‘Seva Flosoe eat coordonatt de Satan Aoroash [AUREL CODOBAN (n. 1948) doctor in Rosati (1984), este get Depata- ment de Ficsofe al Universi .Babep Soya din Ci-Napoce, Lauret al Premisu Nationa perry eseu acordat de SLAST (1989), a benef de dete ure sagt do stu in strata (Fanta, Grmania).A crt ea redactor. {et le Fat Justa (1965) et Echinox (1989-1890). Din 1998 este recor a och! Home raglosus” a Edtura Dacia, Cuj Napoca Este eto vol moc: Inroducere In oso, Ed, Agoneut, Cluj Napocs, 198; Floste ‘en Herr, Ed. Dacia, CujNapoca, 1992 Sructura semologics « smuctur uuu, Ea. Dacia, Civ-Napoca, 1884; Repee gi prefigurt Ed, Daca, Cu Napoce, 1982. A pubcat numeroase sud n volume coletive, te core numaram:.Dialoictate i ontologle, in: Eseur in onoarea hu Minal Sora, Ed, Nemia, Bucuegt, 1997; .Un Blaga ignorat lost righ. tn. Eon ‘lag Inu! vou, Ed. Abatce, Bucuregh, 1997; .Timpul sac gl proioma ntloge rl Timp! melarcola, Ed Hess, Toa, 1980 Matton slots gi estuctua somantea=" In Dimensiunen metaloricd oper! fl ‘Lucian Blaga— Arico de txt cin despre opera Nlosofeh de Angle Boas, Ed, Stine, Bure, 196; treat esac n: Dialogues our Tre Ea ‘Amarcord, Tngoara, 1095, procum si stu, aricoo gl cone: In perce ultra: Le pls produt par ar Ero peychanaltiue eta polysomi, Cahiers rounains cétdes Rérae, E4, Unvere,Buewren, Ww. 11982 Resting and Pragmatics, n,n. VIVI984, B.C. Cs weMatie syicigues ot atruture abmantiquen’, in: Revue Roumang, nr. 3:41086; Stagg nse ‘ner echvalente spr mistora use al umn Steaua, wr S988 ot, dura POLIROM, B-dulCopou nt. 3 .0. BOX 266,660, ig, ROMANIA (Copyright © 1998 by POLIROM Co S.A. ag SBN: 673.680-076-6 Descrorsa CIP a Basiotc Nationale ‘CODOBAN, AUREL $27 loonie, Panty 0 noud oso reigior Aurel Codcban ~ ap. Potro, 1098 200 p21 om (Collum, Ficeofe) im 201.1 Printed in ROMANIA Aurel Codoban SACRU SI ONTOFANIE Pentru o noua filosofie a religiilor POLIROM aeCuprins Nota autora 1. RELIGIE, FILOSOFIE, FILOSOFIA RELIGHLOR 1. Nagterea fost eligi In conficta dite religie i filosofie 2, Tipu constitutive, rela epistemice i trbtturi metodologice ale filosofieireligiet 5, Pent 0 nous filosofie a relgilor I. EXPERIENTA RELIGIOASA 1. Experiena religioasi ~ un punct de plecare 2. Reabiltarea experientelreligoase 3. Ce este experienta religioast? tl, SACRUL, 1. Teorit.saerilegiale” si eorit ,sarifiile™ ale sacral 2. Conceptul de sacra 1V, HIEROPANIE $1 CRATOFANIE A. Hlierfanie si simbolreligios 1, Hierfanie gi sacra 2 Simbotul religos. B. Cratoanie gi sinire masict 1. Cratofanie si hierofane 2. Gindirea magics . Mit 6 Ritual. 1. Mita 2. Ritual 16 a a 31 2 49 of\¥. ONTOFANIE $1 ONTOLOGIE 1. Ontofanie si experient religioas 2, Ontfanie, ontologe ahaicd,onfologiereligioast Ontologe reigioasl i ontolgiefilosofick ‘Ontologie eligiosd iudaict si ontlogi religioasl creting ‘Ontologiireligioase occidentale gi asiate VI. DE LA EXPERIENTA RELIGIOASA LA RELIGIE 1 Orie ig ha epi» experi ago 2. Coes religia? : 3, Traite si Creding 4. Dogme, Cult $i Bisericd ‘VIL DIALECTICA SACRULUI $1 PROFANULUL 1, Seeuarzare sau dialecticasacruui si profanlui? 2, Mecanismele dilectii sacruli gi profit 3. Exist un sens istore al dialectic sacral i profanlu? 4, Complesiatea dialeetii sacruui gi profanlui Bibliograieselectiva Index terminlogic Index de mame proprit 13 4 na 8 19 1s 156 158 168 169 im 7 181 wT 191 1s Nota autorului Pile car ven auc in fas etorus crude Hosa eligi, a0 ‘um Fam cept in aon ans! 1990. Sehimblee sn minine i privesemomai {cma triniertlor bloga gnaresuor expe sind sceletl de rea ten death x dco peafecat-Am Incereat in acest interval st tasform ‘uu Into carte, resringindsteraliatea. Confunatd eu exesivele obliga ‘idsive sca ofiewed evolu evel propi cerete, 0 ware sehimbare, ‘are at f odin mia status cA, sa aaa o yams. Cee ea ima Ste our interfere inte sromra uo curs prota wel ct ste apres afl o waar rerare a co attunea mea teoretca prez ‘Acat deca) ru ese Inst numa al atudinlor mele treat i prez, ctw fies decal al porilor ia cia meni osoet: dei conerporand cu ae forme sab formule Msofes, Mosoflareliglor mane o anomie Inirace teoreted, dats de obliga mtodaoges dea mi era obec. Tncot ce privet timers biografia, cle sit, ca incur, supe ma degra anor eigen didactice — apurigaaczesi Ia exemplar props § ‘otre litre sous ~ del prcipilor sce ale cece ‘Enis in fine, o aiee spetick a creron, prlegerioe sh manallor fat de migra vie «god oun anamitdomeni, Ea exe dah de obliga ‘idactil ee face din niversiate us tetra sma cu celal pep ait Stu al ajeparoreoize Tnt-adeke, aga cum armata ie pretope in execiile fle pein rato care tema a weci, aga cum no nr at nod bie Pregl in sleprile mwsve seuimeaal-erotce de femea care toemal nea pals, hacia, teen de execs malar a iri, ne oa eu faa sre {tec Eparadoal de sces prop it-un manual o nou flosofe a eligi! ar pottmoderstes 4 amestecat at de mult ruil, Init amfiteatral poate even Toca vitoarl wangarde Incteate cum sot de o oraltate colo, ‘este pagina merit de ifjiga austere spriuald 4 wool moment dea ‘revolt in Ingo asf spun geerael de seen frig” din ace ani, ‘are mit fost ait de propia, .bun mas", arcelor ai a de postmodern- “Sues, bun ven. ‘ret Codban|, RELIGIE, FILOSOFIE, FILOSOFIA RELIGIILOR1. Nasterea filosofiei religillor in conflictul dintre religie gi filosofie Filosofia celigie este o spare tizie in storia cular occidentale. Ea ‘marcheaz4 «ecerea de la 0 relaje inte instante subiectivale ~ relige flosofe -, la 0 eave aributivs ~filosoe« religie. Filosofia rligii ‘ezumaistoria aceseideplsii st marcheaza un moment specifica evolu: (ii cult occidentale. Situareaflostiei religii implie§ prin wrmare 5 in primol rind inelegerearelactspecitic occidentale dine religie $1 filosofe,diteritt in mod esenial de ceea ce este relatia oriental ince eligi s inelepciune (sophia), Dupl cum se ste, ilosofia se nate fn Grecia, iar sursa et prim este religioasa. in discursul flosofic, rosea rezut din travail logic asupea semnificapilor. fa stadil su avoral,discureul filosofie oceidentl ig ate ‘originea in sratulsemnificailr mitologieisrecesti. Flos presoratich ‘sia exerci logicaasupra unr semnificati rligioae. Prime principit ale filosfieigrecesti- apa, ser, fcul, penal ~ sin, a cum ne spune Eliade, suecesoarele unor herfani. De acea,flosofia nu poate sepa de AbsolUt, care esto form rainalzats,adesea,ontologiza a secruli ‘omostenirereligioastascuns a nvell principio filosofice. Conceperea acestor princpi ca absolute, ca arké gi telos, este whim rele loge pe fare secularizareasacrlu il arunc stupa gin filosoic. De altel 5 logics, ces de-a dova instal a ros ilosofice, provin toe dito sus teliioast~rialul. Logica ese limbajulalgoriamic al iuaurilo care a voluat mai rapid spre profan deci miturie’ Cu acest punct de plcare, desi tem si formele ei sit, aparent sau real, alt de diferte de eligi, filsofia nw poate fin Ovcides, alcera 1 Bie ceca oe a aera demons in Flora co gen lterar, Ea. Dacia, Ch Napoca, 1992ecit 0 suecesoarereigiost a religiei. Marea fllosoie a fost 0 rege entra elitele raionalise, penta cei iia. Filosofia apare tn Grecia foarte probabil si pentru c& mitologia clin este necanonizat poate fh ‘raat ou suficiets ibertate de ctr poet, rapsozis inelept. Diferit de ‘Orient in Grecia vem dva face cu arti ginditoi mai degraba dest cu rote Ai filsofa a fos, in primele sale moment, un reflex in plan tndirt atone, al nemulfuiri gindiorlor fa de earactral prea uman sub care apar zi in formele eraturizate ale mitologiei. Acestor zi ai rmitologie tai, teratarizate, cate poarts un chip excesiv de uman sa © flexibilitate moral sinjentoare pentru nite instant sere, primi oso {re le prefer un principiu abstract, care are calitatea de afi mai sobeu ‘ete $1 mai coerent loge. (Ci filosfia este o solute ltermativa pentru relies succesoarea ei in calurile seculat, se vadese gin fialitatea lor parteli: amindous sine Aemersurtintiatice. Difeenia se plsteaxd totus: interes Mosoficd ‘imine oviniviere profand si accesul omulul la princpial .sacru” este rmediat de cunoastere. Cel care iia 5 iijatul sint caren obi, Tips de bar far inilerea,efetuind-se in imitee gn numelenormalitii ‘umane, nu conduce la extaz, Dar gin aceste condi, filosofia pare smu treactdincola de formula une gnoze de un tp special Emergen filosofiet din religie, detasatea discursului generat de ds cuts generator ese numa relativ in storia cular occidentale. Discursl himieisimitice se detageaz8defintiv de celal alhiniei. Tot astfel, nu re putem imagina nici o posts intaarcere a astronomiei la astrologe. Emergent filosofiei di religie se dovedese inst af eversbi i aceats reversibiltate este un argument suplimenar in avareaorgiilrreligoase ale filoofies, Filosofia clasck react » taversateleismal si sa repisit In flosofin latnd sub forma uni flsofi morale a vie. Aceast ilosfie ating, care ste a urmaurme, un fel de Lebensphilsophie, a fos preluat de imensul ‘val mistic venit din Orient, al crestnismulu,Ininrea masva dite eres nis st cultura greaca se perce in seclul I .C. Inet inant de aceast pevioadi, termenitdiscursuluitoretic al flosoietgrecestiincep si fe preluayi de meitagiareligiast, Desigut, mai inne, sursa Jor prima fusese strat semnificailor mitologei religiase grecest. Vorbim aici ‘despre revesibilitatea relatiei de gnerare a discursuuifilosofc, pentru 3 ace termeni, origina regis, fuseserdteoretic prelucrati In acest, discurs, ia erestinismal i prea din filosoia great, Aceast evesibiliate ' procesului de generare a disursuuifilosfic a condus la considerate filosofescainelepelune sping” i a adus tensinea intr filosofi an chidi rai gi primi teologi crestini, sind ca mostenite suspiciunea inte filosof si eologi, cae se va acutiza dup secolele XI si XII i, in lierite forme, va dura pin In scot nos, in acest prim mare interval are oe preluarea iegi ging flosofice rece de cate religia cegtind gi din acest proces se va naste filosfia teologics, flosofi religioast a evului de mijloc. Pentru a ilustra acest fenomen ne sit sufiiente puneele cardinale ale filosofiei medieval: ‘flinmul Augustin Il recupereazd pe Platon prin Plain, iar Toma d’Aquino pe Arisiotl, prin inermediulaabilor. lar debutulrenascentist al epoci ‘moderne va insema, o dati in plas, revenitea la mistcul Platon mai deprabi deci a infil Aristtet ‘Accasth recuperae religoasl filosofici nu este deloc un fenomen secundar in cultura oceidental, petra cd efectl ei nu se reduce la apariia filosofet medieval. Reenireafilosfiei la poziile eligi, recuperarea st similares filosofiei grecest de cite crestinismul extne din Orient in Europa fac soll eulturii moderne. Cel mai a indeming eermplu il constiuie antinomia modernd dite determinre gi liberate, cu ait ral mult eu ct en le implica pe cele ale natri si culuri, reali si vali, eauzei gi scopului, Teoria determina din filosofiagreacd prove din simbolismut legdri si din idzea retigioasd a destiulutinluctabi, cae, prezent In smiologia geese, a alimentt esengal si genulliterar al tragediel. Dupt ‘cum a alimentat tu rai putin esetial si partea tare a admirbilel stinte ‘occidentale sub forma principiului teretic al determinismului. Aceasta 1 Tne oan Evnghelia spunea spinor" rocedorilor noasge, al algritmilor activi noasire. Dust pin la limit, seas idee face din cunoasterea sificd o cunoasere ostensivd: omul de stint sarah pur gi simplu, prin operaile sale, detail de realiate la care se ‘eferd sau ne ofer, in discus teortc, procedeele producer ca eect, 4 seeli fragment al realitagi.Prezenadiseursuulteoretie mu trebule si ne fngele: mai mult dcit ceva de sernifct, sma actual este ceva de feu Gai ei, pute fice o serie de lucruricuo preciieextraordinard:putem face ca, la distane greu de imaginat, un corp consrut de om st ntinease8 ‘0 planet sau putem face ca, Ia dimensiunile microcosmosulul, dows Palticule of se ciocneascS, Cota cea pierdut ind aceatt eunoastere este apaciatea dea semnifia si, mai ales, capaciatea de a Inelege semnificaia ‘2 ceea ce fae, Cum ar epune Noice prin cunoasterea simified actual ‘em adevirul-exactiate, dar am pierdut adevirl-semaifica. (Cu toate acesea, celdat tip de rationlitate au a seHpat secollu nostra. Dimpotriv, rajonalitatea semnifican este, pat, singuta desc Petite poz a secolui nos, versa in negative. Veile care 0 afr Sint multiple: psihanaliza, hesmeneutica beideggeriano-gadameriand, semiologile, atropoogia srvctualst ec. Ea este tema filosofilor vi fle secoului nsiry,e8re ne spun c& semnfiativul este cea mai nat forma a rajionaluli. in ce relae stau cele doul rational? Lerci- -Gourkan definesteantroplogic stuaja omulu invocind ca pli gests cuvintl, Pe aceastépolariate ne vom dezvolta mai incolo distneile dine ertofani i hierofanie,sioire magic simbol, ual g mit. Dar aceast polaritate poate fi dezvoltats 5 altel: de la gest spe algoitmi ‘operational, logic. explicae respeciv de la ewvint spre poliseria semnfiatilr, simbolri, infelegere, Prima line este cea a rajionalii operationale, care se bazeazt pe coerenta néseuts din relaile de dete rminare. Cea dea doua lnie este a rational semnifiante, care se bazenzd pe coerentasemnficant, Este aceastl coerenf mal pin coerend evit cea logied? Delo, pentru cd int-o capodoperd nimic mu este fa semnfieaje, nimic ma este in afira cocrenei semnificative si, cum se spune, eu pistlulatirnat pe peretele de decor din actul ini al une pese se va rag cu sigurani in actu cine. Este aceatérationaliate mai putin raional decit cea operationlt? Deloc, pentru ck ea se IntemeianS pe axcle metaforei si metoaimiei cu acelagi succes cu eare rajonalatea operational se bazeaza pe figurile silogismului. Mai mult, se pare cl. axele metaforei si metonimiei au o mai paternic ancorare in mecanismele bifiico-chimce ale soar cerebral? 3 Roman Jobson lag cle dout pur de fz de cele dout ae ale oii, lmbajtui, meteor yi metoniia (vee: ssaisdeUngistique général Ef. Du Migut, Paris 1963, ps). Celle wine! I dee rol ‘emnifcante, ema hormenctci si semiologiel contemporane sin: textal Tol Constantia Nota despre -adevirul-eactae” (da Careaimefereneler Ed, Stites Ecilopsia,Bucuey, 1988) A Lea Gourtas, Geral 1 canna, oT Tl, Bd. Meine, Bacar 1983.ect silogismele, petra limbajul pred lopica, In plus, cu sigurans, aria lor de cuprindere este mult mai mare, cli ease intinde de la vis § fenomenele incongtentlu, pind Ia inves formele prime ale gndiri loge ‘i dacd nu mult rai ampli decit cea operaionala,ratonalitatea semni- ‘icant este mult mai tolerant: pentru ea, copill gi fermeia, primiival st psihopaulsntvarantele uneicombinatrii a umanulu yi nu excluziunile de Ia regula civiizaiei. Oricum, omul unei singure rationaitgi~ ie ‘operational, fie semnificants ~ nu este complet sini se pare diseutabila chia itegitats lui uma Distanta sau char incompaibtitatea dint experimental sities experien reigioasl ese efectl dierent dine rajonaitatea operational 5 ationaltate semnifcan, Cee ce ne rine de facut penrureabiitarea ‘experienf!religioase Impotiva contest i de eitre ateismulcaionlist, al cunoasert sini estes recunoastem c4, inte-adevir, experienta religions na poate aparine modernei rationality operational. Cigtigt in ‘eterminareaporitvt a experienc eigioase este ceriudinea cease allt {de pared raionaliipi semaificante. Aceastd certituine ne asigurd ck once fe de abordazeareliglr din perspeciva cunoaserisiifee est inadecvats, locul filosfieireiglor mu este printe epsiemologi $1 teori ale cunoastri si, prin solidaitate, ne deschide calea spre ceelate Aeterminds i solide reabitare a experiente relgiose, 1 Ateismul sociat-potitic sisau isorst. 1a grupal acestor aise, aucismul marnst este cel mai repezentatv si cel mai paternc toemat penira ef, aja cum a observat Berdaey, maraismul este similar eligi, ‘este sect sa 0 eter iudeo-crestind. Char dact se vea gis intiuleazt tie", sursa Ii este mitologicd, profetico-udaich 1 prometcico- “Tausticd, sole iformulee lu sit cripticiudeo-resie, ir earactera tui este politi. Pshanalitic, protetismul gi revola prometeict a tinirulu Aiscipol al lui Hegel igi are rldacina in inconstienul unui fu de evrew Iiberal al dru tut a deveniterestn din oportunsm, In conjnutl stu, ateimal marxist prea explicatia pe care Feverbach 0 4 religiei din perspectivateorieihegeliee aInsrndri gi pune acentul fexplcativ pe economic. In formularea sa cea mai succint, el defineste ‘eligia ea ,opiu petra popor”,opiul ind considerat io aceastsitagmt XPERIENTA RELCINSA as ‘mai malt un drog det un medicament. in esenj sa, acest atism foloseste teori i schematicayedifiiuul social” pentru a situa experient religioasd ‘in conertlsuprastracturi tn domeniul congtinjel neadecvate, false. Reabiiaren experientei cligioase implied o comestare a modelrit rmarxiste a societi ca formatupe social. Cum nu ait gi acum este locul Pentru aceasta, ne vom margin sf indir clteva din limitele acest ‘model i i+ aun contratema : modelateateoretcd societies ‘comonitale umand. De fap, aici se gest esena problemei: modelarea decitre Marx a societt dup relagileeconomice dupa imaginea statu fest reductivd, Cel mat puternic elect i ate aceasts roselare reductva ‘supra ideil de om. Omul devine o forma goald, natura umand este un fem de relat sociale. Dar antropologa structuralist a celet de-a doua jumaiag a secolule nostruevidengiazd i alte rela dect cele economic, a evenale pentru constiuirea socetii omenest relaile de indie, pentru societal athaice si, mal genera, limba si relaile de comunicare Ponind de la acest rela, soieatea poate fi model, cel putin la fel de bine si de indrepait, ca $i comuniate umand. Un argument imediat in favoateaaceste variante de modelare ese apulc8 marvigi au fost mereu ‘ncurcaji de prezenalimbi,nereusnd 8 o includ nei in baz ncn “suprasructurd", Un alt argument il constiuie genraltatea relaillr pe ate se bazeazd modelareaalternaivs a societii pe care o propune: ‘ela economice sin ela de comunicare si formatiunea socal este un imitd al unei comunititi unde oamenii mu comunicd decit prin de sch, De lao astfel de modelare a societi ea gi comunitae, in primal vind relgia are de cigigat, pent cf o putem interpreta alfel deci ca forma 4 conslinge sociale". Modelarea sociologist, ca formatiune social, 2 ocietis permite numa conceperea unei contin sociale, apth sh dea rispunsur imediate la solictrile medial gi evauabild dups adecrarea fscestor rispuneuri Ia strutua felailor economice. Pe cid eomunitatea ‘umand, modelat antropologic,comine un compartment cu total diferit de cel al congtingel sociale, cultura, Cultura este domeniul ur rispunsut mediate, care deplgesc cu mult contextl imediat al solicit, al unor rispunsut pe care valorile le valdeaz4 ca transistorce, Dac religia mgt6 env 1 onORWE poate gsi locu in contestal une consinge socal, nseist oarecum in ‘ona ational operaionale pri incercatea de a rBspunde cit mai adecvat, ‘operational Ia sliiile de medi ea sl afl cu sigurangl in cultura une ‘comunitii nde la asl de solicit se dau g aspunsur semnificative, "spunsuripline de sens gi ancorate in valorile general umane, ceea ce Ie ‘confert un carater trnsstric. Desigut, relia na este transistorcd in {otalitatea i, Exists in eligi o mare parte ce apartine istorii insti sociale gi ele nici mu pot fi bine analizate si interpretate altel, Dar xperinia religions, mcleul tre al religilor, este aniopologid, chiar ‘acd muse poate comunics si -0 putem percepe decitconeretizat sori. Pentru a dave pin la capt reabiitarea exprieneireligioase, rebuie sh ne Inoarcem pentru o clips la natura mani. Conceput in prelungirea ‘modelititsociettit umane ca formatiune social, omul este un .ghem de ‘elai sociale” In consecing,experieni eligioasa gi categoria ei central, sacrul, nu sine decit ise denawurdri ori falsificti ale reali, eat, mu este decit © variant a istoviei exemplare> cum Lomea a luat fit -, urmeazd c¥ uceaga mitologie ete 0 ontofinie"?. Cees ce povesteste mit ete fel 3. Mea lade, Mies, rvs ef mts, p13