Note de calcul

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI PROPUSE

DATE GENERALE
S-a proiectat cladirea S+P+3E+M cu urmatoarele caracteristici :
Amplasamentul cladirii : Localitatea Bucuresti,Str. Migdalului, nr. 41, Sector 6
Actiune seismica : ag=0.24g, Tc=1.6 sec conform P100-1/2006

Constructia are forma regulata cu urmatoarele dimensiuni exterioare: 25.2x9.1m Constructia are
inaltimea de nivel la subsol de 2.50m,parter-etaj1-etaj2-etaj3 =3.00m. si la manrsarda hmax=4.00m.

IPOTEZE DE CALCUL
Analiza fcut pentru stabilirea modelului de calcul a inut seama de principalele
caracteristici ale structurii :
- Calculul structurii s-a facut pe structura din cadre de beton armat cu stalpi si grinzi dispuse pe
cele doua directii ortogonale.
- Construcia este solicitat cu ncrcrile de calcul prescrise de normele n vigoare .
- Planseele din beton armat sunt considerate saibe rigide avand grosimea de 12cm.
Calculul structurii s-a facut la incarcari conventionale, actionand static si dinamic pe
structura.

Materiale luate n calcul:

Beton C16/20 in fundatii;
Beton C18/22.5 in stalpi,grinzi si plansee;
otel OB 37 pentru armatura constructiva si etrieri ;
otel PC 52 pentru armatura de rezistenta ;
.

Placile sunt calculate in domeniul elastic. Grinzile de beton armat au fost calculate la eforturile
rezultate din programul de calcul structural, iar stalpii de beton armat la eforturi majorate, pentru a
asigura mecanismul de disipare de energie favorabil.
Calculul seismic al structurii a fost efectuat cu ajutorul unui program de calcul structural cu
ajutorul caruia au fost determinate deplasarile si eforturile din stalpi si grinzi.

Model 3D

Plan subsol

Plan nivel curent

EVALUAREA INCARCARILOR

a. Incarcari pe planseul de nivel curent:

ncrcri permanente
- Pardoseala 2cm: 40kg/mp;
- Sapa 5cm: 100 kg/mp;
- Tencuiala 1,5cm: 30kg/mp;
- Pereti despartitori: 50kg/mp;
- Placa beton armat: 300kg/mp;
Total incarcari permanente:520kg/mp

Incarcari utile:
- Utila in locuinta: 150kg/mp;
- Utila pe balcoane: 200kg/mp;
- Utila pe scari si hol: 300kg/mp;

b. Incarcari pe acoperis:
ncrcri permanente
- Invelitoare tigla metalica: 30kg/mp;
- Structura lemn: 25kg/mp;
- Termoizolatie: 5kg/mp;
Total incarcari permanente:60kg/mp

ncrcri variabile
ncrcri variabile zpada
sk = i Ce Ct s0,k (conform CR1-1-3-2005)
s0,k = 3.0 kN/m
= 0.8 ( 0 30 ), = 8
Ce = 1.0 ( coeficient de expunere )
Ct = 1.0 ( coeficient termic )
- sk = 0.8 x 2.0 = 1.60 kN/m=160 daN/m
ncarcarea cu zapada se considera uniform distribuita pe panele de acoperis ;

ncrcri exceptionale seismul (conform P100-1/2006 - Cod de proiectare.

Seismica. Partea I- prevederi de proiectare pentru cladiri )
Calculul s-a efectuat pentru amplasamentul cu ag = 0,24g i perioada de col Tc = 1,60 sec.

Conform normativ P100-1/2006, forta taietoare de baza

Fb = ISd(T1)m
Sd(T1) ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T1;
T1 perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul ce contine directie orizontala
considerata;
m masa totala a cladirii calculate ca suma a maselor de nivel m1 conform notatiilor din anexa
C;
I - este factorul de importanta expunere al constructiei ;
- factor de corectie care tine seama de cosntructia modului propriu fundamental prin masa
modala efectiva a acestuia, ale carui valori sunt:
= 0,85 daca T1<Tc si cladirea are mai mult de 2 niveluri;
= 1,0 in celelalte situatii.
Determinarea spectrului de proiectare
Spectrul de proiectare inelastic se obine din relaia (3.17; 3.18), capitolul 3.2
0

q
Sd T ag 1
T
TB

0 < T TB
(T )
Sd T ag
q
T > TB

unde
ag
este valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului, determinat
pentru un interval mediu de recuren de referin de 100 ani, i corespunde
pentru verificri la starea limit ultim de rezisten;

T este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei terenului ca

urmare a micrii de oscilaie a structurii;
pentru TB T TC , T 0 2,75
q este factorul de comportare al structurii, cu valori distincte pe cele
doua directii
( conform tabelului 6.3).

COMBINATII DE INCARCARI

Structura a fost calculta pentru toate obiectivele la stari limita ultime,

astfel incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform combinatiei
de mai jos, sa fie mai mici decat rezistentele de calcul.
1.35 Gk , j 1.5Qk ,1 1.5 0, iQk ,i
Combinaiile aciunii seismice cu alte ncrcri pentru verificri la starea limita
ultima se fac conform [CR0-2005] cu relaia :

k, j

I AEk 2,i Qk ,i

n care se noteaz:
Gk , j G p
ncrcrile permanente normate
Qk ,i Qi
ncrcrile variabile normate
Qk ,1
efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea
predominanta intre actiunile variabile, luata cu valoarea sa
caracteristica ;
0,i 0,7
factor de simultaneitate
2,i 0,4
coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii
variabile, conform tabelului 4.1 din [CR0-2005],
AEk ncrcarea de calcul a aciunii seismice

I = 1,0 factor de importan a cldirii, conform [P100-1/2006], pentru clasa

III de importan.
Structura va fi proiectate la stari limita de serviciu, astfel incat efectele actiunilor
de calcul pe structura/element/sectiune, luate conform combinatiei de mai jos,
sa fie mai mici decat valorile limita ale criteriilor de serviciu considerate.

k, j

Qk ,1 0, iQk ,i

Combo

Type
ADD

GF
ADD
GS

Case
PERM
PERETI
UTILA
ZAPAD
A
PERM
PERETI
UTILA
ZAPAD
A

SEISMX

ADD

SX
GS

SEISMY

ADD

SY
GS

ADD

SY
GS

SEISM07

ENVE
INF

SX
GF
SEISMX
SEISMY
SEISM0
7
GS

CaseTyp
Factor
e
1.35 Static
1.35 Static
1.5 Static
1.5
1
1
0.4

Static
Static
Static
Static

0.4 Static
Spectru
1 m
1 Combo
Spectru
1 m
1 Combo
Spectru
0.7 m
1 Combo
Spectru
0.7 m
1 Combo
1 Combo
1 Combo
1 Combo
1 Combo

VERIFICAREA LA DEPLASARI LATERALE

Verificarea la starea limit de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop meninerea funciunii
principale a cldirii in urma unor cutremure, ce pot aprea de mai multe ori in viata
construciei, prin limitarea degradrii elementelor nestructurale si a componentelor
instalaiilor construciei. Prin satisfacerea acestei condiii se limiteaz implicit si
costurile reparaiilor necesare pentru aducerea construciei in situaia premergtoare
seismului.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata SLS

factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai scurt a aciunii
seismice. Valoarea factorului este:
1.

0.5 pentru cldirile ncadrate in clasele III

q = 5.2
d

re

factorul de comportare specific tipului de structur.

deplasarea relativa a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic sub

ncrcri seismice de proiectare Se ia n considerare numai componenta

deformaiei care produce degradarea pereilor nrmai, extrgnd partea
datorat deformaiei axiale a elementelor verticale in cazul in care aceasta are
o contribuie semnificativa la valoare deformaiei totale. Rigiditatea la
incovoiere a elementelor structurale din beton armat, utilizat pentru calculul
valorii d , se va determina conform tabelului de mai jos.
r
valoarea admisibila a deplasrii relative de nivel.
nivel

=0.005*h; h - inaltimea de

Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate

Tipul de
structur

Structuri cu
perei
E

Natura legturilor ntre componentele nestructurale i structura din

beton armat
Componentele nestructurale
contribuie la rigiditatea de
ansamblu a structurii

Componentele nestructurale
nu interacioneaz cu
structura

E I
cc

0,5 E I
cc

- Modulul de elasticitate al betonului

I - Momentul de inerie al seciunii brute (nefisurate) de beton

c

SLS
Deplasare
relativa de nivel
pe directia x

Deplasarea
relative de nivel pe
directia y

etaj
M
ET3
ET2
ET1
PARTER
SUBSOL

X/h=qdrx/h
0.001276
0.002075
0.002847
0.003117
0.002078
0.000048

Y/h= qdry/h
0.001906
0.002643
0.003318
0.003434
0.002391
0.000153

Deplasar
e maxima

X =0.00312*h

Y=0.00343*h

Deplasar
e
admisibila

draSLS =

0.005*h

X< draSLS
Y< draSLS
-Cele 2 conditii sunt indeplinite
Verificarea la starea limit ultim (ULS)
(1) Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de viei
omeneti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aprea in viaa unei
construcii, prin prevenirea prbuirii totale a elementelor nestructurale. Se urmrete
deopotriv realizarea unei marje de sigurana suficiente fata de stadiul cedrii
elementelor structurale.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata ULS;

q
d
c

factorul de comportare specific tipului de structur;

re

deplasare relativa de nivel asociata actiunii seismice.

coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru T<T

valoare admisibila a deplasrii relative de nivel, egal cu 0,025h (unde h este

nlimea de nivel)
T=0.8s
c=1.75
T=1.6s
SLU
Deplasare relative
de nivel pe
directia x

Deplasare relative de
nivel pe directia y

etaj
M
ET3
ET2
ET1
P
SUBSOL

X/h=cqdrx/h
0.008952
0.014524
0.019933
0.021816
0.014547
0.000335

Y/h=cqdry/h
0.013344
0.0185
0.023229
0.024038
0.016737
0.001069

Deplasar
e maxima

X=0.0218*h

Deplasar
e
admisibila

Y =0.0240*h

draSLU =0.025*h
X< draSLU
Y< draSLU

-Cele 2 conditii sunt indeplinite

3D View Mode 1 Period 0.5686 seconds

3D View Mode 2 Period 0.5520 seconds

3D View Mode 3 Period 0.4793 seconds

CALCULUL SI ARMARE PLACA

CALCULUL MOMENTELOR MAXIME IN CAMP

a)

Schema conventionala nr. 1:

In prima schema conventionala de rezemare a placilor, panourile se considera incastrate

perfect pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe conturul planseului. Pe suprafetele tuturor
panourilor acestei scheme se aplica o incarcare conventionala, gravitationala, cu intensitatea

q' g

p
2 si vor rezulta valorile momentelor incovoietoare pe cele doua directii.

b)

Schema conventionala nr. 2:

In a doua schema conventionala de rezemare a placilor se considera simplu rezemare pe tot

conturul acestora. Pe suprafetele tuturor placilor se aplica o incarcare a carei intensitate pe unitatea
de suprafata este
directii.

q ''

p
2 rezultand in acest fel valorile momentelor incovoietoare pe cele doua

Momentele maxime se obtin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de

incarcarea q pe prima schema comventionala de rezemare cu momentele incovoietoare produse de
incarcarea q pe a doua schema de rezemare.
CALCULUL MOMENTELOR MAXIME PE REAZEME
a)

Schema conventionala nr. 1:

In prima schema conventionala de rezemare a placilor, panourile se considera incastrate

perfect pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe conturul planseului. Pe suprafetele tuturor
panourilor acestei scheme se aplica o incarcare conventionala, gravitationala, cu intensitatea

q' g

p
2 si vor rezulta valorile momentelor incovoietoare pe cele doua directii.

b)

Schema conventionala nr. 2:

In adoua schema conventionala de rezemare, panourile se considera incastrate perfect pe

reazemulcomun si simplu rezemare pe toate celelalte laturi. Pe suprafetele ambelor panouri se aplica
o incarcare a carei intensitate pe unitate de suprafata este

q ''

p
2.

Momentele maxime se obtin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de

incarcarea q pe prima schema comventionala de rezemare cu momentele incovoietoare produse de
incarcarea q pe a doua schema de rezemare.