a fost declarat recurs Deci, pe baza cii de atac utilizat de titular, hotrrea poate fi
reformat numai n favoarea lui.
Efectul neagravrii situaiei n propria cale de atac
Conform acestui efect, instana de control judiciar nu poate crea o situaie mai grea dect cea
hotrt de prima instan, pentru cel care a declarat apel ori recurs sau n favoarea cruia a
fost declarat apelul ori recursul.
Efectul se produce nu numai la judecarea cauzei n apel sau n recurs ci i la rejudecarea
cauzei ca urmare a desfiinrii hotrrii n apel cu trimitere sau a casrii n recurscu trimitere
i la reluarea urmririi penale ca urmare a restituirii cauzeila procuror de ctre instana de
apel ori de cea de recurs.
2.2 Comparai efectul neagravrii situaiei cu efectul extensiv. (5 puncte)
Efectul extensiv al cilor de atac ordinare oblig instana de control judiciar s examineze cauza,
prin extindere,i cu privire la persoanele care nu au uzat de calea de atac sau la care aceasta nu se
refer , putnd hotr i n privina acestora f r ns a le putea crea o situaie mai grea.Extinderea
examinrii nu poate avea loc dect fa de persoanele din acela i grup procesual cu cel care a
declarat apelul ori recursul sau la carese refer declaraia de apel ori recurs.
Noiunea de extensiv se definete ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a-i
lrgi sfera de aciune. Din prevederile art.426 CPP RM se subnelege c instana de recurs este
obligat s examineze cauza prin extindere cu privire la persoanele n privina crora nu s-a
declarat recurs sau la care acesta nu se refer. Din acelai articol reiese, de asemenea, c instana
nu este obligat s ia hotrrea i n privina lor, ci este n drept. adic chiar dac instana va
examina cauza n privina altor persoane din acelai grup procesual, ea nu va decide ntotdeauna
i asupra lor. Pentru a decide i asupra altor persoane din acelai grup procesual sunt necesare
anumite condiii:
Extinderea efectului cilor de atac s nu agraveze situaia prilor, dac acestea nu au declarat
recurs sau la care acesta nu se refer dac s-a decis admisibilitatea recursului.
n cazul admiterii recursului unui inculpat i reducerii pedepsei, instana poate reduce i
pedeapsa aplicat coinculpatului condamnat pentru aceeai fapt, care nu a utilizat calea de atac,
dac situaia lor este similar din punct de vedere al circumstanelor reale i datelor personale.
De asemenea, instana de control judiciar trebuie s achite i pe inculpatul care nu a utilizat calea
de atac, dac situaia lui este identic inculpailor recureni achitai. Legea (art.426 CPP RM)
Aadar, de calea de atac declarat de o parte, profit i celelalte pri din acelai grup
procesual, chiar dac acestea nu au declarat-o. ele vor profita i n situaia cnd pentru cel care a
atacat hotrrea, calea de atac este nefondat, neputndu-se subordona situaia prilor care nu au
declarat-o, temeiniciei recursului prii care a utilizat calea de atac.
Asemanari:
Sunt ambele efecte ale declararii apelului sau recursului
2.3 Proiectai o decizie n care instana de apel a nclcat efectul neagravrii situaiei. (7
puncte)

Test30

Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL

PENAL
Subiectul I: Tlhria
1.1. Identificai soluia de calificare atunci cnd, n cadrul tlhriei, vtmarea intenionat grav
a integritii corporale sau a sntii provoac din impruden decesul victimei. (3 puncte)
Daca in cadrul tilhariei vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii
a provocat din imprudenta decesul victimei, cele savirsite trebuie calificate conform art. 149 si lit
c) alin(3) art. 188 CP a RM.
1.2. Argumentai de ce realizarea scopului de sustragere nu influeneaz asupra calificrii
infraciunii de tlhrie. (5 puncte)
Din considerentu ca este o infr formala se consum din momentul atacului insotit de
violenta periculoasai nu in momentul survenirii prejudiciului material. Realizareea
scopului are influien asupra individualizrii pedepsei penale i nu asupra calificrii
faptei.. Importanta este intenia ci nu scopul. ATACUL/SUSTRAGEREA indiferent de
realizarea scopului
Tilharia nu poate forma concurs cu o parte a sa.
1.3. Demonstrai dac este sau nu corect urmtoarea formulare din Hotrrea Plenului Curii
Supreme de Justiie, nr.23 din 28.06.2004 Cu privire la practica judiciar n procesele
penale despre sustragerea bunurilor: Violena nepericuloas pentru viaa i sntatea
victimei e considerat cauzarea unei vtmri uoare a integritii corporale sau a
sntii, precum i aplicarea intenionat a loviturilor sau altor aciuni violente care au
cauzat numai dureri fizice. (7 puncte)
Nu e corect deoarece violenta peric e caracteristica lat ob a infr. Aprecierea
violentei se va face sistematic in baza regulamentuklui de apreciere a gradului violentei
partea IV, in hotrre exist disconcordan ntre punctele 3 i 5 care se contrazic.
Nu, nu este corecta, este contradictie.
Subiectul II: Hotrrile instanei de apel
2.1 Definii noiunea de tardivitate a apelului. (3 puncte)
Tardivitatea apelului reprezinta situatia in care partile au declarat apel dupa expirarea termenului
procedural de declarare a apelului, acesta ducind la decaderea din dreptul de a exercita calea de atac.

2.2 Comparai tardivitatea cu inadmisibilitatea apelului. (5 puncte)

Apelul este inadmisibil ori de cite ori el nu este obiectiv incuviintat de lege sau este declarat de o
persoana care nu este titular al dreptului de apel. Nu este obiectiv incuviintat de lege apelul care
este declarat intr-o cauza care potrivit legii se judeca in prima si ultima instanta sau privind
infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate, apelul declarat asupra
sentintelor pronunta de curtile de apel si de Curtea Suprema de justitie, apelul declarat separat
impotriva unei incheieri care nu este susceptibila apelului.
Apelul tardiv cit si apelul inadmisibil se caracterizeaza prin faptul ca instanta nu examineaza in
find cauza, spre deosebire de exemplu de apelul nefondat.
2.3 Proiectai o decizie prin care apelul este respins ca inadmisibil. (7 puncte)
DECIZIE
DE RESPINGERE A APELULUI CA FIIND INADMISIBIL, CU MENINEREA
HOTRRII ATACATE

DECIZIE
n numele legii
Data, luna, anul____

Oraul_______

Colegiul penal al Curii de Apel (Indicai denumirea curii de apel),

n componena
preedintelui edinei de judecat, judector
judectorilor
prenumele
grefierului
prenumele
interpretului
prenumele
cu participarea procurorului
avocatului
prenumele

Numele, prenumele
Numele,
Numele,
Numele,
Numele, prenumele
Numele,

a judecat n edin public/nchis (indicai) apelul mpotriva sentinei (indicai instana, data
pronunrii) declarat de avocatul (indicai) n cauza penal privindu-l pe inculpatul
Variante: declarat de inculpatul X;
Declarat de avocatul X n interesele inculpatului i de inculpatul X
Indicai numele, prenumele, patronimicul inculpatului, data naterii i locul naterii,
naionalitatea, studiile, cetenia, starea civil, numrul copiilor minori i a persoanelor
ntreinute (dac este aplicabil), locul muncii, statutul militar, gradul de invaliditate (dac este
aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele penale (dac existsau nu exist), cunoaterea
limbii de stat,
nvinuit de svrirea infraciunii prevzut de articolul (numrul, alineatul, lit. articolului) Cod
penal.
Procedura de citare legal executat.
Procurorul s-a pronunat (indicai concret chintesena).
Avocatul a pledat (indicai concret chintesena).
Asupra apelului, n baza materialelor din dosar i argumentelor prezentate n edin, Colegiul
CONSTAT:
- Expunei dispozitivul sentinei instanei de fond
- Expunei succint faptele de svrirea cror inculpatul este declarat vinovat sau a nvinuirii sub
care a fost pus
- Expunei fondul apelului
- Expunei coninutul solicitrilor prilor participante la edina judiciar

- Cercetnd materialele dosarului, Colegiul penal consider necesar de a respinge apelul ca fiind
inadmisibil, din urmtoarele considerente (expunei concluzia general a instanei pe marginea
apelului, temeiurile de fapt i de drept care au dus la respingerea apelului ca fiind inadmisibil,
precum i motivele adoptrii soluiei date).
- Indicai prevederile legale conform crora apelul respectiv este inadmisibil
- Astfel, Colegiul penal consider c instana de fond corect a tras concluzia c vina inculpatului
(numele, prenumele) de svrirea infraciunilor sus-indicate este dovedit deplin. Colegiul penal
consider c instana de judecat a inut cont de toate circumstanele reale i personale, ce in de
individualizarea pedepse, i i-a aplicat o pedeaps corect, echitabil i legal (indicai
circumstanele invocate de instan).
Avnd n vedere cele expuse mai sus, n baza art. 415 alin. (1) lit. b), art.
417-418 CPP, Colegiul penal
D E C I D E:
Respinge apelul (Numele, prenumele i calitatea procesual a
apelantului),
mpotriva
sentinei
Judectoriei
(includei
denumirea
judectoriei) din (indicai data pronunrii sentinei), ca fiind inadmisibil i
menine aceast sentin fr modificri.
Decizia este executorie i poate fi supus recursului la Curtea Suprem de Justiie n termen de
dou luni.
Preedintele edinei, judector
Judector
Judector

Test31
Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL
PENAL
Subiectul I: Subiectul infraciunii
1..1 Caracterizai responsabilitatea i iresponsabilitatea. (3 puncte)
Responsabilitatea n doctrina penal apare definit ca fiind aptitudinea persoanei de a-i da
seama de faptele sale, astfel c responsabilitatea se apreciaz prin intermediul factorului
intelectiv care presupune capacitatea persoanei de a nelege semnificaia aciunilor i
inaciunilor sale, i prin intermediul factorului volitiv ce presupune capacitatea persoanei de a
fi stpn pe aciunile sau inaciunile sale. Responsabilitatea este premisa necesara pentru
constituirea subiectului infractiunii pers fiz, precum si pentru stabilirea vinovatiei sale,
tragerea la rasp pen si pedeapsa.

Responsabilitatea este starea psihologic a persoanei care are capacitatea de a nelege

caracterul
prejudiciabil al faptei, precum i capacitatea de a-i manifesta voina i a-i dirija
aciunile.
Iresponsabilitatea
(1) Nu este pasibil de rspundere penal persoana care, n timpul svririi unei fapte
prejudiciabile, se afla n stare de iresponsabilitate, adic nu putea s-i dea seama de aciunile
ori inaciunile sale sau nu putea s le dirijeze din cauza unei boli psihice cronice, a unei
tulburri psihice temporare sau a altei stri patologice. Fa de o asemenea persoan, n baza
hotrrii instanei de judecat, pot fi aplicate msuri de constrngere cu caracter medical,
prevzute de prezentul cod.
(2) Nu este pasibil de pedeaps persoana care, dei a svrit infraciunea n stare de
responsabilitate, nainte de pronunarea sentinei de ctre instana de judecat s-a mbolnvit
de o boal psihic care a lipsit-o de posibilitatea de a-i da seama de aciunile ori inaciunile
sale sau de a le dirija. Fa de o asemenea persoan, n baza hotrrii instanei de judecat,
pot fi aplicate msuri de constrngere cu caracter medical, iar dup nsntoire ea poate fi
supus pedepsei.
1.2. Determinai condiiile n care este posibil tragerea la rspundere penal a persoanei juridice.
(5 puncte)
Persoana juridica care desfasoara activitate de intreprinzator este pasibila de raspundere penala
pentru o fapta prevazuta de legea penala daca exista una din urmatoarele conditii :
-p.j. este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a dispozitiilor directe ale
legii, ce stabilesc indatoriri sau interdictii p/u efectuarea unei anumite activitati;
-p.j. este vinovata de efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor
declarate;
-fapta care cauzeaza sau creeaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile persoanei,
societatii sau statului a fost savirsita in ineresul acestei p.j. sau a fost admisa , sanctionata,
aprobata, utilizata de organul sau persoana imputernicita cu functii de conducere a p.j.
respective. Calitatea de personalitate juridica se obtine din momentul inregistrarii de stat si
dispare odata cu radierea acesteia din registrul respectiv.
Astfel norma legala citata pune in evidenta semnele acestui subiect al infractiunii- (1) calitatea de
p.j., si desfasurarea activitatii de intreprinzator. Lipsa unuia dintre aceste semne va semnifica si
absenta subiectului infractiunii respective.
1.3. Elaborai o spe n care ar fi prezent subiectul special al infraciunii. (7 puncte)
Subiectul II: Recursul ordinar
2.1 Numii categoriile de sentine supuse recursului ordinar. (3 puncte)

- sentinele pronunate de judectorii privind infraciunile uoare pentru

svrirea crora legea prevede n exclusivitate pedeapsa nonprivativ de
libertate
- sentinele pronunate de Curtea Suprem de Justiie;
- alte hotrri penale pentru care legea prevede aceast cale de atac.
2.2Comparai recursul mpotriva deciziilor cu recursul mpotriva sentinelor. (5 puncte)
Dupa gradul de juristictie, recursul impotriva deciziilor este al 3-lea grad, recursul impotriva
sentintelor al 2-lea grad de jurisdictie.
Instantele competente : recursul impotriva deciziilor CSJ , recursul impotriva sentintelor
Curtile de Apel si CSJ
Prezenta efectului suspensiv In cadrul recursului impotriva deciziilor nu este efect suspensiv,
iar in cazul recursului impotriva sentintelor este prezent efectul suspensiv

Termenul de declarare pentru recursul impotriva deciziilor 30 de zile, penntru recursul

impotriva sentintelor 15 zile
Admisibilitatea in principiu a recursul pentru recursul impotriva deciziilor , pe cind in cazul
recursului impotriva sentintelor nu este prezent.
2.3Proiectai o decizie de respingere a recursului mpotriva deciziei ca inadmisibil. (7 puncte)
Republica Moldova
Curtea Suprem de Justiie
DECIZIE
10 ianuarie 2008
mun. Chiinu
Colegiul penal n urmtoarea componen:
preedinte Raisa Botezatu,
judectori Mihail Macar i Andrei Harghel
a examinat admisibilitatea n principiu a recursului ordinar mpotriva deciziei Colegiului
penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie2007 declarat de ctre avocatul Mihail
Gorincioi n interesele condamnatului Urdea Tudor Petru, nscut la 20 aprilie1954, originar
i domiciliat n s. Bacalia,r-l Basarabeasca, moldovean, cetian al RMoldova, cu studii
medii incomplete, neangajat, n cmpul muncii, cstorit, fr antecedente penale.
Asupra admisibilitii recursului n cauz, n baza actelor din dosar Colegiul penal al Curii
Supreme de justiie,
C O N S T A T :
1. Prin sentina Judectoriei Basarabeasca din 12 martie 2007, Urdea Tudora fost condamnat
n baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 160 ore munc neremunerat n folosul comunitii.
S-a dispus ncasarea de la Urdea Tudor n folosul prii vtmate Haivaz Varvara daun
material 29.397 lei i daun moral 10.000 lei.
2. Pentru a pronuna sentina instana de fond a reinut, c Urdea Tudor la 21 iulie 2005, n
jurul orelor 20 aflndu-se n s. Bacalia, r-l Basarabeasca., n rezultatul conflictului aprut cu
cet. Ivanov Alexandru, n urma relaiilor ostile aprute spontan ntre el i partea vtmat
Haivaz Varvara, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu pumnul n regiunea capului i
pieptului cauzndu-i leziuni corporale medii, cu dereglarea sntii de lung durat.
3. mpotriva sentinei avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului Urdea Tudor a
declarat apel, solicitnd admiterea lui, casarea sentinei, rejudecarea cauzei cu pronunarea
unei noi hotrri de achitare, invocnd c nu a comis infraciunea incriminat.
4. Prin decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007 apelul
declarat a fost respins ca depus peste termen i meninut sentina Judectoriei
Basarabeasca din 12 martie 2007 fr modificri.
5. mpotriva decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007
avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului Urdea 2Tudor a declarat recurs ordinar
n care solicit casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunarea unei noi hotrri de
achitare, invocnd c decizia adoptat este ilegal.
6. Verificnd argumentele invocate n recursul ordinar n raport cu critica formulat i actele
cauzei, Colegiul penal al Curii Supreme de Justiie consider c acesta urmeaz a fi respins
ca inadmisibil din urmtoarele considerente.
Conform art. 404 alin.(1) CPP, apelul poate fi declarat i peste termen, dar nu mai trziu de 15
zile de la data nceperii executrii pedepsei.
Colegiul penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007 corect a respins apelul
condamnatului concluzionnd c ultimul a fost depus cu nclcarea art. 402 CPP, pe cnd n
cazul dat nu au fost stabilite temeiuri prevzute de art. 403 i 404 CPP, pentru repunerea n
termen a apelului declarat tardiv.
Conform art. 420 alin.(4) Cod de procedur penal nu pot fi atacate cu recurs sentinele n
privina crora persoanele indicate n art. 401 al prezentului cod nu au folosit calea apelului,
adic nu a utilizat calea de atac apelul.
Prin urmare recursul se v-a respinge din motiv c nu a fost utilizat calea de

atac apelul .
7. Pentru aceste motive n conformitate cu art. 432 alin. 2 pct. 4 CPP, Colegiul penal al Curii
Supreme de Justiie, n numele Legii,
3 DECIDE:
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de ctre avocatul Mihail Gorincioi n interesele
condamnatului Urdea Tudor mpotriva deciziei Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu
din 20 septembrie 2007, ca fiind vdit nentemeiat, din motiv c nu a fost utilizat calea de
atac apelul.
Decizia este irevocabil.
Preedinte
Raisa Botezatu
Judectori
Mihail Macar
Andrei Harghel

Test32
Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL
PENAL
Subiectul I: Furtul
1.1.Relatai despre ipotezele de calificare n cazul n care fptuitorul este surprins n procesul
svririi furtului. (3 puncte)
Sustragerea averii pe ascuns, potrivit HP CSJ a RM din 28 iunie 2004 nr. 23 are loc si in cazurile
daca aceasta:
este savrsita in prezenta unei persoane pe care infractorul o considera inapta de a constientiza
caracterul ti esenta celor ce se intmpla din diferite motive (boala, stare de ebrietate, vrsta
frageda etc); aici rezulta atitudinea psihologica a infractorului care si are importanta la furt
adica insusirea pe ascuns, deci daca infractorul are atitudinea ca persoana din prezenta sa nu
are capacitatea de a constientiza atunci se califica ca furt.
este savrsita in prezenta persoanelor implicate in actul de insusire a averii sau in privinta
carora autorul infractiunii e incredintat c ele nu vor impiedica savrsirea furtului din motive
personale acesta va purta raspundere penala in calitate de coparticipant; la fel atitudinea
persoanei care efectuiaza furtul are rolul decisiv, anume faptul ca persoanele prezente nu
prezinta piedica prin faptul ca nu va denunta la politie, adica faciliteaza furtul.
este savrsita in lipsa victimei sau victima n-a observat furtul. Infractorul e constient de faptul ca
actioneaza pe ascuns, in lipsa victimei sau victima nu a observat furtul nu canstituie temei ca
furtul sa nu existe in general. Ca victima nu a observat furtul nu inseamna ca furtul nu a existat.
Actiunea sa produs deja.
1.2.Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de furt (art.186 CP RM) i infraciunea de jaf
(art.187 CP RM). (5 puncte)
2. Sustragere pe ascuns furt, sustragere deschisa jaf.
3. Jaful savrsit cu aplicarea violentei nepericuloase pentru viata sau sanatatea persoanei ori
cu amenintarea aplicarii unei asemenea violente specifice pentru jaf reprezinta elementele
calificative. La furt nu exista asa ceva.
4. Prin aplicarea violentei, in afar de avere, obiect al actiunilor infractionale devine si per-soana
- victima, sanatatea si integritatea sa corporala.
5. Subiect la jaf de la 14 ani la furt poate fi recunosc si pers de la 14- 16 ani.

1.3. Argumentai dac este sau nu corect urmtoarea recomandare din Hotrrea Plenului
Curii Supreme de Justiie, nr.23 din 28.06.2004 Cu privire la practica judiciar n
procesele penale despre sustragerea bunurilor, potrivit creia pungia cu cauzarea de
daune n proporii considerabile trebuie calificat conform lit.d) alin.(2) art.186 CP RM, ca
furt cu cauzarea de daune n proporii considerabile? (7 puncte)
Nu, nu este corecta, deoarece este incalacata regula stabilita la alin 2 art. 3 CP a RM, conform
careia aplicarea legii penale prin analogie este interzisa.
Subiectul II: Recursul ordinar
2.1 Numii temeiurilor recursului mpotriva deciziilor instanelor de apel. (3 puncte)
Articolul 427. Temeiurile pentru recurs
(1) Hotrrile instanei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanele de fond i de apel n urmtoarele temeiuri:
- nu au fost respectate dispoziiile privind competena dup calitatea persoanei;

instana nu a fost compus potrivit legii ori au fost nclcate prevederile art.30, 31
i 33;
edina de judecat nu a fost public, n afar de cazurile cnd legea prevede
altfel
judecata a avut loc fr participarea procurorului, inculpatului, precum i a
aprtorului, interpretului i traductorului, cnd participarea lor era obligatorie
potrivit legii

- cauza a fost judecat n prim instan sau n apel fr citarea legal a unei pri sau
care, legal citat, a fost n imposibilitate de a se prezenta i de a ntiina instana despre
aceast imposibilitate;
instana de apel nu s-a pronunat asupra tuturor motivelor invocate n apel sau
hotrrea atacat nu cuprinde motivele pe care se ntemeiaz soluia ori motivarea soluiei
contrazice dispozitivul hotrrii sau acesta este expus neclar, sau instana a admis o eroare
grav de fapt, care a afectat soluia instane
-

instana a admis o cale de atac neprevzut de lege sau apelul a fost introdus tardiv

nu au fost ntrunite elementele infraciunii sau instana a pronunat o hotrre de

condamnare pentru o alt fapt dect cea pentru care condamnatul a fost pus sub
nvinuire, cu excepia cazurilor rencadrrii juridice a aciunilor lui n baza unei
legi mai blnde
inculpatul a fost condamnat pentru o fapt care nu este prevzut de legea penal
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale
faptei svrite i s-a dat o ncadrare juridic greit;
a intervenit o lege penal mai favorabil condamnatului
Curtea Constituional a recunoscut neconstituional prevederea legii aplicate n
cauza respectiv
instana de judecat internaional, prin hotrre pe un alt caz, a constatat o
nclcare la nivel naional a drepturilor i libertilor omului care poate fi reparat
i n aceast cauz

norma de drept aplicat n hotrrea atacat contravine unei hotrri de aplicare a

aceleiai norme date anterior de ctre Curtea Suprem de Justiie

2.2 Caracterizai situaiile cnd recursul poate fi respins n faza admisibilitii n principiu. (5
puncte)
Articolul 432. Admisibilitatea n principiu a recursului
(1) Instana de recurs examineaz admisibilitatea n principiu a recursului declarat mpotriva
hotrrii instanei de apel, fr citarea prilor, n camera de consiliu n baza materialelor din
dosar.
(2) Un complet format din 3 judectori, prin decizie motivat, va decide n unanimitate asupra
inadmisibilitii recursului naintat n cazul n care se constat c
1) recursul nu ndeplinete cerinele de form i de coninut, prevzute n art.429 i 430;
2) recursul este declarat peste termen;
3) temeiurile invocate de recurent nu se ncadreaz n cele prevzute la art.427;
4) recursul este vdit nentemeiat;
5) recursul nu abordeaz probleme de drept de importan general pentru jurispruden.
(3) Decizia privind inadmisibilitatea recursului este irevocabil i se comunic prilor. (4)
Dac recursul ndeplinete cerinele de form i coninut, iar temeiurile invocate se ncadreaz n
cele prescrise de lege, din care se ntrevede nclcarea grav a drepturilor persoanei, i cauza
prezint un interes deosebit pentru jurispruden, precum i n cazul n care unul din judectorii
din complet nu este de acord cu inadmisibilitatea, completul din 3 judectori va trimite, prin
ncheiere, recursul pentru judecare Colegiului lrgit al Curii Supreme de Justiie constituit din 5
judectori.
(5) Preedintele Colegiului lrgit va fixa termenul de judecat a recursului i va dispune s
se comunice prilor la proces despre aceasta, precum i despre esena recursului. O dat cu
citarea procurorului i avocailor, acestora li se va expedia copia de pe recurs.
2.3 Proiectai o decizie de admitere a recursului la judecarea acestuia. (7 puncte)
Test33
Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL
PENAL
Subiectul I: Vinovia i formele ei
1..1 Caracterizai conceptul i formele vinoviei. (3 puncte)
Vinovatia reprezinta atitudinea psihica( constienta si volitiva) a persoanei fata de fapta
prejudiciabila savirsita si urmarile prejudiciabile ale acesteia , ce se manifesta sub forma de
intentie sau imprudenta.
Formele vinovatiei: infractiunea savirsita cu intentie si infractiunea savirsita din
inprudenta.
Conform art 17 :Se considera ca infractiunea a fost savrsita cu intentie daca persoana care
a savrsit-o si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, a
prevazut urmarile ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, n mod constient, survenirea
acestor urmari.Conform art 18: Se considera ca infractiunea a fost savrsita din imprudenta
daca persoana care a savrsit-o si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau
inactiunii sale, a prevazut urmarile ei prejudiciabile, dar considera n mod usuratic ca ele
vor putea fi evitate ori nu si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau
inactiunii sale, nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile, desi trebuia
si putea sa le prevada.

1..2 Analizai fapta svrit cu dou forme de vinovie i fapta svrit fr vinovie. (5
puncte)
Conform art 19 infractiunea savrsita cu doua forme de vinovatie: daca, drept rezultat al
savrsirii cu intentie a infractiunii, se produc urmari mai grave care, conform legii, atrag
nasprirea pedepsei penale si care nu erau cuprinse de intentia faptuitorului, raspunderea penala
pentru atare urmari survine numai daca persoana a prevazut urmarile prejudiciabile, dar
considera n mod usuratic ca ele vor putea fi evitate sau daca persoana nu a prevazut posibilitatea
survenirii acestor urmari, desi trebuia si putea sa le prevada. n consecinta, infractiunea se
considera intentionata. Astfel ceea ce caracterizeaza, sub aspect obiectiv, infractiunile savirsite cu
2 forme de vinovatie este imprejurarea ca, urmarind producerea unui anumit rezultat sau
acceptindul, faptuitorul savirseste o fapta ce constituie elementul material al unei infractiuni, dar
produce un rezultat mai grav ori in plus, ce caracterizeaza o infractiune mai grava sau o varianta
agravanta a celeiasi infractiuni.
Conform art 20: fapta se considera savrsita fara vinovatie daca persoana care a comis-o
nu si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, nu a prevazut
posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile si, conform circumstantelor cauzei, nici nu
trebuia sau nu putea sa le prevada. Dispozitia acestei norme penale reglementeaza un aspect al
principiului vinovatiei raspunderii penale, care exclude incriminarea obiectiva in dreptul penal al
RM. Nici o fapta savirsita fara vinovatie, oricit de prejudiciabila ar fi urmarile ei, nu poate fi
recunoscuta drept infractiune.
1..3 Construii mecanismul psihologic al vinoviei. (7 puncte)
Vinovatia intruneste in sine 2 factori psihici caracteristici pentru latura subiectiva a
infractiunii, si anume: factorul intelictiv (constiinta) si factorul volitiv (vointa).
Factorul intelictiv presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si consecintelor
urmarite sau acceptate prin savirsirea faptei penale, precum si prevederea intergii desfasurari
cauzale a acesteia. In constiinta apare deci ideea savirsirii faptei, se cintaresc argumentele pro
si contra, in fine se ia decizia de a savirsi sau nu infractiunea. Factrul intelictiv are lor
hotaritor in reglarea activitatii omului, inclusive activitatea infractionala.
Factorul volitiv (vointa) reprezinta facultatea psihicva prin care sunt mobilizate ori orientate
constient energiile fizice ale omului in vederea savirsirii actului de conduita exterioara.
Vointa de a savirsi actul de conduita face ca acesta sa fie atribuit persoanei care la savirsit.
Subiectul II: Recursul n anulare
2.1 Numii condiiile naintrii unui recurs n anulare. (3 puncte)
Recursul n anulare poate fi declarat n termen de 6 luni de la data rmnerii irevocabile a
hotrrii judectoreti sau, n cazul n care cererea a fost comunicat Guvernului Republicii
Moldova de ctre Curtea European a Drepturilor Omului, de la data comunicrii ei.
2.2 Analizai temeiurile pentru recurs n anulare. (5 puncte)
Articolul 453. Temeiurile pentru recurs n anulare
(1) Hotrrile irevocabile pot fi atacate cu recurs n anulare n scopul reparrii erorilor de drept
comise la judecarea cauzei, n cazul n care un viciu fundamental n cadrul procedurii precedente
a afectat hotrrea atacat, inclusiv cnd Curtea European a Drepturilor Omului informeaz
Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.
(2) Recursul n anulare este inadmisibil dac nu se ntemeiaz pe temeiurile prevzute n
prezentul articol sau este declarat repetat.
2.3 Estimai instituia recursului n anulare prin prisma jurisprudenei CtEDO ,,securitii
raporturilor juridice . (7 puncte)

Curtea reitereaz c dreptul la un proces echitabil garantat de articolul 6 1

din Convenie enun preeminena principiului supremaiei dreptului. Unul
dintre elementele fundamentale ale preeminenei dreptului este principiul
securitii raporturilor juridice, care nseamn, printre altele, c o soluie
definitiv a oricrui litigiu nu trebuie rediscutat (vezi Brumrescu c. Romnia
[MC], nr. 28342/95, 61, CEDO 1999-VII). Acest principiu insist asupra
faptului, c nici o parte la proces nu este n drept s solicite revizuirea unei
hotrri judectoreti definitive i executorii, chiar i n scopul relurii
procesului de judecat i o nou soluionare a cazului. Competena de
revizuire a instanelor supreme trebuie exercitat pentru a corecta erorile de
drept i greelile justiiei, i nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei.
Revizuirea nu trebuie tratat ca un recurs deghizat, i nici existena a dou
preri asupra aceleiai probleme nu poate servi drept temei pentru
reexaminare. O ndeprtare de la acest principiu este justificat doar n cazul
n care reexaminarea este necesar n virtutea circumstanelor fundamentale
i obligatorii (vezi Ryabykh c. Rusia, nr. 52854/99, 52, CEDO 2003-IX)
Test34
Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL
PENAL
Subiectul I: Traficul de fiine umane
1.1. Definii noiunea dependen fizic, specificat la lit.g) alin.(2) art.165 CP RM. (3
puncte)
Dependena fizic nseamn starea fizic sau psihic ce rezult din interaciunea
organismului victimei cu substane narcotice sau psihotrope, stare caracteristic prin modificri
de comportament i alte reacii, nsoite ntotdeauna de necesitatea de a folosi asemenea
substane n mod continuu sau periodic, pentru a le resimi efectele psihice i, uneori, pentru a
evita suferinele.
1.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de trafic de fiine umane (art.165 CP RM) i
infraciunea de trafic de copii (art.206 CP RM). (5 puncte)
Victima infraciunii- la 206.victima nu a atin 18 ani, Trafic de finite umane- persoana majora.
Prin prisma conveniei dre. Omului copil este pers pina la 18 ani,
Dupa lat obiectiva la traffic de finite umana este complexa: act principala: recrutarea, transp,
adapost primirea unei personae insotita de una din actiunile adiacente: amenintarea cu
aplicarea violentei, inselaciune, rapier, confiscare de doc, darea sau primirea platilor unor
pers care detin control, ameninare cu aplicarea sau aplicarea violenei fizice sau psihice
nepericuloase pentru viaa i sntatea persoanei, inclusiv prin rpire, prin confiscare a
documentelor i prin servitute, n scopul ntoarcerii unei datorii a crei mrime nu este
stabilit n mod rezonabil, precum i prin ameninare cu divulgarea informaiilor
confideniale familiei victimei sau altor persoane att fizice, ct i juridice;
b) nelciune;
c) abuz de poziie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor pli sau
beneficii pentru a obine consimmntul unei persoane care deine controlul asupra unei alte
persoane,
la art 206 latura obiectiva este simpla si este formata din: recrutarea, transportarea, transferul,
adpostirea sau primirea unui copil, precum i darea sau primirea unor pli ori beneficii
pentru obinerea consimmntului unei persoane care deine controlul asupra copilului,
dupa obiectul juridic generic la 165 relatii sociale cu privire las libertatea, demnitate, cinstea

unei personae, la 206- relatii sociale cu privire la protectia familiei si dezvoltarea in bune
conditii a minorului.
Dupa ob j special: Principal difera, 165- rel sociale cu privire la lib fiz a pers, la 206- dezv in
bune condizii a minorului, integritatea minorului.
Dupa latura sub scopurile difera la traficul de copii este mult mai larg si implica: exploatrii
sexuale, comerciale i necomerciale, n prostituie sau n industria pornografic;
b) exploatrii prin munc sau servicii forate;
b1) practicrii ceretoriei sau n alte scopuri josnice;
c) exploatrii n sclavie sau n condiii similare sclaviei, inclusiv n cazul adopiei ilegale;
d) folosirii n conflicte armate;
e) folosirii n activitate criminal;
f) prelevrii organelor sau esuturilor umane;
g) abandonrii n strintate,
h) vnzrii sau cumprrii,
1.3. Argumentai dac este sau nu corect urmtoarea formulare din Hotrrea Plenului Curii
Supreme de Justiie, nr.37 din 22.11.2004 Cu privire la practica aplicrii legislaiei n
cauzele despre traficul de fiine umane i traficul de copii, conform creia prin violena
periculoas pentru viaa i sntatea fizic sau psihic a persoanei se nelege vtmarea
intenionat grav ori medie, prevzute de art.151 i 152 CP RM . (7 puncte)
Nu este corecta deoarece vine in disconcordanta cu alin 3 art 165.
Subiectul II: Revizuirea procesului penal
2.1 Numii cazurile de revizuire. (3 puncte)
Articolul 458. Cazurile de revizuire a procesului penal
(1) Hotrrile judectoreti irevocabile pot fi supuse revizuirii att cu privire la latura penal,
ct i cu privire la latura civil.
(2) Dac hotrrea judectoreasc se refer la mai multe persoane sau mai multe infraciuni,
revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre fptuitori.
(3) Revizuirea poate fi cerut n cazurile n care:
1) s-a constatat, prin sentin penal irevocabil, comiterea unei infraciuni n timpul urmririi
penale sau n legtur cu judecarea cauzei;
2) s-au stabilit alte circumstane de care instana nu a avut cunotin la emiterea hotrrii i
care, independent sau mpreun cu circumstanele stabilite anterior, dovedesc c cel condamnat
este nevinovat ori a svrit o infraciune mai puin grav sau mai grav dect cea pentru care a
fost condamnat sau dovedesc c cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus ncetarea
procesului penal este vinovat/vinovat;
3) dou sau mai multe hotrri judectoreti irevocabile nu se pot concilia;
4) Curtea Constituional a recunoscut drept neconstituional prevederea legii aplicat n
cauza respectiv.
[Art.458 al.(3) n redacia LP66 din 05.04.12, MO155-159/27.07.12 art.510; n vigoare
27.10.12]
2.2 Comparai procedura de deschidre i judecare a revizuirii n dependen de anumite cazuri.
(5 puncte)

Articolul 460. Deschiderea procedurii de revizuire

(1) Procedura de revizuire se deschide n baza cererii adresate procurorului de nivelul
instanei care a judecat cauza n fond. n cazul temeiurilor prevzute la art. 458 alin. (3) pct.
3) i 4), procedura de revizuire se deschide n baza cererii adresate instanei de judecat
care a judecat cauza n prim instan.
(2) Cerere de revizuire poate declara:
1) oricare parte din proces, n limitele calitii sale procesuale;
2) soul i rudele apropiate ale condamnatului, chiar i dup decesul acestuia.
(3) Cererea de revizuire se face n scris, cu artarea motivului de revizuire pe care se
ntemeiaz i a mijloacelor de prob n dovedirea acestuia.
(5) Procurorul poate din oficiu s iniieze procedura revizuirii.
(6) Dac exist vreunul din temeiurile prevzute n art. 458 alin. (3) pct. 1)3),
procurorul, n limitele competenei sale, d o ordonan de deschidere a procedurii de
revizuire i efectueaz cercetarea circumstanelor sau d o nsrcinare n acest scop ofierului de
urmrire penal. n cursul cercetrii circumstanelor noi descoperite se pot efectua, cu
respectarea dispoziiilor prezentului cod, audieri, cercetri la faa locului, expertize, ridicri de
obiecte sau documente i alte aciuni de urmrire penal care vor fi necesare.
[Art.460 al.(6) modificat prin LP66 din 05.04.12, MO155-159/27.07.12 art.510; n vigoare
27.10.12]
(61) Dac se constat existena temeiului prevzut la art. 458 alin. (3) pct. 4), instana de
judecat admite prin ncheiere cererea i rejudec cauza. (
(7) Dac lipsesc temeiurile prevzute la art.458, procurorul emite o ordonan de refuz n
deschiderea procedurii de revizuire, ordonan care este susceptibil de a fi atacat n modul
prevzut la art.313.
- Revizuirea unei hotrri de achitare, de ncetare a procesului penal, precum i revizuirea unei
hotrri de condamnare pentru motivul c pedeapsa este prea uoar sau pentru c celui
condamnat trebuie aplicat legea privitoare la o infraciune mai grav, se pot face numai nuntrul
termenelor de prescripie a incriminrii, stabilite n art.60 din Codul penal
- cel mai trziu pn la un an de la descoperirea circumstanelor prevzute n art.458 alin.(3)
- revizuirea in cazul in care Curtea Constituional a recunoscut drept neconstituional
prevederea legii aplicat n cauza respectiv., nu este limitata de nici un termen

2.3 Proiectai o hotrre de admitere a cererii de revizuire n cazul prevzut de art. 458 alin.(3)
pct.3) ,,dou sau mai multe hotrri judectoreti irevocabile nu se pot concilia,,
. (7
puncte)
Autorul este condamnat printr-o hotarire, iar complicele judecat ulterior, este achitat de o
alta hotarire care stabileste ca fapta nu este prevazuta de legea penala.
Test35
Pentru examenul de licen la disciplinele: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL
PENAL
Subiectul I: Etapele activitii infracionale
1..1
1..2

Relatai despre pregtirea de infraciune. (3 puncte)

Analizai trsturile i modalitile tentativei de infraciune (5 puncte)
Se considera tentativa de infractiune actiunea sau inactiunea intentionata indreptata
nemijlocit spre savirsirea unei infractiuni daca, din cause independente de voinata faptuitorului,
acestea nu si-a produs efectul. Trasaturile tentativei: - actiunea faptuitorului este indreptata

nemijlocit spre savirsirea unei infractiuni concrete; -actiunea ,inactiunea a carei executare a
inceput nu si-a produs efectul; -producerea efectului infractiunii este impiedicata de cause
independente de vointa faptuitorului; -este intotdeauna intentionata.
Modalitatile tentative de infractiune:
Dupa principiul realizarii sau nerealizarii tuturor actiunilor infractionale si al apropierii
survenirii rezultatului infractional:
a) Tentativa neterminata(intrerupta) atunci cind executarea faptei a fost impiedicata sa se
desfasoare pina la capat, din cause independente de vointa faptuitorului. Subiectul nu
realizeaza complet actiunea tipica descrisa in norma de incriminare.
b) Tentativa terminata(fara efect) are loc atunci cind sunt savirsite toate actiunile pe care
persoana le-a considerat necesare si care in realitate au fost necesare pentru savirsirea
infractiunii, dar, din cauze independente de vointa faptuitorului, rezultatul cerut de norma
de incriminare nu s-a produs.
A)Tentativa la un obiect impropriu(nul) are loc atunci cind persoana atenteaza asupra
valorii sociale ocrotite de legea penala, care exista in realitate, dar actiunile comise nu creeaza
pericol real si nu pot pricinui vreo dauna din cauza erorii faptuitorului obiectul material lipsea
la momentul atentatului sau poseda astfel de calitati, intit prin actiunile intreprinse nu putea fi
vatamat.
B)Tentativa cu mijloace improprii(nule) are loc atunci cind subiectul foloseste pentru
atingerea rezultatului infractional mijloace inapte, dupa calitatile lor fizice, obiective, sa
provoace survenirea rezultatului dorit. In acest caz, consumarea infractiunii nu a fost posibila din
cauza insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite.
1..3

Elaborai o spe n care s fie prezent componena de infraciune prelungit. (7 puncte)

Subiectul II: Acordul de recunoatere a vinoviei

2.1 Identificai avantajele aplicrii instituiei acordului de recunoatere a vinoviei. (3 puncte)
Unul din cele mai des intilnite argumente in favoarea acordului de recunoatere a vinoviei este
argumentul avantajului economic, care intr-o msur sau alta, favorizeaz aproape toate prile
unui proces, dar mai ales statul, care are posibilitatea de a economisi resurse bneti i umane
eseniale. Avantajele economice prezentate de aceast instituie sunt susinute atit prin
observaiile practicienilor, cit i prin studii i calculi tiinifice.
Un alt avantaj al acordului este faptul c acesta permite organelor abilitate, i in special
instanelor judectoreti, s proceseze cazurile mai repede decit procesul tradiional. Aceasta, la
rindul su, are un ir de efecte benefice asupra funcionrii sistemului judiciar.
Acordul elibereaz atit procurorul cit i invinuitul de riscurile iincertitudinile inevitabile din
cadrul unui proces judiciar.
Aceast instituie acord invinuitului un sens al eficacitii: el particip activ in luarea deciziei
despre pedeaps i, in aa fel, demnitatea lui i sensul valorii proprii i posibil respectul lui fa
de lege i instituiile justiiei penale sporesc.
2.2 Analizai cazurile cnd instana de judecat refuza acceptarea acordului de recunoatere a
vinoviei. (5 puncte)
Incontestabil instanta de judecata are dreptul opozabil partilor la process de a refuza judecarea
cauzei in procedura speciala de recunoastere a vinovatiei in situatiile in care aceasta atesta
anumite vicii in ce tine de modalitatea obtinerii recunoasterii vinovatii, si ma ales in situatia kind
exista probabilitatea sporita ca inculpatul fiind nevinovat sa doreasca sa accepte incheierea
acordului de recunoastere a vinovatiei in urma abuzurilor de drept comise din partea procurorului
sau in urma exercitarii incompetente a atributiilor sale de catre avocat , la fel cum si in cazul in
care instanta constata ca inculpatul nu constientizeaza la justa valoare toate partile positive si

negative ale incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei si deci acest fapt ar putea duce la
solutionarea gresita a cauzei . La fel instanta este obligate sa aprecieze daca acest accord a fost
incheiat in conditiile legii , benevol si daca exista suficiente probe care confirma condamnarea
dj in dependent de acesti factori instanta este in drept sa accepte sau sa refuse incheierea lui.
La examinarea acestuia instanta va mai tsine cont si de urmatoarele fapte :
a) dac nvinuitul, inculpatul a avut posibilitatea de a citi i discuta cu avocatul su acordul
privitor la poziia sa pn la semnarea acestuia;
b) dac acest acord reprezint o expresie integral a nelegerii inculpatului cu statul;
c) dac inculpatul nelege condiiile acordului cu privire la poziia sa;
d) dac nu i-a fcut cineva nvinuitului, inculpatului alte promisiuni sau asigurri de alt
natur pentru a-l influena de a adopta poziia de recunoatere a vinoviei n cauza respectiv;
e) dac nu a ncercat cineva s-l foreze pe nvinuit, inculpat, sub orice form, pentru a adopta
poziia de recunoatere a vinoviei n cauza respectiv;
f) dac inculpatul recunoate vinovia din dorin proprie, ntruct el este vinovat;
g) dac n cazul n care acordul ncheiat se refer la o infraciune grav, inculpatul nelege c
recunoate nvinuirea de comitere a unei infraciuni grave;
h) dac a luat cunotin de materialele i probele administrate n cauz;
Instana urmeaz s informeze inculpatul i cu privire la urmtoarele: despre sanciunea maxim
posibil prevzut de lege i orice sanciune minim obligatorie pentru infraciunea respectiv;
dac i va fi aplicat o pedeaps condiionat i va nclca condiiile respective, el va executa
pedeapsa real; instana este n drept s hotrasc ca inculpatul s compenseze prii vtmate
prejudiciul cauzat, precum i cheltuielile judiciare dac acordul va fi acceptat, inculpatul va
putea ataca sentina numai privitor la pedeapsa fixat i la nclcrile procedurale; faptul c, prin
ncheierea acordului de recunoatere a vinoviei, inculpatul se priveaz de dreptul la judecat n
procedura deplin, cu respectarea prezumiei nevinoviei
Instana ntreab inculpatul dac susine sau nu poziia sa privitor la acordul de recunoatere a
vinoviei. n cazul n care inculpatul susine acordul de recunoatere a vinoviei, el face
declaraii n instan despre ceea ce a svrit n legtur cu nvinuirea ce i se incrimineaz i
atitudinea sa fa de probele anexate la dosar. Atunci cnd inculpatul nu susine acordul de
recunoatere a vinoviei, el are dreptul de a renuna la declaraia sa privitor la infraciunea pus
sub nvinuire. n acest caz, instana dispune judecarea cauzei n procedur deplin.
2.3 Apreciai importana circumstanelor de care trebuie s in cont procurorul la iniierea i
ncheierea unui acord de recunoatere a vinoviei. (7 puncte)
La iniierea acordului de recunoatere a vinoviei, procurorul trebuie s ia n considerare
urmtoarele circumstane:
1) voina nvinuitului, inculpatului de a coopera la efectuarea urmririi penale sau acuzarea
altor persoane vointa invinuitului , inculpatului fiind pilonul de baza pe care se sprijina
intreaga institutie in cauza, doar constientizarea de catre acesta a caracterului prejudiciabil,
daunelor si suferintelor morale sau fizice provocate si prezenta caintei personale a inculpatului ii
permite procurorului de a propune inceperea procedurii de recunoastere a vinovatiei si instantei
de a accepta judecarea cauzei conform acestei procedure ea fiind o conditie sine-qua-non al
acordului de recunoastere a vinovatiei iar lipsa acestuia provocind nulitatea acestei proceduri
2) atitudinea nvinuitului, inculpatului fa de activitatea sa criminal i de antecedentele
penale este foarte important ca inculpatul sa-si formeze o atitudine corecta fata de faptele
comise in trecut astfel ca ulterior sa i-a decizia corecta de a manifesta un comportament correct si
in corelatie directa si armonioasa cu legea si cu bunele moravuri dind dovada de cainta fata de
cele savirshite si traind un sentiment de rusine incubate in interiorul acestuia fata de cele savirsite
fapt care denota decizia luata de acesta de a se corecta si de a da dovada de bunele calitati pe care
le poseda orice cetatean consitiincios.
3) natura i gravitatea acuzaiei naintate- respective este o conditie obligatory faptul ca
acordul de recunoastere a vinovatiei se incheie doar in cazul unor infractiuni ushoare mai putin

grave si grave in restul cauzelor incheierea acestuia fiind imposibilam faptul dat fiind intemeeat
in tendinta de a asigura securitatea publica a societatii a mediului a habitatului incare existam si
ne manifestam in comun, a mentine sanatatea si ordinea publica morala .
4) cina sincer a nvinuitului, inculpatului i dorina lui de a-i asuma responsabilitatea
pentru cele comise de el dupa cum am mai mentionat intreaga instituie in cauza se
fundamenteaza pe atitudinea negative a faptuitorului fata de faptele comise si dorinta lui de a
repara consecintele negative care s-au produs la manifestarea comportamentului sau viciat si
neadecvat respective vadit illegal, in acest sens inculpatul asumindusi deplina raspundere si
intrind in esenta negativismului faptelor comise .
5) voina liber i benevol a nvinuitului, inculpatului de a-i recunoate vinovia ct mai
prompt i de a accepta o procedur restrns este absolut logic ca inculpatul nu trebuie sa nege
faptul vinovatiei sale deoarece numai in cazul kind acesta intelege si isi asumadeplina raspundere
pentru fapta comisa el intelege in primul rind prejudicial care s-a produs din cauza nechibzuintei
sale si in al doilea rind faptul ca factorul decisive al producerii acestor prejudicii este nimeni
altcineva dekit propria sa persoana si viziunile sale gresit formate despre coabitarea cu mediul
social in care acesta se afla .
6) probabilitatea de a obine condamnarea n cazul respectiv procurorul trebuie isa sa tie cont
si de situatia obiectiva create la momentul judecarii cauzei sau egfectuarii urmaririi penale kit si
de probabilitatea sau suficienta probelor pentru a fi absolute convins ca persoana data este
adevaratul faptuitor si el nu va comite o greseala judiciara invinuind o alta persoana dekit cea
care este pasibila de raspundere penala pentru fapta care I se imputa la moment.
7) interesul public de a obine o judecare mai operativ cu cheltuieli mai reduse - ultima dar
nu si cea mai putin importanta conditie o reprezinta aspectul operativitatii si rentabilitatii
aplicarii procedurii speciale sus numite aceasta contribuind la infaptuirea promta si calitativa a
actului de justitie .