Plantele carnivore isi extrag o parte din substantele nutritive din insectele pe care le consuma, dar si

fotosinteza ramane indispensabila. Comportamentul lor nu difera cu nimic de acela al plantelor

obisnuite. Acesta ar fi motivul pentru care tot mai multi le agreeaza in locuintele si gradinile lor.
Plantele carnivore au devenit niste plante interesante pentru gradinari, avand avantajul major ca sunt
usor de crescut. Din primavara pana toamna, udarea trebuie efectuata zilnic iar pe timpul iernii, mai
rar. Este preferabila apa de ploaie, sau in orice caz, apa cu continut scazut de calcar.
Pe langa caracteristicele lor miraculoase de a prinde vietati sunt foarte atractive prin frunzisul si
florile lor. Un lucru atipic pentru cei care si-au format ideea gresita ca absolut toate plantele au
nevoie de sol fertile, este ca plantele carnivore se dezvolta in soluri acide, sarace in substante
nutritive. Fiind obisnuite cu conditii de pamant foate sarac in substante nutritive, nu se recomanda
folosirea ingrasamintelor intrucat se ard radacinile.
Plantele carnivore iubesc umiditatea ridicata si lumina puternica, in consecinta spatiul in care
urmeaza sa le amplasezi ar trebui sa reuneasca toate aceste conditii.
O curiozitate a plantelor carnivore este i faptul c frunzele acestora produc electricitate ca i esuturile
animalelor.
Prinderea in urna
Acesta este considerat cel mai simplu mecanism de prindere a prazii.
Majoritatea insectelor sunt atrase de coloratia marginilor si a peretilor interni,
iar altele, de seva dulce. Odata ademenite in capcana, insectele aluneca in
frunza modificata sub forma de urna.Un motiv in plus pentru care victima nu
evadeaza, este faptul ca seva dulce contine si substante narcotice care ametesc
insect.Peretii interiori ai ulciorului secreta anumite enzime care accelereaza
descompunerea corpului insectei, apoi, planta isi extrage substantele nutritive
de care are nevoie.
Cateva exemple din aceasta categorie de plante: Darlingtonia
californica si Sarracenia (America de Nord), Heliamphora, Brocchinia
reducta si Catopsis bertroniana (Africa de Sud), Nepenthes (sud-estul
Asiei), Cephatolus (Australia de Vest).

2. Capcana cu arc sau plesnitoarea lui Venus

In 1768, oamenii de stiinta au descoperit planta Dionaea muscipula si au fost uimiti de modul in care isi
prinde prada. Aceasta utilizeaza o capcana se formeaza pe partea lata
a frunzelor, nervura principala formand un fel de incheietura. Astfel
frunza este alcatuita din doi lobi marginiti de dinti. Capcana este
activata cand insecta atinge perisorii senzitivi din interiorul
capcanei.Dupa activarea capcanei, aceasta se inchide intr-o fractiune
de secunda iar insecta este prinsa inauntru. Capcana se strange
treptat, timp de cateva ore, planta elimina un lichid digestiv, apoi,
timp de cateva zile, isi extrage substantele nutritive din prada. Dupa
terminarrea mesei capcana se redeschide.
3. Capcana adeziva
Majoritatea plantelor carnivore au dezvoltat substante lipicioase pe
suprafata frunzelor sau pe alte organe, cu care prind insectele.
Adezivul natural, cu continut ridicat in glucide, este secretata de
niste glande tentaculare specializate, situate pe frunze.Atrase de
coloritul frunzelor si de picaturile ce seamana cu apa, de pe perisorii
plantei, insectele zboara pe frunze, unde raman blocate. Cu cat se
zbate mai mult sa evadeze, cu atat perisorii o strang si mai tare, in cele din urma insecta ramanand
imobilizata.
Exemple de plante din aceasta categorie: Drosera, Drosophyllum, Pinguicula, Byblis.

PLANTE CARNIVORE

1. Sarracenia
Aria de raspandire a acestei plante este mare: litoralele Americii de nord, Texas, zona Marilor Lacuri,
sud-vestul Canadei.
Frunzele in forma de cupa au o culoare ispititoare si contin
o secretie aromata si foarte lipicoasa. Cupa nu este orientata
niciodata in sus, evitand astfel diluarea secretiei cu apa de
ploaie.
Este destul ca insecta, atrasa de culoare si de aroma, sa
ajunga la marginea cupei, pentru ca din aceasta sa tasneasca
o substanta narcotica, sub efectul careia insecta se
prabuseste, iar vanatoarea ia sfarsit.

2. Nepenthes
Planta este raspandita in China, Malaezia, Indonezia, Filipine,
Madagascar, Australia, India, Borneo si Sumatra. Localnicii ii spun
"cupa maimutei", dupa obiceiul maimutelor de a bea apa din cupacapcana.
Nepenthes creste ca o iedera, cu o lungime de 10-15 m. Cupa atrage
insectele care mananca din ea, pana cad inauntru. Uneori cupa este atat
de mare, incat pot fi digerati chiar si soareci.

3. Drosera
Si aceasta planta are o mare arie de raspandire, fiind prezenta pe toate continentele, cu exceptia
Antarcticii. Natura a dotat-o cu mai multe tentacule, aflate in permanenta miscare.
Atunci cand prada se afla in apropiere, tentaculele se directioneaza spre ea, o prind si o introduc in
aparatul digestiv.

10. Dionaea Muscipola

Dionaea Muscipola este, poate, cea mai cunoscuta dintre
plantele carnivore. Consta intr-o tulpina subterana si 4-7
frunze, din care unele, de culoare rosie, vor prelua si digera
prada, dupa ce altele, de culoare verde, o vor prinde.
Frunzele rosii, in forma de inima, sunt dispuse in perechi,
avand rolul de a atrage prada cu culoarea lor rosie si aroma
secretiei. Odata prada prinsa, frunzele se inchid brusc, ca o
capcana. Inchiderea are loc in 0,1 secunde, dupa care digestia
incepe imediat.

Plante
carnivore
PANTAZI DELIA